Sunteți pe pagina 1din 3

Onestitatea este cheia dobandirii prosperitatii A treia regula de yama se numeste asteya si se traduce de obicei prin "a nu fura".

La modul profund, asteya vizeaza atingerea si manifestarea unei stari de perfecta onestitate (sau corectitudine). Iata care sunt principalele fapte sau atitudini care inseamna o incalcare a lui asteya: - furtul; - insusirea unor obiecte care nu ne apartin chiar atunci cand nu este vorba de un furt, cum este cazul pentru un obiect pe care il gasim, de exemplu, pe plaja, in sala de curs, etc. - folosirea lucrurilor unei alte persoane fara acordul ei; - folosirea lucrurilor unei alte persoane intr-un mod sau scop cu care ea nu este de acord; - a nu restitui obiectele imprumutate la timp; - invidia fata de posesiunile unor alte fiinte umane; - lacomia; - incorectitudinea in relatiile cu ceilalti oameni, in special in ceea ce priveste aspectele materiale; - datoriile financiare de orice fel (indiferent de termenii sau modalitatea bancara care le "cosmetizeaza": imprumut bancar, rate, leasing); - abuzul de incredere; - a profita de alte fiinte umane sau a le manipula urmarind propriile interese; - angrenarea unor relatii de cuplu vizand anumite profituri materiale sau financiare; - a pacali sau a insela alte fiinte umane. Yoghinul care urmareste sa puna in practica regula onestitatii, asteya, trebuie sa inteleaga faptul ca este foarte important, in primul rand pentru el insusi, sa fie din toate punctele de vedere foarte corect in ceea ce priveste aspectele materiale si mai ales interactiunea cu celelalte fiinte umane in planul material (inclusiv financiar). Ca o consecinta directa a atitudinii sale, va remarca progresiv ca si cei cu care el vine in contact manifesta fata de el o corectitudine similara. De aceea, daca sunteti adeseori furati, inselati, pacaliti, aceasta inseamna ca atrageti prin rezonanta ceea ce meritati prin faptul ca nu respectati corect asteya. Desi un yoghin nu trebuie sa fie preocupat excesiv de bunastarea sa materiala, totusi este bine ca el sa fie capabil sa isi asigure un mod de viata echilibrat si armonios din punct de vedere material si social. In general, acei yoghini care se confrunta cu dificultati extrem de mari din acest punct de vedere, la nivel material, sunt cei care nu manifesta corect starea de onestitate. Cu alte cuvinte, ca yoghini, putem corela respectarea lui asteya cu faptul ca vom avea o anumita bunastare materiala, care sa ne permita sa integram practica spirituala fara a avea anumite "stresuri funciare". Se poate replica aici faptul ca fiintele care au cel mai mare succes in plan material si financiar, in afaceri etc. cu siguranta sunt printre cele mai putin oneste, lipsa lor de corectitudine fiind cea pe baza careia siau cladit averile. Da, acest lucru este adevarat, ei reusesc sa aiba aceste averi chiar colosale, dar ei nu ar avea nici cea mai mica sansa pe calea spirituala. Pe yoghini de altfel nici nu trebuie sa-i intereseze acumularea de "averi" (despre aceasta vom mai vorbi si atunci cand vom prezenta aparigraha, nonacumularea), dar este cu siguranta nefiresc ca ei sa aiba o stare de neputinta in plan material. . In cazul regulilor de yama pe care le-am analizat anterior, ahimsa si satya, am remarcat pentru fiecare ca exista o atitudine inferioara fundamentala pe care aceasta vizeaza sa o elimine complet din fiinta umana. In cazul lui ahimsa, este vorba de agresivitate in toate variantele sale. Pentru satya, este vorba de minciuna. Aici, pentru asteya, starea inferioara, atitudinea negativa care trebuie inlocuita prin opusul ei este invidia. Invidia este o trasatura de caracter foarte urata, care in ultima instanta reflecta o foarte mica credinta in faptul ca Dumnezeu este drept si ii da fiecarei fiinte umane exact ceea ce merita. Un mare intelept spunea: "Masura in care noi credem in dreptatea divina este chiar masura evolutiei noastre spirituale". Invidiosul are prostul obicei de a compara intotdeauna ceea ce au ceilalti (din punct de vedere material, social, ca inzestrari native sau chiar ca relatii cu alte fiinte) cu ceea ce are el insusi si sa considere ca, pe undeva, el a fost nedreptatit si nu a primit tot ceea ce el merita. Aceasta atitudine mizerabila este intotdeauna corelata cu o stare de neputinta, pentru ca rareori invidiosul este capabil sa se mobilizeze el insusi pentru a realiza, obtine sau atinge ceea ce el doreste si considera ca "merita". El prefera sa se ipostazieze ca victima a nedreptatii sau inechitatii si de aceea se simte deseori indreptatit

sa actioneze in mod viclean, inseland, manipuland, furand chiar pentru a obtine ceea ce el isi doreste. Din pacate insa, niciodata el nu va fi multumit si nu va putea iesi din capcana acestui mod vicios de a fi, simti si actiona, daca nu va reusi sa isi elimine din fiinta sa invidia. La modul fundamental, invidia este si o lipsa crasa de recunostinta fata de Dumnezeu, incapacitatea de a intelege ca Dumnezeu ii da fiecaruia exact ceea ce el merita. Desigur ca ceea ce am prezentat aici este cazul extrem, in realitate invidia putand fi foarte abil disimulata in fiinta umana. Insa realist vorbind, procentul oamenilor care nu au absolut deloc aceasta problema este infim. Trebuie dezvoltata in mod volitiv o viziune corecta si tranfiguratoare asupra fiintelor umane, intelegand faptul ca ele sigur merita tot ceea ce au (punand in practica cu tenacitate acest sfat simplu vom intelege in ce mod asteya, perfect realizata, ne permite sa intuim inzestrarile native, chiar daca se afla in stare de potentialitate, ale fiintelor umane cu care venim in contact). Chiar, din acest punct de vedere, a ne bucura pentru ceilalti, pentru succesele si realizarile lor, este o modalitate eficienta de a contracara invidia. In paralel insa, trebuie dezvoltata capacitatea de a actiona corect (onest) si divin integrat pentru a obtine lucrurile care ne sunt necesare si pe care ni le dorim. Din acest punct de vedere, nu sunt recomandate deloc speculatiile pe tema "meritului" personal, ci trebuie actionat perseverent si cu incredere, chiar cu sustinerea anumitor procedee de mentalizare si vizualizare creatoare benefica. O atitudine de genul "ce-i al tau e si-al meu" este si ea o incalcare a lui ahimsa. Daca ne este sete si bem dintr-o sticla de apa care ne este la indemana, dar care apartine altcuiva, fara a-i cere acelei persoane permisiunea, incalcam asteya. Daca bem direct din sticla de apa a cuiva care nu suporta ca alcineva sa bea direct din sticla, iarasi incalcam asteya. Daca cineva ne lasa in grija un casetofon si noi il folosim, fara a avea permisiunea proprietarului, incalcam asteya. Daca cineva ne imprumuta un obiect pentru doua saptamani si noi il restituim mai tarziu chiar si cu o ora, fara a fi discutat in pralabil si sa fi obtinut o "amanare", incalcam asteya. Daca transmitem o scrisoare confidentiala si o citim din curiozitate, daca scotocim in lucrurile personale ale altcuiva, daca abuzam de autoritatea noastra si de increderea celorlati in noi pentru a ne satisface propriile interese, daca ii manipulam pe ceilalti sa sa ne imprumute bani sau sa ne faca anumite servicii (chiar daca reusim sa aranjam lucrurile asa incat sa se ofere ei sa ne ajute), de fiecare data incalcam asteya. Yoghinul trebuie sa urmareasca permanent si cu scrupulozitate sa respecte asteya, constient fiind de faptul ca aceasta regula yoghina, prin integrarea ei adecvata in viata de zi, ne da o sansa viabila de solutionare a nenumarate dileme de ordin material si chiar ne da posibilitatea de a reusi sa avem o evolutie spirituala rapida, chiar integrand practica spirituala intr-o viata sociala normala. Dintre cele zece reguli de yama si niyama, asteya si aparigraha (non-acumularea) sunt cele care vizeaza direct aspectele materiale ale vietii. Stiind ca in epoca in care traim noi acum cele mai importante obstacole care ne pot chiar indeparta de calea spirituala sunt cele de natura materiala, yoghinul trebuie sa urmareasca permanent sa respecte la perfectiune aceste doua reguli. Ce ne poate ajuta Cultivarea unei stari de recunostinta, atat fata de Dumnezeu, cat si fata de oamenii care ne ajuta sau ne fac daruri oricat de mici. Din pacate foarte multi oameni nu stiu nici macar sa spuna "multumesc". A invata sa spunem sincer "multumesc" este un prim pas in trezirea starii de recunostinta. Transfigurarea tutoror fiintelor umane. Trebuie sa ne obisnuim in acest sens sa eliminam toate tendintele critice, cautand intotdeauna sa vedem la oameni mai intai calitatile lor. Este foarte bine sa ne raportam direct la Sinele lor suprem, dar si sa vedem foarte concret care sunt calitatile care ii definesc. A darui, si mai ales a face daruri concrete, de natura materiala, chiar fara un motiv anume, va cultiva in timp exact opusul atitudinii de "a lua" de la altii. Mai ales daca vom face din aceasta o adevarata arta, oferind daruri foarte potrivite, care sa-i bucure mult pe ceilalti. Atentia si luciditatea sunt fundamentale pentru a sesiza prompt momentele cand suntem pe cale sa incalcam asteya si a reusi sa ne oprim atunci fulgerator. Multumirea, a fi permanent multumiti cu ceea ce avem, a sti chiar sa ne bucuram de lucrurile pe care le avem si care desigur sunt benefice, va crea conditiile necesare pentru respectarea lui asteya.

Bunul simt, discernamantul spiritual si diminuarea influentei egoului sunt, asa cum am mai spus, calitati fundamentale care ne pot ajuta sa intuim intotdeauna corect ce trebuie sa facem in diferite situatii, coreland aspectele teoretice cunoscute despre regulile etice si morale (yama si niyama), pe de o parte, si situatiile concrete de viata, pe de alta parte. Respectul profund pentru celelate fiinte umane, pentru liberul lor arbitru, pentru calitatile si realizarile lor, ne va diminua tendintele oricat de abil disimulate de a manipula, de a insela, fura, sau de a abuza de increderea oamenilor. Procedeele de mentalizare a unor scopuri benefice sau de vizualizare creatoare vor elimina o anumita stare de neputinta sau de ineficienta care se afla de multe ori la radacina incalcarii lui asteya. Aceste procedee insa trebuiesc intotdeauna integrate corect in spiritul sistemului karma yoga (consacrand fructele lor integral lui Dumnezeu Tatal). Mai ales aceia care si-au recunoscut obiectiv unele obisnuinte negative de a incalca asteya, pot adauga atunci o rugaciune sincera adresata lui Dumnezeu, de a li se exemplifica atingerea scopului dorit, in perfecta conformitate cu regula onestitatii. Donatiile de natura materiala sau chiar bani, realizate insa numai in scopuri benefice sau spirituale, ne pot ajuta foarte mult sa ne purificam mentalul de diferite tendinte negative in domeniul material si financiar.