PROIECT DISCIPLINA

:

UTILAJE SI INSTALATII IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

PROFESOR: DONCA GHEORGHE

ECHIPA DE PREZENTARE: Maduta Ioana Teodora Peres Denisa Balaj Teodora Bordea Teodora Tatar Jolt Minea Mara Nanette

Utilaje tehnologice specifice unitatilor cu ferme zootehnice________________
5.1. INTRODUCERE Mecanizarea lucrarilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de: - sitemul de crestere , - specia de animale , - categoria de animale , - scopul urmarit, - sistemul de intretinere, etc. Fermele zootehnice se pot clasifica dupa mai multe criterii: • dupa scopul urmarit in ferme: - de productie - de selectie; • dupa topul biologic in ferme de: - porcine, - bovine, - pasari, - ovine, - iepuri , etc. , • dupa categoria de animale in ferme pentru: - lapte , - carne, - oua, - lana, - pielicele, etc. , • dupa modul de intretinere in ferme cu - stabulatie fixa / nelegata, - la pasune, etc. Principalele procese de productie care se cer mecanizate sunt: - pregatirea hranei, - intretinerea animalelor, - recoltarea produselor animaliere cu procesele auxiliare aferernte Ele sunt prezentate in figura : 5.1.

MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI IN ZOOTEHNIE In cazul in care nutreturile de baza se gasesc in ferma. formate din nutreturi combinate si apa.Figura 5. Tot in ferme se pregatesc amestecurile semilichide. procesele dintr-un complex zootehnic 5. prelucrarea acestora se realizeaza in sectii speciale pentru pregatirea hranei ( bucaterii furajere). Acesta este cazul fermelor de taurine si ovine care folosesc ca nutreturi de baza fibroasele si grosierele obtinute de la fermele cu profil vegetal ale intreprinderii respective.2. sau amestecurile furajere pe baza de resturi culinare destinate procinelor.1. .

dozator pentru fibroase. Bucatariile furajele sunt prevazute cu mai multe linii tehnologice care prelucreaza intreaga gama de nutreturi in functie de ratie si graficul de furajare. .transportor elicoidal. 4.8 – elevatoare cu cupe.2. care prin prelucrarea componentelor furejere realizeaza un amestec furajer din toate componentele ratiei.radacinoase si melasa.dozator gravimetric.zdrobitor cu buncar pentru stiuleti si ciocalai de porumb. 3.moara cu ciocane pentru fibroase. saramurii sau a drojdiei furajere lichide. 10. . • linia de preparare a melasei. 1-tocatori de fibroase. 5-moara cu ciocane. I -linia prelucrare a ciocanelilor de porumb. 2.buncar cu extractor . se asigura o capacitate de lucru ridicata si o reducere substantiala a fortei de munca. 3.Un nutret de buna calitate si complet .linia de prelucrare a radacinoaselor. instalatia cuprinde patru linii tehnologice pentru prelucrarea nutreturilor de baza: -concentrate. Schema tehnologica a unei bucatarii furajere pentru ovine este indicata in figura 5.prepararea amestecului furajer (linia finala). 9amestecator de fainuri. 1. in felul acesta . • linia de prelucrare a concentratelor . sau majoritatea acestora. • linia de prelucrare a radacinoaselor si tuberculiferelor. 7.6 – buncare. se poate obtine in bucatarii furajere dotate cu utilaje complexe. Bucatariile furajere pentru rumegatoare cuprind urmatoarele linii tehnologice: • linia de prelucrare a fibroaselor si grosierelor. . 2. II – linia de prelucrare a fibroaselor. III. 11-balanta.fibroase si grosiere. .

Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate In functie de starea in care se livreaza nutreturile combinate.pompa cu roti dintate. 3. Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sunt prezentate doua variante: cu amestecator cu palete( in cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal( cand se lucraza flux continuu). Daca aceste nutreturi sunt sub forma de cereala boabe. In cazul in care se lucraza in flux continuu .1. 5. • magazia de fainuri industriale. • fabricatia. IV. . Corspunzator acestor operatii de baza principalele compartimente ale unei fabrici de nutreturi combinate sunt : • sectorul de receptie materii prime. realizarea unor amestecuri complete pentru rumegatoare . 4-remorca tehnologica. operatia principala o constitue maruntirea (tocarea sau macinarea). • pregatirea pentru fabricatie. La nutreturile fibroase . in continuare are loc o dozare volumetrica. • corpul de fabricatie . Principalele operatii in cadrul acestei tehnologii sunt: • receptia si depozitarea materiilor prime. • magazia de produse finite. In cazul in care nutreturile concentrate se prezinta sub forma de stiuleti acestia sunt mai intai maruntiti cu ajutorul unui zdrobitor.2. dozare si amestecare in vederea preparaarii unui amestec format din fainuri de cereale si de tip concentrat proteino-vitamino-mineral (PVM). • ambalarea. faina sau granule. difera si tehnologia de fabricatie. 3-amestecator de melasa. prezentata.transpotor amesstecator. 2. V-linia de preparare a amestecului furajer (linia finala): 1-amestecator cu palete. odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor. grosiere si radacinoase .tocatori de radacinoase. O eficienta mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in cazul in care acestea sunt supuse si unei prelucrari termochimice.1.duapa care cu ajutorul unei mori cu ciocane se obtine faina respectiva. Preluarea concentratelor consta in macinare .linia de pregatire a melasei: 1-rezervor de melasa. • depozitarea si • livrarea. • silozul. prelucrarea melasei se reduce in acesta schema la o dilutie cu apa urmate de omogenizare si o dozare volumetrica. amestecul de concentrate se depoziteaza in buncarul cu extractor. Schema tehnologica . acestea sunt mai intai deverdsata in sorbul elevatorului cu cupe. permite prelucrarea unei game variate de nutreturi. Silozul asigura dpepozitarea materiilor prime de baza-cereale boabe. in ultimul caz .2. 2-transpotor incarcator. din randul carora ponderea cea miamare o detine porumbul. in care componentele pot intra in proportii diferite conform prescriptiilor din retete.

in sectia dozare-omogenizare Pentru granulare nutreturile combinate sub forma de faina se introduc intrun amestecator special (de faze lichide) unde sunt amestecate . La evacuare a din granulator. Fazele lichide se dozeaza volumetric in cantitatile stabilite de retete cu ajutorul regulatoarelor de debit. inainte de granulare. Dupa cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare in nutretul combinat (pana la 70%urmeaza fainurile industriale provenite din sroturile de soia si floarea –soarelui cu o pondere de 10-15%. acest amestec trece printr-un separator electromagnetic care retine impuritatile feromagnetice. Corpul de frabricatie este prevazut. In grupa urmatoare de materii prime intra fanonurile proteice formate din faina de carne.Corpul de frabricatie . vitaminele. acestea pot fi zdrobite. aceste instalatii asigura capacitati de lucru riicate 25-30 t/h. de peste.V. . 5. prin pulverizare.) dupa care sunt supuse unei noi amestecari .2. transportul si depozitarea in cantitatile necesare a acestora. curatatorie-macinis. . sunt depozitate in buncare speciale. fie cu mijloace auto. concomitent. cu fazele lichide( untura. . dozare-omogenizare. dupa care sunt amestecate si omogenizate. cu ajutorul unui dispozitiv de pulverizare. Cerealele boabe sunt aduse de la siloz si introduse in buncarele microsilozuri cu ajutorul transportatoarelor cu lant pentru cereale. granulele au o temperatura ridicata. in care se gaseste instalatia de producere a nutreturilor combinate. putandu-se livra beneficiarilor. Fainurile industriale si de P. obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor.aminoacizii.M. Nutreturile combinate sub forma de de faina .M. dispun de un inalt grad de mecanizare si automatizare a operatiunilor tehnologice si snut conduse de la un pupitru central prevazut cu tablou sinoptic pe care se poate urmari intregul proces de fabricatie. este prevazut cu urmatoarele sectii: microsiloz. cicloane pentru decantare si desprafuire . sunt aduse in saci si depozitate fie in buncarele microsilozului . in plus . si a celorde tip P. sau sunt depozitate in saci. Pregatirea pentru fabricatie consta in macinarea cerealelor boabe.V. In functie de destinatie . granulare-insacuire si livrare in vrac. Substantele minerale . cu o instalatie de desprafuire formata din ventilatoare centrifugate. colina. etc. de oase. Pentru pastrare in buna conditii granulele trebuie racite.2. ulei de floarea soarelui. care participa in proportie de 0. integrat faza lichide.antibioticele si antioxidantii se primesc sub forma unui amestec ce poarta denumirea de premixuri si au retelele de nutreturi combinate o pondere de circa 1%.5-2%. in care caz. etc. se introduce si nutretul combinat sub forma de faina. Acest amestec este extras din vasul gradat si pulverizat in amestecator de faze lichide unde. impreuna cu fainurile industriale. lecitina. fie pe calea ferata. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi. fie in buncare speciale. sau granule. cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipulari de furaje. sparturile mici sunt separate cu ajutorul unei site vibratoare si recirculante. In general .

actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite regularea debitului de furaj in functie de capacitatea uscatorului. aceste elementa dau nastere unei bare magnetice.respectiv cea de curatatorie-macinis a FNC-ului) contin o serie de impuritati: corpuri metalice. fixa si cap cu role mobile. prin deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceasi suprafata se obtin in medie 1. etc. montate intr-un cadru dispus sub un unghi fata de planul orizontal. Pentru o uscare mai rapida. Ajunse in nutretul prelucrat destinat furajarii animalelor acestea pot produce imbolnavirea sau moartea acestora. Capacitactea de separare a campului magnetic este direct proportionala cu densitatea liniilor de forta si invers proportionala cu grosimea si viteza stratului de nutret Sistemele plane de separare a impuritatilor feromagnetice sunt ralizate cu magneti permanenti sub forma de potcoave sau placi. Uscatorul de tip rotativ. Asezate una langa alta. Dispozitivul de magneti permanenti se dipune sub unghi de 27-35o in cazul cerealelor boabe si de 50-55o in cazul fainurilor . cartofi etc. Eliminarea corpurilor metalice din nutret se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale cu magneti permanenti sau electromagneti Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu magneti permanenti sau electromagneti. de obicei. de 3.5 t/h. Pentru pastrare. Brichetarea tocaturii de lucerna se realizeaza cu prese cu matrita plata. astfel ca polii de acelasi fel sa fe alaturati. Dezavantajul principal al acestor instalatii este consumul ridicat de combustibil lichid sau gazos necesar la uscare si de energie electrica necesara la brichetare 5. barele magnetice sunt asfel orientate incat polul nord sa ia primul cantact cu nutretul. zale de lant. cu trei tambure concentrice. gorsiere si cele concentrate se gasesc.). provocarea exploziilor si incendiilor. UTILAJE SI INSTALATII PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR Nutreturile aduse in sectia de prelucrare (bucatarie furajera . In nutreturile fibroase . cuie. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice. brichetele sunt racite. Eficienta separarii se mareste prin folosirea mai multor suprafete magnetice. tocatura de lucerna este defibrata inainte de a intra in uscator. Deshidratarea artificiala se mai aplica la porumbul siloz. in comparatie cu pregatirea prin metode traditionale. bucati de sarma. etc.Aceste tehnologii au captat o larga raspandire la prelucrarea lucernei . in acest sens se folosesc doua sisteme: cu dispozitive magnetice succesiv dispuse in cascada ( . Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusa cu camioanele sau remorcile si descarcare in bena alimentatorului –dozator. pietre. diverse impuritati metalice: suruburi. resturi de sol. Prezenta corpurilor metalice in nutretul supus prelucrarii poate duce la deteriorarea utilajelor.5 ori mai multi hidrati de carbon si de 10-12 ori mai mult caroten.3.2.6 ori mai multe proteine. sfecla furajerea. Capacitatea de lucru a unei linii este de 1. O statie de deshidratare de furaje verzi este prevazuta cu 2-6 linii tehnologice. astfel ca traseul parcurs de furaj si de catre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de circa trei ori lungimea tamburului. Acesta este prevazut cu transportor cu rachete .

sub forma unor simple tambure sau . Aceste dispozitive se prezinta in doar variante: .3.) .) si cu dispozitive magnetice suprapuse ( figura5. . Separarea impuritatilor feromagnetice din mana de nutret are loc atunci cand . Sisteme de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cu magneti permanenti sau electromagneti. Dezavantajul sistemului consta in faptul ca este nevoie de magneti .4.mai puternici. viteza relativa a particului feromagnetice fata de tambur este nula.sub forma unor transportatoare cu banda prevazute cu un tambur cu magnetu permanenti sau electromagneti.figura 5. in ultimul caz . impuritatile retinute de magneti nu mai impiedica deplasarea nutretului pe planul inclinat si nu mai sunt antrenate de acesta.

o pe cale umeda ( prin spalare) sau o combinate. Curatirea se executa in trei faze: -in prima faza are loc inmuierea si curatirea nutreturilor in buncarul de alimentare al masinii caree comunica cu bazinul de apa.5. In acelasi timp. • Dupa modul de lucru aceste masini se impart in doua grupe : o cu actine continua si o cu actiune periodica. -in faza a treia nutretuirile sunt stropite intai cu jet de apa recirculata cu ajutorul pompei .) executa concomitent cu curatirea ( spalarea) nutretului si transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit. cat si transportul nutretului la aparatul sau masina de tocat. o cu came. • Dupa tipul organului activ se disting urmatoarle tipuri : o cu tambur. nutretul este dirijat spre partea centrala unde este preluat de melc. sub actinea paletelor inclinate stanga-dreapta ale mecanismului de alimentare. enumerate. Masini de curatit cu melc (figura 5. apoi cu jet de apa curata de la retea.• Dupa principiul functional se deosebesc masini de curatit radacinoase: o pe cale uscaata( prin frecare) . -in faza a doua sub actiunea spirei melcului si carcasei transportului are loc atat curatirea . cele mai raspandite sunt: o cele de tip tambur si o cele cu melc. . • Ditre tipurile de masini . o cu melc. o centrifuge. Gradul de impurificare a radacinelor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20 % functie de tipul si starea solului.

sunt evacuate cu ajutorul pompei sau alte mijloace. sunt fixate una sau mai multe spire de cauciuc care servesc la deplasarea axiala a nutretului ( figura 5.4 din capacitatea tamburului si este cufundata in apa . in interiorul tamburului. respectiv cu remorcile tehnologice.) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmuiere a nutreturilor . O ultima curatire are loc pe transpotorul de evacuare sub actuinea jetului de apa curata debitat de dispozitivul de stropire. Impuritatile impreuna cu apa murdara sunt colectate in bazinul de apa de unde . Masinile de spalat cu tambur au un organ principal de lucru format din sipci de lemn montate pe profiluri U de forma inelara care servesc si ca elemente de ghidare. • curatire si • curatire finala-evacuare cu ajutorul a doua placi de stangulare a sectiunii de trecere. periodic.7. are loc indepartarea resturilor de sol de pe suprafata acestora.3-0. Sub actiunea spirelor de cauciuc si unghiului de taluz natural.Alimetarea masinii cu nutret cat si receptia furajului curatit se face mecanizat cu remorci basculante sau cu graifarul .6 si 5. In zona finala procesul se intensifica datorita prezentei periilor. nutreturile avanseaza trecand prin cele trei zone. . tamburul este compartimentat in trei zone: • inmuiere. Masa de nutret ocupa circa 0. prin interactinea reciporaca si frecarii cu sipcile tamburului. Datorita inmuierii nutreturilor .

Diametrul D si lungimea l1 . Aparatele cu cutit cu tais drept se caracterizeaza printr-o functionare cu socuri. a tamburului se considera dimensiunile corespunzatoare ale cilindrului circumscris tamburului. Principalii parametrii constructivi ai acestor aparate sunt indicati in figura 5. din care cauza este nevoie de un volant masiv care mareste greutatea masinii. Aparatele de tocare tip tambur asigura in general o functionare fara socuri . dispus excentric .4. Masini si instalatii pentru maruntirea nutreturilor 5.3.2.4. . Aparatele de tocare cu cutit circular .5.1. reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip disc. Tocatori pentru nutreturi fibroase si grosiere Aparatele de tocare tip disc pot fi prevazute cu cutit : .cu tais drept sau . cu cunsum relativ redus de energie si capacitate de lucru ridicata.7.cu cutit cu tais in forma de arc de cerc dispus excentric.

Acesta din urma este montat pe cadrul sistemului de alimentare si se prezinta sub forma unei placi: . atat pentru prinderea pe discuri cat si pentru reglajul jocului dintre cutit si contracutit. Cel mai raspandit sistem de evacurare din masina si dirijare in mijlocul de transport a masei tocate .otel de scule (OSC) fiind cladite in zona taisului. . In general si contracutitul este prevazut cu posibilitatea deplasarii in vederea reglarii jocului dinte cutit si contracutit. este cel cu ventilator –aruncator.cu tais drept in cazul folosirii cutitatelor elicoidale. Ele sunt prevazute cu gauri alungite.curb in cazul folosirii unui tambur cu cutite drepte.9. La unele tocatoare de constructie mai veche se folosesc in acest scop transportatoare cu rachete. Cutitele sunt executate din: . sau .Construnctia aparatului de toacare .otel carbon (OLC 65) sau . de tip tambur este indicata in figura 5.

. formate din particule grele il are aruncarea. Rotorul este format dintr-un suport simplu.9.de tip disc. Carcasa este de forma cilindrica deoarece nu este nevoie de presiuni mari in timpul transportului pneumatic. sub un unghi de 5-15 0 . printr-o transmisie cu curele care constitue in acelasi timp si element de siguranta.deplasarea particulelor in zbor. ( functie de numarul de palete).Folosind efectul combinat de ventilare si aruncare. in ultimele doua cazuri randamentul ventilatorului este mai redus. in functie de schema constructiva si cinematica a masinii. sau . Procesul de evaluare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impartit in sase etape: .miscarea particulelor de furaj pe paletele rotorului 9 in cazul alimentarii laterale) .aruncarea tocaturii de catre palete in conducta de evacuare . In cazul tocaturii formate din particule usoare ( de exemplu: tocaturade ierburi ) efectul principal il constitue ventilarea.lateral. In acest caz. fara infundari. fie radial.la partea inferioara. Actionare rotorului s se realizeaza . sau in forma de disc circular.aruncator permite realizarea unei scheme tehnologice si cinematice simple. iar in cazul tocaturii. Paletele rotorului sunt dispuse fie inclinate inapoi .central . . rotorul realizeaza o evacuare sigura .miscarea particulelor pe carcasa cilindirca. in conducta de transport . de obicei. in cruce etc. Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasata: . pe acelasi suport sau disc se monteaza si cutitele de tocare formand un aparat combinat denumit tocatoraruncator. Schema constructiva a acestui aparat este prezentat in figura 5. In cazul aparatelor de tocare . ventilatorul.deplasarea paarticulelor cu frecare pe deflector .

. tocatori pentru nutreturi radacnoase si tuberculifere Fata de tocatorile de radacinoase se impun urmatoarele cerinte: . 1-3 t/h in cazul cocenilor de porumb.rotirea deflectorului.5. capacitate de lucru relativ redusa si functionare cu socuri. Tocatorile de tip disc se caracterizeaza prin simplitate constructiva.starea furajului.in procesul de tocare sa nu se produca mai mult de 3 % suc.sa permita obtinerea de tocatura cu latimea de 10-20 mm si grosime reglabila de la 2 la 10 mm. latocatul furajelor verzi.de la priiza de putere a tractorului.4. masina asigura un debit de 10 t/h. . Pentru o maruntire mai intensa. . din care cauza se folosesc din ce in ce mai putin. in medie. pentru insilozare. tocatoarea este prevazuta cu trei valtzuri de alimentare dintre care cel inferior cu sufrafata neteda si cele superioare cu suprafata riflata.tipul si .- deplasrea particulelor in zbor pana la mijlocul de receptie . Transportul de alimetare este de tip cu lant si raclete ( profil U) . Dirijarea furajului tocat la locul dorit se realizeaza prin: . 5.20 mm si se poate regla: .2. Actionarea masinii se poate realiza de la: . Cutitele au posibilitatea deplasarii pe discuri in vedereea a reglarii jocului dintre cutit si contracutit. Tocatorile cu aparat de tip tambur au avantaajul ca pot asigura capacitati de lucru ridicate si o functionare fara socuri.cat si prin modificarea numarului de cutite ale tocatorului. remorca. in special a nutreturilor groseire. In functie de tipul aparatului de tocare de deosebesc tocatori cu aparat de tip disc si tocatori aparat de tip tambur. intre tocator si fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncator ( de tip radial cu patru palete) se monteaza o sita cu orificii de 20-50 mm in functie de: .2. alt utilaj din linia tehnologica. Lungimea tocaturii este cuprinsa intre 3. Acestea din urma au posibiliatatea sa se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratului de nutret. Tocatorul realizeaza .atat prin variatia vitezei transpotorului de alimentare ( folosind roti de schimb).un motor electric de 22 kW sau .montarea unor conducte suplimentare si . Tamburul de tocare este prevazut cu sase cutite elicoidale montate pe doua discuri de otel.

Dupa destiinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru : . pe suport. se poate regla grosimea tocaturii h. Clasificarea tocatorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentata in figura 5. In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii. . Prin deplasarea cutitului.sau crenelat.sau cu un cutit cu tais combinat dispus sub un unghi fata de disc. relativ grosiera din punct de vedere dimensional . Pentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocatorile cu aparat de tip disc si de tip tambur. .11.) asigura debite de lucru mai ridicate. Dintre tocatorile de radacinoase cu aparat cu disc . .cutite cu tais drept continuu .Tocaturile de radacinoase se clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul aparatului de tocat si destinatia tocaturii.tocatori pentru porcine si pasari.12. in timp ce pentru farmele de procine se recomanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite. in timp ce pentru porcine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate. cele cu disc orinzontal ( figura 5.bovine si ovine si . iar prin inversarea taisurilor se pot obtine doua tipuri de tocatura. Acestea pot fi echipate cu : .

deci diverse site.2.5.sa permita obtinerea unor macinisuri cu o granulatie cuprinsa intre 0.4. Maruntirea boabelor are loc ca urmare a ciocnirii repetate a acestora cu ciocanele rotorului. mori cu ciocane pentru maruntirea nutreturilor Morile cu ciocane impun urmatoarele cerinte: -sa fie universale pentru a remite atat: . . .organele de lucru sa fie rezistente la uzura.cu camera deschisa. Prezinta urmatoarele avantaje: -nu produc incalzirea macinisului -cu adaptari simple permit defibrarea grosierelor -au constructie simplasi -cu posibilitati de actionare directa de catre electromotoare -comoditate in exploatare.cu camera inchisa si .macinarea concertratrelor cat si . -Se folosesc doar la macinarea cerealelor boabe. Tipurile de aparate de macinat sunt: . .defibrarea grosierelor . La aparatele cu camera inchisa: -Alimentarea se face frontal -Suprafata laterala este complet inchisa de sita si de placile contrabatatoare.sa nu produca incalzirea macinisului. Pentru obtinerea diverselor granulatii ale macinisului sunt necesare diverse dimensiuni ale orificiilor sitei. . cu placutele contrabatatoare si cu muchiile orificiilor sitei.3.2 -3 mm.sa permita macinarea nutreturilor cu umiditate pana la 20%.

particulele executand mai putine rotatii in jurul axului rotorului din momentul intrarii pana la parasirea camerei de macinare.etc. cel mai raspandit este rotorul. daotrita ciocnirilor dintre particulele de furaj si ciocane. adaptat alimentarii aparatului cu baloturi de paie. Comparatia dintre cele doua: cu camera deschisa. Din punct de vedere constructiv roatoarele morilor cu ciocane se prezinta sub forma de tambur.tangential printr-o deschizatura anume practicata.in principal . astfell cantitateas de praf este mai mica. fan . disc sau rotor cu mai multe discuri . respectiv rifluri.13.) : Alimentarea cu furaj se face radial sau radial. in special concentratelor. . prin curgere libera pe toata latimea camerei de macinare.face maruntirea mai rapid. Sunt destinate . sita aavand mai mult rol de sistem de separare si evacuare. In cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de macinare cu camera deschisa are o constructie si o dispunere deosebita. In cazul morilor universale se recomanda folosirea rotoarelor late. Evacuarea si transportul macinisului se face cu un sistem de transport pneumatic aspirant. maruntirea se realizeaza . La aparatele cu camera deschisa ( figura 5. cat si rol de ventilator ajutand la evacuarea si transportul pneumatic al macinisului.refulant. . in strat de grosima constanta .Rotorul cu ciocane are atat rol de maruntitor a boabelor.

cu zimti ) . Ciocanele au forma : . . .de corputi geometrice sau .de freza. latimea intre 30-60mm . . . Cele sub forma de placute sunt universale. Lungimea acestor ciocane este cuprinsa intre 90.muchiile active fiind durificate. pot fi montate in patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare. . . iar grosimea intre 2-12 mm. Acesta trebuie sa rapunda urmatorelor cerinte: -sa acopere intrega latime camerei de macinare. de forma sa constructiva depinzand in mare masura atat intensitatea si calitatea maruntirii nutreturilor cat si consumul specific de energie. Ciocanele se executa din: . Ciocanele in forma de corpuri geometrice se folosesc mai ales la macinarea nutreturilor sub forma de bucati. cu muchii multiple . Ciocanele sub forma de placute.pe aceeasi urma sa treca un numar minim de ciocane. .otel aliat cu mangan.otel arc.sa nu dezechilibreze rotorul. .160 mm. putand fi utilizate atat la macinarea fibroaselor cat si a concentratelor ( de preferinta cele cu muchii multiple) .otel carbon de calitate ( OLC 65). O mare importanta o are dispunerea ciocanelor pe rotor. Cele de tip freza la maruntirea nutreturilor verzi sau suculente.sa nu aglomereze nutretul intr-o animita zona a camerei. In cazul macinarii fibroaselor si grosierelor uscate se prefera ciocanele sub forma de placute simple.Ciocanele reprezinta organele de lucru principal al morilor cu ciocane . avand forma simetrica.de placute ( simple.

medicamente. din punct de vedere constructiv.2. .a resturilor culinare .pastrarea pe timp indelungat a amestecului .precizia dozarii sa fie invers proportionala cu procentul de participare in reteta a diverselor componente. dar asigura o precizie ridicata: (eroare 1-5%). urmata de omogenizarea amestecului.2.gravimetrice si . Dozatoarele volumetrice sunt simple . In functie de metoda de dozare ( dupa volum sau greutate) dozatoarele se impart in trei categorii: .) . 5.5.industrie alimentara si .volumetrice . se recomanda: .5. Pentru: . dar precizia lor este scazuta ( eroare 10-15 %) . granulatia componentelor sa fie cu atat mai fina cu cat procentul de participare in reteta este mai mic si cu cat valoare biologica a acestuia este mai mare. Dozatoare Cerintele fata de dozatoare sunt: .a anumitor reziduuri din .brichetarea amestecurilor furajere pe baza de paie. .granularea nutreturilor combinate si . .mixte. .de cretere in sistem industrial a animalelor .1.5. Masini si instaltii pentru prepararea amestecurilor furajere Folosirea amestecurilor furajere in hrana animalelor este dictata de folosirea cu eficienta soprita: . coceni de porumb etc. care impune introducerea in hrana acestora a unor substante ce nu pot fi administrate separat ( vitamine.a micsorarii pierderilor si . In acest scop este necesara dozarea cu precizie corespunzatoare a tuturor componentelor retetei. substante minerale.reducerii spatiilor de depozitare. in timp ce dozatoarele gravimetrice sunt mai complicate . etc.zootehnie si . .a nutreturilor grosiere.

Dozatoarele mixte folosesc ambele metode de dozare mentionate. Principalele tipuri de dozatoare volumetrice sunt indicate in figura 5. sau . si cu actiune continua.dinamic. operatia principala o constitue cantarirea . principalele sisteme de cantarire sunt prezentate in figura 5. Dozatoarele volumetrice sunt cele mai multe ori atat organe de evacuare ale buncarelor ( extractoare) cat si organe de alimentare ale amestecatoarelor de nutreturi. in cazul in care se cantaresc produse in miscare. In cadrul procesului de dozare . Din punct de vedere al procesului tehnologic . cu acitiune periodica . folosite din ce in ce mai mult in bucatariile furajere. Cantarirea . cand este nevoie de un singur cantar si capacitati mici de lucru. dozatoarele gravimetrice pot fi .metode de dozare prin compensare ( masa masurata se compara cu unitatea de masura). Metodele de dozare pot fi : -directe ( cantitatea masurata se determina direct prin citire) si . operatia principala in procesul de dozare . in cazul cantaririi unor mase singulare. Sistemele mecanice de cantarire sunt mai ieftine si deci mai economice.13.16. se poate face: . . larg raspandite.static. In functie de modul de lucru . Dozatoarele volumetrice se folosesc in cazul in care reteta este fromata dintr-un numar mic de componente si in proportii apropiate. se disting dozatoare: cu actiune discontinua ( procesul de dozare se efectueaza in sarje) si cu actiune continua.

respectiv legarea la pamant a carcasei amestecatorului.2. Coeficientii de frecare ai componentelor diferiti . coeficienti de frecare etc. .5. insuflare de aer.proprietatile fizico-mecanice ale componentelor ( granulatie. astfel dupa 15 minute amestecare devine neeconomica.tipul amestecatorului si parametrii acestuia. Dupa tehnologia de amestecare se disting amestecatoare: cu actiune continua si cu actiune periodica ( care lucreaza in sarje) . de productie. datorita electricitatii statice. Forma ideala pentru o amestecare rapida este cea sferica. forma particulelor. Amestecatoare Prin amestecare se urmareste distribuirea uniforma a particulelor fiecarui component in masa amestecului sau intensificarea schimbului de caldura ( in cazul tratarii termice a nutreturilor). dau nastere la tendinte de autoseparare sau aderenta la pereti. . inlaturarea acestor fenomene se realizeaza prin adaos de 2-3 % grasimi. dupa care cresterea devine lenta. Omogenizarea unui amestec furajer depinde de urmatorii factori: .2. rapotul maxim si procentul cel mai mic de participare.5. densitate. In ce priveste raportul de participare al componetelor in reteta . timpul necesar omogenizarii este rapid in primele 5 minute de amestecare . . omogenizarea se realizeaza in timp minim cand acest raport este unitar si cu atat mai greu cu cat acest raport este mai mare. iar forma cea mai dezavantajoasa este cea alungita Obtinerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se realizeaza prin macinare.).integrarea procesului de omogenizare in fluxul tehnologic general.umarul componentelor . Dintre parametrii de exploatare .

17. pentru nureturi umede si pentru nutreturi semilichide.cu melc.cu banda elicoidala. Dupa constructia organului activ se disting urmatoarele tipuri: .tip turbina. constituind linia finala a acestora. .sisteme combinate ( figura5.) Amestecatoarele cu actiune continua se folosesc de obicei in bucatariile furajere unde fluxul tehnologic este continuu. . .Dupa tipul nutreturilor ce se amesteca se deosebesc amestecatore: pentru nutreturi friabile uscate. Amestecatoarele cu actiune periodica sunt cele mai raspandite tipuri de amestecatoare si se folosesc in cazul in care fluxul tehnologic de preparare a nutreturilor . .cu elice si palete si .cu palete.

acesta amestecatore pot fi de asemenea: . si de cateva ori in cazul brichetarii amestecurilor pe baze de paie.3 Granulatoare si prese de brichetat Prin granulare si brichetare se reduce volumul nutreturilor cu 20-30% . Debitul de abur este de 2-4 %. . -cu melc sau -sisteme combinate. Ultimul procedeu foloseste aparate cu matrita si role de presare.2. presare in camere deschise si prin presare si expulzare prin matrite. .amestecatoare pentru furaje semilichide care pot fi : .este conceput in sarje.) . creste durata de conservare a nutreturilor de 3-4 ori. in nutret se injecteaza abur. In cazul granularii nutreturilor combinate inainte de presare . -cu palete.cu palete sau . . care determina o crestere a temperaturi pana la 40—60 oC imbunatatind coeficientul de curgere . 5. in cazul nutreturilor combinate .amestecatoare pentru furaje care pot fi: -cu spire elicoidale.amestecaotre pentru furaje umede si integrat faze lichide care pe langa omogenizarea diverselor amestecuri sub forma de faina.lente sau . Prin granulare . Brichetarea nutreturilor se poate realiza prin rroluire.5. iar mecanizarea si automatizarea lucrarilor de distribuire a nutretului la animale este mult usurata. etc. ce nu depasesc 10-15 % din masa totala a amestecului . melasa.rapide. Procedeul da rezultate bune mai ales cand nutretul contine 4-5% grasimi. realizeaza si integrarea unor faze lichide ( grasimi in stare topita. Constructia si modul de functionare sunt in functie de tipul si starea furajului: .cu jet de apa. Granularea si brichetarea nutreturilor prezinta totusi unuele dificultati tehnologice si cheltuieli suplimentare legate de costul utilajelor respective si consumul ridicat de energie.

. In acest scop se folosesc diverse metode ca: . cum este celuloza sau prin imbogatirea acestora cu substante proteice sau energice. Masini si instalatii pentru tratarea si innobilarea nutreturilor Tratarea furajelor in general si a grosierelor in special . aceste substante pot fi transformate in proteine. Totodata procentul de proteine din furaj poate fi ridicat prin adaugarea de substante azotoase neproteice cum este amoniacul si ureea. dar bogate in substante energice si in acelasi timp ca.5.6.termochimica. .2.melasarea.biologica si . Aceste metode au in vedere ca nutreturile grosiere sunt sarace in proteine .tratarea termica sau . datorita microflorei si microfaunei din rumenul animalelor . . are in vedere valorificare superioara a acestora prin punerea in valoare mai deplina a propriilor substante.electrotermica. .chimica.

se pot insiloza cantitati mari de nutret. Silozurile de suprafata ( figura 5. Silozurile turn reprezinta cele mai moderne tipuri siloz. iar deschiderea celor doi pereti este cuprinsa intre 8. asigura autotasarea nutretului in siloz si pierderi minime de furaje. Principalele tipuri de silozuri sunt : . In timp ce uscarea naturala este supusa capriciilor naturii si este insotita de mari pierderi.7 Masini si instalatii pentru conservarea nutreturilor Dintre metodele de conservare a nutreturilor cele mai raspandite sunt: .5 si 4. celelalte metode sunt mai putin dependente de conditiilor atmosferice si asigura furaje de buna calitate.. 5. Masini si instalatii pentru insilozarea nutreturilor Tipuri de silozuri si tehnologii de mecanizare a insilozarii. . naturala si artificiala. transportoarelor sau cu dispozitive speciale. intrucat intr-un volum relativ mic.2.16m. Pardoseala silozului se contruieste cu o anumita inclinare ( catre cele doua capete ale silozului) pentru scurgerea sucului rezultat in procesul de fermentare.ingropate sau . Scoaterea nutretului din silozuri se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor cu graifar.uscarea .5.insilozarea si .semiingropate.7. Dintre acestea cea mai mare raspandire au capatat-o silozurile de suprafata si cele turn..5 m.1.silozurile de suprafata si .2. permit mecanizarea completa a lucrarilor de incarcare si descarcare.21. incarcarea silozului si tasarea nutretului se efectueaza cu senile. Inaltimea peretilor silozului variaza intre 1.) au capatat o extindere deosebita deoarece necesita costuri reduse.silozurile : .silozurile turn. .

Masinile si instalatiile pentru scoaterea nutreturilor din silozurile de suprafata cele mai folosite sunt dislocatoare de tip freza ( figura 5. cu ajutorul ridicatorului hidraulic si primeste miscarea de la priza de putere a acestuia..22.20 m.Dezavantajele principale ale silozurilor turn constau in costul ridicat si necesitatesa unor utilaje costisiotare pentru descarcare. VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE  .) care au ca organ de lucru un melc. pe spira caruia sunt fixate placute de taiere indoite fata de planul spirei ... Aceste silozuri se constriesc din beton armat sau din placi metalice avand diametre cuprinse intre 4 si 15 m si inaltimi de 8 . Dislocatorul este purtat de tractor .