PROIECT DISCIPLINA

:

UTILAJE SI INSTALATII IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

PROFESOR: DONCA GHEORGHE

ECHIPA DE PREZENTARE: Maduta Ioana Teodora Peres Denisa Balaj Teodora Bordea Teodora Tatar Jolt Minea Mara Nanette

Utilaje tehnologice specifice unitatilor cu ferme zootehnice________________
5.1. INTRODUCERE Mecanizarea lucrarilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de: - sitemul de crestere , - specia de animale , - categoria de animale , - scopul urmarit, - sistemul de intretinere, etc. Fermele zootehnice se pot clasifica dupa mai multe criterii: • dupa scopul urmarit in ferme: - de productie - de selectie; • dupa topul biologic in ferme de: - porcine, - bovine, - pasari, - ovine, - iepuri , etc. , • dupa categoria de animale in ferme pentru: - lapte , - carne, - oua, - lana, - pielicele, etc. , • dupa modul de intretinere in ferme cu - stabulatie fixa / nelegata, - la pasune, etc. Principalele procese de productie care se cer mecanizate sunt: - pregatirea hranei, - intretinerea animalelor, - recoltarea produselor animaliere cu procesele auxiliare aferernte Ele sunt prezentate in figura : 5.1.

MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI IN ZOOTEHNIE In cazul in care nutreturile de baza se gasesc in ferma. sau amestecurile furajere pe baza de resturi culinare destinate procinelor.1. prelucrarea acestora se realizeaza in sectii speciale pentru pregatirea hranei ( bucaterii furajere). formate din nutreturi combinate si apa. Tot in ferme se pregatesc amestecurile semilichide. Acesta este cazul fermelor de taurine si ovine care folosesc ca nutreturi de baza fibroasele si grosierele obtinute de la fermele cu profil vegetal ale intreprinderii respective. .2.Figura 5. procesele dintr-un complex zootehnic 5.

dozator gravimetric. Schema tehnologica a unei bucatarii furajere pentru ovine este indicata in figura 5. . I -linia prelucrare a ciocanelilor de porumb.Un nutret de buna calitate si complet . se asigura o capacitate de lucru ridicata si o reducere substantiala a fortei de munca.prepararea amestecului furajer (linia finala). II – linia de prelucrare a fibroaselor. se poate obtine in bucatarii furajere dotate cu utilaje complexe. • linia de prelucrare a concentratelor .transportor elicoidal.radacinoase si melasa. .buncar cu extractor . 1. 2. 11-balanta.linia de prelucrare a radacinoaselor. care prin prelucrarea componentelor furejere realizeaza un amestec furajer din toate componentele ratiei. • linia de prelucrare a radacinoaselor si tuberculiferelor. 10. III. • linia de preparare a melasei. 1-tocatori de fibroase. 2.8 – elevatoare cu cupe.6 – buncare. 9amestecator de fainuri. 7. .zdrobitor cu buncar pentru stiuleti si ciocalai de porumb. 3. . Bucatariile furajele sunt prevazute cu mai multe linii tehnologice care prelucreaza intreaga gama de nutreturi in functie de ratie si graficul de furajare. Bucatariile furajere pentru rumegatoare cuprind urmatoarele linii tehnologice: • linia de prelucrare a fibroaselor si grosierelor. saramurii sau a drojdiei furajere lichide. 4.moara cu ciocane pentru fibroase. in felul acesta .2. 5-moara cu ciocane.dozator pentru fibroase. sau majoritatea acestora. 3. instalatia cuprinde patru linii tehnologice pentru prelucrarea nutreturilor de baza: -concentrate.fibroase si grosiere.

5. Daca aceste nutreturi sunt sub forma de cereala boabe. prezentata. operatia principala o constitue maruntirea (tocarea sau macinarea). prelucrarea melasei se reduce in acesta schema la o dilutie cu apa urmate de omogenizare si o dozare volumetrica. • magazia de produse finite. amestecul de concentrate se depoziteaza in buncarul cu extractor.2. O eficienta mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in cazul in care acestea sunt supuse si unei prelucrari termochimice. In cazul in care se lucraza in flux continuu . faina sau granule. In cazul in care nutreturile concentrate se prezinta sub forma de stiuleti acestia sunt mai intai maruntiti cu ajutorul unui zdrobitor. Schema tehnologica . din randul carora ponderea cea miamare o detine porumbul. grosiere si radacinoase . • magazia de fainuri industriale. . permite prelucrarea unei game variate de nutreturi. dozare si amestecare in vederea preparaarii unui amestec format din fainuri de cereale si de tip concentrat proteino-vitamino-mineral (PVM). realizarea unor amestecuri complete pentru rumegatoare . Principalele operatii in cadrul acestei tehnologii sunt: • receptia si depozitarea materiilor prime. difera si tehnologia de fabricatie. Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sunt prezentate doua variante: cu amestecator cu palete( in cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal( cand se lucraza flux continuu). • pregatirea pentru fabricatie. 2-transpotor incarcator.transpotor amesstecator. La nutreturile fibroase . • corpul de fabricatie . Corspunzator acestor operatii de baza principalele compartimente ale unei fabrici de nutreturi combinate sunt : • sectorul de receptie materii prime. • silozul.1. Silozul asigura dpepozitarea materiilor prime de baza-cereale boabe. Preluarea concentratelor consta in macinare . Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate In functie de starea in care se livreaza nutreturile combinate. • ambalarea.1. acestea sunt mai intai deverdsata in sorbul elevatorului cu cupe. in ultimul caz . • depozitarea si • livrarea. IV. in care componentele pot intra in proportii diferite conform prescriptiilor din retete.duapa care cu ajutorul unei mori cu ciocane se obtine faina respectiva. odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor. • fabricatia. 2.2.tocatori de radacinoase. 4-remorca tehnologica. 3. in continuare are loc o dozare volumetrica. 3-amestecator de melasa.linia de pregatire a melasei: 1-rezervor de melasa.pompa cu roti dintate. V-linia de preparare a amestecului furajer (linia finala): 1-amestecator cu palete.

de peste. este prevazut cu urmatoarele sectii: microsiloz.V. fie pe calea ferata. . sparturile mici sunt separate cu ajutorul unei site vibratoare si recirculante. care participa in proportie de 0. in care caz. in plus . granulele au o temperatura ridicata. Substantele minerale . Acest amestec este extras din vasul gradat si pulverizat in amestecator de faze lichide unde. sau granule. acestea pot fi zdrobite. cu o instalatie de desprafuire formata din ventilatoare centrifugate. .antibioticele si antioxidantii se primesc sub forma unui amestec ce poarta denumirea de premixuri si au retelele de nutreturi combinate o pondere de circa 1%. dupa care sunt amestecate si omogenizate. Nutreturile combinate sub forma de de faina . aceste instalatii asigura capacitati de lucru riicate 25-30 t/h.V.2. curatatorie-macinis. de oase. dozare-omogenizare. cicloane pentru decantare si desprafuire . sunt depozitate in buncare speciale. sunt aduse in saci si depozitate fie in buncarele microsilozului .aminoacizii. transportul si depozitarea in cantitatile necesare a acestora. ulei de floarea soarelui. etc. inainte de granulare. impreuna cu fainurile industriale.M. 5. Dupa cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare in nutretul combinat (pana la 70%urmeaza fainurile industriale provenite din sroturile de soia si floarea –soarelui cu o pondere de 10-15%.2. in sectia dozare-omogenizare Pentru granulare nutreturile combinate sub forma de faina se introduc intrun amestecator special (de faze lichide) unde sunt amestecate . fie cu mijloace auto. Pregatirea pentru fabricatie consta in macinarea cerealelor boabe. se introduce si nutretul combinat sub forma de faina. concomitent. obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor. In functie de destinatie . Pentru pastrare in buna conditii granulele trebuie racite. integrat faza lichide. prin pulverizare. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi. Cerealele boabe sunt aduse de la siloz si introduse in buncarele microsilozuri cu ajutorul transportatoarelor cu lant pentru cereale. cu ajutorul unui dispozitiv de pulverizare. sau sunt depozitate in saci. granulare-insacuire si livrare in vrac. Fazele lichide se dozeaza volumetric in cantitatile stabilite de retete cu ajutorul regulatoarelor de debit. Corpul de frabricatie este prevazut. lecitina.M. fie in buncare speciale. si a celorde tip P. etc.) dupa care sunt supuse unei noi amestecari . Fainurile industriale si de P. cu fazele lichide( untura. .5-2%. dispun de un inalt grad de mecanizare si automatizare a operatiunilor tehnologice si snut conduse de la un pupitru central prevazut cu tablou sinoptic pe care se poate urmari intregul proces de fabricatie.Corpul de frabricatie . In general . cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipulari de furaje. in care se gaseste instalatia de producere a nutreturilor combinate. In grupa urmatoare de materii prime intra fanonurile proteice formate din faina de carne. La evacuare a din granulator. acest amestec trece printr-un separator electromagnetic care retine impuritatile feromagnetice. colina. putandu-se livra beneficiarilor. vitaminele.

Asezate una langa alta. Dezavantajul principal al acestor instalatii este consumul ridicat de combustibil lichid sau gazos necesar la uscare si de energie electrica necesara la brichetare 5.5 ori mai multi hidrati de carbon si de 10-12 ori mai mult caroten. Uscatorul de tip rotativ. montate intr-un cadru dispus sub un unghi fata de planul orizontal. fixa si cap cu role mobile.2. In nutreturile fibroase . in acest sens se folosesc doua sisteme: cu dispozitive magnetice succesiv dispuse in cascada ( . resturi de sol. Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusa cu camioanele sau remorcile si descarcare in bena alimentatorului –dozator. Pentru o uscare mai rapida. gorsiere si cele concentrate se gasesc. etc. zale de lant. Acesta este prevazut cu transportor cu rachete . cu trei tambure concentrice.respectiv cea de curatatorie-macinis a FNC-ului) contin o serie de impuritati: corpuri metalice.6 ori mai multe proteine. O statie de deshidratare de furaje verzi este prevazuta cu 2-6 linii tehnologice. Ajunse in nutretul prelucrat destinat furajarii animalelor acestea pot produce imbolnavirea sau moartea acestora. provocarea exploziilor si incendiilor.). Eliminarea corpurilor metalice din nutret se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale cu magneti permanenti sau electromagneti Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu magneti permanenti sau electromagneti. Eficienta separarii se mareste prin folosirea mai multor suprafete magnetice. UTILAJE SI INSTALATII PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR Nutreturile aduse in sectia de prelucrare (bucatarie furajera . astfel ca traseul parcurs de furaj si de catre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de circa trei ori lungimea tamburului. actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite regularea debitului de furaj in functie de capacitatea uscatorului. brichetele sunt racite. Capacitatea de lucru a unei linii este de 1. barele magnetice sunt asfel orientate incat polul nord sa ia primul cantact cu nutretul. prin deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceasi suprafata se obtin in medie 1. de obicei.Aceste tehnologii au captat o larga raspandire la prelucrarea lucernei . diverse impuritati metalice: suruburi. pietre. sfecla furajerea. Prezenta corpurilor metalice in nutretul supus prelucrarii poate duce la deteriorarea utilajelor. Dispozitivul de magneti permanenti se dipune sub unghi de 27-35o in cazul cerealelor boabe si de 50-55o in cazul fainurilor .5 t/h. in comparatie cu pregatirea prin metode traditionale. Capacitactea de separare a campului magnetic este direct proportionala cu densitatea liniilor de forta si invers proportionala cu grosimea si viteza stratului de nutret Sistemele plane de separare a impuritatilor feromagnetice sunt ralizate cu magneti permanenti sub forma de potcoave sau placi. astfel ca polii de acelasi fel sa fe alaturati. aceste elementa dau nastere unei bare magnetice. etc. bucati de sarma. Brichetarea tocaturii de lucerna se realizeaza cu prese cu matrita plata. de 3. cartofi etc.3. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice. cuie. tocatura de lucerna este defibrata inainte de a intra in uscator. Pentru pastrare. Deshidratarea artificiala se mai aplica la porumbul siloz.

Aceste dispozitive se prezinta in doar variante: .) . Separarea impuritatilor feromagnetice din mana de nutret are loc atunci cand .4. viteza relativa a particului feromagnetice fata de tambur este nula. Sisteme de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cu magneti permanenti sau electromagneti.mai puternici.figura 5. impuritatile retinute de magneti nu mai impiedica deplasarea nutretului pe planul inclinat si nu mai sunt antrenate de acesta. .) si cu dispozitive magnetice suprapuse ( figura5.sub forma unor simple tambure sau . in ultimul caz .sub forma unor transportatoare cu banda prevazute cu un tambur cu magnetu permanenti sau electromagneti.3. Dezavantajul sistemului consta in faptul ca este nevoie de magneti .

enumerate. o cu melc. sub actinea paletelor inclinate stanga-dreapta ale mecanismului de alimentare. -in faza a treia nutretuirile sunt stropite intai cu jet de apa recirculata cu ajutorul pompei . • Ditre tipurile de masini .• Dupa principiul functional se deosebesc masini de curatit radacinoase: o pe cale uscaata( prin frecare) . cat si transportul nutretului la aparatul sau masina de tocat. Masini de curatit cu melc (figura 5. . o cu came. o centrifuge.) executa concomitent cu curatirea ( spalarea) nutretului si transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit. In acelasi timp. cele mai raspandite sunt: o cele de tip tambur si o cele cu melc. nutretul este dirijat spre partea centrala unde este preluat de melc. o pe cale umeda ( prin spalare) sau o combinate. Gradul de impurificare a radacinelor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20 % functie de tipul si starea solului. Curatirea se executa in trei faze: -in prima faza are loc inmuierea si curatirea nutreturilor in buncarul de alimentare al masinii caree comunica cu bazinul de apa.5. • Dupa modul de lucru aceste masini se impart in doua grupe : o cu actine continua si o cu actiune periodica. apoi cu jet de apa curata de la retea. • Dupa tipul organului activ se disting urmatoarle tipuri : o cu tambur. -in faza a doua sub actiunea spirei melcului si carcasei transportului are loc atat curatirea .

O ultima curatire are loc pe transpotorul de evacuare sub actuinea jetului de apa curata debitat de dispozitivul de stropire. prin interactinea reciporaca si frecarii cu sipcile tamburului.4 din capacitatea tamburului si este cufundata in apa . Masa de nutret ocupa circa 0. respectiv cu remorcile tehnologice. periodic.6 si 5.7. In zona finala procesul se intensifica datorita prezentei periilor. sunt evacuate cu ajutorul pompei sau alte mijloace. sunt fixate una sau mai multe spire de cauciuc care servesc la deplasarea axiala a nutretului ( figura 5. are loc indepartarea resturilor de sol de pe suprafata acestora.3-0. nutreturile avanseaza trecand prin cele trei zone.Alimetarea masinii cu nutret cat si receptia furajului curatit se face mecanizat cu remorci basculante sau cu graifarul . Sub actiunea spirelor de cauciuc si unghiului de taluz natural.) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmuiere a nutreturilor . Impuritatile impreuna cu apa murdara sunt colectate in bazinul de apa de unde . Datorita inmuierii nutreturilor . . • curatire si • curatire finala-evacuare cu ajutorul a doua placi de stangulare a sectiunii de trecere. tamburul este compartimentat in trei zone: • inmuiere. in interiorul tamburului. Masinile de spalat cu tambur au un organ principal de lucru format din sipci de lemn montate pe profiluri U de forma inelara care servesc si ca elemente de ghidare.

reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip disc. Aparatele cu cutit cu tais drept se caracterizeaza printr-o functionare cu socuri.cu cutit cu tais in forma de arc de cerc dispus excentric. din care cauza este nevoie de un volant masiv care mareste greutatea masinii. Aparatele de tocare tip tambur asigura in general o functionare fara socuri . Masini si instalatii pentru maruntirea nutreturilor 5.5. Aparatele de tocare cu cutit circular . Principalii parametrii constructivi ai acestor aparate sunt indicati in figura 5.2. Tocatori pentru nutreturi fibroase si grosiere Aparatele de tocare tip disc pot fi prevazute cu cutit : . dispus excentric .7.4. Diametrul D si lungimea l1 . . cu cunsum relativ redus de energie si capacitate de lucru ridicata.3.4.1. a tamburului se considera dimensiunile corespunzatoare ale cilindrului circumscris tamburului.cu tais drept sau .

cu tais drept in cazul folosirii cutitatelor elicoidale. Acesta din urma este montat pe cadrul sistemului de alimentare si se prezinta sub forma unei placi: . .otel carbon (OLC 65) sau .9. Cel mai raspandit sistem de evacurare din masina si dirijare in mijlocul de transport a masei tocate . de tip tambur este indicata in figura 5.Construnctia aparatului de toacare .otel de scule (OSC) fiind cladite in zona taisului. In general si contracutitul este prevazut cu posibilitatea deplasarii in vederea reglarii jocului dinte cutit si contracutit.curb in cazul folosirii unui tambur cu cutite drepte. sau . La unele tocatoare de constructie mai veche se folosesc in acest scop transportatoare cu rachete. Cutitele sunt executate din: . atat pentru prinderea pe discuri cat si pentru reglajul jocului dintre cutit si contracutit. este cel cu ventilator –aruncator. Ele sunt prevazute cu gauri alungite.

In acest caz.9. Carcasa este de forma cilindrica deoarece nu este nevoie de presiuni mari in timpul transportului pneumatic. .deplasarea particulelor in zbor. iar in cazul tocaturii.aruncarea tocaturii de catre palete in conducta de evacuare . in ultimele doua cazuri randamentul ventilatorului este mai redus. rotorul realizeaza o evacuare sigura .de tip disc. In cazul tocaturii formate din particule usoare ( de exemplu: tocaturade ierburi ) efectul principal il constitue ventilarea. printr-o transmisie cu curele care constitue in acelasi timp si element de siguranta. . Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasata: .Folosind efectul combinat de ventilare si aruncare. In cazul aparatelor de tocare . Paletele rotorului sunt dispuse fie inclinate inapoi . fara infundari. Actionare rotorului s se realizeaza . sub un unghi de 5-15 0 . in cruce etc. sau . in conducta de transport .deplasarea paarticulelor cu frecare pe deflector . Rotorul este format dintr-un suport simplu. in functie de schema constructiva si cinematica a masinii. sau in forma de disc circular. Procesul de evaluare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impartit in sase etape: . formate din particule grele il are aruncarea. de obicei.central .aruncator permite realizarea unei scheme tehnologice si cinematice simple. ( functie de numarul de palete).miscarea particulelor pe carcasa cilindirca.miscarea particulelor de furaj pe paletele rotorului 9 in cazul alimentarii laterale) .lateral. fie radial. pe acelasi suport sau disc se monteaza si cutitele de tocare formand un aparat combinat denumit tocatoraruncator. ventilatorul. Schema constructiva a acestui aparat este prezentat in figura 5.la partea inferioara.

.4.sa permita obtinerea de tocatura cu latimea de 10-20 mm si grosime reglabila de la 2 la 10 mm. 1-3 t/h in cazul cocenilor de porumb. Transportul de alimetare este de tip cu lant si raclete ( profil U) .atat prin variatia vitezei transpotorului de alimentare ( folosind roti de schimb). tocatoarea este prevazuta cu trei valtzuri de alimentare dintre care cel inferior cu sufrafata neteda si cele superioare cu suprafata riflata. Lungimea tocaturii este cuprinsa intre 3. Cutitele au posibilitatea deplasarii pe discuri in vedereea a reglarii jocului dintre cutit si contracutit.montarea unor conducte suplimentare si . in special a nutreturilor groseire. 5.2. masina asigura un debit de 10 t/h. pentru insilozare. Tocatorul realizeaza .un motor electric de 22 kW sau .5. remorca.20 mm si se poate regla: . . Pentru o maruntire mai intensa. tocatori pentru nutreturi radacnoase si tuberculifere Fata de tocatorile de radacinoase se impun urmatoarele cerinte: . capacitate de lucru relativ redusa si functionare cu socuri. in medie.rotirea deflectorului. Acestea din urma au posibiliatatea sa se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratului de nutret. Tocatorile de tip disc se caracterizeaza prin simplitate constructiva. Dirijarea furajului tocat la locul dorit se realizeaza prin: . intre tocator si fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncator ( de tip radial cu patru palete) se monteaza o sita cu orificii de 20-50 mm in functie de: . In functie de tipul aparatului de tocare de deosebesc tocatori cu aparat de tip disc si tocatori aparat de tip tambur. alt utilaj din linia tehnologica. Tocatorile cu aparat de tip tambur au avantaajul ca pot asigura capacitati de lucru ridicate si o functionare fara socuri.in procesul de tocare sa nu se produca mai mult de 3 % suc. Tamburul de tocare este prevazut cu sase cutite elicoidale montate pe doua discuri de otel.2.starea furajului.tipul si . . latocatul furajelor verzi. din care cauza se folosesc din ce in ce mai putin.- deplasrea particulelor in zbor pana la mijlocul de receptie .cat si prin modificarea numarului de cutite ale tocatorului.de la priiza de putere a tractorului. Actionarea masinii se poate realiza de la: .

bovine si ovine si . In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii. in timp ce pentru farmele de procine se recomanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite. Prin deplasarea cutitului. Clasificarea tocatorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentata in figura 5. in timp ce pentru porcine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate.cutite cu tais drept continuu . Dintre tocatorile de radacinoase cu aparat cu disc .sau crenelat. . . Acestea pot fi echipate cu : . pe suport.11. iar prin inversarea taisurilor se pot obtine doua tipuri de tocatura.tocatori pentru porcine si pasari.Tocaturile de radacinoase se clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul aparatului de tocat si destinatia tocaturii. Pentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocatorile cu aparat de tip disc si de tip tambur. .12. se poate regla grosimea tocaturii h. Dupa destiinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru : .sau cu un cutit cu tais combinat dispus sub un unghi fata de disc.) asigura debite de lucru mai ridicate. relativ grosiera din punct de vedere dimensional . cele cu disc orinzontal ( figura 5.

.defibrarea grosierelor .sa permita macinarea nutreturilor cu umiditate pana la 20%.macinarea concertratrelor cat si .organele de lucru sa fie rezistente la uzura. -Se folosesc doar la macinarea cerealelor boabe.sa nu produca incalzirea macinisului. mori cu ciocane pentru maruntirea nutreturilor Morile cu ciocane impun urmatoarele cerinte: -sa fie universale pentru a remite atat: . Pentru obtinerea diverselor granulatii ale macinisului sunt necesare diverse dimensiuni ale orificiilor sitei. Tipurile de aparate de macinat sunt: . deci diverse site. cu placutele contrabatatoare si cu muchiile orificiilor sitei. . . .5.sa permita obtinerea unor macinisuri cu o granulatie cuprinsa intre 0.cu camera inchisa si . Maruntirea boabelor are loc ca urmare a ciocnirii repetate a acestora cu ciocanele rotorului.2 -3 mm.cu camera deschisa. Prezinta urmatoarele avantaje: -nu produc incalzirea macinisului -cu adaptari simple permit defibrarea grosierelor -au constructie simplasi -cu posibilitati de actionare directa de catre electromotoare -comoditate in exploatare.3.2. La aparatele cu camera inchisa: -Alimentarea se face frontal -Suprafata laterala este complet inchisa de sita si de placile contrabatatoare.4.

maruntirea se realizeaza . La aparatele cu camera deschisa ( figura 5.in principal . . . adaptat alimentarii aparatului cu baloturi de paie. in special concentratelor. In cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de macinare cu camera deschisa are o constructie si o dispunere deosebita. prin curgere libera pe toata latimea camerei de macinare. cat si rol de ventilator ajutand la evacuarea si transportul pneumatic al macinisului. respectiv rifluri.tangential printr-o deschizatura anume practicata. daotrita ciocnirilor dintre particulele de furaj si ciocane.etc. sita aavand mai mult rol de sistem de separare si evacuare. in strat de grosima constanta . Din punct de vedere constructiv roatoarele morilor cu ciocane se prezinta sub forma de tambur. Evacuarea si transportul macinisului se face cu un sistem de transport pneumatic aspirant.face maruntirea mai rapid. particulele executand mai putine rotatii in jurul axului rotorului din momentul intrarii pana la parasirea camerei de macinare. astfell cantitateas de praf este mai mica. disc sau rotor cu mai multe discuri . cel mai raspandit este rotorul.refulant. Sunt destinate . In cazul morilor universale se recomanda folosirea rotoarelor late.) : Alimentarea cu furaj se face radial sau radial. fan . Comparatia dintre cele doua: cu camera deschisa.13.Rotorul cu ciocane are atat rol de maruntitor a boabelor.

cu muchii multiple . Ciocanele se executa din: .otel carbon de calitate ( OLC 65). O mare importanta o are dispunerea ciocanelor pe rotor.Ciocanele reprezinta organele de lucru principal al morilor cu ciocane . Ciocanele au forma : . Cele de tip freza la maruntirea nutreturilor verzi sau suculente. . pot fi montate in patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare. latimea intre 30-60mm . iar grosimea intre 2-12 mm.de corputi geometrice sau .muchiile active fiind durificate. putand fi utilizate atat la macinarea fibroaselor cat si a concentratelor ( de preferinta cele cu muchii multiple) .otel aliat cu mangan. cu zimti ) .160 mm. . Cele sub forma de placute sunt universale. . Ciocanele sub forma de placute. . . Ciocanele in forma de corpuri geometrice se folosesc mai ales la macinarea nutreturilor sub forma de bucati.sa nu aglomereze nutretul intr-o animita zona a camerei. .otel arc. . de forma sa constructiva depinzand in mare masura atat intensitatea si calitatea maruntirii nutreturilor cat si consumul specific de energie. avand forma simetrica. Acesta trebuie sa rapunda urmatorelor cerinte: -sa acopere intrega latime camerei de macinare.de freza.pe aceeasi urma sa treca un numar minim de ciocane.de placute ( simple. . In cazul macinarii fibroaselor si grosierelor uscate se prefera ciocanele sub forma de placute simple. Lungimea acestor ciocane este cuprinsa intre 90.sa nu dezechilibreze rotorul.

dar precizia lor este scazuta ( eroare 10-15 %) . granulatia componentelor sa fie cu atat mai fina cu cat procentul de participare in reteta este mai mic si cu cat valoare biologica a acestuia este mai mare. In functie de metoda de dozare ( dupa volum sau greutate) dozatoarele se impart in trei categorii: . .a micsorarii pierderilor si . etc.2.granularea nutreturilor combinate si . . care impune introducerea in hrana acestora a unor substante ce nu pot fi administrate separat ( vitamine.1. coceni de porumb etc. se recomanda: .volumetrice . Masini si instaltii pentru prepararea amestecurilor furajere Folosirea amestecurilor furajere in hrana animalelor este dictata de folosirea cu eficienta soprita: .industrie alimentara si . Dozatoarele volumetrice sunt simple . substante minerale.mixte. urmata de omogenizarea amestecului. . 5. din punct de vedere constructiv.brichetarea amestecurilor furajere pe baza de paie.5.2.reducerii spatiilor de depozitare. In acest scop este necesara dozarea cu precizie corespunzatoare a tuturor componentelor retetei.a anumitor reziduuri din . . medicamente.a nutreturilor grosiere. . in timp ce dozatoarele gravimetrice sunt mai complicate .gravimetrice si .) .5.a resturilor culinare .zootehnie si .5. Pentru: .de cretere in sistem industrial a animalelor . Dozatoare Cerintele fata de dozatoare sunt: .precizia dozarii sa fie invers proportionala cu procentul de participare in reteta a diverselor componente.pastrarea pe timp indelungat a amestecului . dar asigura o precizie ridicata: (eroare 1-5%).

cand este nevoie de un singur cantar si capacitati mici de lucru. principalele sisteme de cantarire sunt prezentate in figura 5. operatia principala in procesul de dozare . In cadrul procesului de dozare . Dozatoarele volumetrice se folosesc in cazul in care reteta este fromata dintr-un numar mic de componente si in proportii apropiate. Principalele tipuri de dozatoare volumetrice sunt indicate in figura 5. se disting dozatoare: cu actiune discontinua ( procesul de dozare se efectueaza in sarje) si cu actiune continua.dinamic. dozatoarele gravimetrice pot fi . In functie de modul de lucru .metode de dozare prin compensare ( masa masurata se compara cu unitatea de masura). operatia principala o constitue cantarirea .Dozatoarele mixte folosesc ambele metode de dozare mentionate.16. Cantarirea . se poate face: . sau . Dozatoarele volumetrice sunt cele mai multe ori atat organe de evacuare ale buncarelor ( extractoare) cat si organe de alimentare ale amestecatoarelor de nutreturi. Metodele de dozare pot fi : -directe ( cantitatea masurata se determina direct prin citire) si .static.13. Din punct de vedere al procesului tehnologic . in cazul cantaririi unor mase singulare. si cu actiune continua. . larg raspandite. in cazul in care se cantaresc produse in miscare. cu acitiune periodica . Sistemele mecanice de cantarire sunt mai ieftine si deci mai economice. folosite din ce in ce mai mult in bucatariile furajere.

5. timpul necesar omogenizarii este rapid in primele 5 minute de amestecare . Amestecatoare Prin amestecare se urmareste distribuirea uniforma a particulelor fiecarui component in masa amestecului sau intensificarea schimbului de caldura ( in cazul tratarii termice a nutreturilor). Coeficientii de frecare ai componentelor diferiti . forma particulelor. Dintre parametrii de exploatare . inlaturarea acestor fenomene se realizeaza prin adaos de 2-3 % grasimi. de productie.tipul amestecatorului si parametrii acestuia. datorita electricitatii statice.2.umarul componentelor . Forma ideala pentru o amestecare rapida este cea sferica.5. . iar forma cea mai dezavantajoasa este cea alungita Obtinerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se realizeaza prin macinare. coeficienti de frecare etc. densitate. astfel dupa 15 minute amestecare devine neeconomica. Dupa tehnologia de amestecare se disting amestecatoare: cu actiune continua si cu actiune periodica ( care lucreaza in sarje) . omogenizarea se realizeaza in timp minim cand acest raport este unitar si cu atat mai greu cu cat acest raport este mai mare.proprietatile fizico-mecanice ale componentelor ( granulatie.2. insuflare de aer. . dau nastere la tendinte de autoseparare sau aderenta la pereti. In ce priveste raportul de participare al componetelor in reteta .). .integrarea procesului de omogenizare in fluxul tehnologic general. dupa care cresterea devine lenta. Omogenizarea unui amestec furajer depinde de urmatorii factori: . rapotul maxim si procentul cel mai mic de participare. respectiv legarea la pamant a carcasei amestecatorului.

Amestecatoarele cu actiune periodica sunt cele mai raspandite tipuri de amestecatoare si se folosesc in cazul in care fluxul tehnologic de preparare a nutreturilor .cu palete. . . constituind linia finala a acestora.) Amestecatoarele cu actiune continua se folosesc de obicei in bucatariile furajere unde fluxul tehnologic este continuu. pentru nureturi umede si pentru nutreturi semilichide.sisteme combinate ( figura5.cu elice si palete si .tip turbina.17.Dupa tipul nutreturilor ce se amesteca se deosebesc amestecatore: pentru nutreturi friabile uscate.cu banda elicoidala.cu melc. . . Dupa constructia organului activ se disting urmatoarele tipuri: .

ce nu depasesc 10-15 % din masa totala a amestecului . Granularea si brichetarea nutreturilor prezinta totusi unuele dificultati tehnologice si cheltuieli suplimentare legate de costul utilajelor respective si consumul ridicat de energie. -cu palete. -cu melc sau -sisteme combinate.lente sau . Constructia si modul de functionare sunt in functie de tipul si starea furajului: . Prin granulare .acesta amestecatore pot fi de asemenea: . realizeaza si integrarea unor faze lichide ( grasimi in stare topita. In cazul granularii nutreturilor combinate inainte de presare . si de cateva ori in cazul brichetarii amestecurilor pe baze de paie. care determina o crestere a temperaturi pana la 40—60 oC imbunatatind coeficientul de curgere .cu jet de apa. etc. in cazul nutreturilor combinate . melasa. Ultimul procedeu foloseste aparate cu matrita si role de presare. Debitul de abur este de 2-4 %. iar mecanizarea si automatizarea lucrarilor de distribuire a nutretului la animale este mult usurata.2. Brichetarea nutreturilor se poate realiza prin rroluire.) . creste durata de conservare a nutreturilor de 3-4 ori.5.cu palete sau . Procedeul da rezultate bune mai ales cand nutretul contine 4-5% grasimi. in nutret se injecteaza abur. 5. presare in camere deschise si prin presare si expulzare prin matrite.3 Granulatoare si prese de brichetat Prin granulare si brichetare se reduce volumul nutreturilor cu 20-30% .amestecatoare pentru furaje care pot fi: -cu spire elicoidale. . . .rapide.amestecatoare pentru furaje semilichide care pot fi : .este conceput in sarje.amestecaotre pentru furaje umede si integrat faze lichide care pe langa omogenizarea diverselor amestecuri sub forma de faina.

chimica. Masini si instalatii pentru tratarea si innobilarea nutreturilor Tratarea furajelor in general si a grosierelor in special . dar bogate in substante energice si in acelasi timp ca. Totodata procentul de proteine din furaj poate fi ridicat prin adaugarea de substante azotoase neproteice cum este amoniacul si ureea. aceste substante pot fi transformate in proteine.melasarea.5. cum este celuloza sau prin imbogatirea acestora cu substante proteice sau energice. are in vedere valorificare superioara a acestora prin punerea in valoare mai deplina a propriilor substante. datorita microflorei si microfaunei din rumenul animalelor . . In acest scop se folosesc diverse metode ca: .6. . . Aceste metode au in vedere ca nutreturile grosiere sunt sarace in proteine .electrotermica.2.biologica si .tratarea termica sau . .termochimica.

Silozurile de suprafata ( figura 5.5.silozurile turn. incarcarea silozului si tasarea nutretului se efectueaza cu senile.silozurile de suprafata si .7. iar deschiderea celor doi pereti este cuprinsa intre 8. intrucat intr-un volum relativ mic. 5. .semiingropate. transportoarelor sau cu dispozitive speciale. Dintre acestea cea mai mare raspandire au capatat-o silozurile de suprafata si cele turn.uscarea .2. permit mecanizarea completa a lucrarilor de incarcare si descarcare.2. Scoaterea nutretului din silozuri se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor cu graifar.21.. Inaltimea peretilor silozului variaza intre 1. In timp ce uscarea naturala este supusa capriciilor naturii si este insotita de mari pierderi. se pot insiloza cantitati mari de nutret. asigura autotasarea nutretului in siloz si pierderi minime de furaje.16m.5 si 4.ingropate sau .7 Masini si instalatii pentru conservarea nutreturilor Dintre metodele de conservare a nutreturilor cele mai raspandite sunt: . . Silozurile turn reprezinta cele mai moderne tipuri siloz. Pardoseala silozului se contruieste cu o anumita inclinare ( catre cele doua capete ale silozului) pentru scurgerea sucului rezultat in procesul de fermentare.. naturala si artificiala. Principalele tipuri de silozuri sunt : . Masini si instalatii pentru insilozarea nutreturilor Tipuri de silozuri si tehnologii de mecanizare a insilozarii.) au capatat o extindere deosebita deoarece necesita costuri reduse.5 m.silozurile : .insilozarea si . celelalte metode sunt mai putin dependente de conditiilor atmosferice si asigura furaje de buna calitate.1.

cu ajutorul ridicatorului hidraulic si primeste miscarea de la priza de putere a acestuia.. Dislocatorul este purtat de tractor .) care au ca organ de lucru un melc.. pe spira caruia sunt fixate placute de taiere indoite fata de planul spirei . Masinile si instalatiile pentru scoaterea nutreturilor din silozurile de suprafata cele mai folosite sunt dislocatoare de tip freza ( figura 5. VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE  .Dezavantajele principale ale silozurilor turn constau in costul ridicat si necesitatesa unor utilaje costisiotare pentru descarcare. Aceste silozuri se constriesc din beton armat sau din placi metalice avand diametre cuprinse intre 4 si 15 m si inaltimi de 8 .22..20 m.