PROIECT DISCIPLINA

:

UTILAJE SI INSTALATII IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

PROFESOR: DONCA GHEORGHE

ECHIPA DE PREZENTARE: Maduta Ioana Teodora Peres Denisa Balaj Teodora Bordea Teodora Tatar Jolt Minea Mara Nanette

Utilaje tehnologice specifice unitatilor cu ferme zootehnice________________
5.1. INTRODUCERE Mecanizarea lucrarilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de: - sitemul de crestere , - specia de animale , - categoria de animale , - scopul urmarit, - sistemul de intretinere, etc. Fermele zootehnice se pot clasifica dupa mai multe criterii: • dupa scopul urmarit in ferme: - de productie - de selectie; • dupa topul biologic in ferme de: - porcine, - bovine, - pasari, - ovine, - iepuri , etc. , • dupa categoria de animale in ferme pentru: - lapte , - carne, - oua, - lana, - pielicele, etc. , • dupa modul de intretinere in ferme cu - stabulatie fixa / nelegata, - la pasune, etc. Principalele procese de productie care se cer mecanizate sunt: - pregatirea hranei, - intretinerea animalelor, - recoltarea produselor animaliere cu procesele auxiliare aferernte Ele sunt prezentate in figura : 5.1.

1. MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI IN ZOOTEHNIE In cazul in care nutreturile de baza se gasesc in ferma.Figura 5. prelucrarea acestora se realizeaza in sectii speciale pentru pregatirea hranei ( bucaterii furajere). procesele dintr-un complex zootehnic 5.2. . sau amestecurile furajere pe baza de resturi culinare destinate procinelor. Acesta este cazul fermelor de taurine si ovine care folosesc ca nutreturi de baza fibroasele si grosierele obtinute de la fermele cu profil vegetal ale intreprinderii respective. formate din nutreturi combinate si apa. Tot in ferme se pregatesc amestecurile semilichide.

2. 3. Bucatariile furajere pentru rumegatoare cuprind urmatoarele linii tehnologice: • linia de prelucrare a fibroaselor si grosierelor.fibroase si grosiere.6 – buncare. II – linia de prelucrare a fibroaselor. sau majoritatea acestora.dozator pentru fibroase. III. • linia de preparare a melasei. I -linia prelucrare a ciocanelilor de porumb. . se asigura o capacitate de lucru ridicata si o reducere substantiala a fortei de munca.prepararea amestecului furajer (linia finala). 1-tocatori de fibroase. Bucatariile furajele sunt prevazute cu mai multe linii tehnologice care prelucreaza intreaga gama de nutreturi in functie de ratie si graficul de furajare.buncar cu extractor . 7. in felul acesta . Schema tehnologica a unei bucatarii furajere pentru ovine este indicata in figura 5. 5-moara cu ciocane. se poate obtine in bucatarii furajere dotate cu utilaje complexe. 11-balanta. . 10.dozator gravimetric. 2.8 – elevatoare cu cupe.2.zdrobitor cu buncar pentru stiuleti si ciocalai de porumb. 4.transportor elicoidal. . 9amestecator de fainuri. 1. 3. . care prin prelucrarea componentelor furejere realizeaza un amestec furajer din toate componentele ratiei. • linia de prelucrare a radacinoaselor si tuberculiferelor.linia de prelucrare a radacinoaselor.radacinoase si melasa. instalatia cuprinde patru linii tehnologice pentru prelucrarea nutreturilor de baza: -concentrate. saramurii sau a drojdiei furajere lichide.moara cu ciocane pentru fibroase.Un nutret de buna calitate si complet . • linia de prelucrare a concentratelor .

Schema tehnologica . • magazia de produse finite. din randul carora ponderea cea miamare o detine porumbul. permite prelucrarea unei game variate de nutreturi. odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor. difera si tehnologia de fabricatie. 2-transpotor incarcator. La nutreturile fibroase . Daca aceste nutreturi sunt sub forma de cereala boabe. • fabricatia. prezentata. • ambalarea.2. • corpul de fabricatie . • depozitarea si • livrarea.pompa cu roti dintate. 4-remorca tehnologica. acestea sunt mai intai deverdsata in sorbul elevatorului cu cupe.linia de pregatire a melasei: 1-rezervor de melasa. 2. • silozul. Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sunt prezentate doua variante: cu amestecator cu palete( in cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal( cand se lucraza flux continuu). In cazul in care nutreturile concentrate se prezinta sub forma de stiuleti acestia sunt mai intai maruntiti cu ajutorul unui zdrobitor. In cazul in care se lucraza in flux continuu . IV.1. Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate In functie de starea in care se livreaza nutreturile combinate. in ultimul caz . V-linia de preparare a amestecului furajer (linia finala): 1-amestecator cu palete. Preluarea concentratelor consta in macinare . operatia principala o constitue maruntirea (tocarea sau macinarea). in care componentele pot intra in proportii diferite conform prescriptiilor din retete. in continuare are loc o dozare volumetrica. prelucrarea melasei se reduce in acesta schema la o dilutie cu apa urmate de omogenizare si o dozare volumetrica. Silozul asigura dpepozitarea materiilor prime de baza-cereale boabe. 5. Corspunzator acestor operatii de baza principalele compartimente ale unei fabrici de nutreturi combinate sunt : • sectorul de receptie materii prime.2. 3.duapa care cu ajutorul unei mori cu ciocane se obtine faina respectiva. • magazia de fainuri industriale. amestecul de concentrate se depoziteaza in buncarul cu extractor. faina sau granule. O eficienta mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in cazul in care acestea sunt supuse si unei prelucrari termochimice. 3-amestecator de melasa. grosiere si radacinoase . • pregatirea pentru fabricatie. realizarea unor amestecuri complete pentru rumegatoare .1.tocatori de radacinoase. Principalele operatii in cadrul acestei tehnologii sunt: • receptia si depozitarea materiilor prime. dozare si amestecare in vederea preparaarii unui amestec format din fainuri de cereale si de tip concentrat proteino-vitamino-mineral (PVM). .transpotor amesstecator.

aminoacizii.V. curatatorie-macinis.antibioticele si antioxidantii se primesc sub forma unui amestec ce poarta denumirea de premixuri si au retelele de nutreturi combinate o pondere de circa 1%. Fazele lichide se dozeaza volumetric in cantitatile stabilite de retete cu ajutorul regulatoarelor de debit. transportul si depozitarea in cantitatile necesare a acestora. granulele au o temperatura ridicata. cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipulari de furaje. sparturile mici sunt separate cu ajutorul unei site vibratoare si recirculante. concomitent. etc. In grupa urmatoare de materii prime intra fanonurile proteice formate din faina de carne. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi. dozare-omogenizare. sau sunt depozitate in saci. Nutreturile combinate sub forma de de faina . sunt depozitate in buncare speciale. fie cu mijloace auto. in plus . . cicloane pentru decantare si desprafuire . putandu-se livra beneficiarilor. fie in buncare speciale. lecitina. in care se gaseste instalatia de producere a nutreturilor combinate.2. impreuna cu fainurile industriale. sau granule. Cerealele boabe sunt aduse de la siloz si introduse in buncarele microsilozuri cu ajutorul transportatoarelor cu lant pentru cereale. Fainurile industriale si de P.V. sunt aduse in saci si depozitate fie in buncarele microsilozului . cu o instalatie de desprafuire formata din ventilatoare centrifugate. de oase. colina. Pentru pastrare in buna conditii granulele trebuie racite. In general . granulare-insacuire si livrare in vrac. este prevazut cu urmatoarele sectii: microsiloz. 5. dispun de un inalt grad de mecanizare si automatizare a operatiunilor tehnologice si snut conduse de la un pupitru central prevazut cu tablou sinoptic pe care se poate urmari intregul proces de fabricatie. in sectia dozare-omogenizare Pentru granulare nutreturile combinate sub forma de faina se introduc intrun amestecator special (de faze lichide) unde sunt amestecate . . inainte de granulare.) dupa care sunt supuse unei noi amestecari . dupa care sunt amestecate si omogenizate. . acestea pot fi zdrobite.2. aceste instalatii asigura capacitati de lucru riicate 25-30 t/h.Corpul de frabricatie . cu ajutorul unui dispozitiv de pulverizare.M. si a celorde tip P. Acest amestec este extras din vasul gradat si pulverizat in amestecator de faze lichide unde.M. se introduce si nutretul combinat sub forma de faina. de peste.5-2%. Dupa cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare in nutretul combinat (pana la 70%urmeaza fainurile industriale provenite din sroturile de soia si floarea –soarelui cu o pondere de 10-15%. etc. ulei de floarea soarelui. La evacuare a din granulator. integrat faza lichide. fie pe calea ferata. Pregatirea pentru fabricatie consta in macinarea cerealelor boabe. acest amestec trece printr-un separator electromagnetic care retine impuritatile feromagnetice. Corpul de frabricatie este prevazut. in care caz. In functie de destinatie . Substantele minerale . vitaminele. care participa in proportie de 0. prin pulverizare. obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor. cu fazele lichide( untura.

Dezavantajul principal al acestor instalatii este consumul ridicat de combustibil lichid sau gazos necesar la uscare si de energie electrica necesara la brichetare 5. gorsiere si cele concentrate se gasesc. astfel ca polii de acelasi fel sa fe alaturati. brichetele sunt racite. Dispozitivul de magneti permanenti se dipune sub unghi de 27-35o in cazul cerealelor boabe si de 50-55o in cazul fainurilor . Capacitactea de separare a campului magnetic este direct proportionala cu densitatea liniilor de forta si invers proportionala cu grosimea si viteza stratului de nutret Sistemele plane de separare a impuritatilor feromagnetice sunt ralizate cu magneti permanenti sub forma de potcoave sau placi.respectiv cea de curatatorie-macinis a FNC-ului) contin o serie de impuritati: corpuri metalice. Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusa cu camioanele sau remorcile si descarcare in bena alimentatorului –dozator. resturi de sol. tocatura de lucerna este defibrata inainte de a intra in uscator. etc. diverse impuritati metalice: suruburi. Deshidratarea artificiala se mai aplica la porumbul siloz. barele magnetice sunt asfel orientate incat polul nord sa ia primul cantact cu nutretul. O statie de deshidratare de furaje verzi este prevazuta cu 2-6 linii tehnologice. Prezenta corpurilor metalice in nutretul supus prelucrarii poate duce la deteriorarea utilajelor. sfecla furajerea. Pentru o uscare mai rapida. Pentru pastrare. Asezate una langa alta. Ajunse in nutretul prelucrat destinat furajarii animalelor acestea pot produce imbolnavirea sau moartea acestora. pietre. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice. Uscatorul de tip rotativ. Capacitatea de lucru a unei linii este de 1. in comparatie cu pregatirea prin metode traditionale. provocarea exploziilor si incendiilor. montate intr-un cadru dispus sub un unghi fata de planul orizontal.6 ori mai multe proteine. Brichetarea tocaturii de lucerna se realizeaza cu prese cu matrita plata. prin deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceasi suprafata se obtin in medie 1.5 ori mai multi hidrati de carbon si de 10-12 ori mai mult caroten.3. zale de lant. de obicei. in acest sens se folosesc doua sisteme: cu dispozitive magnetice succesiv dispuse in cascada ( . cuie. etc. Eliminarea corpurilor metalice din nutret se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale cu magneti permanenti sau electromagneti Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu magneti permanenti sau electromagneti. fixa si cap cu role mobile. actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite regularea debitului de furaj in functie de capacitatea uscatorului.Aceste tehnologii au captat o larga raspandire la prelucrarea lucernei . UTILAJE SI INSTALATII PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR Nutreturile aduse in sectia de prelucrare (bucatarie furajera .2. aceste elementa dau nastere unei bare magnetice. de 3. bucati de sarma.5 t/h. cartofi etc. Acesta este prevazut cu transportor cu rachete . In nutreturile fibroase . Eficienta separarii se mareste prin folosirea mai multor suprafete magnetice. cu trei tambure concentrice. astfel ca traseul parcurs de furaj si de catre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de circa trei ori lungimea tamburului.).

sub forma unor simple tambure sau . Separarea impuritatilor feromagnetice din mana de nutret are loc atunci cand . in ultimul caz .3.mai puternici. viteza relativa a particului feromagnetice fata de tambur este nula. impuritatile retinute de magneti nu mai impiedica deplasarea nutretului pe planul inclinat si nu mai sunt antrenate de acesta.sub forma unor transportatoare cu banda prevazute cu un tambur cu magnetu permanenti sau electromagneti.4.) . Aceste dispozitive se prezinta in doar variante: .) si cu dispozitive magnetice suprapuse ( figura5. Sisteme de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cu magneti permanenti sau electromagneti. .figura 5. Dezavantajul sistemului consta in faptul ca este nevoie de magneti .

cat si transportul nutretului la aparatul sau masina de tocat. sub actinea paletelor inclinate stanga-dreapta ale mecanismului de alimentare. o pe cale umeda ( prin spalare) sau o combinate. Curatirea se executa in trei faze: -in prima faza are loc inmuierea si curatirea nutreturilor in buncarul de alimentare al masinii caree comunica cu bazinul de apa. o cu melc. .) executa concomitent cu curatirea ( spalarea) nutretului si transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit. o centrifuge. o cu came. enumerate. • Dupa tipul organului activ se disting urmatoarle tipuri : o cu tambur. Gradul de impurificare a radacinelor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20 % functie de tipul si starea solului.5. In acelasi timp. Masini de curatit cu melc (figura 5. -in faza a treia nutretuirile sunt stropite intai cu jet de apa recirculata cu ajutorul pompei .• Dupa principiul functional se deosebesc masini de curatit radacinoase: o pe cale uscaata( prin frecare) . -in faza a doua sub actiunea spirei melcului si carcasei transportului are loc atat curatirea . • Ditre tipurile de masini . cele mai raspandite sunt: o cele de tip tambur si o cele cu melc. apoi cu jet de apa curata de la retea. • Dupa modul de lucru aceste masini se impart in doua grupe : o cu actine continua si o cu actiune periodica. nutretul este dirijat spre partea centrala unde este preluat de melc.

3-0. Datorita inmuierii nutreturilor . sunt evacuate cu ajutorul pompei sau alte mijloace. sunt fixate una sau mai multe spire de cauciuc care servesc la deplasarea axiala a nutretului ( figura 5. In zona finala procesul se intensifica datorita prezentei periilor. Sub actiunea spirelor de cauciuc si unghiului de taluz natural. Impuritatile impreuna cu apa murdara sunt colectate in bazinul de apa de unde . periodic.7. are loc indepartarea resturilor de sol de pe suprafata acestora. O ultima curatire are loc pe transpotorul de evacuare sub actuinea jetului de apa curata debitat de dispozitivul de stropire. respectiv cu remorcile tehnologice. Masinile de spalat cu tambur au un organ principal de lucru format din sipci de lemn montate pe profiluri U de forma inelara care servesc si ca elemente de ghidare. Masa de nutret ocupa circa 0.Alimetarea masinii cu nutret cat si receptia furajului curatit se face mecanizat cu remorci basculante sau cu graifarul . in interiorul tamburului.) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmuiere a nutreturilor . • curatire si • curatire finala-evacuare cu ajutorul a doua placi de stangulare a sectiunii de trecere. nutreturile avanseaza trecand prin cele trei zone. tamburul este compartimentat in trei zone: • inmuiere.6 si 5.4 din capacitatea tamburului si este cufundata in apa . prin interactinea reciporaca si frecarii cu sipcile tamburului. .

Aparatele de tocare tip tambur asigura in general o functionare fara socuri . Tocatori pentru nutreturi fibroase si grosiere Aparatele de tocare tip disc pot fi prevazute cu cutit : .1. cu cunsum relativ redus de energie si capacitate de lucru ridicata.7.3. Principalii parametrii constructivi ai acestor aparate sunt indicati in figura 5. reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip disc. a tamburului se considera dimensiunile corespunzatoare ale cilindrului circumscris tamburului.cu cutit cu tais in forma de arc de cerc dispus excentric. Masini si instalatii pentru maruntirea nutreturilor 5. dispus excentric . din care cauza este nevoie de un volant masiv care mareste greutatea masinii. .4. Aparatele de tocare cu cutit circular . Aparatele cu cutit cu tais drept se caracterizeaza printr-o functionare cu socuri.5. Diametrul D si lungimea l1 .2.4.cu tais drept sau .

Construnctia aparatului de toacare . Acesta din urma este montat pe cadrul sistemului de alimentare si se prezinta sub forma unei placi: .otel de scule (OSC) fiind cladite in zona taisului.otel carbon (OLC 65) sau .curb in cazul folosirii unui tambur cu cutite drepte. atat pentru prinderea pe discuri cat si pentru reglajul jocului dintre cutit si contracutit.cu tais drept in cazul folosirii cutitatelor elicoidale. de tip tambur este indicata in figura 5. este cel cu ventilator –aruncator. La unele tocatoare de constructie mai veche se folosesc in acest scop transportatoare cu rachete. . Cutitele sunt executate din: . Ele sunt prevazute cu gauri alungite.9. sau . In general si contracutitul este prevazut cu posibilitatea deplasarii in vederea reglarii jocului dinte cutit si contracutit. Cel mai raspandit sistem de evacurare din masina si dirijare in mijlocul de transport a masei tocate .

deplasarea particulelor in zbor.deplasarea paarticulelor cu frecare pe deflector . In acest caz. . printr-o transmisie cu curele care constitue in acelasi timp si element de siguranta.miscarea particulelor pe carcasa cilindirca. Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasata: .Folosind efectul combinat de ventilare si aruncare. In cazul tocaturii formate din particule usoare ( de exemplu: tocaturade ierburi ) efectul principal il constitue ventilarea.aruncator permite realizarea unei scheme tehnologice si cinematice simple. Rotorul este format dintr-un suport simplu. in conducta de transport .de tip disc.9. Procesul de evaluare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impartit in sase etape: . de obicei. sub un unghi de 5-15 0 . Carcasa este de forma cilindrica deoarece nu este nevoie de presiuni mari in timpul transportului pneumatic. fara infundari. formate din particule grele il are aruncarea. rotorul realizeaza o evacuare sigura .la partea inferioara. Actionare rotorului s se realizeaza . In cazul aparatelor de tocare .central . ( functie de numarul de palete). ventilatorul. in cruce etc. . Schema constructiva a acestui aparat este prezentat in figura 5. in ultimele doua cazuri randamentul ventilatorului este mai redus. sau in forma de disc circular. sau .miscarea particulelor de furaj pe paletele rotorului 9 in cazul alimentarii laterale) . pe acelasi suport sau disc se monteaza si cutitele de tocare formand un aparat combinat denumit tocatoraruncator.aruncarea tocaturii de catre palete in conducta de evacuare . iar in cazul tocaturii. Paletele rotorului sunt dispuse fie inclinate inapoi . in functie de schema constructiva si cinematica a masinii. fie radial.lateral.

cat si prin modificarea numarului de cutite ale tocatorului.sa permita obtinerea de tocatura cu latimea de 10-20 mm si grosime reglabila de la 2 la 10 mm. Acestea din urma au posibiliatatea sa se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratului de nutret. pentru insilozare.montarea unor conducte suplimentare si . Tocatorul realizeaza . Pentru o maruntire mai intensa.5. latocatul furajelor verzi.tipul si . .2. Transportul de alimetare este de tip cu lant si raclete ( profil U) .2. Cutitele au posibilitatea deplasarii pe discuri in vedereea a reglarii jocului dintre cutit si contracutit.atat prin variatia vitezei transpotorului de alimentare ( folosind roti de schimb). Tocatorile de tip disc se caracterizeaza prin simplitate constructiva.- deplasrea particulelor in zbor pana la mijlocul de receptie . alt utilaj din linia tehnologica. Actionarea masinii se poate realiza de la: .in procesul de tocare sa nu se produca mai mult de 3 % suc. remorca. din care cauza se folosesc din ce in ce mai putin. Tamburul de tocare este prevazut cu sase cutite elicoidale montate pe doua discuri de otel.20 mm si se poate regla: . Tocatorile cu aparat de tip tambur au avantaajul ca pot asigura capacitati de lucru ridicate si o functionare fara socuri. in special a nutreturilor groseire. masina asigura un debit de 10 t/h. in medie. 1-3 t/h in cazul cocenilor de porumb. .rotirea deflectorului. tocatoarea este prevazuta cu trei valtzuri de alimentare dintre care cel inferior cu sufrafata neteda si cele superioare cu suprafata riflata. 5. In functie de tipul aparatului de tocare de deosebesc tocatori cu aparat de tip disc si tocatori aparat de tip tambur.de la priiza de putere a tractorului.4. . Dirijarea furajului tocat la locul dorit se realizeaza prin: .un motor electric de 22 kW sau . capacitate de lucru relativ redusa si functionare cu socuri. intre tocator si fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncator ( de tip radial cu patru palete) se monteaza o sita cu orificii de 20-50 mm in functie de: . Lungimea tocaturii este cuprinsa intre 3.starea furajului. tocatori pentru nutreturi radacnoase si tuberculifere Fata de tocatorile de radacinoase se impun urmatoarele cerinte: .

iar prin inversarea taisurilor se pot obtine doua tipuri de tocatura.11. Dintre tocatorile de radacinoase cu aparat cu disc .cutite cu tais drept continuu . in timp ce pentru porcine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate. cele cu disc orinzontal ( figura 5. . relativ grosiera din punct de vedere dimensional .sau cu un cutit cu tais combinat dispus sub un unghi fata de disc.) asigura debite de lucru mai ridicate. Clasificarea tocatorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentata in figura 5.sau crenelat.tocatori pentru porcine si pasari. pe suport. Dupa destiinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru : .bovine si ovine si . se poate regla grosimea tocaturii h. . In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii.12. Prin deplasarea cutitului. in timp ce pentru farmele de procine se recomanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite. .Tocaturile de radacinoase se clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul aparatului de tocat si destinatia tocaturii. Pentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocatorile cu aparat de tip disc si de tip tambur. Acestea pot fi echipate cu : .

cu camera inchisa si .sa permita macinarea nutreturilor cu umiditate pana la 20%.3.2. . Maruntirea boabelor are loc ca urmare a ciocnirii repetate a acestora cu ciocanele rotorului. -Se folosesc doar la macinarea cerealelor boabe. Tipurile de aparate de macinat sunt: . .sa nu produca incalzirea macinisului.2 -3 mm. .sa permita obtinerea unor macinisuri cu o granulatie cuprinsa intre 0.organele de lucru sa fie rezistente la uzura.4.5. La aparatele cu camera inchisa: -Alimentarea se face frontal -Suprafata laterala este complet inchisa de sita si de placile contrabatatoare.defibrarea grosierelor .macinarea concertratrelor cat si . cu placutele contrabatatoare si cu muchiile orificiilor sitei. Prezinta urmatoarele avantaje: -nu produc incalzirea macinisului -cu adaptari simple permit defibrarea grosierelor -au constructie simplasi -cu posibilitati de actionare directa de catre electromotoare -comoditate in exploatare. mori cu ciocane pentru maruntirea nutreturilor Morile cu ciocane impun urmatoarele cerinte: -sa fie universale pentru a remite atat: . .cu camera deschisa. deci diverse site. Pentru obtinerea diverselor granulatii ale macinisului sunt necesare diverse dimensiuni ale orificiilor sitei.

Sunt destinate . La aparatele cu camera deschisa ( figura 5. disc sau rotor cu mai multe discuri .Rotorul cu ciocane are atat rol de maruntitor a boabelor.13. daotrita ciocnirilor dintre particulele de furaj si ciocane. Din punct de vedere constructiv roatoarele morilor cu ciocane se prezinta sub forma de tambur. sita aavand mai mult rol de sistem de separare si evacuare.refulant. adaptat alimentarii aparatului cu baloturi de paie. in special concentratelor.) : Alimentarea cu furaj se face radial sau radial.tangential printr-o deschizatura anume practicata. cat si rol de ventilator ajutand la evacuarea si transportul pneumatic al macinisului.face maruntirea mai rapid. Evacuarea si transportul macinisului se face cu un sistem de transport pneumatic aspirant. particulele executand mai putine rotatii in jurul axului rotorului din momentul intrarii pana la parasirea camerei de macinare. In cazul morilor universale se recomanda folosirea rotoarelor late. prin curgere libera pe toata latimea camerei de macinare. in strat de grosima constanta .etc. . astfell cantitateas de praf este mai mica. cel mai raspandit este rotorul. maruntirea se realizeaza .in principal . In cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de macinare cu camera deschisa are o constructie si o dispunere deosebita. fan . . Comparatia dintre cele doua: cu camera deschisa. respectiv rifluri.

O mare importanta o are dispunerea ciocanelor pe rotor. Ciocanele se executa din: .de placute ( simple. avand forma simetrica. de forma sa constructiva depinzand in mare masura atat intensitatea si calitatea maruntirii nutreturilor cat si consumul specific de energie. cu muchii multiple . Acesta trebuie sa rapunda urmatorelor cerinte: -sa acopere intrega latime camerei de macinare. . .sa nu aglomereze nutretul intr-o animita zona a camerei.Ciocanele reprezinta organele de lucru principal al morilor cu ciocane .de corputi geometrice sau . cu zimti ) . putand fi utilizate atat la macinarea fibroaselor cat si a concentratelor ( de preferinta cele cu muchii multiple) .pe aceeasi urma sa treca un numar minim de ciocane.otel aliat cu mangan.sa nu dezechilibreze rotorul. . Ciocanele au forma : . Ciocanele sub forma de placute. iar grosimea intre 2-12 mm. . Ciocanele in forma de corpuri geometrice se folosesc mai ales la macinarea nutreturilor sub forma de bucati. Lungimea acestor ciocane este cuprinsa intre 90.de freza. pot fi montate in patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare. .otel arc.muchiile active fiind durificate. Cele de tip freza la maruntirea nutreturilor verzi sau suculente.otel carbon de calitate ( OLC 65). latimea intre 30-60mm . Cele sub forma de placute sunt universale. . In cazul macinarii fibroaselor si grosierelor uscate se prefera ciocanele sub forma de placute simple.160 mm. . .

a micsorarii pierderilor si .mixte. .2.2. Dozatoarele volumetrice sunt simple . care impune introducerea in hrana acestora a unor substante ce nu pot fi administrate separat ( vitamine.reducerii spatiilor de depozitare. In functie de metoda de dozare ( dupa volum sau greutate) dozatoarele se impart in trei categorii: .5.granularea nutreturilor combinate si . In acest scop este necesara dozarea cu precizie corespunzatoare a tuturor componentelor retetei. .brichetarea amestecurilor furajere pe baza de paie.a anumitor reziduuri din . urmata de omogenizarea amestecului.5. se recomanda: .gravimetrice si . medicamente. Dozatoare Cerintele fata de dozatoare sunt: .zootehnie si . Pentru: . . .a nutreturilor grosiere.volumetrice . 5.de cretere in sistem industrial a animalelor . . Masini si instaltii pentru prepararea amestecurilor furajere Folosirea amestecurilor furajere in hrana animalelor este dictata de folosirea cu eficienta soprita: .industrie alimentara si . din punct de vedere constructiv.5. etc.) . dar precizia lor este scazuta ( eroare 10-15 %) . substante minerale.pastrarea pe timp indelungat a amestecului .a resturilor culinare .1.precizia dozarii sa fie invers proportionala cu procentul de participare in reteta a diverselor componente. in timp ce dozatoarele gravimetrice sunt mai complicate . coceni de porumb etc. granulatia componentelor sa fie cu atat mai fina cu cat procentul de participare in reteta este mai mic si cu cat valoare biologica a acestuia este mai mare. dar asigura o precizie ridicata: (eroare 1-5%).

folosite din ce in ce mai mult in bucatariile furajere. In functie de modul de lucru . in cazul in care se cantaresc produse in miscare.dinamic. sau . Principalele tipuri de dozatoare volumetrice sunt indicate in figura 5. si cu actiune continua. operatia principala o constitue cantarirea . larg raspandite. in cazul cantaririi unor mase singulare. se disting dozatoare: cu actiune discontinua ( procesul de dozare se efectueaza in sarje) si cu actiune continua. cu acitiune periodica . se poate face: .13. dozatoarele gravimetrice pot fi .metode de dozare prin compensare ( masa masurata se compara cu unitatea de masura).static. . Sistemele mecanice de cantarire sunt mai ieftine si deci mai economice. cand este nevoie de un singur cantar si capacitati mici de lucru.16. operatia principala in procesul de dozare . Dozatoarele volumetrice se folosesc in cazul in care reteta este fromata dintr-un numar mic de componente si in proportii apropiate. principalele sisteme de cantarire sunt prezentate in figura 5. In cadrul procesului de dozare . Cantarirea .Dozatoarele mixte folosesc ambele metode de dozare mentionate. Din punct de vedere al procesului tehnologic . Dozatoarele volumetrice sunt cele mai multe ori atat organe de evacuare ale buncarelor ( extractoare) cat si organe de alimentare ale amestecatoarelor de nutreturi. Metodele de dozare pot fi : -directe ( cantitatea masurata se determina direct prin citire) si .

iar forma cea mai dezavantajoasa este cea alungita Obtinerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se realizeaza prin macinare. . Dupa tehnologia de amestecare se disting amestecatoare: cu actiune continua si cu actiune periodica ( care lucreaza in sarje) . de productie. insuflare de aer. coeficienti de frecare etc. densitate. Forma ideala pentru o amestecare rapida este cea sferica. Coeficientii de frecare ai componentelor diferiti .2. Amestecatoare Prin amestecare se urmareste distribuirea uniforma a particulelor fiecarui component in masa amestecului sau intensificarea schimbului de caldura ( in cazul tratarii termice a nutreturilor). In ce priveste raportul de participare al componetelor in reteta . timpul necesar omogenizarii este rapid in primele 5 minute de amestecare .proprietatile fizico-mecanice ale componentelor ( granulatie. forma particulelor. Dintre parametrii de exploatare . dupa care cresterea devine lenta. . omogenizarea se realizeaza in timp minim cand acest raport este unitar si cu atat mai greu cu cat acest raport este mai mare.5.2. .). rapotul maxim si procentul cel mai mic de participare. respectiv legarea la pamant a carcasei amestecatorului.integrarea procesului de omogenizare in fluxul tehnologic general. dau nastere la tendinte de autoseparare sau aderenta la pereti. astfel dupa 15 minute amestecare devine neeconomica. datorita electricitatii statice.tipul amestecatorului si parametrii acestuia.umarul componentelor . Omogenizarea unui amestec furajer depinde de urmatorii factori: . inlaturarea acestor fenomene se realizeaza prin adaos de 2-3 % grasimi.5.

cu banda elicoidala. .cu elice si palete si . constituind linia finala a acestora.17. .sisteme combinate ( figura5.tip turbina. Dupa constructia organului activ se disting urmatoarele tipuri: . .cu palete. Amestecatoarele cu actiune periodica sunt cele mai raspandite tipuri de amestecatoare si se folosesc in cazul in care fluxul tehnologic de preparare a nutreturilor . pentru nureturi umede si pentru nutreturi semilichide. .Dupa tipul nutreturilor ce se amesteca se deosebesc amestecatore: pentru nutreturi friabile uscate.) Amestecatoarele cu actiune continua se folosesc de obicei in bucatariile furajere unde fluxul tehnologic este continuu.cu melc.

amestecaotre pentru furaje umede si integrat faze lichide care pe langa omogenizarea diverselor amestecuri sub forma de faina. ce nu depasesc 10-15 % din masa totala a amestecului . .3 Granulatoare si prese de brichetat Prin granulare si brichetare se reduce volumul nutreturilor cu 20-30% . 5. si de cateva ori in cazul brichetarii amestecurilor pe baze de paie.este conceput in sarje.lente sau .5. realizeaza si integrarea unor faze lichide ( grasimi in stare topita. in cazul nutreturilor combinate . etc. Ultimul procedeu foloseste aparate cu matrita si role de presare. Brichetarea nutreturilor se poate realiza prin rroluire. care determina o crestere a temperaturi pana la 40—60 oC imbunatatind coeficientul de curgere . In cazul granularii nutreturilor combinate inainte de presare . in nutret se injecteaza abur. Constructia si modul de functionare sunt in functie de tipul si starea furajului: . .rapide. creste durata de conservare a nutreturilor de 3-4 ori. -cu melc sau -sisteme combinate. Debitul de abur este de 2-4 %.cu jet de apa.) . Granularea si brichetarea nutreturilor prezinta totusi unuele dificultati tehnologice si cheltuieli suplimentare legate de costul utilajelor respective si consumul ridicat de energie. -cu palete. melasa.cu palete sau .acesta amestecatore pot fi de asemenea: . iar mecanizarea si automatizarea lucrarilor de distribuire a nutretului la animale este mult usurata.amestecatoare pentru furaje semilichide care pot fi : . presare in camere deschise si prin presare si expulzare prin matrite.2. .amestecatoare pentru furaje care pot fi: -cu spire elicoidale. Prin granulare . Procedeul da rezultate bune mai ales cand nutretul contine 4-5% grasimi.

aceste substante pot fi transformate in proteine. Aceste metode au in vedere ca nutreturile grosiere sunt sarace in proteine .6.electrotermica.tratarea termica sau . Totodata procentul de proteine din furaj poate fi ridicat prin adaugarea de substante azotoase neproteice cum este amoniacul si ureea. .melasarea.biologica si . . cum este celuloza sau prin imbogatirea acestora cu substante proteice sau energice. Masini si instalatii pentru tratarea si innobilarea nutreturilor Tratarea furajelor in general si a grosierelor in special . datorita microflorei si microfaunei din rumenul animalelor . .termochimica. dar bogate in substante energice si in acelasi timp ca. . In acest scop se folosesc diverse metode ca: .2. are in vedere valorificare superioara a acestora prin punerea in valoare mai deplina a propriilor substante.5.chimica.

7.. In timp ce uscarea naturala este supusa capriciilor naturii si este insotita de mari pierderi. incarcarea silozului si tasarea nutretului se efectueaza cu senile. celelalte metode sunt mai putin dependente de conditiilor atmosferice si asigura furaje de buna calitate. asigura autotasarea nutretului in siloz si pierderi minime de furaje.semiingropate. Pardoseala silozului se contruieste cu o anumita inclinare ( catre cele doua capete ale silozului) pentru scurgerea sucului rezultat in procesul de fermentare. Dintre acestea cea mai mare raspandire au capatat-o silozurile de suprafata si cele turn. transportoarelor sau cu dispozitive speciale. Scoaterea nutretului din silozuri se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor cu graifar. naturala si artificiala. .5 m. 5.21.16m. permit mecanizarea completa a lucrarilor de incarcare si descarcare. intrucat intr-un volum relativ mic. Masini si instalatii pentru insilozarea nutreturilor Tipuri de silozuri si tehnologii de mecanizare a insilozarii. Inaltimea peretilor silozului variaza intre 1. Silozurile de suprafata ( figura 5.5.ingropate sau . Silozurile turn reprezinta cele mai moderne tipuri siloz.silozurile : .insilozarea si .silozurile turn.2.) au capatat o extindere deosebita deoarece necesita costuri reduse. iar deschiderea celor doi pereti este cuprinsa intre 8.uscarea ..silozurile de suprafata si .2.7 Masini si instalatii pentru conservarea nutreturilor Dintre metodele de conservare a nutreturilor cele mai raspandite sunt: .1. se pot insiloza cantitati mari de nutret. Principalele tipuri de silozuri sunt : . .5 si 4.

pe spira caruia sunt fixate placute de taiere indoite fata de planul spirei .) care au ca organ de lucru un melc.Dezavantajele principale ale silozurilor turn constau in costul ridicat si necesitatesa unor utilaje costisiotare pentru descarcare. VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE  .... Masinile si instalatiile pentru scoaterea nutreturilor din silozurile de suprafata cele mai folosite sunt dislocatoare de tip freza ( figura 5. cu ajutorul ridicatorului hidraulic si primeste miscarea de la priza de putere a acestuia.20 m.22. Dislocatorul este purtat de tractor . Aceste silozuri se constriesc din beton armat sau din placi metalice avand diametre cuprinse intre 4 si 15 m si inaltimi de 8 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful