Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni anatomice
Dezvoltat din mezonefros in saptamana 7 de viata intrauterina Coboara in canalul inghinal in luna a 8-a si in bursele scrotale in luna a 9-a Culoare alb-roz pe sectiune Septuri fibroase ce delimiteaza cca 250 lobuli Lobulii contin 2 - 3 canale spermatice tortuase ce converg spre mediastin formand rete testis Rete testis se continua cu epididimul (constituit din cap, corp si coada), canalul deferent si canalele ejaculatoare
Notiuni anatomice
Vascularizatia si inervatia provin de la nivelul
dezvoltarii embriologice (aorta, vena renala stanga, vena cava inferioara) Ganglionii limfatici periaortocavi si renali prima statie ganglionara
Structura microscopica
Canalele spermatice: Membrana bazala spermatogonii spermatocite de ordinul I spermatocite de ordinul II spermatide Celule Sertoli secretie endocrina (estradiol si in cantitate mica androgeni, nu secreta progesteron) Celule Leydig glanda interstitiala, secreta testosteron. Controlata de hipotalamus prin LH si FSH.
Incidenta
Cancere rare:
1-1,5% din cancerele la barbati 5% din cancerele tractului urogenital
Vrf inciden:
In momentul diagnosticului, 1-2% din tumori sunt bilaterale 90-95% sunt tumori cu celule germinative Localizare
Incidenta
Spermatogeneza variabila cu temperatura La nivel scrotal temperatura locala < cu 1,5 grade C decat cea intraabdominala favorizeaza diferentierea celulara Cresterea temperaturii locale determina modificari celulare grave pana la neoplazie Ectopia testiculara testicul situat in alte regiuni decat traiectul de descensus testis Criptorhidia testiculul nu se afla in burse, dar este pe traseul de coborare
Clasificare
I. Tumori germinale (80%) II. Tumori ale stromei gonadice (20%) III. Tumori stromale nespecifice
Clasificare
A. Tumori cu celule germinale - Neoplazie cu celule germinale intratubulare (IGCNU); - Seminom; - Seminom spermatocitic; - Carcinom embrionar; - Tumora de sac Yolk; - Choriocarcinom; - Teratom; - Tumora cu mai multe tipuri histologice;
Clasificare
B. Tumori gonadale stromale - Tumori cu celule Leydig; - Tumori maligne cu celule Leydig; - Tumori cu celule Sertoli; - Tumori maligne cu celule Sertoli; - Tumori cu celule granuloase; - Fibroame; - Alte tumori cu celule gonadale sau din cordonul spermatic; - Tumori coninnd celule gonadale sau din cordonul spermatic;
Clasificare
C. Diverse tumori stromale nespecifice - Tumori epiteliale ovariene; - Tumori ale ductelor colectoare i ale rete testis; - Tumori ale stromei non-specifice;
Etiologie
Factori genetici Ectopia testiculara (chiar coborarea operatorie tardiva a testiculului) Tulburari endocrine, circulatorii Boli virale (orhita urliana) Traumatisme
Celule seminomatoase si stroma fibroasa (seminom testicular) (Ob 10x, Coloratie HE)
Carcinomul embrionar
Frecvent la copii si peste 40 ani (25%) Tumora mica (4 - 5 cm), alb-cenusie, deformeaza albugineea Testicul neomogen, cu zone de necroza hemoragica Aspect de mozaic (zone moi alternand cu zone dure) Mare varietate de tipuri celulare
Coriocarcinomul
Cea mai grava tumora testiculara Apare intre 24 - 27 ani Tumora mica, friabila, bogat vascularizata Potential mare de invazivitate locala si metastazare Determina ginecomastie Rata de supravietuire mica.
Teratomul
Apare cel mai frecvent la copii Tumora mare, voluminoasa, neregulata Consistenta neomogena Aspect variat pe sectiune Forme
Teratomul matur format din tesut bine diferentiat provenit din
ectoderm (piele si tesut nervos), endoderm (structuri intestinale sau respiratorii) si mezoderm (os, cartilaj, muschi)
Teratomul imatur tesut incomplet diferentiat Teratomul cancerizat apare la 26 33 ani, include
Tumora Sertoli
Rara (2%), dimensiuni mari Feminizanta (determina ginecomastie la orice varsta) Prezinta activitate endocrina (secreta testosteron, androgeni si mai ales estrogeni) Relativ benigna, recidivanta Metastaze retroperitoneale, pulmonare, hepatice
Tumorile granuloasei
Extrem de rare Apar in special la tineri Feminizante:
ginecomastie adipozitate specifica pierderea libidoului
2. Etapa tumorala
Scrot, funicul spermatic normale Testicul mare, greu, voluminos, nedureros Epididim palpabil (semn Chevassu) Pachete vasculare dilatate Semnul cojii de portocala Hidrocel asociat (10%) Prostata normala
3. Etapa tardiva
Diseminari metastatice pe cale:
Limfatica (sindrom subocluziv, pseudopancreatita, aparare musculara) Sangvina (sindrom pleuropulmonar, dureri lombare, hepatomegalie, compresiune medulara)
Scadere ponderala
Formatiune tumorala testiculara, cu contur usor lobulat, hipoecogena, heterogena la nivelul testiculului drept
Ecografie Doppler Evidenierea pediculului vascular ramificat circumferenial pe suprafaa formaiunii cu IR = 0.4 0.5
Forme clinice
Forma clasica
Testicul mare, dur, greu, funicul si anexe normale
Forma pseudoinflamatorie Forma cu hidrocel satelit Forma metastatica Forme cu manifestari hormonale
Feminizare (ginecomastie) Masculinizare precoce
Diagnostic diferential
Hidrocel Epididimita Hematocel Spermatocel Chist epididimar Orhita Torsiune de cordon spermatic
Extensie tumorala
Limfatica: gg. Periaortocavi si inghinali (rar, in
cazul invaziei peretelui scrotal)
Clasificarea TNM
T - tumora primara N - ganglioni limfatici regionali M - metastaze la distanta S markeri tumorali
pT
pTx - tumora nu a fost evaluata pT0 - nu exista tumora primara pTis - tumora intratubulara pT1 - tumora limitata la testicul si epididim fara invazie vasculara sau limfatica pT2 - tumora limitata la testicul si epididim cu invazie vasculara sau limfatica sau afectarea albugineei pT3 - invazia cordonului spermatic pT4 - invazia scrotului
N
Nx - invazia ganglionara nu poate fi demonstrata N0 - nu exista metastaze ganglionare N1 - metastaza in ganglion unic < 2 cm sau muiltipli mai mici de 2 cm N2 - metastaza in ganglion unic intre 2 - 5 cm sau multipli < 5 cm. N3 - metastaza in ganglion > 5 cm
M
Mx - metastazele nu pot fi demonstrate M0 - nu exista metastaze la distanta M1 - metastaze la distanta M1a ganglioni limfatici extra-regionali sau pulmonare M1b alte localizari
S
Sx markeri serici tumorali nu au fost efectuati S0 - markeri serici tumorali normali
LDH S1 S2 S2 <1,5xN 1,5-10xN >10xN hCG <5000 5000-50000 >50000 AFP <1000 1000-10000 >10000
Grupare stadiala
Tratament
Multimodal Dupa stadializarea TT Orhidectomia pe cale inghinala cu pensarea initiala a funiculului - primul gest terapeutic Scheme de tratament adjuvant functie de tipul si stadiul tumoral
Tratament
Individualizarea tratamentului se face dupa evaluare completa pe criterii:
Clinice - c Imagistice - i Markeri tumorali - m Examen histopatologic p:
Tip histologic tumoral Stadiul invaziei locale Greading Infiltratie vasculara si limfatica
n stadiul I, la momentul diagnosticrii 15-20% din pacieni au metastaze cel mai frecvent retroperitoneal recidiv n aproximativ 17 % din cazuri n primii 5 ani, dup orhidectomia simpl; [1-3] 70-80% din pacieni descoper boala n stadiul I; cel mai frecvent recidivele sunt detectate la nivelul ganglionilor intradiafragmatici; la tumorile <4cm, recidiva scade la 6% la 5 ani;
Atitudine terapeutic
ST I Fr metastaze decelate Seminom ST IIA/B Metastaze ganglionare Orhidectomie
Supraveghere
ST III
Metastaze la distan
Orhidectomie
Orhidectomie
ST IIA
ST IIB
Chimioterapie
Supraveghere A doua recidiv Chimioterapie Radioterapie Radioterapie + Chimioterapie Rezecia metastazelor (dac este posibil)
Tratamentul adjuvant
Chimioterapia
- se administreaz carboplatina n doz unic sau repetat; - folosit n doz unic ca alternativ la radioterapie; -
exist studii care arat c dou cure de carboplatin pot mbunti supravieuirea pe termen lung;
Radioterapia
-
celulele seminomului sunt extrem de radiosensibile; radioterapia adjuvant n cmpul para-aortic (ganglionii para-aortici i cei iliaci ipsilaterali) cu doze moderate de 20-22 Gy, scade recidiva la 13%;
- recomandat de Fossa et al. ca terapie standard n seminoamele testiculare stadiul I, T1-T3, care nu prezint afectarea drenajului limfatic;
iradierea adjuvant a ganglionilor supradiafragmatici nu este indicat n seminoamele n stadiul I. radiotoxicitatea pe termen lung este sub 2%;
A* B A A
Chimioterapia primar
- dou cure de chimioterapice, precum: cisplatin, etoposid sau bleomicin; - rata de recidiv tumoral la pacieni este de aproximativ 2.7%, dar poate ajunge la 50% la pacienii cu factori de risc crescui; - n chimioterapia adjuvant cu dou cure de cisplatin, toxicitatea pe termen lung (peste 20 ani) se poate manifesta prin afectare cardiovascular; - dup chimioterapia primar, pot aprea teratoame cu evoluie retroperitoneal lent; - se recomand ca pacienii cu invazie vascular sa primeasc dou cure cu bleomicin n plus fa de tratamentul iniial;
A* A
A* A
Algoritmul de tratament dup orhidectomie, n funcie de factorii de risc individuali la pacienii cu NSGCT CS1
PEB= cisplatin, etoposid, bleomicina; CS= clinical stage; RPLND= retroperitoneal limph node dissection; IGCCCG= International Germ Cell Cancer Collaborative Group; VIP= cisplatin, eposid, ifosfamida;
PEB= cisplatin, etoposid, bleomicina; NS= nerve-sparing; RPLND= retroperitoneal limph node dissection; PS= pathological stage; PD= progressive disease; NC= no change; CS= clinical stage;
clasificarea IGCCCG;
tratament standard cu 3 cicluri de PEB sau 4 cicluri de EP; ciclul urmtor poate fi amnat n cazul apariiei de: - febr; - granulocitopenie <1000/mm3; - trombocitopenie <100.000/IU;
pacienii cu invazie pulmonar - risc crescut de sindrom de detres respiratorie primul ciclu PEB - 3 zile de etoposid i cisplatin fr bleomicin scad mortalitatea;
Restadializarea
se face pe baza: - datelor imagistice;
- markerilor tumorali;
Marker + Regresie tumoral + Extindere tumoral Marker + 2 cure chimioterapie = Chimioterapie
remisie complet post -chimioterapie nu se recomand rezecia tumorii reziduale; n cazul proceselor reziduale >1cm rezecie tumoral + RPLND + NS;
Observaii
-
interveniile chirurgicale post-chimioterapie, necesit echipe interdisciplinare urologi, neurochirurgi; - chirurgi: vasculari, generaliti, toracici;
Particularitati de tratament
Tumora Leydig
benigna < 60 ani maligna > 60 ani chimiosensibila rezistenta la radioterapie prognostic bun