Sunteți pe pagina 1din 24

Studiul de caz privind aprovizionarea cu lapte si paine a municipiului Bacau.

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice. 2. Scurta prezentare a localitatii Bacau. 3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatiei pentru produsele paine si lapte. 4. Autoconsumul la produsele paine si lapte. 5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex, grupe de varsta, grupe de venituri, socio - profesionala. 6. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele paine si lapte a populatiei din localitatea Bacau si a cheltuielilor totale anuale de aprovizionare cu aceste produse. 6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din localitatea Bacau pentru produsele paine si lapte. 6.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine si lape pentru localitatea Bacau. 7. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii. 8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau.

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social economice.

Prezenta lucrare urmareste satisfacerea nevoilor de consum pentru produsele paine si lapte, aprovizionarea cu aceste produse si cheltuielile efectuate, in localitatea Bacau, judetul Bacau. Nevoile de consum se pot satisface att prin autoconsum ct i prin intermediul pieei agroalimentare, dar n special apare ca o etapa de pregatire profesional avnd un puternic caracter formativ pentru cei care-l ntocmesc, dar i pentru cei care-l studiaza n pregatirea lor profesional. Din punct de vedere socio-economic are menirea s prezinte nivelul la care se afl localitatea Bacau judetul Bacau n piramida socio-economic a localitailor romneti, dar i abaterile de la normele optime privind protecia consumatorilor. Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl pe piaa produselor agroalimentare avnd o importana deosebit pentru formarea profesional a noilor specialiti in domeniul agrar. Concluzia rezid din simplul fapt c, problemele ce apar pe aceast pia sunt direct legate de producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei. Acest proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le faca comerciantii si producatorii agricoli pentru a satisface cerintele consumatorilor, cerinte care in ultima perioada sunt tot mai diversificate si cunosc o evolutie tot mai agresiva.

2. Scurta prezentare a localitatii Bacau. Judetul Bacau se regaseste in regiunea istorica Moldova si se invecineaza la nord cu judetul Neamt, in sud cu judetul Vrancea, la est cu judetul Vaslui si la vest cu judetul Harghita si judetul Covasna. Totodata, judetul Bacau face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, impreuna cu judetele Botosani, Suceava, Iasi, Neamt si Vaslui. Suprafaa judetului Bacau este de 6621 kmp, numar de locuitori la 01-07-2007 este de 719844, numar total de unitati administrative 93 din care numar de municipii 3, numar orase 5, numar comune 85. Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399. Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale

raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte.

3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum ale populatiei pentru produsele paine si lapte. Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing i aprovizionarea cu diferite produse atrage dup sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor i formele de manifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma cererii de consum i/sau cererii de servicii. Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate i ierarhizate astfel:

nevoi fiziologice,

nevoi de prim ordin, nevoi obligaii i aspiraii, nevoi solvabile. Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acestea ocupnd primul loc ntre celelalte (dup A.H. Maslow). Nevoile solvabile: opereaz pe pia sub forma cererii de consum, iar cele insolvabile n prezent, ntr-un viitor ar putea deveni solvabile. Prin studierea nevoilor de consum s-a observat c ntre nevoi se stabilesc anumite relaii de ordine diferite n functie de locul pe care-l ocup nevoile n viaa social, aceste relaii sunt: relaii de prioritate, relaii de completare, relaii de asociere, relaii rivale sau care se exclud. Relaiile de prioritate apar pe pia o dat cu creterea consumatorilor ntr-un anumit produs n defavoarea altuia. ncrederii

Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care se stabilesc atunci cnd un produs satisface mai multe nevoi. Relaiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cnd o anumit nevoie poate fi satisfcut de un alt produs din aceeai gam. Evaluarea i msurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezint rezultatul unor cercetri tiinifice, n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc. Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de tiin , de renume mondial i n acelai timp, intr n preocuprile unor organisme naionale de stat sau internaionale. Aceast problem s-a multiplicat foarte mult o dat cu evoluia societii i mbuntirea nivelului cultural al umanitii. Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu procentaje difereniate pe sortimente, mprenun alctuind caloriile necesare pentru un consum optim. n literatura de specialitate se arat c, nevoia zilnic de hran a unui om obinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g. grsimi, 0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localiti sau ri, astfel n anul 2007 s-a nregistrat urmtoarele valori a acestui indicator: Media mondial ri n curs de dezvoltare ri dezvoltate

2647 cal. 2420 cal 3502 cal 3923 cal 3534 cal 3264 cal 2800 cal

America de N

Europa C.S.I. Romnia

Africa

2326 cal

Din cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul marketingului rezult c, o alimentaie raional trebuie s cuprind: 1. 25-30% grsimi alimentare; 2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal;
3. 55-60% glucide, din care cantiti mai mici de produse de tipul

zaharurilor; Ali autori apreciaz c un regim alimentar normacologic trebuie s cuprind: carne i produse din carne 4-8%, lapte i derivate din lapte 30-55%, ou 3-4%, grsimi (n afar de cele din carne, lapte i ou) 12-17%, cereale i derivate din cereale 25-45%, legume i fructe 14-17%, zahr i produse zaharoase 7-8%, buturi nealcoolice 2-3%, Cererea de produse agricole este determinat de nevoia de cumprare i este generat de urmtorii factori: procesul de urbanizare; factorul demografic cu referire la: cresterea populatiei i structura acesteia; consumul alimentar actual; micorarea nivelului de calorii. Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie, Romnia se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70%, n timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimnd un nivel de via foarte sczut.

Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de bugete normative:

buget minim de consum,

buget moderat, buget al belugului, buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum), buget raional. Evaluarea i comensurarea nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum. Cercetrile nutriionitilor n domeniul nevoilor de consum au evideniat existena unui prag critic al cheltuieilor cu alimentaia, care constituie limita minim pentru o alimentaie normal. Astfel, normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Lund n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum n Romania. Prin aceasta a fost posibil apariia unor bugete de consum , aceste bugete se refer la o familie normal de 2 persoane adulte i doi copii i cuprind principalele posturi de consum, produse alimentare i servicii. S-a nregistrat n anul 2007 urmtoarele norme de consum:

Pine Paste finoase Cartof Carne de bovine Carne de porc Carne de pasre Carne de oaie

11,4 kg/lun*pers. 0,250 kg/lun*pers. 4,7 kg/lun*pers 0,250 kg/lun*pers 0,900 kg/lun*pers. 1,0 kg*lun*pers 0,150 kg/lun*pers

Preparate din carne Pete proaspt i preparat Lapte btut + iaurt Telemea de oaie i vac Branz proaspt i smntn Ou Ulei Zahr Ciocolat, bomboane Orez Cacaval

0,900 kg/lun*pers. 0,900 kg/lun*pers. 0,250 kg/lun*pers. 0,650 kg/lun*pers. 0,350 kg/lun*pers. 15 buc./lun*pers. 1 litru/lun*pers. 1 kg./lun*pers. 0,05 kg/lun*pers. 0,5 kg/lun*pers. 0,4 kg/lun*pers.

n general, normele de consum presupun existena unor limite ntre care este posibil s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz numai nevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma unor proiecii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaz s fie satisfcute, situaia cnd vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim. n evoluia stabilirii normelor optime de consum tiina a permis elaborarea unor bugete de consum tip, denumite i bugete normative. n perioada 2006-2007, pentru asigurarea nevoilor de hran ponderea cheltuielilor de consum a fost de 51,7-57,8%, fapt ce explic c populaia rii noastre se afl n zona srciei, cu un nivel de trai sczut.(tab.1).

Tabelul 1 Structura bugetelor pe cheltuieli n Romnia - % Specificare Cheltuieli totale de consum, din care: Consum alimentare i buturi mbrcminte i nclminte Locuine i nzestrarea cu bunuri Medicamente i ngrijire medical Transport i telecomunicaii Cultur, nvmnt i educaie Alte cheltuieli pentru uz personal Anii 2006 100 51.4 16.8 12.3 1.0 6.7 7.1 4.7 2007 100 57.8 10.1 14.9 1.5 7.4 3.7 4.6

Norme de consum Normele de consum apar ca o necesitate n procesul evalurii i comensurrii nevoilor de consum, care reprezint rezultatul unei lungi perioade de cercetare tiinific n domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetic, pshiologie, urbanismul etc. n general normele de consum presupun existena unor limite ntre care este posibil s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz numai nevoile eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma unor proiecii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaz s fie satisfcute, situaia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevzute n Romania.

10

Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de nivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum n Romania. Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme minime de comsum. n Romania s-a nregistrat n anul 2000 urmtoarele norme de consum: Paine Paste finoase Cartof Carne de bovine Carne de porc Carne de pasre Carne de oaie Preparate din carne Peste proaspt i preparat 000Lapte btut + iaurt Telemea de oaie i vac Branz proaspt i smntn Ou Ulei Zahr Ciocolat, bomboane 11,4 kg/lun*pers. 0,250 kg/lun*pers. 4,7 kg/lun*pers 0,250 kg/lun*pers 0,900 kg/lun*pers. 1,0 kg*lun*pers 0,150 kg/lun*pers 0,900 kg/lun*pers. 0,900 kg/lun*pers. 0,250 kg/lun*pers. 0,650 kg/lun*pers. 0,350 kg/lun*pers. 15 buc./lun*pers. 1 litru/lun*pers. 1 kg./lun*pers. 0,05 kg/lun*pers.

11

Orez Cacaval agroalimentare prevzute n U.E.

0,5 kg/lun*pers. 0,4 kg/lun*pers.

Norme medii anuale de consum pentru principalele produse Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezint astfel. Cereale total n echivalent fin Zahr i produse zaharoase Cartof
Legume

70 kg/an*pers. 34 kg./an*pers. 71 kg/an*pers 82 kg/an*pers 91 kg/an*pers 75 kg/an*pers. 20 kg/an*pers. 104 litri/an*pers. 6 kg/an*pers. 11 kg/an*pers.

Fructe Carne i preparate din carne Peste proaspt i preparat Lapte btut + iaurt Unt Branzeturi Norme optime de consum.

Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problem deosebit de dificil, ca urmare a influenelor diferiilor factori, ntre care diversitatea i mobilitatea nevoilor de consum, cat i marea varietate de satisfacere a acestora joac un rol esenial. Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, core mbrac forma unor raii alimentare, acestea sunt influenate de varst , sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima n calorii sau n uniti de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i cercetri in domeniul

12

marketingului, cercetri care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime. Aceste norme cuprind: Cereale total n echivalent fin Zahr i produse zaharoase Cartof
Legume

130 kg/an*pers. 35 kg./an*pers. 80 kg/an*pers 165 kg/an*pers 75 kg/an*pers. 20 kg/an*pers. 180 litri/an*pers. 250 kg/an*pers.

Carne i preparate din carne Peste proaspt i preparat Lapte btut + iaurt Ou

13

4. Autoconsumul la produsele paine si lapte. Cosumul de produse agricole i agroalimentare al populatiei reprezint modalitatea concret de satisfacere a nevoilor de consum, ns nu a tuturor, ntre nevoi i consum existand permanent un decalaj. Consumul de prodese agricole i agroalimentare poate avea drept surs de aprovizionare piaa (consum de mrfuri), gospodria personal (autoconsum sau consum direct de produse) sau alte surse. Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de produse agroalimentare n special este o form de matrializare a nevoilor de consum. n are noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat: ponderii ridicate a populaiei rurale promulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991) Populaia rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populaiei pe ar i la 44,7% din totalul populaiei judeului Bacau. Aceast diversificare a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabrici i ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului i n acelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele rurale. Un alt indicator major, care a determinat creterea autoconsumului l reprezint promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand posibil mproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.

14

Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturi alcolice, autoconsumul reprezint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4% pentru familiile de rani i 33,9% pentru familiile de pensionari. Autoconsumul este influienat de o serie de factor, cum ar fi: zona (rural sau urban); venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol i creterea animalelor); nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur); puterea de comprare; condiiile socio-economice a zonei; volumul, structura i calitatea produelor; etc. Aceti indicatori dup anul 1990 au nregistrat o cretere masiv, determinand astfel o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale i produse din cereale, 35,9% la carne i preparate din carne, 40,8% la fasole i alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6% lapte i produse din lapte, iar la cacaval autoconsumul nu a nregistrat modificri semnificative.

15

5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex, grupe de varsta, grupe de venituri, socio - profesionala. Judetul Bacau in anul 2008 avea un numar total de locuitori de 718125 din care 326073 locuitori in mediul urban si 392052 in mediul rural.

Populatia judetului pe sexe si grupe in anul 2008 0-14 ani 123146 FEMEI 362822 15-39 ani 277216 40-59 ani 187395 BARBATI 355303 60 ani si peste 130368

Migratia este unul dintre factorii care contribuie la declinul populatiei judetului Bacau. Desi judetul reprezinta o destinatie atractiva pentru migrantii interni (in special proveniti din alte judete ale regiunii) si pentru imigranti (proveniti in special din tarile aflate in curs de dezvoltare), soldul migratoriu este negativ, fara a pune la socotela lipsa de acuratete a datelor privind migratia internationala. Miscarea migratorie, judetul Bacau, 2008 Migratia interna Plecati 13215 Sositi 12358 Migratia internationala Plecati Sositi 320 106

16

Populatia urbana a judetului reprezinta 46,2% din numarul total al locuitorilor; rezulta un grad de urbanizare mult mai scazut decat media pe tara care este de 52,7% si decat media regiunii Nord Est care este de 40,5%. Situatia resurselor umane din educatie la nivelul anului scolar 2008/2009 este urmatoarea:

numar de elevi si studenti 126206 dintre care: nivel prescolar 23336; nivel primar si gimnazial 63403; nivel liceal 24206; nivel profesional si de ucenici 6292; nivel postliceal 1144; nivel superior 7512.

Personal didactic, un total de 8173 dintre care: nivel prescolar 1310; nivel primar si gimnazial 4151; nivel liceal 1827;
nivel profesional si de ucenici 575; nivel postliceal 6; nivel superior 304.

Municipiul Bacu are, potrivit recensmntului din 2002, o popula de ie 175.500 locuitori. Structura etnic a acesteia este urmtoarea:

173.041 Romni 1.605 Rromi 191 Maghiari 83 Germani 80 Ceangi 53 Italieni


17

Sub aspect confesional popula Bacului este alctuit din: ia


153.849 Ortodocsi 19.094 Romano-catolici restul confesiunilor nu dep 500 de adepti. esc

Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti ale economiei naionale Total salariai
lei (RON) / salariat

Judeul Bacu Total economie Agricultur, vntoare Silvicultur i exploatarea forestier Pescuit i piscicultur Industrie, din care: - Industrie extractiv - Industrie prelucrtoare - Energie electric i termic, gaze i ap Construcii Comer Hoteluri i restaurante Transport, depozitare Pot i telecomunicaii Intermedieri financiare Tranzacii imobiliare i alte servicii Administraie public i aprare nvmnt Sntate i asisten social Celelalte activiti ale economiei naionale

2003 480 339 535 214 525 750 463 796 411 315 261 549 920 1158 411 701 458 419 330

2004 587 470 636 379 622 947 533 931 507 440 360 663 1066 1457 487 899 546 518 419

2005 718 585 647 440 752 1182 630 1121 586 489 448 785 1492 1869 520 1106 797 663 439

2006 845 608 689 459 850 1533 704 1302 720 560 465 911 1127 1845 590 1470 1300 783 536

2007 1018 752 838 527 992 1992 819 1586 862 739 694 1083 1243 2252 682 1814 1588 891 645

2008 1254 888 1161 564 1156 2197 945 1889 1087 895 695 1344 1494 2560 1042 2166 2178 1213 693

SURSA: Ancheta anual privind "Costul forei de munc"

18

6. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionare cu produsele paine si lapte a populatiei din localitatea Bacau si a cheltuielilor totale anuale de aprovizionare cu aceste produse. 6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei din localitatea Bacau pentru produsele paine si lapte. Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantion; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (lapte si paine), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii, astfel: Pentru aprovizionarea cu paine se face prin intermediul pietei locale, iar pentru aprovizionarea cu lapte se face prin intermediul pietii locale dar si prin intermediul gospodariilor personale. Consumul de produse de panificatie este de circa 110 kg pe cap de locuitor (anul 2007), fat de media european de 82 kilograme, si fat de Germania cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme, si Anglia cu 44 de kilograme. n ce priveste cerealele, n total, incluznd si pinea, pastele finoase, produsele de patiserie si de confetrie, un romn mnanc, anual, n jur de 128 de kilograme de cereale. Avand in vedere ca media de consum pentru produsul paine in Romania este de 110kg/cap rezulta ca locuitorii localitatii Bacau consuma intr-un an: 110 kg/cap/an : 12 = 9,16 kg/cap/luna cantitate consumata de o persoana. 110 kg/cap x 326073 = 35868030 kg/an paine. 35868030 kg/an : 12 luni = 2989002,50 kg/luna, total consum luna.
19

Majoritatea locuitorilor avand case la tara sau rude, au un autoconsum de 2 kg/luna de persoana. 2 kg/luna x 326073 = 652146 kg/ luna autoconsum. 652146 kg autoconsum/luna x 12 = 7825752 kg/an, autoconsum pe an. 35868030 kg/an - 7825752 kg/an = 28042278 kg/an, cantitate cumparata pe an. 28042278 kg/an : 12 = 2336856,50 kg/luna, cantitate cumparata pe luna. n 2008, consumul anual n Romnia era 5,4 kilograme de lactate proaspete / persoan, n timp ce, n Germania, consumul este de 33,6 kilograme, n Franta de 33,7 kilograme, iar n Bulgaria de 16,2 kilograme, potrivit datelor furnizate de producatori. Locuitorii din Bacau consuma in medie: 5,4 litri/an : 12 = 0,45 litri/cap/luna. 5,4 litri/cap x 326073 = 1760794,20 litri/an lapte. 1760794,20 litri/an : 12 = 146732,85 litri/luna. Autoconsum 10 litri/luna. 10 litri/luna x 326073 = 3260730 litri/luna autoconsum. 3260730 litri/luna x 12 luni = 39128760 litri/an autoconsum. Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru paine, calculat la un pret mediu de 4 lei/kg sunt: 110 kg/cap/an x 4 lei = 440 lei, cheltuiala unei persoane intr-un an. Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru lapte, calculat la un pret de 3 lei/ litru sunt: 5,4 litri/cap x 3 = 16, 20 lei, cheltuiala unei persoane intr-un an. 6.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor paine si lape pentru localitatea Bacau.

20

Cererea de consum reprezinta forma de materializare a nevoilor de consum ale populatiei. Aceasata este satisfacuta daca se indeplinesc doua conditii obligatorii si concomitente: 1) Sa existe oferta de produse sau servicii. 2) Sa existe putere de cumparare sau solvabilitate. Modificarea cererii in functie de factorii de influenta poarta numele de elasticitate, care se masoara sua jutorul coeficientilor de elasticitate. Coeficientii de elasticitate sunt indicatori cifrici, care exprima modificarile procentuale ale cererii de consum in functie de modificarile procentuale ale pretului produslui sau ale veniturilor consumatorilor. Coeficientul de elasticitate mediu sau global se poate diviza in alti doi coeficienti distincti, care exprima separate modificarea cererii de consum pe seama cantitatii de produs sip e seama calitatii produsului. In functie de marimea coeficientului intalnim:
-

Cerere elastica, cand coeficientul de elasticitate este supraunitar;

- Cerere inelastica, cand coeficientul de elasticitate este subunitar; - Cerere unitara, cand coeficientul este egal cu 1; - Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate este egal cu zero. Factorii care sunt mai uor de analizat din punct de vedere economic, veniturile i preurile, influeneaz cererea agregat pentru o marf, realiznduse urmtoarea funcie simplificat a cererii pe locuitor: Qc= f(V, Pp, P1, ...., Pn) n care: Qc reprezint cererea de consum pe locuitor; V reprezint media veniturilor pe locuitor; Pp reprezint preul produsului analizat; P1, ...., Pn reprezint preurile pentru alte produse Elasticitatea cererii fa de venit exprim modificarea cantitii cerute dintrun bun determinat de modificarea venitului consumatorilor, celelalte condiii rmnnd neschimbate. Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de venit
21

se calculeaz raportnd modificarea procentual a cantitii cerute la modificarea procentual a venitului.

V Coeficientul de elasticitate a cererii fa de venit = V(%) = V Q 0 0


Q(%) Q

Elasticitatea cererii fa de venit este strns legat de conceptele de bunuri normale i bunuri inferioare. Daca venitul mediu obtinut de un locuitor din Bacau este de 1254 lei, ar scadea cu 5%, la 1191 lei, ar determina reducerea cererii de consum pentru paine de la 9,16 la 8,7 kg/cap/luna si lapte de la 0,45 la 0,42 litri/cap/luna. Q = (9,16 - 8,7) /10 x 100 = 4,6% pentru paine Q = (0,45 - 0,42)/10 x 100 = 0,30% pentru lapte V = (1254 - 1191) / 1254 x 100 = 5 %

22

7. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii. Principalii furnizori de paine din Bacau este S.C. Pambac S.A., Inan Impex S.R.L., iar pentru lapte sunt Almera International S.R.L., La Dorna, Danone, etc. 8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea Bacau. Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceat proiect se face prin intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate. Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si nealimentare. In Bacau se gasesc urmatoarele centre comerciale:

Kaufland; Lidl; Penny Market; Real; Billa; Carrefour; S.C.Agricola International S.A.; S.C.Kosarom S. A.; S.C. Avicola S.A. Suceava;

23

Bibliografie: 1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 Marketing agroalimentar teorie si practica ; 2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 Agromarketing ; 3. Internet : site-ul Primariei Bacau; site -ul Directiei Judeteane de Statistica; Site-ul Profilul Monografic al judetului Bacau.

24