PROIECT DISCIPLINA

:

UTILAJE SI INSTALATII IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

PROFESOR: DONCA GHEORGHE

ECHIPA DE PREZENTARE: Maduta Ioana Teodora Peres Denisa Balaj Teodora Bordea Teodora Tatar Jolt Minea Mara Nanette

Utilaje tehnologice specifice unitatilor cu ferme zootehnice________________
5.1. INTRODUCERE Mecanizarea lucrarilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de: - sitemul de crestere , - specia de animale , - categoria de animale , - scopul urmarit, - sistemul de intretinere, etc. Fermele zootehnice se pot clasifica dupa mai multe criterii: • dupa scopul urmarit in ferme: - de productie - de selectie; • dupa topul biologic in ferme de: - porcine, - bovine, - pasari, - ovine, - iepuri , etc. , • dupa categoria de animale in ferme pentru: - lapte , - carne, - oua, - lana, - pielicele, etc. , • dupa modul de intretinere in ferme cu - stabulatie fixa / nelegata, - la pasune, etc. Principalele procese de productie care se cer mecanizate sunt: - pregatirea hranei, - intretinerea animalelor, - recoltarea produselor animaliere cu procesele auxiliare aferernte Ele sunt prezentate in figura : 5.1.

MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI IN ZOOTEHNIE In cazul in care nutreturile de baza se gasesc in ferma. formate din nutreturi combinate si apa.2. procesele dintr-un complex zootehnic 5. sau amestecurile furajere pe baza de resturi culinare destinate procinelor. Acesta este cazul fermelor de taurine si ovine care folosesc ca nutreturi de baza fibroasele si grosierele obtinute de la fermele cu profil vegetal ale intreprinderii respective. Tot in ferme se pregatesc amestecurile semilichide. prelucrarea acestora se realizeaza in sectii speciale pentru pregatirea hranei ( bucaterii furajere).Figura 5. .1.

II – linia de prelucrare a fibroaselor. in felul acesta . saramurii sau a drojdiei furajere lichide. • linia de prelucrare a concentratelor . 11-balanta.transportor elicoidal. .fibroase si grosiere. 4. . 5-moara cu ciocane.6 – buncare.Un nutret de buna calitate si complet . 9amestecator de fainuri. 7. 3.prepararea amestecului furajer (linia finala). care prin prelucrarea componentelor furejere realizeaza un amestec furajer din toate componentele ratiei. Bucatariile furajere pentru rumegatoare cuprind urmatoarele linii tehnologice: • linia de prelucrare a fibroaselor si grosierelor. sau majoritatea acestora.zdrobitor cu buncar pentru stiuleti si ciocalai de porumb. instalatia cuprinde patru linii tehnologice pentru prelucrarea nutreturilor de baza: -concentrate.2. • linia de prelucrare a radacinoaselor si tuberculiferelor.moara cu ciocane pentru fibroase. 3. Bucatariile furajele sunt prevazute cu mai multe linii tehnologice care prelucreaza intreaga gama de nutreturi in functie de ratie si graficul de furajare. se asigura o capacitate de lucru ridicata si o reducere substantiala a fortei de munca.dozator pentru fibroase.dozator gravimetric. I -linia prelucrare a ciocanelilor de porumb. III. 1. • linia de preparare a melasei. se poate obtine in bucatarii furajere dotate cu utilaje complexe. .linia de prelucrare a radacinoaselor. 10.8 – elevatoare cu cupe.radacinoase si melasa. 2. Schema tehnologica a unei bucatarii furajere pentru ovine este indicata in figura 5.buncar cu extractor . . 2. 1-tocatori de fibroase.

Daca aceste nutreturi sunt sub forma de cereala boabe. . in ultimul caz . • magazia de produse finite. Schema tehnologica . grosiere si radacinoase . • magazia de fainuri industriale. Corspunzator acestor operatii de baza principalele compartimente ale unei fabrici de nutreturi combinate sunt : • sectorul de receptie materii prime. operatia principala o constitue maruntirea (tocarea sau macinarea).1.transpotor amesstecator. Silozul asigura dpepozitarea materiilor prime de baza-cereale boabe. Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sunt prezentate doua variante: cu amestecator cu palete( in cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal( cand se lucraza flux continuu). permite prelucrarea unei game variate de nutreturi. prelucrarea melasei se reduce in acesta schema la o dilutie cu apa urmate de omogenizare si o dozare volumetrica. 3. O eficienta mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in cazul in care acestea sunt supuse si unei prelucrari termochimice. realizarea unor amestecuri complete pentru rumegatoare .linia de pregatire a melasei: 1-rezervor de melasa. 3-amestecator de melasa.2. faina sau granule. in continuare are loc o dozare volumetrica. IV. In cazul in care nutreturile concentrate se prezinta sub forma de stiuleti acestia sunt mai intai maruntiti cu ajutorul unui zdrobitor. • silozul.2.1.duapa care cu ajutorul unei mori cu ciocane se obtine faina respectiva. • ambalarea. Principalele operatii in cadrul acestei tehnologii sunt: • receptia si depozitarea materiilor prime. in care componentele pot intra in proportii diferite conform prescriptiilor din retete. dozare si amestecare in vederea preparaarii unui amestec format din fainuri de cereale si de tip concentrat proteino-vitamino-mineral (PVM).tocatori de radacinoase. Preluarea concentratelor consta in macinare . amestecul de concentrate se depoziteaza in buncarul cu extractor. • fabricatia. acestea sunt mai intai deverdsata in sorbul elevatorului cu cupe. odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor.pompa cu roti dintate. 5. Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate In functie de starea in care se livreaza nutreturile combinate. difera si tehnologia de fabricatie. V-linia de preparare a amestecului furajer (linia finala): 1-amestecator cu palete. 4-remorca tehnologica. • corpul de fabricatie . 2-transpotor incarcator. prezentata. 2. • depozitarea si • livrarea. din randul carora ponderea cea miamare o detine porumbul. In cazul in care se lucraza in flux continuu . • pregatirea pentru fabricatie. La nutreturile fibroase .

etc. sau granule. in sectia dozare-omogenizare Pentru granulare nutreturile combinate sub forma de faina se introduc intrun amestecator special (de faze lichide) unde sunt amestecate . vitaminele. Cerealele boabe sunt aduse de la siloz si introduse in buncarele microsilozuri cu ajutorul transportatoarelor cu lant pentru cereale. . Corpul de frabricatie este prevazut.5-2%. lecitina. Pregatirea pentru fabricatie consta in macinarea cerealelor boabe. prin pulverizare.V.) dupa care sunt supuse unei noi amestecari . sunt aduse in saci si depozitate fie in buncarele microsilozului . acest amestec trece printr-un separator electromagnetic care retine impuritatile feromagnetice.2. sparturile mici sunt separate cu ajutorul unei site vibratoare si recirculante. fie in buncare speciale. In grupa urmatoare de materii prime intra fanonurile proteice formate din faina de carne. cicloane pentru decantare si desprafuire . este prevazut cu urmatoarele sectii: microsiloz. acestea pot fi zdrobite. impreuna cu fainurile industriale. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi.aminoacizii. In functie de destinatie .M. in care se gaseste instalatia de producere a nutreturilor combinate. Acest amestec este extras din vasul gradat si pulverizat in amestecator de faze lichide unde. ulei de floarea soarelui. cu fazele lichide( untura. La evacuare a din granulator. cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipulari de furaje. se introduce si nutretul combinat sub forma de faina. de peste. curatatorie-macinis. etc. fie cu mijloace auto. dozare-omogenizare. dupa care sunt amestecate si omogenizate. putandu-se livra beneficiarilor. sau sunt depozitate in saci. Pentru pastrare in buna conditii granulele trebuie racite. transportul si depozitarea in cantitatile necesare a acestora. Substantele minerale . integrat faza lichide. In general . granulele au o temperatura ridicata. . 5.2.V. cu o instalatie de desprafuire formata din ventilatoare centrifugate. care participa in proportie de 0. dispun de un inalt grad de mecanizare si automatizare a operatiunilor tehnologice si snut conduse de la un pupitru central prevazut cu tablou sinoptic pe care se poate urmari intregul proces de fabricatie.Corpul de frabricatie . . colina. Fazele lichide se dozeaza volumetric in cantitatile stabilite de retete cu ajutorul regulatoarelor de debit. fie pe calea ferata. obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor. sunt depozitate in buncare speciale. in care caz.M. aceste instalatii asigura capacitati de lucru riicate 25-30 t/h.antibioticele si antioxidantii se primesc sub forma unui amestec ce poarta denumirea de premixuri si au retelele de nutreturi combinate o pondere de circa 1%. Fainurile industriale si de P. de oase. cu ajutorul unui dispozitiv de pulverizare. granulare-insacuire si livrare in vrac. Dupa cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare in nutretul combinat (pana la 70%urmeaza fainurile industriale provenite din sroturile de soia si floarea –soarelui cu o pondere de 10-15%. si a celorde tip P. inainte de granulare. Nutreturile combinate sub forma de de faina . concomitent. in plus .

gorsiere si cele concentrate se gasesc. tocatura de lucerna este defibrata inainte de a intra in uscator. etc. prin deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceasi suprafata se obtin in medie 1. astfel ca traseul parcurs de furaj si de catre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de circa trei ori lungimea tamburului.respectiv cea de curatatorie-macinis a FNC-ului) contin o serie de impuritati: corpuri metalice. etc. Deshidratarea artificiala se mai aplica la porumbul siloz. Dispozitivul de magneti permanenti se dipune sub unghi de 27-35o in cazul cerealelor boabe si de 50-55o in cazul fainurilor . Prezenta corpurilor metalice in nutretul supus prelucrarii poate duce la deteriorarea utilajelor. Eficienta separarii se mareste prin folosirea mai multor suprafete magnetice. Asezate una langa alta. in acest sens se folosesc doua sisteme: cu dispozitive magnetice succesiv dispuse in cascada ( . provocarea exploziilor si incendiilor. Pentru pastrare.3. Pentru o uscare mai rapida.6 ori mai multe proteine. sfecla furajerea. bucati de sarma.). barele magnetice sunt asfel orientate incat polul nord sa ia primul cantact cu nutretul. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice. de 3. Eliminarea corpurilor metalice din nutret se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale cu magneti permanenti sau electromagneti Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu magneti permanenti sau electromagneti. astfel ca polii de acelasi fel sa fe alaturati. O statie de deshidratare de furaje verzi este prevazuta cu 2-6 linii tehnologice. diverse impuritati metalice: suruburi. Ajunse in nutretul prelucrat destinat furajarii animalelor acestea pot produce imbolnavirea sau moartea acestora. de obicei. UTILAJE SI INSTALATII PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR Nutreturile aduse in sectia de prelucrare (bucatarie furajera . actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite regularea debitului de furaj in functie de capacitatea uscatorului. montate intr-un cadru dispus sub un unghi fata de planul orizontal.2. Brichetarea tocaturii de lucerna se realizeaza cu prese cu matrita plata. cu trei tambure concentrice. cuie. pietre. Uscatorul de tip rotativ. zale de lant. In nutreturile fibroase . resturi de sol.5 t/h. Capacitactea de separare a campului magnetic este direct proportionala cu densitatea liniilor de forta si invers proportionala cu grosimea si viteza stratului de nutret Sistemele plane de separare a impuritatilor feromagnetice sunt ralizate cu magneti permanenti sub forma de potcoave sau placi. Acesta este prevazut cu transportor cu rachete . in comparatie cu pregatirea prin metode traditionale.Aceste tehnologii au captat o larga raspandire la prelucrarea lucernei . Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusa cu camioanele sau remorcile si descarcare in bena alimentatorului –dozator. Capacitatea de lucru a unei linii este de 1. aceste elementa dau nastere unei bare magnetice. cartofi etc. fixa si cap cu role mobile. brichetele sunt racite. Dezavantajul principal al acestor instalatii este consumul ridicat de combustibil lichid sau gazos necesar la uscare si de energie electrica necesara la brichetare 5.5 ori mai multi hidrati de carbon si de 10-12 ori mai mult caroten.

mai puternici.) . . Sisteme de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cu magneti permanenti sau electromagneti. in ultimul caz . impuritatile retinute de magneti nu mai impiedica deplasarea nutretului pe planul inclinat si nu mai sunt antrenate de acesta. Dezavantajul sistemului consta in faptul ca este nevoie de magneti .sub forma unor simple tambure sau .) si cu dispozitive magnetice suprapuse ( figura5.sub forma unor transportatoare cu banda prevazute cu un tambur cu magnetu permanenti sau electromagneti.3. Separarea impuritatilor feromagnetice din mana de nutret are loc atunci cand .figura 5. viteza relativa a particului feromagnetice fata de tambur este nula.4. Aceste dispozitive se prezinta in doar variante: .

nutretul este dirijat spre partea centrala unde este preluat de melc. cele mai raspandite sunt: o cele de tip tambur si o cele cu melc. sub actinea paletelor inclinate stanga-dreapta ale mecanismului de alimentare.) executa concomitent cu curatirea ( spalarea) nutretului si transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit. o centrifuge. • Ditre tipurile de masini . -in faza a treia nutretuirile sunt stropite intai cu jet de apa recirculata cu ajutorul pompei . -in faza a doua sub actiunea spirei melcului si carcasei transportului are loc atat curatirea . Curatirea se executa in trei faze: -in prima faza are loc inmuierea si curatirea nutreturilor in buncarul de alimentare al masinii caree comunica cu bazinul de apa. • Dupa tipul organului activ se disting urmatoarle tipuri : o cu tambur. . o cu melc. enumerate. In acelasi timp.5.• Dupa principiul functional se deosebesc masini de curatit radacinoase: o pe cale uscaata( prin frecare) . cat si transportul nutretului la aparatul sau masina de tocat. o cu came. apoi cu jet de apa curata de la retea. Masini de curatit cu melc (figura 5. • Dupa modul de lucru aceste masini se impart in doua grupe : o cu actine continua si o cu actiune periodica. Gradul de impurificare a radacinelor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20 % functie de tipul si starea solului. o pe cale umeda ( prin spalare) sau o combinate.

Masinile de spalat cu tambur au un organ principal de lucru format din sipci de lemn montate pe profiluri U de forma inelara care servesc si ca elemente de ghidare. Impuritatile impreuna cu apa murdara sunt colectate in bazinul de apa de unde . • curatire si • curatire finala-evacuare cu ajutorul a doua placi de stangulare a sectiunii de trecere. Masa de nutret ocupa circa 0. sunt evacuate cu ajutorul pompei sau alte mijloace. In zona finala procesul se intensifica datorita prezentei periilor.4 din capacitatea tamburului si este cufundata in apa . respectiv cu remorcile tehnologice. are loc indepartarea resturilor de sol de pe suprafata acestora.Alimetarea masinii cu nutret cat si receptia furajului curatit se face mecanizat cu remorci basculante sau cu graifarul . tamburul este compartimentat in trei zone: • inmuiere.7.3-0. in interiorul tamburului. sunt fixate una sau mai multe spire de cauciuc care servesc la deplasarea axiala a nutretului ( figura 5.6 si 5. Datorita inmuierii nutreturilor . prin interactinea reciporaca si frecarii cu sipcile tamburului. Sub actiunea spirelor de cauciuc si unghiului de taluz natural. nutreturile avanseaza trecand prin cele trei zone. .) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmuiere a nutreturilor . periodic. O ultima curatire are loc pe transpotorul de evacuare sub actuinea jetului de apa curata debitat de dispozitivul de stropire.

cu tais drept sau .1.5. dispus excentric . Tocatori pentru nutreturi fibroase si grosiere Aparatele de tocare tip disc pot fi prevazute cu cutit : . Aparatele de tocare cu cutit circular . .4. a tamburului se considera dimensiunile corespunzatoare ale cilindrului circumscris tamburului. Aparatele de tocare tip tambur asigura in general o functionare fara socuri .cu cutit cu tais in forma de arc de cerc dispus excentric.4. Diametrul D si lungimea l1 .2. cu cunsum relativ redus de energie si capacitate de lucru ridicata.7. din care cauza este nevoie de un volant masiv care mareste greutatea masinii. reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip disc. Aparatele cu cutit cu tais drept se caracterizeaza printr-o functionare cu socuri. Masini si instalatii pentru maruntirea nutreturilor 5. Principalii parametrii constructivi ai acestor aparate sunt indicati in figura 5.3.

. Cutitele sunt executate din: .otel carbon (OLC 65) sau . Ele sunt prevazute cu gauri alungite.curb in cazul folosirii unui tambur cu cutite drepte. atat pentru prinderea pe discuri cat si pentru reglajul jocului dintre cutit si contracutit.Construnctia aparatului de toacare . La unele tocatoare de constructie mai veche se folosesc in acest scop transportatoare cu rachete. In general si contracutitul este prevazut cu posibilitatea deplasarii in vederea reglarii jocului dinte cutit si contracutit.9. Acesta din urma este montat pe cadrul sistemului de alimentare si se prezinta sub forma unei placi: . Cel mai raspandit sistem de evacurare din masina si dirijare in mijlocul de transport a masei tocate .otel de scule (OSC) fiind cladite in zona taisului. este cel cu ventilator –aruncator. sau .cu tais drept in cazul folosirii cutitatelor elicoidale. de tip tambur este indicata in figura 5.

In acest caz. In cazul aparatelor de tocare . .9. Paletele rotorului sunt dispuse fie inclinate inapoi .aruncarea tocaturii de catre palete in conducta de evacuare . rotorul realizeaza o evacuare sigura . In cazul tocaturii formate din particule usoare ( de exemplu: tocaturade ierburi ) efectul principal il constitue ventilarea. in conducta de transport . printr-o transmisie cu curele care constitue in acelasi timp si element de siguranta. Carcasa este de forma cilindrica deoarece nu este nevoie de presiuni mari in timpul transportului pneumatic. . Actionare rotorului s se realizeaza .central . fie radial. Rotorul este format dintr-un suport simplu.miscarea particulelor pe carcasa cilindirca. in functie de schema constructiva si cinematica a masinii. in ultimele doua cazuri randamentul ventilatorului este mai redus. de obicei. ( functie de numarul de palete).de tip disc.la partea inferioara. fara infundari. Procesul de evaluare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impartit in sase etape: . Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasata: .deplasarea paarticulelor cu frecare pe deflector . sau in forma de disc circular. ventilatorul. in cruce etc. pe acelasi suport sau disc se monteaza si cutitele de tocare formand un aparat combinat denumit tocatoraruncator.lateral.Folosind efectul combinat de ventilare si aruncare.aruncator permite realizarea unei scheme tehnologice si cinematice simple.miscarea particulelor de furaj pe paletele rotorului 9 in cazul alimentarii laterale) . formate din particule grele il are aruncarea. Schema constructiva a acestui aparat este prezentat in figura 5.deplasarea particulelor in zbor. sub un unghi de 5-15 0 . sau . iar in cazul tocaturii.

pentru insilozare. Actionarea masinii se poate realiza de la: . Dirijarea furajului tocat la locul dorit se realizeaza prin: .20 mm si se poate regla: . Pentru o maruntire mai intensa. 1-3 t/h in cazul cocenilor de porumb. 5.sa permita obtinerea de tocatura cu latimea de 10-20 mm si grosime reglabila de la 2 la 10 mm. remorca.- deplasrea particulelor in zbor pana la mijlocul de receptie . in special a nutreturilor groseire.cat si prin modificarea numarului de cutite ale tocatorului. tocatori pentru nutreturi radacnoase si tuberculifere Fata de tocatorile de radacinoase se impun urmatoarele cerinte: . in medie.tipul si . latocatul furajelor verzi. tocatoarea este prevazuta cu trei valtzuri de alimentare dintre care cel inferior cu sufrafata neteda si cele superioare cu suprafata riflata.starea furajului. Tocatorul realizeaza .de la priiza de putere a tractorului.5. masina asigura un debit de 10 t/h. Transportul de alimetare este de tip cu lant si raclete ( profil U) . Cutitele au posibilitatea deplasarii pe discuri in vedereea a reglarii jocului dintre cutit si contracutit.2. intre tocator si fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncator ( de tip radial cu patru palete) se monteaza o sita cu orificii de 20-50 mm in functie de: . Acestea din urma au posibiliatatea sa se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratului de nutret. capacitate de lucru relativ redusa si functionare cu socuri.rotirea deflectorului.montarea unor conducte suplimentare si .un motor electric de 22 kW sau .atat prin variatia vitezei transpotorului de alimentare ( folosind roti de schimb). Tocatorile cu aparat de tip tambur au avantaajul ca pot asigura capacitati de lucru ridicate si o functionare fara socuri. In functie de tipul aparatului de tocare de deosebesc tocatori cu aparat de tip disc si tocatori aparat de tip tambur. .4. Lungimea tocaturii este cuprinsa intre 3.2. . din care cauza se folosesc din ce in ce mai putin. alt utilaj din linia tehnologica. . Tocatorile de tip disc se caracterizeaza prin simplitate constructiva. Tamburul de tocare este prevazut cu sase cutite elicoidale montate pe doua discuri de otel.in procesul de tocare sa nu se produca mai mult de 3 % suc.

11. iar prin inversarea taisurilor se pot obtine doua tipuri de tocatura.sau cu un cutit cu tais combinat dispus sub un unghi fata de disc. cele cu disc orinzontal ( figura 5. pe suport.12.) asigura debite de lucru mai ridicate.bovine si ovine si . Prin deplasarea cutitului. .cutite cu tais drept continuu . . In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii. se poate regla grosimea tocaturii h. Dintre tocatorile de radacinoase cu aparat cu disc . in timp ce pentru porcine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate. Dupa destiinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru : . in timp ce pentru farmele de procine se recomanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite.Tocaturile de radacinoase se clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul aparatului de tocat si destinatia tocaturii.tocatori pentru porcine si pasari. relativ grosiera din punct de vedere dimensional . Clasificarea tocatorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentata in figura 5. Acestea pot fi echipate cu : .sau crenelat. Pentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocatorile cu aparat de tip disc si de tip tambur. .

5.macinarea concertratrelor cat si . .sa permita macinarea nutreturilor cu umiditate pana la 20%. mori cu ciocane pentru maruntirea nutreturilor Morile cu ciocane impun urmatoarele cerinte: -sa fie universale pentru a remite atat: .2 -3 mm.3.cu camera deschisa.4. La aparatele cu camera inchisa: -Alimentarea se face frontal -Suprafata laterala este complet inchisa de sita si de placile contrabatatoare.2.sa permita obtinerea unor macinisuri cu o granulatie cuprinsa intre 0. Maruntirea boabelor are loc ca urmare a ciocnirii repetate a acestora cu ciocanele rotorului. . cu placutele contrabatatoare si cu muchiile orificiilor sitei. -Se folosesc doar la macinarea cerealelor boabe. .organele de lucru sa fie rezistente la uzura.cu camera inchisa si .sa nu produca incalzirea macinisului.defibrarea grosierelor . Pentru obtinerea diverselor granulatii ale macinisului sunt necesare diverse dimensiuni ale orificiilor sitei. Tipurile de aparate de macinat sunt: . deci diverse site. Prezinta urmatoarele avantaje: -nu produc incalzirea macinisului -cu adaptari simple permit defibrarea grosierelor -au constructie simplasi -cu posibilitati de actionare directa de catre electromotoare -comoditate in exploatare. .

Din punct de vedere constructiv roatoarele morilor cu ciocane se prezinta sub forma de tambur. In cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de macinare cu camera deschisa are o constructie si o dispunere deosebita. in special concentratelor.) : Alimentarea cu furaj se face radial sau radial.13. fan . particulele executand mai putine rotatii in jurul axului rotorului din momentul intrarii pana la parasirea camerei de macinare.in principal . astfell cantitateas de praf este mai mica. maruntirea se realizeaza . La aparatele cu camera deschisa ( figura 5.face maruntirea mai rapid. cat si rol de ventilator ajutand la evacuarea si transportul pneumatic al macinisului. In cazul morilor universale se recomanda folosirea rotoarelor late.refulant. Comparatia dintre cele doua: cu camera deschisa. prin curgere libera pe toata latimea camerei de macinare. respectiv rifluri. in strat de grosima constanta . Sunt destinate . . sita aavand mai mult rol de sistem de separare si evacuare. Evacuarea si transportul macinisului se face cu un sistem de transport pneumatic aspirant.etc. cel mai raspandit este rotorul.tangential printr-o deschizatura anume practicata. daotrita ciocnirilor dintre particulele de furaj si ciocane. disc sau rotor cu mai multe discuri . adaptat alimentarii aparatului cu baloturi de paie. .Rotorul cu ciocane are atat rol de maruntitor a boabelor.

Ciocanele in forma de corpuri geometrice se folosesc mai ales la macinarea nutreturilor sub forma de bucati.Ciocanele reprezinta organele de lucru principal al morilor cu ciocane .muchiile active fiind durificate.sa nu dezechilibreze rotorul. cu muchii multiple . O mare importanta o are dispunerea ciocanelor pe rotor. Ciocanele se executa din: . Cele sub forma de placute sunt universale. . . . Ciocanele sub forma de placute. avand forma simetrica. iar grosimea intre 2-12 mm. . cu zimti ) . Acesta trebuie sa rapunda urmatorelor cerinte: -sa acopere intrega latime camerei de macinare.otel arc.pe aceeasi urma sa treca un numar minim de ciocane.otel aliat cu mangan. .de placute ( simple.otel carbon de calitate ( OLC 65). Ciocanele au forma : . Cele de tip freza la maruntirea nutreturilor verzi sau suculente.160 mm.de freza. putand fi utilizate atat la macinarea fibroaselor cat si a concentratelor ( de preferinta cele cu muchii multiple) . latimea intre 30-60mm . . Lungimea acestor ciocane este cuprinsa intre 90.de corputi geometrice sau . de forma sa constructiva depinzand in mare masura atat intensitatea si calitatea maruntirii nutreturilor cat si consumul specific de energie. . In cazul macinarii fibroaselor si grosierelor uscate se prefera ciocanele sub forma de placute simple. pot fi montate in patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare. .sa nu aglomereze nutretul intr-o animita zona a camerei.

etc. Dozatoarele volumetrice sunt simple . medicamente.granularea nutreturilor combinate si . coceni de porumb etc.a resturilor culinare .gravimetrice si . granulatia componentelor sa fie cu atat mai fina cu cat procentul de participare in reteta este mai mic si cu cat valoare biologica a acestuia este mai mare. Masini si instaltii pentru prepararea amestecurilor furajere Folosirea amestecurilor furajere in hrana animalelor este dictata de folosirea cu eficienta soprita: . .de cretere in sistem industrial a animalelor .brichetarea amestecurilor furajere pe baza de paie. .precizia dozarii sa fie invers proportionala cu procentul de participare in reteta a diverselor componente.industrie alimentara si .2.a micsorarii pierderilor si .5.) . se recomanda: .volumetrice . . Dozatoare Cerintele fata de dozatoare sunt: . din punct de vedere constructiv.reducerii spatiilor de depozitare. dar precizia lor este scazuta ( eroare 10-15 %) .a nutreturilor grosiere. . substante minerale. .2. care impune introducerea in hrana acestora a unor substante ce nu pot fi administrate separat ( vitamine.5.pastrarea pe timp indelungat a amestecului . in timp ce dozatoarele gravimetrice sunt mai complicate . 5. In functie de metoda de dozare ( dupa volum sau greutate) dozatoarele se impart in trei categorii: .mixte. urmata de omogenizarea amestecului.zootehnie si .5.1. Pentru: . dar asigura o precizie ridicata: (eroare 1-5%). In acest scop este necesara dozarea cu precizie corespunzatoare a tuturor componentelor retetei.a anumitor reziduuri din .

in cazul cantaririi unor mase singulare. Din punct de vedere al procesului tehnologic . folosite din ce in ce mai mult in bucatariile furajere.Dozatoarele mixte folosesc ambele metode de dozare mentionate. operatia principala in procesul de dozare . si cu actiune continua.16. dozatoarele gravimetrice pot fi . se disting dozatoare: cu actiune discontinua ( procesul de dozare se efectueaza in sarje) si cu actiune continua.metode de dozare prin compensare ( masa masurata se compara cu unitatea de masura). . sau . Dozatoarele volumetrice se folosesc in cazul in care reteta este fromata dintr-un numar mic de componente si in proportii apropiate. Dozatoarele volumetrice sunt cele mai multe ori atat organe de evacuare ale buncarelor ( extractoare) cat si organe de alimentare ale amestecatoarelor de nutreturi. larg raspandite. Cantarirea .dinamic. operatia principala o constitue cantarirea . cand este nevoie de un singur cantar si capacitati mici de lucru. in cazul in care se cantaresc produse in miscare. principalele sisteme de cantarire sunt prezentate in figura 5. In functie de modul de lucru . se poate face: . Sistemele mecanice de cantarire sunt mai ieftine si deci mai economice. In cadrul procesului de dozare . cu acitiune periodica . Principalele tipuri de dozatoare volumetrice sunt indicate in figura 5.13.static. Metodele de dozare pot fi : -directe ( cantitatea masurata se determina direct prin citire) si .

astfel dupa 15 minute amestecare devine neeconomica. iar forma cea mai dezavantajoasa este cea alungita Obtinerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se realizeaza prin macinare. forma particulelor. Omogenizarea unui amestec furajer depinde de urmatorii factori: .proprietatile fizico-mecanice ale componentelor ( granulatie.2. Dintre parametrii de exploatare . dau nastere la tendinte de autoseparare sau aderenta la pereti.tipul amestecatorului si parametrii acestuia. dupa care cresterea devine lenta. . datorita electricitatii statice. coeficienti de frecare etc. respectiv legarea la pamant a carcasei amestecatorului. insuflare de aer.). rapotul maxim si procentul cel mai mic de participare. Coeficientii de frecare ai componentelor diferiti .umarul componentelor . .5. In ce priveste raportul de participare al componetelor in reteta . Forma ideala pentru o amestecare rapida este cea sferica. timpul necesar omogenizarii este rapid in primele 5 minute de amestecare . inlaturarea acestor fenomene se realizeaza prin adaos de 2-3 % grasimi. Amestecatoare Prin amestecare se urmareste distribuirea uniforma a particulelor fiecarui component in masa amestecului sau intensificarea schimbului de caldura ( in cazul tratarii termice a nutreturilor). omogenizarea se realizeaza in timp minim cand acest raport este unitar si cu atat mai greu cu cat acest raport este mai mare.integrarea procesului de omogenizare in fluxul tehnologic general. de productie.2.5. Dupa tehnologia de amestecare se disting amestecatoare: cu actiune continua si cu actiune periodica ( care lucreaza in sarje) . densitate. .

17.tip turbina.sisteme combinate ( figura5. Amestecatoarele cu actiune periodica sunt cele mai raspandite tipuri de amestecatoare si se folosesc in cazul in care fluxul tehnologic de preparare a nutreturilor . .Dupa tipul nutreturilor ce se amesteca se deosebesc amestecatore: pentru nutreturi friabile uscate.) Amestecatoarele cu actiune continua se folosesc de obicei in bucatariile furajere unde fluxul tehnologic este continuu. . .cu melc. Dupa constructia organului activ se disting urmatoarele tipuri: .cu banda elicoidala.cu elice si palete si . constituind linia finala a acestora.cu palete. pentru nureturi umede si pentru nutreturi semilichide. .

5. realizeaza si integrarea unor faze lichide ( grasimi in stare topita. Procedeul da rezultate bune mai ales cand nutretul contine 4-5% grasimi. In cazul granularii nutreturilor combinate inainte de presare . creste durata de conservare a nutreturilor de 3-4 ori. Constructia si modul de functionare sunt in functie de tipul si starea furajului: . etc. in cazul nutreturilor combinate . -cu palete. Prin granulare .rapide.lente sau . ce nu depasesc 10-15 % din masa totala a amestecului . iar mecanizarea si automatizarea lucrarilor de distribuire a nutretului la animale este mult usurata. .3 Granulatoare si prese de brichetat Prin granulare si brichetare se reduce volumul nutreturilor cu 20-30% .) .acesta amestecatore pot fi de asemenea: . Granularea si brichetarea nutreturilor prezinta totusi unuele dificultati tehnologice si cheltuieli suplimentare legate de costul utilajelor respective si consumul ridicat de energie.amestecatoare pentru furaje care pot fi: -cu spire elicoidale. . si de cateva ori in cazul brichetarii amestecurilor pe baze de paie.este conceput in sarje. care determina o crestere a temperaturi pana la 40—60 oC imbunatatind coeficientul de curgere . Brichetarea nutreturilor se poate realiza prin rroluire. 5.amestecaotre pentru furaje umede si integrat faze lichide care pe langa omogenizarea diverselor amestecuri sub forma de faina.amestecatoare pentru furaje semilichide care pot fi : . -cu melc sau -sisteme combinate. in nutret se injecteaza abur.cu palete sau .2. presare in camere deschise si prin presare si expulzare prin matrite. . Ultimul procedeu foloseste aparate cu matrita si role de presare. melasa.cu jet de apa. Debitul de abur este de 2-4 %.

Masini si instalatii pentru tratarea si innobilarea nutreturilor Tratarea furajelor in general si a grosierelor in special . are in vedere valorificare superioara a acestora prin punerea in valoare mai deplina a propriilor substante. aceste substante pot fi transformate in proteine.melasarea. In acest scop se folosesc diverse metode ca: . . cum este celuloza sau prin imbogatirea acestora cu substante proteice sau energice. .biologica si . .electrotermica. datorita microflorei si microfaunei din rumenul animalelor . dar bogate in substante energice si in acelasi timp ca.5. .6.chimica.termochimica. Totodata procentul de proteine din furaj poate fi ridicat prin adaugarea de substante azotoase neproteice cum este amoniacul si ureea.tratarea termica sau .2. Aceste metode au in vedere ca nutreturile grosiere sunt sarace in proteine .

insilozarea si .) au capatat o extindere deosebita deoarece necesita costuri reduse.. se pot insiloza cantitati mari de nutret. intrucat intr-un volum relativ mic. asigura autotasarea nutretului in siloz si pierderi minime de furaje. .7. Masini si instalatii pentru insilozarea nutreturilor Tipuri de silozuri si tehnologii de mecanizare a insilozarii. Principalele tipuri de silozuri sunt : .ingropate sau .semiingropate. Pardoseala silozului se contruieste cu o anumita inclinare ( catre cele doua capete ale silozului) pentru scurgerea sucului rezultat in procesul de fermentare. In timp ce uscarea naturala este supusa capriciilor naturii si este insotita de mari pierderi.5 m.2. Silozurile de suprafata ( figura 5.silozurile de suprafata si .silozurile turn. Dintre acestea cea mai mare raspandire au capatat-o silozurile de suprafata si cele turn.16m.1.7 Masini si instalatii pentru conservarea nutreturilor Dintre metodele de conservare a nutreturilor cele mai raspandite sunt: . iar deschiderea celor doi pereti este cuprinsa intre 8.21. transportoarelor sau cu dispozitive speciale. incarcarea silozului si tasarea nutretului se efectueaza cu senile. 5.2. naturala si artificiala. Silozurile turn reprezinta cele mai moderne tipuri siloz. Scoaterea nutretului din silozuri se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor cu graifar.uscarea .5 si 4. Inaltimea peretilor silozului variaza intre 1.. permit mecanizarea completa a lucrarilor de incarcare si descarcare.silozurile : .5. . celelalte metode sunt mai putin dependente de conditiilor atmosferice si asigura furaje de buna calitate.

pe spira caruia sunt fixate placute de taiere indoite fata de planul spirei . VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE  .20 m. Dislocatorul este purtat de tractor .) care au ca organ de lucru un melc...Dezavantajele principale ale silozurilor turn constau in costul ridicat si necesitatesa unor utilaje costisiotare pentru descarcare.22.. cu ajutorul ridicatorului hidraulic si primeste miscarea de la priza de putere a acestuia. Aceste silozuri se constriesc din beton armat sau din placi metalice avand diametre cuprinse intre 4 si 15 m si inaltimi de 8 . Masinile si instalatiile pentru scoaterea nutreturilor din silozurile de suprafata cele mai folosite sunt dislocatoare de tip freza ( figura 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful