P. 1
Utilaje Tehnologice Specifice Unitatilor Cu Ferme

Utilaje Tehnologice Specifice Unitatilor Cu Ferme

|Views: 638|Likes:
Published by Minea Mara Nanette

More info:

Published by: Minea Mara Nanette on Jun 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/03/2014

pdf

text

original

PROIECT DISCIPLINA

:

UTILAJE SI INSTALATII IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

PROFESOR: DONCA GHEORGHE

ECHIPA DE PREZENTARE: Maduta Ioana Teodora Peres Denisa Balaj Teodora Bordea Teodora Tatar Jolt Minea Mara Nanette

Utilaje tehnologice specifice unitatilor cu ferme zootehnice________________
5.1. INTRODUCERE Mecanizarea lucrarilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de: - sitemul de crestere , - specia de animale , - categoria de animale , - scopul urmarit, - sistemul de intretinere, etc. Fermele zootehnice se pot clasifica dupa mai multe criterii: • dupa scopul urmarit in ferme: - de productie - de selectie; • dupa topul biologic in ferme de: - porcine, - bovine, - pasari, - ovine, - iepuri , etc. , • dupa categoria de animale in ferme pentru: - lapte , - carne, - oua, - lana, - pielicele, etc. , • dupa modul de intretinere in ferme cu - stabulatie fixa / nelegata, - la pasune, etc. Principalele procese de productie care se cer mecanizate sunt: - pregatirea hranei, - intretinerea animalelor, - recoltarea produselor animaliere cu procesele auxiliare aferernte Ele sunt prezentate in figura : 5.1.

MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI IN ZOOTEHNIE In cazul in care nutreturile de baza se gasesc in ferma. Tot in ferme se pregatesc amestecurile semilichide.1. prelucrarea acestora se realizeaza in sectii speciale pentru pregatirea hranei ( bucaterii furajere). sau amestecurile furajere pe baza de resturi culinare destinate procinelor.Figura 5. Acesta este cazul fermelor de taurine si ovine care folosesc ca nutreturi de baza fibroasele si grosierele obtinute de la fermele cu profil vegetal ale intreprinderii respective. procesele dintr-un complex zootehnic 5.2. . formate din nutreturi combinate si apa.

se poate obtine in bucatarii furajere dotate cu utilaje complexe. III. • linia de prelucrare a radacinoaselor si tuberculiferelor.prepararea amestecului furajer (linia finala).buncar cu extractor . instalatia cuprinde patru linii tehnologice pentru prelucrarea nutreturilor de baza: -concentrate.6 – buncare.transportor elicoidal. Bucatariile furajere pentru rumegatoare cuprind urmatoarele linii tehnologice: • linia de prelucrare a fibroaselor si grosierelor.linia de prelucrare a radacinoaselor.moara cu ciocane pentru fibroase. 3.8 – elevatoare cu cupe. 1. II – linia de prelucrare a fibroaselor. • linia de prelucrare a concentratelor . Schema tehnologica a unei bucatarii furajere pentru ovine este indicata in figura 5. in felul acesta . 10.2.dozator pentru fibroase. . 1-tocatori de fibroase.zdrobitor cu buncar pentru stiuleti si ciocalai de porumb. sau majoritatea acestora. Bucatariile furajele sunt prevazute cu mai multe linii tehnologice care prelucreaza intreaga gama de nutreturi in functie de ratie si graficul de furajare. care prin prelucrarea componentelor furejere realizeaza un amestec furajer din toate componentele ratiei. 9amestecator de fainuri. 5-moara cu ciocane. • linia de preparare a melasei. 2.Un nutret de buna calitate si complet .dozator gravimetric. saramurii sau a drojdiei furajere lichide. 3.fibroase si grosiere. . . .radacinoase si melasa. I -linia prelucrare a ciocanelilor de porumb. 11-balanta. 2. 4. se asigura o capacitate de lucru ridicata si o reducere substantiala a fortei de munca. 7.

in continuare are loc o dozare volumetrica. in care componentele pot intra in proportii diferite conform prescriptiilor din retete. In cazul in care se lucraza in flux continuu . dozare si amestecare in vederea preparaarii unui amestec format din fainuri de cereale si de tip concentrat proteino-vitamino-mineral (PVM). Silozul asigura dpepozitarea materiilor prime de baza-cereale boabe. 2-transpotor incarcator. in ultimul caz . acestea sunt mai intai deverdsata in sorbul elevatorului cu cupe. La nutreturile fibroase . Schema tehnologica . din randul carora ponderea cea miamare o detine porumbul. amestecul de concentrate se depoziteaza in buncarul cu extractor.transpotor amesstecator. grosiere si radacinoase . 5. Corspunzator acestor operatii de baza principalele compartimente ale unei fabrici de nutreturi combinate sunt : • sectorul de receptie materii prime. 3-amestecator de melasa.2. IV. prezentata. Principalele operatii in cadrul acestei tehnologii sunt: • receptia si depozitarea materiilor prime.duapa care cu ajutorul unei mori cu ciocane se obtine faina respectiva. Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate In functie de starea in care se livreaza nutreturile combinate.2. 4-remorca tehnologica. V-linia de preparare a amestecului furajer (linia finala): 1-amestecator cu palete.pompa cu roti dintate. O eficienta mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in cazul in care acestea sunt supuse si unei prelucrari termochimice. . 3. Daca aceste nutreturi sunt sub forma de cereala boabe. • ambalarea.tocatori de radacinoase. • corpul de fabricatie . Preluarea concentratelor consta in macinare . • magazia de produse finite. difera si tehnologia de fabricatie. • silozul. faina sau granule. In cazul in care nutreturile concentrate se prezinta sub forma de stiuleti acestia sunt mai intai maruntiti cu ajutorul unui zdrobitor. 2. • depozitarea si • livrarea. realizarea unor amestecuri complete pentru rumegatoare .linia de pregatire a melasei: 1-rezervor de melasa.1. odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor. • fabricatia. Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sunt prezentate doua variante: cu amestecator cu palete( in cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal( cand se lucraza flux continuu). prelucrarea melasei se reduce in acesta schema la o dilutie cu apa urmate de omogenizare si o dozare volumetrica. • magazia de fainuri industriale. operatia principala o constitue maruntirea (tocarea sau macinarea). • pregatirea pentru fabricatie.1. permite prelucrarea unei game variate de nutreturi.

si a celorde tip P. impreuna cu fainurile industriale. ulei de floarea soarelui. de peste.V. transportul si depozitarea in cantitatile necesare a acestora. etc. lecitina.M. . sunt aduse in saci si depozitate fie in buncarele microsilozului . in care se gaseste instalatia de producere a nutreturilor combinate. sau sunt depozitate in saci. cu ajutorul unui dispozitiv de pulverizare. cu o instalatie de desprafuire formata din ventilatoare centrifugate. aceste instalatii asigura capacitati de lucru riicate 25-30 t/h. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi.V. curatatorie-macinis. cicloane pentru decantare si desprafuire . granulele au o temperatura ridicata. vitaminele. Dupa cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare in nutretul combinat (pana la 70%urmeaza fainurile industriale provenite din sroturile de soia si floarea –soarelui cu o pondere de 10-15%. Fazele lichide se dozeaza volumetric in cantitatile stabilite de retete cu ajutorul regulatoarelor de debit. In grupa urmatoare de materii prime intra fanonurile proteice formate din faina de carne. In functie de destinatie . fie pe calea ferata. etc. putandu-se livra beneficiarilor. Nutreturile combinate sub forma de de faina . sau granule. . Pregatirea pentru fabricatie consta in macinarea cerealelor boabe. cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipulari de furaje. de oase. fie cu mijloace auto. dozare-omogenizare.) dupa care sunt supuse unei noi amestecari . in sectia dozare-omogenizare Pentru granulare nutreturile combinate sub forma de faina se introduc intrun amestecator special (de faze lichide) unde sunt amestecate . . este prevazut cu urmatoarele sectii: microsiloz. sunt depozitate in buncare speciale. inainte de granulare. Substantele minerale . acest amestec trece printr-un separator electromagnetic care retine impuritatile feromagnetice. acestea pot fi zdrobite. Cerealele boabe sunt aduse de la siloz si introduse in buncarele microsilozuri cu ajutorul transportatoarelor cu lant pentru cereale. La evacuare a din granulator. fie in buncare speciale. in plus . granulare-insacuire si livrare in vrac.2. se introduce si nutretul combinat sub forma de faina. In general . sparturile mici sunt separate cu ajutorul unei site vibratoare si recirculante. obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor. Fainurile industriale si de P. 5.2. Corpul de frabricatie este prevazut.antibioticele si antioxidantii se primesc sub forma unui amestec ce poarta denumirea de premixuri si au retelele de nutreturi combinate o pondere de circa 1%.Corpul de frabricatie .M. prin pulverizare. care participa in proportie de 0. cu fazele lichide( untura. concomitent. Acest amestec este extras din vasul gradat si pulverizat in amestecator de faze lichide unde. dupa care sunt amestecate si omogenizate.aminoacizii. dispun de un inalt grad de mecanizare si automatizare a operatiunilor tehnologice si snut conduse de la un pupitru central prevazut cu tablou sinoptic pe care se poate urmari intregul proces de fabricatie. colina. Pentru pastrare in buna conditii granulele trebuie racite.5-2%. in care caz. integrat faza lichide.

prin deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceasi suprafata se obtin in medie 1. brichetele sunt racite. de obicei. sfecla furajerea. resturi de sol. etc. Pentru o uscare mai rapida. astfel ca polii de acelasi fel sa fe alaturati. Acesta este prevazut cu transportor cu rachete . cuie. diverse impuritati metalice: suruburi. Prezenta corpurilor metalice in nutretul supus prelucrarii poate duce la deteriorarea utilajelor. cu trei tambure concentrice. Capacitactea de separare a campului magnetic este direct proportionala cu densitatea liniilor de forta si invers proportionala cu grosimea si viteza stratului de nutret Sistemele plane de separare a impuritatilor feromagnetice sunt ralizate cu magneti permanenti sub forma de potcoave sau placi. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice. cartofi etc. Asezate una langa alta.). astfel ca traseul parcurs de furaj si de catre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de circa trei ori lungimea tamburului. actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite regularea debitului de furaj in functie de capacitatea uscatorului. provocarea exploziilor si incendiilor.Aceste tehnologii au captat o larga raspandire la prelucrarea lucernei .3. barele magnetice sunt asfel orientate incat polul nord sa ia primul cantact cu nutretul. Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusa cu camioanele sau remorcile si descarcare in bena alimentatorului –dozator.respectiv cea de curatatorie-macinis a FNC-ului) contin o serie de impuritati: corpuri metalice. montate intr-un cadru dispus sub un unghi fata de planul orizontal. UTILAJE SI INSTALATII PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR Nutreturile aduse in sectia de prelucrare (bucatarie furajera . Eliminarea corpurilor metalice din nutret se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale cu magneti permanenti sau electromagneti Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu magneti permanenti sau electromagneti. Ajunse in nutretul prelucrat destinat furajarii animalelor acestea pot produce imbolnavirea sau moartea acestora. de 3. Deshidratarea artificiala se mai aplica la porumbul siloz.5 ori mai multi hidrati de carbon si de 10-12 ori mai mult caroten. In nutreturile fibroase . gorsiere si cele concentrate se gasesc. pietre. etc. Pentru pastrare. Dezavantajul principal al acestor instalatii este consumul ridicat de combustibil lichid sau gazos necesar la uscare si de energie electrica necesara la brichetare 5. zale de lant. Dispozitivul de magneti permanenti se dipune sub unghi de 27-35o in cazul cerealelor boabe si de 50-55o in cazul fainurilor . bucati de sarma. in comparatie cu pregatirea prin metode traditionale. Capacitatea de lucru a unei linii este de 1. Uscatorul de tip rotativ. fixa si cap cu role mobile. aceste elementa dau nastere unei bare magnetice.2.5 t/h.6 ori mai multe proteine. in acest sens se folosesc doua sisteme: cu dispozitive magnetice succesiv dispuse in cascada ( . Brichetarea tocaturii de lucerna se realizeaza cu prese cu matrita plata. Eficienta separarii se mareste prin folosirea mai multor suprafete magnetice. O statie de deshidratare de furaje verzi este prevazuta cu 2-6 linii tehnologice. tocatura de lucerna este defibrata inainte de a intra in uscator.

3. Separarea impuritatilor feromagnetice din mana de nutret are loc atunci cand .sub forma unor simple tambure sau . in ultimul caz .figura 5.4. Aceste dispozitive se prezinta in doar variante: .) .) si cu dispozitive magnetice suprapuse ( figura5. impuritatile retinute de magneti nu mai impiedica deplasarea nutretului pe planul inclinat si nu mai sunt antrenate de acesta.sub forma unor transportatoare cu banda prevazute cu un tambur cu magnetu permanenti sau electromagneti.mai puternici. Dezavantajul sistemului consta in faptul ca este nevoie de magneti . . viteza relativa a particului feromagnetice fata de tambur este nula. Sisteme de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cu magneti permanenti sau electromagneti.

o cu melc. enumerate.• Dupa principiul functional se deosebesc masini de curatit radacinoase: o pe cale uscaata( prin frecare) . • Dupa modul de lucru aceste masini se impart in doua grupe : o cu actine continua si o cu actiune periodica. o centrifuge. sub actinea paletelor inclinate stanga-dreapta ale mecanismului de alimentare.) executa concomitent cu curatirea ( spalarea) nutretului si transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit. • Dupa tipul organului activ se disting urmatoarle tipuri : o cu tambur. • Ditre tipurile de masini . -in faza a doua sub actiunea spirei melcului si carcasei transportului are loc atat curatirea . Gradul de impurificare a radacinelor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20 % functie de tipul si starea solului. -in faza a treia nutretuirile sunt stropite intai cu jet de apa recirculata cu ajutorul pompei . Curatirea se executa in trei faze: -in prima faza are loc inmuierea si curatirea nutreturilor in buncarul de alimentare al masinii caree comunica cu bazinul de apa. o pe cale umeda ( prin spalare) sau o combinate. cele mai raspandite sunt: o cele de tip tambur si o cele cu melc.5. o cu came. Masini de curatit cu melc (figura 5. In acelasi timp. nutretul este dirijat spre partea centrala unde este preluat de melc. . apoi cu jet de apa curata de la retea. cat si transportul nutretului la aparatul sau masina de tocat.

Masinile de spalat cu tambur au un organ principal de lucru format din sipci de lemn montate pe profiluri U de forma inelara care servesc si ca elemente de ghidare.7. Sub actiunea spirelor de cauciuc si unghiului de taluz natural. are loc indepartarea resturilor de sol de pe suprafata acestora. in interiorul tamburului. Impuritatile impreuna cu apa murdara sunt colectate in bazinul de apa de unde . sunt fixate una sau mai multe spire de cauciuc care servesc la deplasarea axiala a nutretului ( figura 5.) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmuiere a nutreturilor . prin interactinea reciporaca si frecarii cu sipcile tamburului. In zona finala procesul se intensifica datorita prezentei periilor.3-0.Alimetarea masinii cu nutret cat si receptia furajului curatit se face mecanizat cu remorci basculante sau cu graifarul . O ultima curatire are loc pe transpotorul de evacuare sub actuinea jetului de apa curata debitat de dispozitivul de stropire. tamburul este compartimentat in trei zone: • inmuiere. . Datorita inmuierii nutreturilor .6 si 5. periodic. nutreturile avanseaza trecand prin cele trei zone. Masa de nutret ocupa circa 0.4 din capacitatea tamburului si este cufundata in apa . • curatire si • curatire finala-evacuare cu ajutorul a doua placi de stangulare a sectiunii de trecere. sunt evacuate cu ajutorul pompei sau alte mijloace. respectiv cu remorcile tehnologice.

2. din care cauza este nevoie de un volant masiv care mareste greutatea masinii. a tamburului se considera dimensiunile corespunzatoare ale cilindrului circumscris tamburului. Masini si instalatii pentru maruntirea nutreturilor 5.5.cu tais drept sau . Tocatori pentru nutreturi fibroase si grosiere Aparatele de tocare tip disc pot fi prevazute cu cutit : . reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip disc. Diametrul D si lungimea l1 .1.3. Aparatele de tocare tip tambur asigura in general o functionare fara socuri . .4.7. cu cunsum relativ redus de energie si capacitate de lucru ridicata. dispus excentric . Aparatele de tocare cu cutit circular .cu cutit cu tais in forma de arc de cerc dispus excentric. Aparatele cu cutit cu tais drept se caracterizeaza printr-o functionare cu socuri. Principalii parametrii constructivi ai acestor aparate sunt indicati in figura 5.4.

9.cu tais drept in cazul folosirii cutitatelor elicoidale.Construnctia aparatului de toacare . este cel cu ventilator –aruncator.otel carbon (OLC 65) sau .curb in cazul folosirii unui tambur cu cutite drepte. In general si contracutitul este prevazut cu posibilitatea deplasarii in vederea reglarii jocului dinte cutit si contracutit. . Ele sunt prevazute cu gauri alungite.otel de scule (OSC) fiind cladite in zona taisului. Cutitele sunt executate din: . La unele tocatoare de constructie mai veche se folosesc in acest scop transportatoare cu rachete. sau . atat pentru prinderea pe discuri cat si pentru reglajul jocului dintre cutit si contracutit. Cel mai raspandit sistem de evacurare din masina si dirijare in mijlocul de transport a masei tocate . de tip tambur este indicata in figura 5. Acesta din urma este montat pe cadrul sistemului de alimentare si se prezinta sub forma unei placi: .

In cazul aparatelor de tocare .central . in cruce etc. .aruncator permite realizarea unei scheme tehnologice si cinematice simple. fie radial. Procesul de evaluare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impartit in sase etape: . In acest caz. sub un unghi de 5-15 0 . Actionare rotorului s se realizeaza . In cazul tocaturii formate din particule usoare ( de exemplu: tocaturade ierburi ) efectul principal il constitue ventilarea. formate din particule grele il are aruncarea.deplasarea paarticulelor cu frecare pe deflector . sau . ( functie de numarul de palete). pe acelasi suport sau disc se monteaza si cutitele de tocare formand un aparat combinat denumit tocatoraruncator.aruncarea tocaturii de catre palete in conducta de evacuare .Folosind efectul combinat de ventilare si aruncare. Schema constructiva a acestui aparat este prezentat in figura 5.miscarea particulelor pe carcasa cilindirca. printr-o transmisie cu curele care constitue in acelasi timp si element de siguranta. Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasata: .la partea inferioara. in ultimele doua cazuri randamentul ventilatorului este mai redus. .9. Rotorul este format dintr-un suport simplu. de obicei. Carcasa este de forma cilindrica deoarece nu este nevoie de presiuni mari in timpul transportului pneumatic. Paletele rotorului sunt dispuse fie inclinate inapoi .deplasarea particulelor in zbor.miscarea particulelor de furaj pe paletele rotorului 9 in cazul alimentarii laterale) .lateral. rotorul realizeaza o evacuare sigura . in conducta de transport . fara infundari. sau in forma de disc circular.de tip disc. in functie de schema constructiva si cinematica a masinii. ventilatorul. iar in cazul tocaturii.

starea furajului. masina asigura un debit de 10 t/h. In functie de tipul aparatului de tocare de deosebesc tocatori cu aparat de tip disc si tocatori aparat de tip tambur. Acestea din urma au posibiliatatea sa se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratului de nutret. 1-3 t/h in cazul cocenilor de porumb. Tocatorul realizeaza .2. intre tocator si fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncator ( de tip radial cu patru palete) se monteaza o sita cu orificii de 20-50 mm in functie de: .20 mm si se poate regla: . capacitate de lucru relativ redusa si functionare cu socuri. .rotirea deflectorului.sa permita obtinerea de tocatura cu latimea de 10-20 mm si grosime reglabila de la 2 la 10 mm. Dirijarea furajului tocat la locul dorit se realizeaza prin: . in medie. Tamburul de tocare este prevazut cu sase cutite elicoidale montate pe doua discuri de otel.4. tocatoarea este prevazuta cu trei valtzuri de alimentare dintre care cel inferior cu sufrafata neteda si cele superioare cu suprafata riflata.atat prin variatia vitezei transpotorului de alimentare ( folosind roti de schimb).de la priiza de putere a tractorului. Cutitele au posibilitatea deplasarii pe discuri in vedereea a reglarii jocului dintre cutit si contracutit. din care cauza se folosesc din ce in ce mai putin.in procesul de tocare sa nu se produca mai mult de 3 % suc. . Tocatorile cu aparat de tip tambur au avantaajul ca pot asigura capacitati de lucru ridicate si o functionare fara socuri.tipul si . 5. Tocatorile de tip disc se caracterizeaza prin simplitate constructiva. tocatori pentru nutreturi radacnoase si tuberculifere Fata de tocatorile de radacinoase se impun urmatoarele cerinte: . .cat si prin modificarea numarului de cutite ale tocatorului. remorca. latocatul furajelor verzi. Pentru o maruntire mai intensa. pentru insilozare. in special a nutreturilor groseire. Transportul de alimetare este de tip cu lant si raclete ( profil U) .2. alt utilaj din linia tehnologica. Actionarea masinii se poate realiza de la: .- deplasrea particulelor in zbor pana la mijlocul de receptie .un motor electric de 22 kW sau .5. Lungimea tocaturii este cuprinsa intre 3.montarea unor conducte suplimentare si .

Dintre tocatorile de radacinoase cu aparat cu disc . cele cu disc orinzontal ( figura 5.12.cutite cu tais drept continuu .11. Acestea pot fi echipate cu : .bovine si ovine si . . se poate regla grosimea tocaturii h. . relativ grosiera din punct de vedere dimensional .tocatori pentru porcine si pasari. iar prin inversarea taisurilor se pot obtine doua tipuri de tocatura. Pentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocatorile cu aparat de tip disc si de tip tambur.sau cu un cutit cu tais combinat dispus sub un unghi fata de disc. Clasificarea tocatorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentata in figura 5.sau crenelat. . In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii.Tocaturile de radacinoase se clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul aparatului de tocat si destinatia tocaturii. pe suport. in timp ce pentru farmele de procine se recomanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite.) asigura debite de lucru mai ridicate. in timp ce pentru porcine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate. Prin deplasarea cutitului. Dupa destiinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru : .

sa permita macinarea nutreturilor cu umiditate pana la 20%. Tipurile de aparate de macinat sunt: . . cu placutele contrabatatoare si cu muchiile orificiilor sitei. deci diverse site. La aparatele cu camera inchisa: -Alimentarea se face frontal -Suprafata laterala este complet inchisa de sita si de placile contrabatatoare.3. . Pentru obtinerea diverselor granulatii ale macinisului sunt necesare diverse dimensiuni ale orificiilor sitei. Maruntirea boabelor are loc ca urmare a ciocnirii repetate a acestora cu ciocanele rotorului.5.macinarea concertratrelor cat si .organele de lucru sa fie rezistente la uzura.sa permita obtinerea unor macinisuri cu o granulatie cuprinsa intre 0. mori cu ciocane pentru maruntirea nutreturilor Morile cu ciocane impun urmatoarele cerinte: -sa fie universale pentru a remite atat: . -Se folosesc doar la macinarea cerealelor boabe.cu camera deschisa.2 -3 mm.2. .defibrarea grosierelor .cu camera inchisa si .4. .sa nu produca incalzirea macinisului. Prezinta urmatoarele avantaje: -nu produc incalzirea macinisului -cu adaptari simple permit defibrarea grosierelor -au constructie simplasi -cu posibilitati de actionare directa de catre electromotoare -comoditate in exploatare.

respectiv rifluri. Evacuarea si transportul macinisului se face cu un sistem de transport pneumatic aspirant. prin curgere libera pe toata latimea camerei de macinare. in strat de grosima constanta . fan .tangential printr-o deschizatura anume practicata.in principal .Rotorul cu ciocane are atat rol de maruntitor a boabelor. adaptat alimentarii aparatului cu baloturi de paie. In cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de macinare cu camera deschisa are o constructie si o dispunere deosebita. Din punct de vedere constructiv roatoarele morilor cu ciocane se prezinta sub forma de tambur. particulele executand mai putine rotatii in jurul axului rotorului din momentul intrarii pana la parasirea camerei de macinare. Sunt destinate . cel mai raspandit este rotorul. .face maruntirea mai rapid. astfell cantitateas de praf este mai mica. La aparatele cu camera deschisa ( figura 5. .refulant.) : Alimentarea cu furaj se face radial sau radial. sita aavand mai mult rol de sistem de separare si evacuare.13. In cazul morilor universale se recomanda folosirea rotoarelor late. in special concentratelor. disc sau rotor cu mai multe discuri . maruntirea se realizeaza . daotrita ciocnirilor dintre particulele de furaj si ciocane.etc. cat si rol de ventilator ajutand la evacuarea si transportul pneumatic al macinisului. Comparatia dintre cele doua: cu camera deschisa.

sa nu aglomereze nutretul intr-o animita zona a camerei. . Cele sub forma de placute sunt universale.Ciocanele reprezinta organele de lucru principal al morilor cu ciocane . . Cele de tip freza la maruntirea nutreturilor verzi sau suculente.de placute ( simple. Ciocanele sub forma de placute.otel aliat cu mangan. .muchiile active fiind durificate. pot fi montate in patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare. . Ciocanele in forma de corpuri geometrice se folosesc mai ales la macinarea nutreturilor sub forma de bucati. putand fi utilizate atat la macinarea fibroaselor cat si a concentratelor ( de preferinta cele cu muchii multiple) .de freza.de corputi geometrice sau . . Lungimea acestor ciocane este cuprinsa intre 90.sa nu dezechilibreze rotorul.160 mm. avand forma simetrica. Ciocanele se executa din: .otel carbon de calitate ( OLC 65). cu zimti ) .otel arc. . . Ciocanele au forma : .pe aceeasi urma sa treca un numar minim de ciocane. cu muchii multiple . Acesta trebuie sa rapunda urmatorelor cerinte: -sa acopere intrega latime camerei de macinare. iar grosimea intre 2-12 mm. . de forma sa constructiva depinzand in mare masura atat intensitatea si calitatea maruntirii nutreturilor cat si consumul specific de energie. In cazul macinarii fibroaselor si grosierelor uscate se prefera ciocanele sub forma de placute simple. O mare importanta o are dispunerea ciocanelor pe rotor. latimea intre 30-60mm .

.5.brichetarea amestecurilor furajere pe baza de paie. medicamente.de cretere in sistem industrial a animalelor .a resturilor culinare . dar precizia lor este scazuta ( eroare 10-15 %) .) . .2.reducerii spatiilor de depozitare. In functie de metoda de dozare ( dupa volum sau greutate) dozatoarele se impart in trei categorii: .gravimetrice si . 5.1. etc. Masini si instaltii pentru prepararea amestecurilor furajere Folosirea amestecurilor furajere in hrana animalelor este dictata de folosirea cu eficienta soprita: .pastrarea pe timp indelungat a amestecului . dar asigura o precizie ridicata: (eroare 1-5%). urmata de omogenizarea amestecului. . Pentru: .2.a micsorarii pierderilor si .industrie alimentara si . in timp ce dozatoarele gravimetrice sunt mai complicate .a anumitor reziduuri din .volumetrice .zootehnie si . din punct de vedere constructiv. granulatia componentelor sa fie cu atat mai fina cu cat procentul de participare in reteta este mai mic si cu cat valoare biologica a acestuia este mai mare.precizia dozarii sa fie invers proportionala cu procentul de participare in reteta a diverselor componente. . Dozatoarele volumetrice sunt simple .mixte. . coceni de porumb etc. care impune introducerea in hrana acestora a unor substante ce nu pot fi administrate separat ( vitamine. In acest scop este necesara dozarea cu precizie corespunzatoare a tuturor componentelor retetei. Dozatoare Cerintele fata de dozatoare sunt: .5.5.granularea nutreturilor combinate si . substante minerale. se recomanda: .a nutreturilor grosiere.

se disting dozatoare: cu actiune discontinua ( procesul de dozare se efectueaza in sarje) si cu actiune continua. Dozatoarele volumetrice se folosesc in cazul in care reteta este fromata dintr-un numar mic de componente si in proportii apropiate. dozatoarele gravimetrice pot fi . in cazul in care se cantaresc produse in miscare. cu acitiune periodica .Dozatoarele mixte folosesc ambele metode de dozare mentionate. cand este nevoie de un singur cantar si capacitati mici de lucru. se poate face: . Dozatoarele volumetrice sunt cele mai multe ori atat organe de evacuare ale buncarelor ( extractoare) cat si organe de alimentare ale amestecatoarelor de nutreturi.13.16. in cazul cantaririi unor mase singulare. operatia principala in procesul de dozare .metode de dozare prin compensare ( masa masurata se compara cu unitatea de masura). Metodele de dozare pot fi : -directe ( cantitatea masurata se determina direct prin citire) si .static. principalele sisteme de cantarire sunt prezentate in figura 5. Din punct de vedere al procesului tehnologic . folosite din ce in ce mai mult in bucatariile furajere. In cadrul procesului de dozare . Cantarirea . operatia principala o constitue cantarirea . sau . Sistemele mecanice de cantarire sunt mai ieftine si deci mai economice. Principalele tipuri de dozatoare volumetrice sunt indicate in figura 5. larg raspandite.dinamic. In functie de modul de lucru . si cu actiune continua. .

proprietatile fizico-mecanice ale componentelor ( granulatie. . Coeficientii de frecare ai componentelor diferiti . omogenizarea se realizeaza in timp minim cand acest raport este unitar si cu atat mai greu cu cat acest raport este mai mare. densitate. . insuflare de aer. Amestecatoare Prin amestecare se urmareste distribuirea uniforma a particulelor fiecarui component in masa amestecului sau intensificarea schimbului de caldura ( in cazul tratarii termice a nutreturilor).5.). . forma particulelor. Dupa tehnologia de amestecare se disting amestecatoare: cu actiune continua si cu actiune periodica ( care lucreaza in sarje) . timpul necesar omogenizarii este rapid in primele 5 minute de amestecare . astfel dupa 15 minute amestecare devine neeconomica. Forma ideala pentru o amestecare rapida este cea sferica. respectiv legarea la pamant a carcasei amestecatorului. coeficienti de frecare etc.2. dau nastere la tendinte de autoseparare sau aderenta la pereti. inlaturarea acestor fenomene se realizeaza prin adaos de 2-3 % grasimi.tipul amestecatorului si parametrii acestuia. datorita electricitatii statice. Dintre parametrii de exploatare . de productie.5.integrarea procesului de omogenizare in fluxul tehnologic general.umarul componentelor . In ce priveste raportul de participare al componetelor in reteta . iar forma cea mai dezavantajoasa este cea alungita Obtinerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se realizeaza prin macinare. Omogenizarea unui amestec furajer depinde de urmatorii factori: . dupa care cresterea devine lenta. rapotul maxim si procentul cel mai mic de participare.2.

.Dupa tipul nutreturilor ce se amesteca se deosebesc amestecatore: pentru nutreturi friabile uscate. constituind linia finala a acestora.sisteme combinate ( figura5. Dupa constructia organului activ se disting urmatoarele tipuri: . . .cu melc. . pentru nureturi umede si pentru nutreturi semilichide.cu banda elicoidala.cu palete.tip turbina. Amestecatoarele cu actiune periodica sunt cele mai raspandite tipuri de amestecatoare si se folosesc in cazul in care fluxul tehnologic de preparare a nutreturilor .cu elice si palete si .) Amestecatoarele cu actiune continua se folosesc de obicei in bucatariile furajere unde fluxul tehnologic este continuu.17.

rapide.) . -cu palete. In cazul granularii nutreturilor combinate inainte de presare . in cazul nutreturilor combinate .este conceput in sarje. ce nu depasesc 10-15 % din masa totala a amestecului . 5.cu palete sau .amestecaotre pentru furaje umede si integrat faze lichide care pe langa omogenizarea diverselor amestecuri sub forma de faina. Constructia si modul de functionare sunt in functie de tipul si starea furajului: .acesta amestecatore pot fi de asemenea: . -cu melc sau -sisteme combinate.3 Granulatoare si prese de brichetat Prin granulare si brichetare se reduce volumul nutreturilor cu 20-30% . . Brichetarea nutreturilor se poate realiza prin rroluire. realizeaza si integrarea unor faze lichide ( grasimi in stare topita. Granularea si brichetarea nutreturilor prezinta totusi unuele dificultati tehnologice si cheltuieli suplimentare legate de costul utilajelor respective si consumul ridicat de energie.lente sau .5. melasa. Procedeul da rezultate bune mai ales cand nutretul contine 4-5% grasimi.2. Debitul de abur este de 2-4 %. in nutret se injecteaza abur. creste durata de conservare a nutreturilor de 3-4 ori. care determina o crestere a temperaturi pana la 40—60 oC imbunatatind coeficientul de curgere . Ultimul procedeu foloseste aparate cu matrita si role de presare.cu jet de apa.amestecatoare pentru furaje semilichide care pot fi : . iar mecanizarea si automatizarea lucrarilor de distribuire a nutretului la animale este mult usurata. presare in camere deschise si prin presare si expulzare prin matrite. Prin granulare . . .amestecatoare pentru furaje care pot fi: -cu spire elicoidale. etc. si de cateva ori in cazul brichetarii amestecurilor pe baze de paie.

.5. dar bogate in substante energice si in acelasi timp ca. datorita microflorei si microfaunei din rumenul animalelor . are in vedere valorificare superioara a acestora prin punerea in valoare mai deplina a propriilor substante.electrotermica. Masini si instalatii pentru tratarea si innobilarea nutreturilor Tratarea furajelor in general si a grosierelor in special .termochimica. . Totodata procentul de proteine din furaj poate fi ridicat prin adaugarea de substante azotoase neproteice cum este amoniacul si ureea.2.biologica si . aceste substante pot fi transformate in proteine. cum este celuloza sau prin imbogatirea acestora cu substante proteice sau energice. In acest scop se folosesc diverse metode ca: .chimica. .tratarea termica sau . . Aceste metode au in vedere ca nutreturile grosiere sunt sarace in proteine .6.melasarea.

2.silozurile de suprafata si . naturala si artificiala. Dintre acestea cea mai mare raspandire au capatat-o silozurile de suprafata si cele turn.16m.. ..) au capatat o extindere deosebita deoarece necesita costuri reduse. Pardoseala silozului se contruieste cu o anumita inclinare ( catre cele doua capete ale silozului) pentru scurgerea sucului rezultat in procesul de fermentare. In timp ce uscarea naturala este supusa capriciilor naturii si este insotita de mari pierderi.7.silozurile : . intrucat intr-un volum relativ mic.silozurile turn. 5.5. Principalele tipuri de silozuri sunt : . Inaltimea peretilor silozului variaza intre 1. iar deschiderea celor doi pereti este cuprinsa intre 8. Silozurile de suprafata ( figura 5.2.1. se pot insiloza cantitati mari de nutret.5 m.semiingropate.5 si 4.7 Masini si instalatii pentru conservarea nutreturilor Dintre metodele de conservare a nutreturilor cele mai raspandite sunt: . .21. transportoarelor sau cu dispozitive speciale. asigura autotasarea nutretului in siloz si pierderi minime de furaje. incarcarea silozului si tasarea nutretului se efectueaza cu senile. celelalte metode sunt mai putin dependente de conditiilor atmosferice si asigura furaje de buna calitate. Masini si instalatii pentru insilozarea nutreturilor Tipuri de silozuri si tehnologii de mecanizare a insilozarii. Scoaterea nutretului din silozuri se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor cu graifar.insilozarea si . Silozurile turn reprezinta cele mai moderne tipuri siloz.uscarea .ingropate sau . permit mecanizarea completa a lucrarilor de incarcare si descarcare.

. pe spira caruia sunt fixate placute de taiere indoite fata de planul spirei . cu ajutorul ridicatorului hidraulic si primeste miscarea de la priza de putere a acestuia.) care au ca organ de lucru un melc..20 m.22. Aceste silozuri se constriesc din beton armat sau din placi metalice avand diametre cuprinse intre 4 si 15 m si inaltimi de 8 . Dislocatorul este purtat de tractor .Dezavantajele principale ale silozurilor turn constau in costul ridicat si necesitatesa unor utilaje costisiotare pentru descarcare. Masinile si instalatiile pentru scoaterea nutreturilor din silozurile de suprafata cele mai folosite sunt dislocatoare de tip freza ( figura 5. VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE  ..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->