BASMUL CULT

Basmul este o specie literara n proza sau n versuri, aparinnd epicii populare sau culte, n care ntmplrile reale se mpletesc cu elemente fantastice. Se deruleaz o confruntare dintre bine i ru, n deznodmnt triumfnd beneficul n faa maleficului. Basmul este o oglindire a vietii n moduri fantastice - G. Clinescu. Tema basmului cult este aventura eroic a fiinei umane care lupt pentru aprarea, recuperarea, obinerea sau impunerea unei valori; n termini generici, aceast valoare este cunoscut sub numele de bine care se constituie n opoziie cu rul. Basmul cult, a preluat de la basmul popular: oralitatea, tiparul narativ i funciile personajelor. Funcia personajului O situaie tip cu un grad mare de stabilitate, repetat n toate basmele: lipsa, superioritatea mezinului, o interdicie specificat eroului, interdicie nclcat, rufctorul i neal victima, (supunerea prin vicleug), victima se las nelat, eroul este trimis s aduc ceva, eroul este pus la ncercare, el intr n posesia unui obiect magic i primete ajutorul fiinelor nzdrvane, eroul trebuie s fac fa unei ncercri dificile din care iese nvingtor, eroul este recunoscut, rufctorul este demascat i pedepsit, eroul se cstorete i este nscunat mprat. Trsturile basmului cult (cu aplicaie la Povestea lui Harap-Alb): La Creang, fantasticul nu acioneaz la nivelul personajelor care sunt modele umane realiste, ci la nivelul epicului, al ntmplrilor relatate. Naraiunea este dramatizat prin dialog excesiv. Dialogul preia funcia naraiunii i genereaz aciunea. Caracterul accentuat moralist, ca reflex al clasicismului (reprezentant al epocii marilor clasici). Caracterul paremiologic este susinut de proverbe i zictori izvorte din nelepciunea popular. (Paremilogie maxime, proverbe). Prezena unor fragmente de proza ritmat i rimat. Umorul i ironia trstura frecventat i n Amintiri din Copilrie.