Tema 15 Pancreatita acut

1001. Semnul CULLEN in pancreatita acuta este reprezentat de: A. Echimoza sub ligamentul inghinal B. Echimoza pe flancuri C. Echimoza periombilicala D. Echimoza scrotala E. Echimoza epigastrica Rc: C (Angelescu Vol. II pag 1994) 1002. Pancreatita acuta la alcoolici este explicata prin: A. Interventia factorului vascular B. Pasajul calculilor prin tractul biliar C. Spasmul oddian D. Gastroduodenita cronica E. Diskineziile duodenale Rc: C, D, E (Angelescu Vol. II pag 1990) Care din afirmatiile referitoare la durerea din pancreatita acuta sunt adevarate ? A. Are debut lent, progresiv B. Are debut brusc C. Atinge intensitatea maxima in cateva zile D. Atinge intensitatea maxima in cateva ore E. Persista cel putin 3-4 zile Rc: B, D (Angelescu Vol. II pag 1993-1994)

1003.

1004.

Care din afirmatiile referitoare la tratamentul chirurgical in pancreatita acuta sunt adevarate ? A. Vizeaza eliminarea litiazei biliare (la cele de cauza litiazica) B. Nu are obiect decat in momentul constituirii necrozelor infectate C. Isi propune oprirea evolutiei bolii prin decapsulare pancreatica sau foraj pancreatic D. In cazul pancreatitei necrotico-hemoragice de referinta este necrosectomia, cu menajarea pancreasului sanatos E. In cazul pancreatitei necrotico-hemoragice de referinta sunt rezectiile pancreatice reglate Rc: A, B, D (Angelescu Vol. II pag. 2005) In algoritmul terapeutic al necrozei pancreatice obiectivate computertomografic, care atitudine nu este adecvata ? A. Debridare in cazul necrozei infectate B. Observare in cazul necrozei neinfectate C. Laparotomie precoce in afara unor perforatii gastro-intestinale precoce D. Interventie pentru oprirea unei hemoragii determinate de un fuzeu necrozant E. Sfincterotomie endoscopica pentru rezolvarea calculului inclavat in papila Rc: C (Angelescu Vol. II pag. 2004, 2005, 2006)

1005.

1006.

Complicatiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute sunt: A. Tumora de cap de pancreas B. Sechestrul pancreatic C. Abcesul pancreatic D. Pancreatita cronica E. Pseudochistul pancreatic Rc: B, C, E (Angelescu Vol. II pag. 1999) Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei MSOF pe parcursul primei saptamani a PA sunt: A. Infectia pancreatica B. Hipoxia C. Abcesul pancreatic D. Organizarea necrozei E. Socul circulator Rc: B, E (Angelescu Vol. II pag.2000)

1007.

1008.

Referitor la scorul Baltasar din PA, urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia : A. Este o clasificare clinica B. Stadiul C reprezinta inflamarea pancreasului si tesutului peripancreatic cu conservarea conturului glandular C. Stadiul B arata un pancreas marit de volum cu contur pastrat D. Stadiul D arata prezenta unei colectii peripancreatice E. Cuprinde 4 stadii Rc: A, B, E (Angelescu Vol. II pag 1998) Scopul terapiei in PA este reprezentat de: A. Stoparea progresiunii locale a bolii B. Antibioticoterapie profilactica C. Profilaxia instalarii insuficientei organelor tinta D. Nutritie parenterala agresiva E. Bolnavii cu forme grave pot fi operati in urgenta imediata Rc: A, C (Angelescu Vol. II pag 2003) Diagnosticul biologic din pancreatita acuta arata cresterea: A. Amilazemiei, B. Amilazuriei, C. Glicemiei, D. Lipazemiei, E. Calcemiei. Rc: A, B, C, D (Angelescu vol. II, pag. 1994-1995)

1009.

1010.

Tema 17 Cancerul colorectal

1011. Din punct de vedere macroscopic cancerul colo-rectal se poate prezenta sub urmatoarele forme: A. Forma exofitica B. Forma polipoida C. Forma coloida D. Eroziunea superficiala E. Forma anulara Rc: B,C,E (Angelescu Vol. II pag 1667) 1012. Conform clasificarii Dukes stadiul C al cancerului colo-rectal este caracterizat prin: A. Tumora este limitata la mucoasa B. Prezenta metastazelor limfoganglionare C. Prezenta invaziei in organele invecinate D. Tumora ajunge pana la subseroasa E. Prezenta metastazelor la distanta Rc: B (Angelescu Vol. II pag 1669) 1013. Care din urmatoarele examinari se pot folosi ca teste screening in cancerul colo-rectal la subiecti asimptomatici ? A. Testul sangerarii oculte B. Palparea ganglionilor inghinali C. Colonoscopia D. Markerii tumorali E. Curba ponderala Rc : A,C,D (Angelescu Vol. II pag 1675) Amputatia rectosigmoidiana Miles presupune: A. Interventii chirurgicale seriate la interval de 3-6 luni B. Indepartarea aparatului sfincterian C. Extirparea tesutului conjunctiv perirectal si a limfonodulilor regionali D. Coborarea transanala a bontului sigmoidian E. Jupuirea mucoasei canalului anal cu pastrarea sfincterului Rc: B,C (Angelescu Vol. II pag 1718) Complicatiile perforative ale cancerului rectal se pot produce prin: A. Corpi straini cantonati la nivelul tumorii B. Volvulusul tumoral urmat de necroza C. Paraziti intestinali D. Necroza partiala a tumorii E. Distensie in amonte de tumora - perforatia diastatica Rc: D,E (Angelescu Vol. II pag 1721) 1015. 1014.

Tema 19 Litiaza biliar

1016. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular, incriminate in etiopatogenia litiazei veziculare sunt : A. Stenozele sclero-inflamatorii ( tip cistic ) B. Modificarile distrofice cervico cistice ( adenomiomatoza, colesteroloza ) C. Anomalii congenitale ale sifonului ( hiperplazia valvelor Heister ) D. Diskinezii cervico cistice E. Stenozele tumorale Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1916 ) Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perforare in peritoneu liber? A. 1 % B. 5 % C. 10 % D. 25 % E. 50 % Rc: A (Angelescu Vol. II pag 1922 ) Complicatiile litiazei veziculare sunt : A. Infectioase B. Migratorii C. Fistulare si perforative D. Neoplazice E. Hemoragice Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1920-1922 ) In diagnosticul diferential al colecistitei cronice litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele afectiuni : A. Ulcerul duodenal B. Pancreatita cronica C. Peritonita de etiologie apendiculara D. Colica renala dreapta E. Colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din insuficienta cardiaca Rc : A,B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1919) Care sunt formele clinice ale litiazei veziculare ? A. Latenta B. Ulceroasa C. Dureroasa D. Dispeptica E. Neoplazica Rc: A,B,C (Angelescu Vol. II pag 1916 )

1017.

1018.

1019.

1020.

1021.

Litotritia extracorporeala in litiaza biliara este contraindicata in : A. Sarcina B. Absenta complicatiilor biliare C. Ulcer gastro-duodenal D. Calculi urici < 3 cm E. Anevrism regional Rc: A,C,E (Angelescu Vol. II pag 1923 ) Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la : A. Batrani B. Politraumatizati C. Cardiaci D. Imunodeficitari E. Pacienti diabetici Rc: A,B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1919) Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica ? A. Forma hiperplazica B. Forma catarala C. Forma scleroatrofica D. Forma gangrenoasa E. Forma flegmonoasa Rc: A,C (Angelescu Vol. II pag 1920 ) Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical de origine biliara? A. Fistulele bilio-digestive B. Icterul mecanic C. Fistulele bilio-biliare D. Colecistita acuta E. Hidropsul vezicular Rc: D (Angelescu Vol. II pag 1918 ) In evolutia colecistitei acute poate aparea : A. Plastronul vezicular B. Piocolecistul C. Peritonita biliara D. Abcesul subhepatic E. Degenerare maligna Rc: A,B,C, D (Angelescu Vol. II pag 1920 )

1022.

1023.

1024.

1025.

Tema 29 Cancerul de sn
1026. Factorii de risc implicati in etiologia cancerului mamar sunt: A. Iradierea regiunii toracice mai ales nainte de 30 de ani. B. Mutatia genetica BRCA 2. C. Varsta tanara. D. Multiparitatea, si alaptarea. E. Antecedentele familiare de cancer mamar. Rc: A,B,E. (Angelescu Vol. II pag 1188) Caile principale de drenaj limfatic ale glandei mamare sunt reprezentate de: A. Calea axilara. B. Calea transpectorala. C. Calea presternala. D. Calea retrosternala. E. Calea mamara interna. Rc. A,E (Angelescu Vol. II pag 1191) Semnele clinice de alarma pentru tumorile maligne mamare sunt: A. Tumori de consistenta moale. B. Bine delimitate. C. Aderente de planurile superficiale si profunde. D. Manevra Tillaux pozitiva. E. Prezenta semnului cojii de portocala. Rc: C,D,E (Angelescu Vol. II pag 1193) Semnele mamaografice care pledeaza pentru malignitatea unei tumori mamare sunt: A. Opacitatea cu contur difuz sau sub forma de plaja noroasa cu contur strers. B. Prezenta spiculilor si a microcalcificarilor grupate. C. Lipsa haloului peritumoral. D. Subtierea lizerelului cutanat. E. Prezenta macrocalcifierilor. Rc: A,B(Angelescu Vol. II pag 1194) Factorii de prognostic implicati in evolutia pacientelor operate cu cancer mamar sunt: A. Volumul tumorii. B. Gradul de diferentiere. C. Starea ganglionilor axilari. D. Prezenta receptorilor hormonali. E. Nivelul glicemiei. Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1198)

1027.

1028.

1029.

1030.

Tema 36 Traumatismele abdominale

1031. Cel mai frecvent organ interesat in traumatismele abdominale este: A. Ficatul B. Stomacul C. Vezica urinara D. Splina E. Pancreasul Rc: D (Angelescu Vol. II pag 2103) Semne locale abdominale in cazul leziunilor traumatice de splina sunt: A. Durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in umarul stang(semnul Kehr) B. Durere spontana in hipocondrul stang cu iradiere in flancul stang(semnul Kehr) C. Semnul von Wahl D. Semnul Balance E. Semnul Courvoisier-Terrier Rc: A, D (Angelescu Vol. II pag 2104) In tipul IV de traumatism pancreatic arsenalul terapeutic cuprinde: A. Duodeno-pancreatectomia B. Pancreatectomia subtotala C. Colangiografia intraoperatorie D. Pancreatectomia distala E. Evaluarea ampulei Rc: A, C, E (Angelescu Vol. II pag 2103) Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mari sunt cele: A. Care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul superior renal B. Care se intind de la fundul de sac Douglas pana la polul inferior renal C. Care sunt localizate numai la nivelul bazinului D. Nu exista o asemenea clasificare E. Care cuprind intreg retroperitoneul Rc: B (Angelescu Vol. II pag 2112) Indicatiile clare ale CT abdominal la traumatizati sunt urmatoarele: A. Bolnavi cu traumatisme craniene inchise B. Bolnavi cu traumatisme craniene deschise C. Bolnavi cu hematurie dar stabili hemodinamic D. Bolnavi cu fracturi pelviene si sangerare semnificativa E. Bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc Rc: A, B, C, D (Angelescu vol. II, pag. 2099) Despre revarsatul Morel-Lavalle sunt adevarate afirmatiile: A. Se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza B. Este consecinta leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare sau inferioare

1032.

1033.

1034.

1035.

1036.

C. Apare de obicei dupa impactul tangential al agentului vulnerant cu peretele abdominal profund D. La examenul clinic este prezent semnul Bouchacourt E. In revarsatele mici se practica punctie evacuatorie si pansament compresiv Rc: C, E (Angelescu vol. II, pag. 2093-2094) 1037. Semne obiective in socul hemoragic generat de traumatismele abdominale grave sunt: A. Tendinta la colaps B. Contractura musculara C. Varsaturi D. Oligoanurie E. Abdomen balonat cu matitate decliva deplasabila Rc: A,D,E. (Angelescu vol. II, pag.2095)

1038.

Manevra Pringle in traumatismele hepatice consta in: A. Consta in clampajul digital sau cu lat al pediculului hepatic B. Consta in aplicarea unei pense clampe nestrivitoare pe artera hepatica comuna si vena porta C. Nu trebuie sa depaseacsa 15 minute in conditii de hipotermie locala si sistemica D. Nu trebuie sa depaseasca 30 de minute in conditii de normotermie E. Realizeaza hemostaza temporara in hemoragiile abundente. Rc: A,B,E (Angelescu vol. II, pag2106) Leziunea traumatica splenica de tip II include: A. Hematom subcapsular<10 cm B. Ruptura splenica cu profunzime 1-3 cm C. Hematom cu diametru>5cm D. Interesarea vaselor trabeculare E. Ruptura<1 cm profunzime Rc: B (Angelescu vol. II, pag 2104)

1039.

Tema 37 Tumorile maligne gastrice

Cancerul gastric schiros (linita plastica) se caracterizeaza prin: A. Intereseaza numai mucoasa si submucoasa stomacului B. Intereseaza toate straturile stomacului C. Stomacul este destins D. Are prognostic bun E. Are prognostic foarte prost Rc: B,E (Angelescu Vol. II pag 1205-1206) Manifestarile clinice ale cancerului gastric sunt: A. Greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul cardiei B. Hematemeza masiva in peste 50% din cazuri C. Anorexia D. Greata si varsaturile cand cancerul este localizat la nivelul pilorului E. Disfagie cand cancerul este localizat la nivelul cardiei Rc: C,D,E (Angelescu Vol. II pag 1207) Tipuri de cancer gastric sunt: A. Polipoid B. Schiros (linita plastica) C. Cu localizare superficiala D. Ulcerativ E. Necrotico-hemoragic Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1205) Semne clasice de neoplasm gastric avansat sunt: A. Ganglion limfatic palpabil in fosa supraclaviculara stanga (nodulul lui Virchow) B. Anorexia C. Sangerari oculte D. Nodul metastatic ombilical (nodulul Sister-Joseph) E. Ascita masiva Rc: A,D,E (Angelescu Vol. II pag 1207) Cancerul gastric precoce este caracterizat prin: A. Cancer limitat la seroasa stomacului B. Cancer limitat la mucoasa si submucoasa stomacului C. Tipul exofitic (I si IIA) sunt slab diferentiate D. Tipurile morfologice ulcerative sunt slab diferentiate E. Tipurile morfologice ulcerative sunt bine diferentiate Rc: B,D (Angelescu Vol. II pag 1207-1208) 1045. Tratamentul pacientilor cu cancer gastric este in primul rand: A. Radioterapeutic B. Chirurgical C. Chimioterapeutic 9 1044. 1043. 1042. 1041. 1040.

D. Hormonoterapeutic E. Imunoterapeutic Rc: B (Angelescu Vol. II pag 1208) Gastrectomia radicala subtotala presupune: A. Rezectia ligamentului gastrocolic B. Ligaturarea si sectionarea arterei gastrice stangi la origine C. Gastroduodenostomie D. Gastrojejunostomie E. Ligaturarea si sectionarea trunchiului celiac Rc: A,B,C (Angelescu Vol. II pag 1208) Limfomul gastric este caracterizat prin: A. Hemoragii digestive grave B. Radioterapia ofera remisie pe termen lung C. Apare frecvent ca o ingrosare a pliurilor epiteliale ale mucoasei D. Satietate precoce E. Ineficienta radioterapiei Rc: B,C,D (Angelescu Vol. II pag 1209) Leiomiosarcomul gastric este caracterizat prin: A. Are origine in musculatura striata a stomacului B. Este cea mai frecventa dintre afectiunile gastrice maligne C. Deseori atinge dimensiuni foarte mari D. Se dezvolta in afara lumenului gasttric E. Raspandirea la distanta este precoce Rc: C,D (Angelescu Vol. II pag 1209-1210) In stadializarea TNM a cancerului gastric T3 reprezinta: A. Tumora invadeaza structurile adiacente B. Tumora penetreaza seroasa, fara interesarea structurilor adiacente C. Tumora care depaseste musculara proprie si se poate extinde in seroasa, dar nu prin aceasta D. Tumora limitata la mucoasa si submucoasa E. Tumora limitata la mucoasa, fara sa penetreze membrana bazala Rc: B (Angelescu Vol. II pag 1207) 1049. 1048. 1047. 1046.

10

Tema 38 Ocluzia intestinal

1050. In ocluziile intestinale prin strangulare durerea este: A. Surda, continua B. Brusca, intensa, continua C. Sincopala, insotita de paloare, anxietate si transpiratii D. Mai putin violenta, cu evolutie progresiva E. Intermitenta. Rc: B,C (Angelescu Vol. II pag 2172) Timpanismul juxtaombilical (semnul Laugier) apare in: A. Ocluzia jejuno-ileonului, mai ales prin volvulare B. Ocluzia joasa, prin tumori recto-sigmoidiene C. Peritonita D. Ocluzia prin tumora ileo-cecala E. Stenoze incomplete ale colonului Rc: A (Angelescu Vol. II pag 2173) Imaginea radiologica specifica ocluziilor ileonului este reprezentata de: A. Imagini hidroaerice rare, mari, cu diametrul vertical mai mare B. Imagini hidroaerice cu diametrul lateral mai mare C. Imagini hidroaerice localizate caudal spre dreapta, organizate in tuburi de orga sau trepte de scara D. Absenta imaginilor hidroaerice E. Imagini hidroaerice cu localizare craniala Rc: C (Angelescu Vol. II pag 2174) Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt: A. Reechilibrarea bolnavului B. Decompresiunea bolnavului C. Rezolvarea cauzei de ocluzie D. Profilaxia recidivelor E. Eliminarea sursei de contaminare bacteriene Rc: A,B,C,D (Angelescu Vol. II pag 2180) In ocluzia intestinala diagnosticul pozitiv se face pe baza: A. Prezentei durerii si intreruperii tranzitului B. Distensiei abdominale cu varsaturi C. Aparare musculara generalizata cu varsaturi D. Aspectului radiologic de imagini hidroaerice E. Durerii epigastrice insotite de hematemeza si melena Rc: A, B, D (Angelescu Vol. II pag 2175) Gravitatea mare a leziunilor colonului este data de: A. Vascularizatia colonului B. Dimensiunea colonului C. Septicitatea colonului 11

1051.

1052.

1053.

1054.

1055.

D. Apendicectomia in antecedente E. Inervatia colonului Rc: C (Angelescu Vol. II pag 2109)

12

Tema 39 Apendicita acuta

1056. Cauza frecventa a obstructiei lumenului apendicular in apendicita acuta este: A. Fecaliti B. Ascarizi C. Bariu D. Samburi de fructe E. Viermi intestinali Rc: A (Angelescu Vol. II pag 1381) Primul simptom al apendicitei acute este: A. Diaree B. Voma C. Constipatie D. Durere abdominala E. Subfebrilitate Rc: D (Angelescu Vol. II pag 1982) Apendicita acuta la gravide este caracterizata prin: A. Incidenta de 1/ 100 de sarcini B. Este mai frecventa pe parcursul primelor doua trimestre C. Pe masura dezvoltarii sarcinii diagnosticul devine mai dificil D. Durerea abdominala si apararea musculara sunt absente E. Leucopenia Rc: B,C (Angelescu Vol. II pag 1386 1387) Avantajele apendicectomiei pe cale laparoscopica sunt : A. Durata de spitalizare lunga B. Diminuarea durerii C. Scaderea infectiilor postoperatorii D. Timpul operator scurt E. Se poate efectua in anestezie locala Rc: B,C (Angelescu Vol. II pag 1388) Factorii principali in mortalitatea prin apendicita acuta sunt: A. Sexul B. Varsta pacientului C. Perforatii aparute anterior tratamentului chirurgical. D. Lipsa tratamentului antibiotic E. Alte inbolnaviri Rc: B,C (Angelescu Vol. II pag 1389) 1060. 1059. 1058. 1057.

13

UROLOGIE

Tema 41 Litiaza urinar

1061. Indicatiile tehnicii de litotritie extracorporeala (ESWL) in litiaza renoureterala sunt: A. Calculi renali cu diametrul de maxim 2-3 cm B. Calculi uretrali lombari pe un rinichi functional C. Calculi uretrali pelvini pe un rinichi afunctional D. Sarcina in trimestrul I E. Sarcina in trimstrul III Rc: A, B (Angelescu Npagina 2835) 1062. Indicatiile tehnicii de nefrolitotomie percutanata (NLP) in litiaza renala sunt: A. Calculi renali cu diametrul de peste 3 cm B. Calculi uretrali lombari cu diametrul maxim 2-3 cm C. Calculi coraliformi D. Calculi asociind stenoza jonctiunii pieloureterala E. Orice structura de calculi renali cu exceptia celor cistinici Rc: A, C, D (pagina 2836-2837, Angelescu N) 1063. Conform clasificarii bolii litiazice sub raport evolutiv (Smith, 1974) litiaza metabolic si chirurgical inactiva este definita ca: A. Pacienti litiazici stabili in ultimii 3 ani B. Pacienti care au formarat sau eliminat unui calcul in ultimul an C. Pacienti fara recidiva litiazica in ultimii 3 ani D. Pacient litiazic cu colici subintrante E. Litiaza renala mai mica de 3 cm, nedureroasa Rc: A, C (pagina 2834, Angelescu N) 1064. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la metaplazia malpigiana a uroteliului la pacientii cu litiaza renala: A. Apare in urma iritatiei cornice de contact a uroteliului cu calculul B. Este o leziune canceroasa C. Nu poate degenera in carcinom urotelial epidermoid D. Este o leziune preneolazica E. Apare mai ales in insufucientele renale cronice Rc: A, D (pagina 2828, Angelescu N) 1065. ca: A. B. C. D. Teoria Randall cu privire la locul anatomic al formarii calculului afirma Materialul litogen se depune pe membrana bazala a tubilor colectori Depunerea precipitatelor litiazice se face in interiorul limfaticelor renale Depunerea microcalculilor se face ab initio in tubii renali Calculii cistinici se pot forma numai pe suprafata papilei renale 14

E. Placutele Randall formate cad in cavitatea caliceala si vor creste prin apozitii succesive Rc: A, E (pagina 2827, Angelescu N)

Tema 42 Hiperplazia i carcinomul prostatic

1066. Indicatiile absolute pentru instaurarea unei forme de tratament chirurgical in cazul adenomului de prostata sunt: A. Retentie incompleta de urina cu un reziduu de cel putin 50 ml B. Insuficienta renala neobstructiva C. Litiaza vezicala secundara D. Infectiile urinare persistente E. Hematuria macroscopica episodica Rc: A, C (pagina 2827, Angelescu N) Semnele iritative ale manifestarii urinare a adenomului de prostata sunt: A. Disurie initiala B. Imperiozitate mictionala C. Polakiurie diurna D. Polakiurie nocturna E. Disurie finala Rc: B, C, D (pagina 2909, Angelescu N) 1068. Care din afirmatiile referitoare la tratamentul cancerului de prostata localizat sunt adevarate? A. Se adreseaza tumorilor T1, T2 si uneori T3 dar N0 (conform stadializarii TNM) B. Tratamentul de electie este prostatectomia radicala C. Radioterapia se adreseaza tumorilor T1, T2, dar cu N1 D. Tratamentul de electie este radioterapia interstitiala E. Tratamentul de electie este hormonoterapia Rc: B, C, D (pagina 2930-2931, Angelescu N) 1069. Blocada androgenica in tratamentul cancerului de prostata in faza locala avansata consta in: A. Orhidectomie si antiandrogeni B. Analogi LH-RH si antiandrogeni C. Estrogeni si antiandrogeni D. Prostatectomie si antiandrogeni E. Prostatectomie si analogi LH-RH Rc: A, B (pagina 2931-2932, Angelescu N) 1070. Markerii tumorali ai cancerului de prostata pot fi: A. Antigenul specific prostatic (PSA) B. Fosfataza alcalina prostatica C. Fosfataza acida prostatica D. Alfafetoproteina E. Antigenul specific membranar prostatic Rc: A, C, E (pagina 2928-2929, Angelescu N) 15 1067.

Tema 43 Hemoragiile digestive

1071. Hemoragia colonica poate avea ca surse: A. Angiodisplazia, B. Colita ulcerativa, C. Diverticuloza, D. Neoplazii, E. Invaginatia. Rc: A, B, C, D Schwatz, vol. I, pag. 1070-1071. Cele mai frecvente cauze de HDI la adolescenti si tineri sunt: A. Diverticulul Meckel B. Boli inflamatorii intestinale C. Tumori maligne D. Diverticuloza E. Polipi Rc: A B E (Schwartz Vol I, pag 1071)

1072.

1073.

Hemoragia de la nivelul intestinului subtire poate fi determinata de: A. Sindrom Mallory-Weiss B. Varice intestinale C. Tromboza mezenterica D. Invaginatia intestinala E. Infectii enterice Rc: B, C, D, E (Schwartz Vol I, pag 1070) Hemoragia digestiva superioara poate fi determinata de: A. Neoplasme gastrice B. Varice esofagiene C. Polipi duodenali D. Proceduri hepatice percutanate E. Diverticul Meckel Rc: A,B,C,D (Schwartz Vol I, pag 1076-1068) Urmatoarele considerente referitoare la TIPS nu sunt adevarate: A. Accesul se realizeaza prin intermediul punctiei venei hepatice B. Este creat un canal intraparenchimatos intre vena hepatica si un ram major al venei porte C. Se foloseste un cateter cu balonas D. Se insera stent din metal expandabil cu diametrul de 10 mm E. Este folosit la pacientii cu hemoragie cronica determinate de hipertensiunea portala Rc: E (Schwartz Vol I, pag 1069) Urmatoarele afirmatii privitoare la ulcerul de stress sunt adevarate: 16

1074.

1075.

1076.

A. Ulcerul Curling apare la arsi B. Ulcerul Curling apare in traumatismele craniane C. Ulcerul Cushing apare la arsi D. Ulcerul Cushing apare in traumatismele craniene E. Apare dupa interventii chirurgicale Rc: A,D,E (Schwartz Vol I, pag1068) 1077. Leziunile angiodisplazice ale colonului apar mai frecvent la nivelul urmatoarelor segmente : A. Cec B. Colon drept C. Colon stang D. Flexura splenica E. Colon sigmoid Rc: A,B (Schwartz Vol I, pag 1070)

1078.

Poate reprezenta cauza de HDS consumul urmatoarelor substante: A. Salicilati B. Steroizi C. Beta-blocante D. Anticoagulante orale E. Alcool Rc: A,B,D,E (Schwartz Vol I pagina 1068) Care din afirmatiile referitoare la arteriografia efectuata in hemoragiile de la nivelul intestinului subtire sunt adevarate ? A. Identifica locul hemoragiei cand rata sangerarii este ~1-2 ml/min B. Poate identifica tumori sangerande, malformatii arterio-venoase sau angiodisplazia C. Evidentiaza hemoragii cu un debit de 0,1 0,2 ml/min D. Poate fi repetata in decurs de 30 de ore daca sangerarea e intermitenta E. Nu are nici o valoare Rc: A, B. Schwartz Vol I pag. 1070 Pacient in varsta de 58 de ani, cunoscut potator se prezinta in serviciul de urgenta cu hematemeza, TA: 90/60 mm Hg, AV : 100/min. la examenul clinic se observa: tegumente icterice, abdomen globulos cu desen vascular accentuat. cauza cea mai probabila de HDS este: A. Ulcer duodenal B. Esofagita de reflux C. Varice esofagiene din ciroza hepatica D. Sindrom Mallory-Weiss E. Ulcer gastric Rc: C (Schwartz Vol I pagina 1068)

1079.

1080.

17

ORTOPEDIE

Tema 44 Fracturi
1081. Fracturile complete au urmatorul traiect : A. Transversal B. Oblic scurt C. Oblic lung D. Spiroid E. Cominutiv Rc: A,B,C,D,E (pagina.2306-Angelescu N) 1082. Semnele de certitudine ale unie fracturi sunt : A. Durere in punct fix B. Mobilitate anormala C. Echimoza D. Deformitate E. Crepitatie osoasa Rc:B,E (pagina.2308-Angelescu N) 1083. Complicatiile imediate generale ale unei fracturi sunt : A. Embolia grasoasa B. Complicatiile vasculare C. Bronhopneumonia D. Coagularea intravasculara diseminata E. Complicatii articulare Rc: A,C,D (pagina. 2310-2311-Angelescu N) 1084. Complicatiile locale tardive ale fracturilor sunt : A. Litiaza renala B. Calus vicios C. Pseudartroza D. Osteoporoza de imobilizare E. Redoare articulara Rc: B,C,E (pagina. 2312-2313-Angelescu N) 1085. Tratamentul chirurgical al fracturilor se efectueaza cu urmatoarele materiale de osteosinteza : A. Placa cu suruburi B. Placa cu autocompresiune C. Tije centromedulare D. Tije elastice E. Hobanaj Rc: A,B,C,D,E (pagina. 2318-2323-Angelescu N)

18

Tema 46 Herniile peretelui abdominal

Peretele anterior al canalului inghinal este format din: A. Fascia transversalis B. Aponevroza muschiului oblic extern C. Muschiul transvers abdominal D. Muschiul oblic intern E. Teaca dreptilor abdominali Rc: B (Angelescu Vol. II pag 1585) Hernia aparuta printre fibrele incrucisate la nivelul liniei albe este: A. Hernia ombilicala B. Hernia spiegel C. Hernia subombilicala D. Hernia epigastrica E. Hernia lombara Rc: D (Angelescu Vol. II pag 1601) Cea mai frecventa si mai serioasa complicatie a herniei inghinale este: A. Incarcerarea B. Ireductibilitatea C. Atrofia testiculara D. Strangularea E. Pierderea dreptului de domiciliu Rc: D (Angelescu Vol. II pag 1583) Zone herniare afectate mult mai rar sunt: A. Regiunea femurala B. Ombilicul C. Gaurile obturatorii D. Inciziile chirurgicale E. Linia alba Rc: C (Angelescu Vol. II pag 1582) Urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul herniei strangulate: A. Vascularizatia viscerului exteriorizat este compromisa B. Apare mai frecvent in cazul herniilor care au orificii mari C. Produc durere intensa D. Nu transmite impulsul atunciu cand pacientul tuseste E. Poate fi fatala Rc: A,C,D,E (Angelescu Vol. II pag 1582-1583) 1091. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in hernia ombilicala: A. Apare mai frecvent la barbati B. Apare mai frecvent la femei C. Ombilicul reprezinta o zona de rezistenta crecuta a peretelui abdominal 19 1090. 1089. 1088. 1087. 1086.

D. Interventia chirurgicala clasica este hernioplastia Mayo E. Strangularea colonului si omentului este destul de frecventa Rc:B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1601) Herniile inghinale pot fi: A. Dobandite B. Eredeitare C. Infectioase D. Congenitale E. Degenerative Rc: A,D (Angelescu Vol. II pag 1587) Urmatoarele afirmatii sunt corecte in tratamentul herniilor abdominale: A. La adultul tanar, fara tare organice, este suficienta purtarea unor brauri pentru rezolvarea herniei A. Este simptomatic B. Herniile abdominale reductibile nu necesita tratament C. Braurile si centurile chirurgicale sunt utile pentru tratarea herniilor mici D. Atunci cand interventia chirurgicala este contraindicata E. In general, toate herniile trebuie rezolvate chirurgical Rc:D,E (Angelescu Vol. II pag 1583) Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Herniile inghinale pot fi directe sau indirecte B. La barbati, strangularea herniilor indirecte poate duce la strangularea concomitenta a cordonului spermatic si a testicolului C. Herniile femurale sunt mai frecvente la barbati D. Herniile femurale apar in special la multipare varstnice E. Heniile femurale reductibile pot fi confundate cu o safena varicoasa Rc: A,B,D,E (Angelescu Vol. II pag 1583) Referitor la herniile Spiegel, sunt false urmatoarele: Apar prin triunghiul lombar superior Grynfeltt Sunt rare Apar printre fibrele incrucisate ale tecii dreptului la nivelul liniei albe Cu exceptia celor mari, sunt dificil de diagnosticat Herniile prea mici pentru a fi diagnosticate clinic, se pot evidentia frecvent folosind ecografia si CT Rc:A,C (Angelescu Vol. II pag 1601) A. B. C. D. E. 1095. 1094. 1093. 1092.

20