Sunteți pe pagina 1din 8

Notiuni de bioacustica

producerii,structurii si functiei semnalelor acustice (sunetele in special) la organismele vii

Def: Bioacustica este domeniul interdisciplinar care se ocupa cu studiul

. Micarea oscilatorie imprimat unor particule ale unui mediu elastic se propag din aproape n aproape n toate punctele sale, iar procesul de propagare a oscilaiei poart numele de und. Undele sonore sunt longitudinale deci oscilatiile particulelor au loc pe aceasi directive pe care se propaga energia (unda). Undele sonore sunt caracterizate de marimi fizice specific oricarui tip de unda cum ar fi:-viteza de propagare,perioada de frecventa,lungimea de unda,amplitudinea, den-sitatea de energie etc. Undele sonore folosesc si marimi si unitati specific acestora: Itensitatea undei sonore :energia acustica ce strabate unitatea de suprafata in unitatea de timp; si este direct proportional cu patratul presiunii exercitate de unda.

Clasificarea undelor sonore in functie de frecventa:


Infrasunete-unde cu frecventa mai mici de 16Hz Sunete(percepute de urechea umana) cu frecventa intre 16-20000Hz Ultrasunete cu frecvente mai mari de 20000Hz

Producerea undelor sonore:


Undele din domeniul audibil sunt obtinute prin producerea de oscilatii in coadre membrane intinse etc.In functie de caracteristicile emitatorulu(lungime ,tensiune)se pot obtine sunete cu frecvente si compozitii armonice diferite.

Sunetele simple emise de corzile vocale sunt transformate in sunete articulate ,

mult mai complexe ,cu ajutorul cavitatilor rezonante (toracele,cavitateta bucala,laringe ,faringe ,cavitatea nazala si chiar cutia craniana-cu rol de element de legatura inversa). Aceste cavitati isi modifica proprietatile prin intermediul limbii buzelor palatului moale etc actionate de sute de muschi.Intregul process fiind coordonat de o zona situata intr-una din emiferele creierului(de regula stanga pentru dreptaci si dreapta pentru stangaci). Vibraiile sonore cu frecvene cuprinse ntre 20 Hz i 20 kHz sunt percepute de urechea omeneasc i se numesc sunete

Infrasunetele sunt generate atat in cazul unor fen natural :vantul,eruptiile


vulcanice,cutremurele, avalansele,cat si in cazul functionarii unor aparate construite

de om :compresoare, ventilatoareLa intensitati mari peste 140db pot produce anxietate,greata,perturbatii ale echilibrului si simtului de orientare. Vibraiile sonore cu frecvena cuprins ntre 0 i 20 Hz nu sunt percepute de urechea omeneasc i se numesc infrasunete.

Ultrasunetele sunt produse de catre unele animale cum ar fi liliecii sau delfinii

si utilizate pentru orientare sau comunicare.In practica ultrasunetele au numeroase utilizari .In medicina ultrasunetele sunt utilizate in scop de diagnostic (ecografie ,ecografie Doppler)sau tratament prin incalzirea unor tesuturi ,masaje in profunzime sau distrugerea calculilor. Vibraiile sonore cu frecvena mai mare ca 20 kHz, de asemenea nu sunt percepute de om i se numesc ultrasunete.

Fenomene ce apar la propagarea undelor sonore


1.Viteza de propagare a undelor sonore -difera in functie de medii depinzand
de proprietati cum ar fi elasticitatea si densitatea mediului dar si de temp . in aer viteza creste usor cu cresterea temp. Ex;viteza in aer 340m/s;1500m/sin apa de mare;5000m/sin otel.

2.Absorbtia -depinde atat de natura siproprietatile mediului cat si de frecventa


undelor .Densitatea de energie a undelor scade pe masura propagarii lor atat datorita absorbtiei cat si imprastierii.Ultrasunetele au lungime de unda mica si permit o focalizare mai buna (imprastiere mica.).

3.Relexia undelor

-rep schimbarea directiei de propagare a undelor la intalnirea suprafetei de separate dintre doua medii cu intoarcerea undei din mediul in care a venit. Sunetul reflectat perceput distinct de sunetul direct se numeste ecou (fen folosit in ecografie ) iar daca sunetul reflectat pare sa prelungeasca sunetul direct se produce fen. numit reverberatie. In practica relfexia poate fi folosita pentru masurarea distantelor iar in medicina pentru obtinerea imaginilor organelor interne in ecografie.

4.Efectul Doppler apare atunci cand sursa de unda se deplaseaza fata de


observatory sau observatorul fata de sursa.Apare si in cazul reflexiei undelor pe un obiect in miscare.dat fen dopler frecventa sunetului provenit de la sursa care se apropie pare mai mare decat frecventa reala iar a sunetului provenit de la sursa care se indeparteaza pare mai mica decat frecventa reala. Fenomenul este folosit in det vitezei de deplasare a vehiculelor iar in medicina in ecografia Doppler.

5.Difractia undelor sonore consta in ocolirea obstacolelor atunci cand


dimensiunea lor este comparabila cu lungimea de unda a undei sonore.Acest

fenomen face posibila receptionarea undelor chiar si atunci cand intre sursa sunetelor si receptor se gasesc obstacolelor.

6.Interferenta-fen de suprapunere si compunere a undelor. 7.Rezonanta-rep.fenomenul de transfer al energiei intre doi oscilatoricare au
aceeasi frecventa de oscilatie.

8.Cavitatia- fenomenul care poate aparea la propagarea ultrasunetelor in lichide


efectul fiind aparitia unor bule de gaz in interiorul acestora sub actiunea ultrasunetelor putadu-se produce ionizari.

Sunetele auzite Caracteristicile sunetelor


Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze, lichide si solide), dar nu se propaga in vid. El se propaga cu viteza de 331m/s i aer. Caracteristicile lui sunt: - inaltimea (exprimata in frecventa vibratiei); - intensitatea (exprimata in energia vibratiei); Orice sunet simplu, cum ar fi o nota muzicala, poate fi descrisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive: inaltime, intensitate, si calitate (timbru). Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice: frecventa, amplitudine, si constitutia armonica, sau respectiv forma undei. Zgomotul este un sunet complex, o mixare de multe diferite frecvente, sau note care nu sunt legate armonic. Sunetul se propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonore. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta, fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore. Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori: durata, frecventa si amplitudinea. Durata se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet. Frecventa, sau tonalitatea, unui sunet, este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi. Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda

Amplitudinea (intensitatea) unui sunet se masoara in decibeli (dB). Amplitudinea undei reprezint deprtarea maxim pe care o nregistreaz punctele din mediul elastic fa de poziia lor iniial. Cnd amplitudinea undei sonore este mai mare timpanul urechii percepe variaii de presiune mai mari i sunetul este auzit mai puternic. Amplitudinea este caracteristica undelor sonore pe care o percepem ca volum.

Biofizica receptiei auditive


Receptorul auditiv este al doilea sistem ce asigura comunicarea cu mediul exterior. Vibratiile mecanice ale mediului inconjurator care au frecvente cuprinse intre 16-20 000Hz.produc in analizatorul auditiv senzatia de sunet. Sistemul auditiv are rolul de a prelua din aer variaiile de presiune(undele sonore) i de a le transmite sistemului nervos central. Conform impartirii clasice analizatorul auditiv analizatorul auditiv consta din 2 sisteme principale: -system auditiv periferic asigura, -sistem auditiv central. System auditiv periferic asigura 3 functii principale: -transmiterea vibratiei acustice -analiza semnalului acustic -traducerea semnalului acustic in influx nervos Transmiterea se realizeaza pe 2 cai:calea aeriana(urechea externa si medie) si calea osoasa(practica clinica si audiologica). Analiza semnalului acustic este asigurata de de urechea interna si implica mecanisme complexe de tip pasiv si activ incepand cu o analiza FOURIER la niv membrane bazilare si terminand cu amplificarea activa a semnalului la niv celulelor ciliate externe ale organului corti. Traducerea se face la nivelul urechii interne si se refera la transformarea energiei mecanice de vibratie in energia influxului nervos prin intermediul unor procese electrochimice complexe si este asigurata de celulele ciliate interne din org lui corti.

Structura si functiile urechii:


Urechea externa: Este alctuit din pavilion, canal auditiv (duct auditiv) i
timpan. Rolul principal al acestei pri din sistemul auditiv este de a recepiona sunetele. Prin forma sa deosebit, pavilionul are un rol important n localizarea spaial a sursei sunetului. Canalul auditiv are rolul unui tub sonor, avnd rolul de transforma undele sferice n unde plane, avnd frecvena de rezonan de aproximativ3300 Hz, aceasta fiind i frecvena la care sensibilitatea urechii umane estemaxim. Canalul auditiv este nchis la interior de ctre timpan care este omembran elastic ce

intr n vibraie sub aciunea undelor staionare ce iaunatere n canalul auditiv, vibraie transmis n continuare elementelor ceformeaz urechea medie. Urechea medie format din trei sisteme osoasede mici dimensiuni (ciocanul, nicovala i scria) aflate intr-o incinta plina cu aer au un rol foarte important, acela de a maximiniza transferul de energie de la unda venit din aer, la urechea intern. Comunicarea ntre incint i exterior se faceprin intermediul trompei lui Eustache care se deschide n faringe. Diferena de presiune care ia natere ntre cele dou fee ale timpanului mpiedic funcionarea corect a acestuia, ceea ce se traduce printro senzaie de surditate. Un lucru similar se ntmpl n cazul unor inflamaii,cnd trompa este obturat. Intr-o astfel de situaie aerul este absorbit de esuturi crendu-se o vidare a incintei timpanice. Urechea intern are dou pri cu funcii diferite. Partea vestibular, are rolul unui traductor de poziie i micare pentru corpul uman, asigurnd echilibrul. Poriunea auditiv se gsete ntr-un sistem de caviti i tuneluri cunoscut sub numele de labirintul osos, n osul temporal cranian. Undele sonore ptrund n urechea intern sub aciunea scriei prin fereastra oval n canalul cohleei aflat deasupra membranei bazilare, numit ramp vestibular. Pe toat lungimea membranei bazilare se afl organul spiral al lui Corti, la nivelul cruia are loc traducerea energiei mecanice a undelor sonore n impulsuri nervoase. Transformarea undelor din membrana bazilar n influxuri nervoase se face cu ajutorul celulelor ciliate din organul lui Corti.

Elemente de fonatie
Acustica studiaz sunetele sub aspectul fizic al oscilaiei ct i sub aspectul fiziologic al senzaiei auditive care apare ca efect al acestei oscilaii. Organul auditiv al omului urechea-percepe sunetele cu frecvene cuprinse ntre 16-20000 Hz. Infrasunetele au frecvene sub 16 Hz, iar peste 20000 Hz ultrasunete. Sunetul este rezultatul vibraiei unui corp elastic care declaneaz n masa de aer micri oscilatorii i ondulatorii. Tonurile sunt produse de oscilaii ritmice. Zgomotele sunt produse de oscilaii haotice

nlimea sunetelor depinde de frecvena oscilaiilor. Cu ct frecvena este mai

Figura 1. Reprezentarea bidimensional a tonului pur mare, sunetul este mai nalt sau acut. Coarda vibreaz, se ndeprteaz i apoi revine n poziia de echilibru dup un anumit interval de timp, astfel se formeaz perioada. O oscilaie complet este o perioad. Frecvena este determinat de numrul de perioade pe care le realizeaz ntr-o secund corpul care vibreaz. n muzic fiecrei note muzicale i corespunde o frecven bine determinat. Vocalele se produc ntre urmtoarele frecvene: u ntre 200-400 Hz; ntre 1600-3200 Hz; o ntre 400-800 Hz; a ntre 800-1600 Hz; e ntre 1600-3200 Hz; i ntre 3200-6400 Hz. Intensitatea (tria) sunetelor depinde de amplitudinea oscilaiilor, respectiv de distana maxim n care ajunge coarda, fa de poziia de echilibru. Se msoar n decibeli (dB). Exemple: fonetul frunzelor 10dB; un oftat 30dB; zgomotul automobilului n vitez 110 dB; ciocanul pneumatic - 150dB; zgomotul avionului cu reacie - 160dB. 4. Elemente de fonetic articulatorie Din punct de vedere acustic i fiziologic, sunetele limbii umane se mpart n dou categorii, n vocale i consoane. Vocalele sunt tonuri, sunete muzicale cu oscilaii periodice i cvasiperiodice. Consoanele sunt zgomote sau combinaie ntre zgomote i tonuri. Exist i o categorie intermediar: sonante - l, m, n, r care conin att zgomote ct i tonuri, predominnd acestea din urm. Consoanele surde sunt zgomote. Consoanele sonore sunt zgomote i tonuri, predominnd zgomotele. Aparatul fonator este format dintr-un ansamblu de organe, muschi, oase ale corpului uman care, prin punerea lor n functiune si n conditii optime, determina calitatea vocii (att vorbite ct si cantata)Cele mai importante dintre acestea sunt plamnii, diafragma, traheea,laringele, faringele bucal, faringele nazal (cavumul), fosele nazale, cavitatea bucala, dintii, limba, buzele, oaselefetei care sunt indispensabile unul de celalalt n crearea actului fonator si a emisiei celor doua elemente fonetice care sunt consoanele si vocalele.Altfel spus, la crearea actului fonator participa intr-o stransa colaborare sistemul respirator si rezonatorii. Problema fundamental din fiziologia fonatiei ramane comportarea coardeler vocale in actul vocal sau asazisa vibratie a coardelor vocale.

Amplit udine I

Amplitudi ne (I)

Ti m p

Cele mai importante teorii ale fonatiei sunt: -teoria mecanica a foatiei -teoria mioelastica -teoria aerodinamica -teoria neurocronaxica -teoria muco-ondulatorie

Efectele biologice ale ultrasunetelor


Efectele biologice sunt date de o suprapunere a efectelor termice, electrice sau chimice care pot modifica activitatea celular. La intensiti mici efectele sunt de cele mai multe ori benefice, ns la intensiti mari efectele termice sau cavitaia pot duce la distrugerea celulelor. Dintre vibratiile sonore care ies din limitele de audibilitate ale urechii omenesti ; de un mare interes dpdv practic sunt ULTRASUNETELE adica sunetele ale caror frecventa este mai mare de 20 000.

Practica medical a demonstrat c ultrasunetul este mai sensibil la diferenierea esuturilor n comparaie cu radiaiile X, i c este mai puin nociv pentru organism, n comparaie cu acestea. Medicina folosete n mod current undele ultrasonore att n stabilirea diagnosticului ct i n terapie.Utilizarea ultrasunetelor n scopuri medicale implic o bun cunoatere a modului de propagare i a efectelor lor asupra mediilor biologice, n vederea evitrii aciunii distructive asupra esuturilor din organismul supus cercetrii. Din acest motiv vom prezenta pe scurt principalele efecte cu implicaii biologice ale ultrasunetelor.Spre deosebire de sunete, ultrasunetele au frecvene mult mai mari i transport energii mari, ceea ce le confera efecte biologice importante. In cmpulul trasonor acioneaz fore capabile s produc: - ntreruperea reversibil a unor funcii fiziologice; - -distrugerea membranei celulare sau a componentelor intracelulare cu degradarea biomoleculelor. Sensibilitatea organismelor la ultrasunet, sub pragul de cavitaie, poate fi testat printr-o serie de modificri , cum ar fi : - Alterarea reversibil a mitocondriilor prin cretereavolumului i ntreruperea cristelor acestora ; - Modificarea numrului de lizozomi din esutul hepatic,fapt care determin schimbri n metabolismul celular ; - Ultrasunetele de 20kHz-1MHz modific viteza de dializ prin membranele semipermeabile. Activitatea electric a pielii de broasc se modific reversibil - Ultrasunetul poate s ntrzie diviziunea celular a oulelor iniial fertilizate ;

- Scderea reversibil a numrului de granule de glycogen din celule. Ultrasunetele care produc procese de cavitaie tranzitorie, perturb procesele oxidative ale mitocondriilor fr a degrada membrana acestora, pe cnd cele care produc cavitaie stabil dezintegrez membrane mitocondriilor. Ultrasunetele de mic intensitate produc senzaii dedezechilibru, indispoziie i oboseal accentuat. Ultrasunetele de 115 dB i frecvene 16-20 kHz produc senzaii de blocaj auditiv, asemntoare cu cea de nline mare, indus prin scderea de presiune atmosferic. Ultrasunetele cu frecvene de pn la 100 kHz lezeazaparatul auditiv. Ele pot produce: modificri ale glicemiei;proteinurie circulatorie; saturare vitaminic a organismului.