PROIECT DISCIPLINA

:

UTILAJE SI INSTALATII IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

PROFESOR: DONCA GHEORGHE

ECHIPA DE PREZENTARE: Maduta Ioana Teodora Peres Denisa Balaj Teodora Bordea Teodora Tatar Jolt Minea Mara Nanette

Utilaje tehnologice specifice unitatilor cu ferme zootehnice________________
5.1. INTRODUCERE Mecanizarea lucrarilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de: - sitemul de crestere , - specia de animale , - categoria de animale , - scopul urmarit, - sistemul de intretinere, etc. Fermele zootehnice se pot clasifica dupa mai multe criterii: • dupa scopul urmarit in ferme: - de productie - de selectie; • dupa topul biologic in ferme de: - porcine, - bovine, - pasari, - ovine, - iepuri , etc. , • dupa categoria de animale in ferme pentru: - lapte , - carne, - oua, - lana, - pielicele, etc. , • dupa modul de intretinere in ferme cu - stabulatie fixa / nelegata, - la pasune, etc. Principalele procese de productie care se cer mecanizate sunt: - pregatirea hranei, - intretinerea animalelor, - recoltarea produselor animaliere cu procesele auxiliare aferernte Ele sunt prezentate in figura : 5.1.

formate din nutreturi combinate si apa. prelucrarea acestora se realizeaza in sectii speciale pentru pregatirea hranei ( bucaterii furajere).Figura 5.1. procesele dintr-un complex zootehnic 5. sau amestecurile furajere pe baza de resturi culinare destinate procinelor. Tot in ferme se pregatesc amestecurile semilichide.2. Acesta este cazul fermelor de taurine si ovine care folosesc ca nutreturi de baza fibroasele si grosierele obtinute de la fermele cu profil vegetal ale intreprinderii respective. MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI IN ZOOTEHNIE In cazul in care nutreturile de baza se gasesc in ferma. .

8 – elevatoare cu cupe. se poate obtine in bucatarii furajere dotate cu utilaje complexe. I -linia prelucrare a ciocanelilor de porumb.buncar cu extractor . . 9amestecator de fainuri. II – linia de prelucrare a fibroaselor. se asigura o capacitate de lucru ridicata si o reducere substantiala a fortei de munca. 3. 2.dozator pentru fibroase.prepararea amestecului furajer (linia finala).dozator gravimetric. saramurii sau a drojdiei furajere lichide. 1-tocatori de fibroase. . 5-moara cu ciocane.transportor elicoidal.moara cu ciocane pentru fibroase. care prin prelucrarea componentelor furejere realizeaza un amestec furajer din toate componentele ratiei. Bucatariile furajere pentru rumegatoare cuprind urmatoarele linii tehnologice: • linia de prelucrare a fibroaselor si grosierelor. 4. .Un nutret de buna calitate si complet . • linia de prelucrare a radacinoaselor si tuberculiferelor. instalatia cuprinde patru linii tehnologice pentru prelucrarea nutreturilor de baza: -concentrate.fibroase si grosiere. sau majoritatea acestora.radacinoase si melasa. Schema tehnologica a unei bucatarii furajere pentru ovine este indicata in figura 5. 3. III.zdrobitor cu buncar pentru stiuleti si ciocalai de porumb. 11-balanta. 10. in felul acesta . • linia de prelucrare a concentratelor .linia de prelucrare a radacinoaselor. Bucatariile furajele sunt prevazute cu mai multe linii tehnologice care prelucreaza intreaga gama de nutreturi in functie de ratie si graficul de furajare.6 – buncare. 2. 7. • linia de preparare a melasei. .2. 1.

4-remorca tehnologica. In cazul in care se lucraza in flux continuu . grosiere si radacinoase .pompa cu roti dintate. amestecul de concentrate se depoziteaza in buncarul cu extractor. 2-transpotor incarcator. 2. In cazul in care nutreturile concentrate se prezinta sub forma de stiuleti acestia sunt mai intai maruntiti cu ajutorul unui zdrobitor. Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sunt prezentate doua variante: cu amestecator cu palete( in cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal( cand se lucraza flux continuu). Preluarea concentratelor consta in macinare .duapa care cu ajutorul unei mori cu ciocane se obtine faina respectiva. O eficienta mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in cazul in care acestea sunt supuse si unei prelucrari termochimice.1. • ambalarea. in care componentele pot intra in proportii diferite conform prescriptiilor din retete. in continuare are loc o dozare volumetrica. • magazia de fainuri industriale.2. prezentata. V-linia de preparare a amestecului furajer (linia finala): 1-amestecator cu palete. difera si tehnologia de fabricatie. permite prelucrarea unei game variate de nutreturi. Daca aceste nutreturi sunt sub forma de cereala boabe. • silozul. dozare si amestecare in vederea preparaarii unui amestec format din fainuri de cereale si de tip concentrat proteino-vitamino-mineral (PVM). Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate In functie de starea in care se livreaza nutreturile combinate. • pregatirea pentru fabricatie. 3-amestecator de melasa. • magazia de produse finite.transpotor amesstecator. faina sau granule. Silozul asigura dpepozitarea materiilor prime de baza-cereale boabe. • corpul de fabricatie . 5. • fabricatia. 3. IV. . prelucrarea melasei se reduce in acesta schema la o dilutie cu apa urmate de omogenizare si o dozare volumetrica. Principalele operatii in cadrul acestei tehnologii sunt: • receptia si depozitarea materiilor prime. realizarea unor amestecuri complete pentru rumegatoare . • depozitarea si • livrarea.1.2. din randul carora ponderea cea miamare o detine porumbul.tocatori de radacinoase. acestea sunt mai intai deverdsata in sorbul elevatorului cu cupe. in ultimul caz . odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor. La nutreturile fibroase . Schema tehnologica . Corspunzator acestor operatii de baza principalele compartimente ale unei fabrici de nutreturi combinate sunt : • sectorul de receptie materii prime.linia de pregatire a melasei: 1-rezervor de melasa. operatia principala o constitue maruntirea (tocarea sau macinarea).

si a celorde tip P.2. sparturile mici sunt separate cu ajutorul unei site vibratoare si recirculante. etc. acestea pot fi zdrobite.antibioticele si antioxidantii se primesc sub forma unui amestec ce poarta denumirea de premixuri si au retelele de nutreturi combinate o pondere de circa 1%. curatatorie-macinis. etc. lecitina. acest amestec trece printr-un separator electromagnetic care retine impuritatile feromagnetice. vitaminele. granulele au o temperatura ridicata. fie in buncare speciale. Acest amestec este extras din vasul gradat si pulverizat in amestecator de faze lichide unde. care participa in proportie de 0. In functie de destinatie .5-2%.V. integrat faza lichide. In grupa urmatoare de materii prime intra fanonurile proteice formate din faina de carne. sau granule. de peste. aceste instalatii asigura capacitati de lucru riicate 25-30 t/h.V. inainte de granulare.) dupa care sunt supuse unei noi amestecari . dupa care sunt amestecate si omogenizate. Dupa cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare in nutretul combinat (pana la 70%urmeaza fainurile industriale provenite din sroturile de soia si floarea –soarelui cu o pondere de 10-15%. dispun de un inalt grad de mecanizare si automatizare a operatiunilor tehnologice si snut conduse de la un pupitru central prevazut cu tablou sinoptic pe care se poate urmari intregul proces de fabricatie. cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipulari de furaje. granulare-insacuire si livrare in vrac. prin pulverizare. Pregatirea pentru fabricatie consta in macinarea cerealelor boabe. in sectia dozare-omogenizare Pentru granulare nutreturile combinate sub forma de faina se introduc intrun amestecator special (de faze lichide) unde sunt amestecate . Pentru pastrare in buna conditii granulele trebuie racite. Nutreturile combinate sub forma de de faina . 5. in plus . Fazele lichide se dozeaza volumetric in cantitatile stabilite de retete cu ajutorul regulatoarelor de debit. . in care se gaseste instalatia de producere a nutreturilor combinate. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi. La evacuare a din granulator. concomitent. se introduce si nutretul combinat sub forma de faina. Cerealele boabe sunt aduse de la siloz si introduse in buncarele microsilozuri cu ajutorul transportatoarelor cu lant pentru cereale. In general . cu fazele lichide( untura. fie cu mijloace auto. de oase. cu ajutorul unui dispozitiv de pulverizare.M. ulei de floarea soarelui. Fainurile industriale si de P. in care caz.2. fie pe calea ferata. dozare-omogenizare.Corpul de frabricatie . putandu-se livra beneficiarilor. obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor. sunt aduse in saci si depozitate fie in buncarele microsilozului . sunt depozitate in buncare speciale. Substantele minerale . este prevazut cu urmatoarele sectii: microsiloz.M. colina. Corpul de frabricatie este prevazut. . cicloane pentru decantare si desprafuire . transportul si depozitarea in cantitatile necesare a acestora. sau sunt depozitate in saci. . cu o instalatie de desprafuire formata din ventilatoare centrifugate. impreuna cu fainurile industriale.aminoacizii.

Prezenta corpurilor metalice in nutretul supus prelucrarii poate duce la deteriorarea utilajelor. Dispozitivul de magneti permanenti se dipune sub unghi de 27-35o in cazul cerealelor boabe si de 50-55o in cazul fainurilor . In nutreturile fibroase . prin deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceasi suprafata se obtin in medie 1. de 3.6 ori mai multe proteine. Pentru pastrare. Uscatorul de tip rotativ. tocatura de lucerna este defibrata inainte de a intra in uscator.5 ori mai multi hidrati de carbon si de 10-12 ori mai mult caroten.respectiv cea de curatatorie-macinis a FNC-ului) contin o serie de impuritati: corpuri metalice. Brichetarea tocaturii de lucerna se realizeaza cu prese cu matrita plata. Capacitactea de separare a campului magnetic este direct proportionala cu densitatea liniilor de forta si invers proportionala cu grosimea si viteza stratului de nutret Sistemele plane de separare a impuritatilor feromagnetice sunt ralizate cu magneti permanenti sub forma de potcoave sau placi. sfecla furajerea. gorsiere si cele concentrate se gasesc. astfel ca polii de acelasi fel sa fe alaturati. astfel ca traseul parcurs de furaj si de catre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de circa trei ori lungimea tamburului.2. barele magnetice sunt asfel orientate incat polul nord sa ia primul cantact cu nutretul. montate intr-un cadru dispus sub un unghi fata de planul orizontal. etc. in comparatie cu pregatirea prin metode traditionale. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice.3. actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite regularea debitului de furaj in functie de capacitatea uscatorului. fixa si cap cu role mobile. etc. Asezate una langa alta.Aceste tehnologii au captat o larga raspandire la prelucrarea lucernei . cu trei tambure concentrice.5 t/h. brichetele sunt racite. Acesta este prevazut cu transportor cu rachete . diverse impuritati metalice: suruburi.). zale de lant. Ajunse in nutretul prelucrat destinat furajarii animalelor acestea pot produce imbolnavirea sau moartea acestora. bucati de sarma. resturi de sol. Eliminarea corpurilor metalice din nutret se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale cu magneti permanenti sau electromagneti Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu magneti permanenti sau electromagneti. O statie de deshidratare de furaje verzi este prevazuta cu 2-6 linii tehnologice. Dezavantajul principal al acestor instalatii este consumul ridicat de combustibil lichid sau gazos necesar la uscare si de energie electrica necesara la brichetare 5. cartofi etc. Eficienta separarii se mareste prin folosirea mai multor suprafete magnetice. cuie. Deshidratarea artificiala se mai aplica la porumbul siloz. Pentru o uscare mai rapida. pietre. de obicei. aceste elementa dau nastere unei bare magnetice. UTILAJE SI INSTALATII PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR Nutreturile aduse in sectia de prelucrare (bucatarie furajera . provocarea exploziilor si incendiilor. Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusa cu camioanele sau remorcile si descarcare in bena alimentatorului –dozator. in acest sens se folosesc doua sisteme: cu dispozitive magnetice succesiv dispuse in cascada ( . Capacitatea de lucru a unei linii este de 1.

Aceste dispozitive se prezinta in doar variante: .sub forma unor transportatoare cu banda prevazute cu un tambur cu magnetu permanenti sau electromagneti. Dezavantajul sistemului consta in faptul ca este nevoie de magneti .4.) si cu dispozitive magnetice suprapuse ( figura5. .) .mai puternici.figura 5. in ultimul caz . viteza relativa a particului feromagnetice fata de tambur este nula.sub forma unor simple tambure sau . impuritatile retinute de magneti nu mai impiedica deplasarea nutretului pe planul inclinat si nu mai sunt antrenate de acesta. Sisteme de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cu magneti permanenti sau electromagneti.3. Separarea impuritatilor feromagnetice din mana de nutret are loc atunci cand .

sub actinea paletelor inclinate stanga-dreapta ale mecanismului de alimentare. apoi cu jet de apa curata de la retea. o centrifuge. • Dupa modul de lucru aceste masini se impart in doua grupe : o cu actine continua si o cu actiune periodica.• Dupa principiul functional se deosebesc masini de curatit radacinoase: o pe cale uscaata( prin frecare) . cele mai raspandite sunt: o cele de tip tambur si o cele cu melc. cat si transportul nutretului la aparatul sau masina de tocat.5. • Dupa tipul organului activ se disting urmatoarle tipuri : o cu tambur. Masini de curatit cu melc (figura 5. . -in faza a doua sub actiunea spirei melcului si carcasei transportului are loc atat curatirea . o pe cale umeda ( prin spalare) sau o combinate. Gradul de impurificare a radacinelor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20 % functie de tipul si starea solului. -in faza a treia nutretuirile sunt stropite intai cu jet de apa recirculata cu ajutorul pompei . o cu melc. In acelasi timp.) executa concomitent cu curatirea ( spalarea) nutretului si transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit. o cu came. Curatirea se executa in trei faze: -in prima faza are loc inmuierea si curatirea nutreturilor in buncarul de alimentare al masinii caree comunica cu bazinul de apa. nutretul este dirijat spre partea centrala unde este preluat de melc. • Ditre tipurile de masini . enumerate.

nutreturile avanseaza trecand prin cele trei zone.6 si 5. are loc indepartarea resturilor de sol de pe suprafata acestora. Masa de nutret ocupa circa 0. sunt fixate una sau mai multe spire de cauciuc care servesc la deplasarea axiala a nutretului ( figura 5.Alimetarea masinii cu nutret cat si receptia furajului curatit se face mecanizat cu remorci basculante sau cu graifarul .4 din capacitatea tamburului si este cufundata in apa . . sunt evacuate cu ajutorul pompei sau alte mijloace. Datorita inmuierii nutreturilor . O ultima curatire are loc pe transpotorul de evacuare sub actuinea jetului de apa curata debitat de dispozitivul de stropire. • curatire si • curatire finala-evacuare cu ajutorul a doua placi de stangulare a sectiunii de trecere. in interiorul tamburului. Impuritatile impreuna cu apa murdara sunt colectate in bazinul de apa de unde . tamburul este compartimentat in trei zone: • inmuiere. periodic.3-0.) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmuiere a nutreturilor . Masinile de spalat cu tambur au un organ principal de lucru format din sipci de lemn montate pe profiluri U de forma inelara care servesc si ca elemente de ghidare. In zona finala procesul se intensifica datorita prezentei periilor. respectiv cu remorcile tehnologice. prin interactinea reciporaca si frecarii cu sipcile tamburului.7. Sub actiunea spirelor de cauciuc si unghiului de taluz natural.

Principalii parametrii constructivi ai acestor aparate sunt indicati in figura 5.4. din care cauza este nevoie de un volant masiv care mareste greutatea masinii. cu cunsum relativ redus de energie si capacitate de lucru ridicata.3. . Aparatele de tocare tip tambur asigura in general o functionare fara socuri . a tamburului se considera dimensiunile corespunzatoare ale cilindrului circumscris tamburului. Diametrul D si lungimea l1 . reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip disc.cu cutit cu tais in forma de arc de cerc dispus excentric. Masini si instalatii pentru maruntirea nutreturilor 5.1. dispus excentric .7.5. Aparatele cu cutit cu tais drept se caracterizeaza printr-o functionare cu socuri.cu tais drept sau .4. Aparatele de tocare cu cutit circular . Tocatori pentru nutreturi fibroase si grosiere Aparatele de tocare tip disc pot fi prevazute cu cutit : .2.

Ele sunt prevazute cu gauri alungite.Construnctia aparatului de toacare . Acesta din urma este montat pe cadrul sistemului de alimentare si se prezinta sub forma unei placi: . Cutitele sunt executate din: . La unele tocatoare de constructie mai veche se folosesc in acest scop transportatoare cu rachete.otel de scule (OSC) fiind cladite in zona taisului. atat pentru prinderea pe discuri cat si pentru reglajul jocului dintre cutit si contracutit. este cel cu ventilator –aruncator. . sau .cu tais drept in cazul folosirii cutitatelor elicoidale. Cel mai raspandit sistem de evacurare din masina si dirijare in mijlocul de transport a masei tocate .9.curb in cazul folosirii unui tambur cu cutite drepte.otel carbon (OLC 65) sau . de tip tambur este indicata in figura 5. In general si contracutitul este prevazut cu posibilitatea deplasarii in vederea reglarii jocului dinte cutit si contracutit.

In acest caz. sau .miscarea particulelor pe carcasa cilindirca. Carcasa este de forma cilindrica deoarece nu este nevoie de presiuni mari in timpul transportului pneumatic. pe acelasi suport sau disc se monteaza si cutitele de tocare formand un aparat combinat denumit tocatoraruncator.la partea inferioara. Actionare rotorului s se realizeaza . Rotorul este format dintr-un suport simplu.aruncator permite realizarea unei scheme tehnologice si cinematice simple.central . in functie de schema constructiva si cinematica a masinii.miscarea particulelor de furaj pe paletele rotorului 9 in cazul alimentarii laterale) . fie radial. ( functie de numarul de palete).9.de tip disc.aruncarea tocaturii de catre palete in conducta de evacuare . sau in forma de disc circular. iar in cazul tocaturii. In cazul tocaturii formate din particule usoare ( de exemplu: tocaturade ierburi ) efectul principal il constitue ventilarea. de obicei. .lateral. rotorul realizeaza o evacuare sigura . fara infundari. In cazul aparatelor de tocare . Paletele rotorului sunt dispuse fie inclinate inapoi . Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasata: . Procesul de evaluare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impartit in sase etape: . in cruce etc. ventilatorul.deplasarea particulelor in zbor. in ultimele doua cazuri randamentul ventilatorului este mai redus.Folosind efectul combinat de ventilare si aruncare. .deplasarea paarticulelor cu frecare pe deflector . printr-o transmisie cu curele care constitue in acelasi timp si element de siguranta. in conducta de transport . Schema constructiva a acestui aparat este prezentat in figura 5. formate din particule grele il are aruncarea. sub un unghi de 5-15 0 .

2.un motor electric de 22 kW sau .5. tocatori pentru nutreturi radacnoase si tuberculifere Fata de tocatorile de radacinoase se impun urmatoarele cerinte: . Tocatorul realizeaza . Cutitele au posibilitatea deplasarii pe discuri in vedereea a reglarii jocului dintre cutit si contracutit. Acestea din urma au posibiliatatea sa se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratului de nutret. Tamburul de tocare este prevazut cu sase cutite elicoidale montate pe doua discuri de otel. remorca. Actionarea masinii se poate realiza de la: . intre tocator si fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncator ( de tip radial cu patru palete) se monteaza o sita cu orificii de 20-50 mm in functie de: .sa permita obtinerea de tocatura cu latimea de 10-20 mm si grosime reglabila de la 2 la 10 mm. masina asigura un debit de 10 t/h.montarea unor conducte suplimentare si . 1-3 t/h in cazul cocenilor de porumb.cat si prin modificarea numarului de cutite ale tocatorului. . 5. Pentru o maruntire mai intensa. in special a nutreturilor groseire.4.tipul si . din care cauza se folosesc din ce in ce mai putin.20 mm si se poate regla: . Tocatorile de tip disc se caracterizeaza prin simplitate constructiva.2. Transportul de alimetare este de tip cu lant si raclete ( profil U) .- deplasrea particulelor in zbor pana la mijlocul de receptie .starea furajului.atat prin variatia vitezei transpotorului de alimentare ( folosind roti de schimb).rotirea deflectorului. In functie de tipul aparatului de tocare de deosebesc tocatori cu aparat de tip disc si tocatori aparat de tip tambur. tocatoarea este prevazuta cu trei valtzuri de alimentare dintre care cel inferior cu sufrafata neteda si cele superioare cu suprafata riflata. . in medie. . capacitate de lucru relativ redusa si functionare cu socuri. alt utilaj din linia tehnologica.de la priiza de putere a tractorului.in procesul de tocare sa nu se produca mai mult de 3 % suc. pentru insilozare. latocatul furajelor verzi. Lungimea tocaturii este cuprinsa intre 3. Tocatorile cu aparat de tip tambur au avantaajul ca pot asigura capacitati de lucru ridicate si o functionare fara socuri. Dirijarea furajului tocat la locul dorit se realizeaza prin: .

. Acestea pot fi echipate cu : . .12. cele cu disc orinzontal ( figura 5.) asigura debite de lucru mai ridicate. relativ grosiera din punct de vedere dimensional . . Dintre tocatorile de radacinoase cu aparat cu disc .Tocaturile de radacinoase se clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul aparatului de tocat si destinatia tocaturii. Pentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocatorile cu aparat de tip disc si de tip tambur.bovine si ovine si .sau cu un cutit cu tais combinat dispus sub un unghi fata de disc. Dupa destiinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru : . in timp ce pentru farmele de procine se recomanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite. pe suport. iar prin inversarea taisurilor se pot obtine doua tipuri de tocatura. In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii.sau crenelat. se poate regla grosimea tocaturii h.cutite cu tais drept continuu . in timp ce pentru porcine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate. Clasificarea tocatorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentata in figura 5. Prin deplasarea cutitului.11.tocatori pentru porcine si pasari.

sa nu produca incalzirea macinisului.5. La aparatele cu camera inchisa: -Alimentarea se face frontal -Suprafata laterala este complet inchisa de sita si de placile contrabatatoare. Tipurile de aparate de macinat sunt: . cu placutele contrabatatoare si cu muchiile orificiilor sitei. . Pentru obtinerea diverselor granulatii ale macinisului sunt necesare diverse dimensiuni ale orificiilor sitei.sa permita obtinerea unor macinisuri cu o granulatie cuprinsa intre 0.2 -3 mm. deci diverse site. -Se folosesc doar la macinarea cerealelor boabe. Prezinta urmatoarele avantaje: -nu produc incalzirea macinisului -cu adaptari simple permit defibrarea grosierelor -au constructie simplasi -cu posibilitati de actionare directa de catre electromotoare -comoditate in exploatare.macinarea concertratrelor cat si .cu camera deschisa.sa permita macinarea nutreturilor cu umiditate pana la 20%.2.defibrarea grosierelor . .4.3.organele de lucru sa fie rezistente la uzura. .cu camera inchisa si . Maruntirea boabelor are loc ca urmare a ciocnirii repetate a acestora cu ciocanele rotorului. . mori cu ciocane pentru maruntirea nutreturilor Morile cu ciocane impun urmatoarele cerinte: -sa fie universale pentru a remite atat: .

Comparatia dintre cele doua: cu camera deschisa. cat si rol de ventilator ajutand la evacuarea si transportul pneumatic al macinisului. in special concentratelor. astfell cantitateas de praf este mai mica. daotrita ciocnirilor dintre particulele de furaj si ciocane. Din punct de vedere constructiv roatoarele morilor cu ciocane se prezinta sub forma de tambur.) : Alimentarea cu furaj se face radial sau radial.etc. In cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de macinare cu camera deschisa are o constructie si o dispunere deosebita. .13.in principal .Rotorul cu ciocane are atat rol de maruntitor a boabelor. maruntirea se realizeaza .face maruntirea mai rapid. adaptat alimentarii aparatului cu baloturi de paie.tangential printr-o deschizatura anume practicata. Evacuarea si transportul macinisului se face cu un sistem de transport pneumatic aspirant. prin curgere libera pe toata latimea camerei de macinare. respectiv rifluri.refulant. . In cazul morilor universale se recomanda folosirea rotoarelor late. in strat de grosima constanta . La aparatele cu camera deschisa ( figura 5. sita aavand mai mult rol de sistem de separare si evacuare. particulele executand mai putine rotatii in jurul axului rotorului din momentul intrarii pana la parasirea camerei de macinare. cel mai raspandit este rotorul. disc sau rotor cu mai multe discuri . fan . Sunt destinate .

.otel carbon de calitate ( OLC 65). . Cele sub forma de placute sunt universale.otel aliat cu mangan. Ciocanele in forma de corpuri geometrice se folosesc mai ales la macinarea nutreturilor sub forma de bucati.de placute ( simple.pe aceeasi urma sa treca un numar minim de ciocane. Ciocanele sub forma de placute. pot fi montate in patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare. putand fi utilizate atat la macinarea fibroaselor cat si a concentratelor ( de preferinta cele cu muchii multiple) .sa nu aglomereze nutretul intr-o animita zona a camerei. . iar grosimea intre 2-12 mm. O mare importanta o are dispunerea ciocanelor pe rotor.sa nu dezechilibreze rotorul. avand forma simetrica. In cazul macinarii fibroaselor si grosierelor uscate se prefera ciocanele sub forma de placute simple.de corputi geometrice sau . cu zimti ) . Cele de tip freza la maruntirea nutreturilor verzi sau suculente. .160 mm.Ciocanele reprezinta organele de lucru principal al morilor cu ciocane . Ciocanele se executa din: . Acesta trebuie sa rapunda urmatorelor cerinte: -sa acopere intrega latime camerei de macinare. cu muchii multiple . . .de freza. Ciocanele au forma : . de forma sa constructiva depinzand in mare masura atat intensitatea si calitatea maruntirii nutreturilor cat si consumul specific de energie. Lungimea acestor ciocane este cuprinsa intre 90. .muchiile active fiind durificate.otel arc. . latimea intre 30-60mm .

1. Dozatoarele volumetrice sunt simple .a resturilor culinare .precizia dozarii sa fie invers proportionala cu procentul de participare in reteta a diverselor componente.5. In functie de metoda de dozare ( dupa volum sau greutate) dozatoarele se impart in trei categorii: .granularea nutreturilor combinate si . dar asigura o precizie ridicata: (eroare 1-5%). substante minerale. dar precizia lor este scazuta ( eroare 10-15 %) .a micsorarii pierderilor si .de cretere in sistem industrial a animalelor . 5.brichetarea amestecurilor furajere pe baza de paie.5. . . din punct de vedere constructiv. . medicamente. coceni de porumb etc.zootehnie si .2.5.pastrarea pe timp indelungat a amestecului . Masini si instaltii pentru prepararea amestecurilor furajere Folosirea amestecurilor furajere in hrana animalelor este dictata de folosirea cu eficienta soprita: . granulatia componentelor sa fie cu atat mai fina cu cat procentul de participare in reteta este mai mic si cu cat valoare biologica a acestuia este mai mare. se recomanda: . Dozatoare Cerintele fata de dozatoare sunt: .a anumitor reziduuri din .reducerii spatiilor de depozitare. .a nutreturilor grosiere.mixte. etc.industrie alimentara si . Pentru: .) . care impune introducerea in hrana acestora a unor substante ce nu pot fi administrate separat ( vitamine.volumetrice . In acest scop este necesara dozarea cu precizie corespunzatoare a tuturor componentelor retetei. in timp ce dozatoarele gravimetrice sunt mai complicate . . urmata de omogenizarea amestecului.2.gravimetrice si .

Din punct de vedere al procesului tehnologic .16. operatia principala in procesul de dozare . Dozatoarele volumetrice se folosesc in cazul in care reteta este fromata dintr-un numar mic de componente si in proportii apropiate. principalele sisteme de cantarire sunt prezentate in figura 5.dinamic. folosite din ce in ce mai mult in bucatariile furajere.static.13. larg raspandite. Metodele de dozare pot fi : -directe ( cantitatea masurata se determina direct prin citire) si . cu acitiune periodica . in cazul cantaririi unor mase singulare. Sistemele mecanice de cantarire sunt mai ieftine si deci mai economice. . sau . cand este nevoie de un singur cantar si capacitati mici de lucru. si cu actiune continua. Principalele tipuri de dozatoare volumetrice sunt indicate in figura 5. in cazul in care se cantaresc produse in miscare.metode de dozare prin compensare ( masa masurata se compara cu unitatea de masura). Cantarirea . se poate face: . In functie de modul de lucru . operatia principala o constitue cantarirea . In cadrul procesului de dozare . dozatoarele gravimetrice pot fi . se disting dozatoare: cu actiune discontinua ( procesul de dozare se efectueaza in sarje) si cu actiune continua.Dozatoarele mixte folosesc ambele metode de dozare mentionate. Dozatoarele volumetrice sunt cele mai multe ori atat organe de evacuare ale buncarelor ( extractoare) cat si organe de alimentare ale amestecatoarelor de nutreturi.

2. Amestecatoare Prin amestecare se urmareste distribuirea uniforma a particulelor fiecarui component in masa amestecului sau intensificarea schimbului de caldura ( in cazul tratarii termice a nutreturilor).umarul componentelor .2. de productie.5. . dau nastere la tendinte de autoseparare sau aderenta la pereti. respectiv legarea la pamant a carcasei amestecatorului. Dintre parametrii de exploatare . densitate. rapotul maxim si procentul cel mai mic de participare. astfel dupa 15 minute amestecare devine neeconomica.proprietatile fizico-mecanice ale componentelor ( granulatie. In ce priveste raportul de participare al componetelor in reteta . coeficienti de frecare etc. Coeficientii de frecare ai componentelor diferiti .5. datorita electricitatii statice. Omogenizarea unui amestec furajer depinde de urmatorii factori: .). Dupa tehnologia de amestecare se disting amestecatoare: cu actiune continua si cu actiune periodica ( care lucreaza in sarje) . timpul necesar omogenizarii este rapid in primele 5 minute de amestecare . . iar forma cea mai dezavantajoasa este cea alungita Obtinerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se realizeaza prin macinare. . omogenizarea se realizeaza in timp minim cand acest raport este unitar si cu atat mai greu cu cat acest raport este mai mare. inlaturarea acestor fenomene se realizeaza prin adaos de 2-3 % grasimi. insuflare de aer.tipul amestecatorului si parametrii acestuia. dupa care cresterea devine lenta. Forma ideala pentru o amestecare rapida este cea sferica. forma particulelor.integrarea procesului de omogenizare in fluxul tehnologic general.

.cu palete. .17.cu elice si palete si . Dupa constructia organului activ se disting urmatoarele tipuri: .tip turbina. constituind linia finala a acestora. pentru nureturi umede si pentru nutreturi semilichide. Amestecatoarele cu actiune periodica sunt cele mai raspandite tipuri de amestecatoare si se folosesc in cazul in care fluxul tehnologic de preparare a nutreturilor . .cu melc. .Dupa tipul nutreturilor ce se amesteca se deosebesc amestecatore: pentru nutreturi friabile uscate.sisteme combinate ( figura5.) Amestecatoarele cu actiune continua se folosesc de obicei in bucatariile furajere unde fluxul tehnologic este continuu.cu banda elicoidala.

5. iar mecanizarea si automatizarea lucrarilor de distribuire a nutretului la animale este mult usurata. . .acesta amestecatore pot fi de asemenea: . in nutret se injecteaza abur. Granularea si brichetarea nutreturilor prezinta totusi unuele dificultati tehnologice si cheltuieli suplimentare legate de costul utilajelor respective si consumul ridicat de energie. -cu melc sau -sisteme combinate. in cazul nutreturilor combinate .amestecaotre pentru furaje umede si integrat faze lichide care pe langa omogenizarea diverselor amestecuri sub forma de faina.rapide.este conceput in sarje. Brichetarea nutreturilor se poate realiza prin rroluire. -cu palete. Prin granulare . . Procedeul da rezultate bune mai ales cand nutretul contine 4-5% grasimi. ce nu depasesc 10-15 % din masa totala a amestecului .lente sau .2. etc. si de cateva ori in cazul brichetarii amestecurilor pe baze de paie.cu jet de apa. Debitul de abur este de 2-4 %.) . realizeaza si integrarea unor faze lichide ( grasimi in stare topita.amestecatoare pentru furaje care pot fi: -cu spire elicoidale. presare in camere deschise si prin presare si expulzare prin matrite.5.amestecatoare pentru furaje semilichide care pot fi : .3 Granulatoare si prese de brichetat Prin granulare si brichetare se reduce volumul nutreturilor cu 20-30% . creste durata de conservare a nutreturilor de 3-4 ori. care determina o crestere a temperaturi pana la 40—60 oC imbunatatind coeficientul de curgere . Constructia si modul de functionare sunt in functie de tipul si starea furajului: . Ultimul procedeu foloseste aparate cu matrita si role de presare. melasa.cu palete sau . In cazul granularii nutreturilor combinate inainte de presare .

aceste substante pot fi transformate in proteine. In acest scop se folosesc diverse metode ca: .termochimica.5. Aceste metode au in vedere ca nutreturile grosiere sunt sarace in proteine .tratarea termica sau . .chimica. Masini si instalatii pentru tratarea si innobilarea nutreturilor Tratarea furajelor in general si a grosierelor in special .melasarea. dar bogate in substante energice si in acelasi timp ca. are in vedere valorificare superioara a acestora prin punerea in valoare mai deplina a propriilor substante.6. . cum este celuloza sau prin imbogatirea acestora cu substante proteice sau energice.biologica si .electrotermica. . . Totodata procentul de proteine din furaj poate fi ridicat prin adaugarea de substante azotoase neproteice cum este amoniacul si ureea.2. datorita microflorei si microfaunei din rumenul animalelor .

uscarea . permit mecanizarea completa a lucrarilor de incarcare si descarcare.21. Silozurile de suprafata ( figura 5.) au capatat o extindere deosebita deoarece necesita costuri reduse. .7 Masini si instalatii pentru conservarea nutreturilor Dintre metodele de conservare a nutreturilor cele mai raspandite sunt: . .5 si 4. se pot insiloza cantitati mari de nutret. Silozurile turn reprezinta cele mai moderne tipuri siloz. incarcarea silozului si tasarea nutretului se efectueaza cu senile..silozurile de suprafata si .16m. Inaltimea peretilor silozului variaza intre 1.insilozarea si . intrucat intr-un volum relativ mic. Scoaterea nutretului din silozuri se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor cu graifar.semiingropate. iar deschiderea celor doi pereti este cuprinsa intre 8. asigura autotasarea nutretului in siloz si pierderi minime de furaje. Dintre acestea cea mai mare raspandire au capatat-o silozurile de suprafata si cele turn. In timp ce uscarea naturala este supusa capriciilor naturii si este insotita de mari pierderi. Masini si instalatii pentru insilozarea nutreturilor Tipuri de silozuri si tehnologii de mecanizare a insilozarii.7.ingropate sau . Principalele tipuri de silozuri sunt : .silozurile turn.1.silozurile : .5 m. transportoarelor sau cu dispozitive speciale. naturala si artificiala. celelalte metode sunt mai putin dependente de conditiilor atmosferice si asigura furaje de buna calitate.2.. 5.5.2. Pardoseala silozului se contruieste cu o anumita inclinare ( catre cele doua capete ale silozului) pentru scurgerea sucului rezultat in procesul de fermentare.

20 m. Masinile si instalatiile pentru scoaterea nutreturilor din silozurile de suprafata cele mai folosite sunt dislocatoare de tip freza ( figura 5. Dislocatorul este purtat de tractor ..22.) care au ca organ de lucru un melc.. VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE  .. pe spira caruia sunt fixate placute de taiere indoite fata de planul spirei . cu ajutorul ridicatorului hidraulic si primeste miscarea de la priza de putere a acestuia.Dezavantajele principale ale silozurilor turn constau in costul ridicat si necesitatesa unor utilaje costisiotare pentru descarcare. Aceste silozuri se constriesc din beton armat sau din placi metalice avand diametre cuprinse intre 4 si 15 m si inaltimi de 8 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful