Apa si proprietatile ei 1.

Strucura moleculara de apa In molecula de apa, nucleele celor doi atomi de hidrogen formeaza cu centrul atomului de oxigen un unghi de 104054. Ca urmare a acestei structuri molecula de apa are un moment electric pronuntat. Molecula de apa nu contine atomul de oxigen in stare fundamentala-dovada ca unghi dintre legaturile O2-H2, este de 900- ci intr-o stare de hibridizare de tip practic sp3. Doi din acesti orbitali sunt de legatura si formeaza cu cate un orbital de la cei 2 atomi de H, doi orbitali moleculari localizati, adica doua legaturi dicentrice. La atomul de O2 mai raman doi orbitali moleculari de nelegatura. Pentru explicarea particularitatilor apei ca: densitate maxima la 0 4 C, cresterea volumui la trecerea apei in stare solida, valoarea ridicata a caldurilor latente de topire si de vaporizare etc. s-a admis ca moleculele de apa sunt prin legaturi de H2.

H
104054

H O
mm 0,1

Interpretarea legaturi ionice

1

H: 1s1;

8O: 1s22s22p4 .. H O : ; H

.. H:O:;
. .

H2O

Se formeaza doua legaturi covalente polare O2-H2. Molecula de apa este covalenta polara; este un dipol.

Compozitia apei pure Stabilirea compozitiei apei se poate face pe cale de analiza sau pe cale de sinteza. Molecula de apa fiind foarte stabila, descompunerea apei in componentele ei poate fi realizata prin disociere termica la temperaturi inalte. (peste 10000C): H2OH2+1/2O2; H= -284.4 kJ*mol-1 sau prin electroliza. In laborator se poate folosi in acest scop voltametrul. Pentru stabilirea compozitiei apei pe cale de sinteza, in laborator se foloseste eudiometrul. 2. Stare naturala. Apa este una dintre cele mai raspandite substante in natura, mai ales in stare lichida-forma in care acopera mai mult de 2/3 din suprafata globului terestru, alcatuind apele de suprafata. Se poate observa un circuit al apei in natura. Caldura soarelui cauza evaporarea apelor de suprafata, iar vaporii formati se ridica in atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa intervine o scadere de temperatura, o parte din vapori se condenseaza si iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada, grindina; in timpul noptilor racoroase din anotimpurile calduroase se depune roua, iar cand temperaturile solului este sub 00C, se depune bruma- toate acestea formeaza apele meteorice. Apele cazute pe pamant sau rezultate din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile, raurile, marile si oceanele, iar in parte strabat prin straturile de pamant la adancimi diferite, formand apele freatice. Daca in calea lor intalnesc un strat impermeabil, cum ar fi un strat de argila, ele se aduna acolo si formeaza ape subterane. Daca apele subterane, circuland prin diferite straturi, se apropie din nou de suprafata si ies din pamant, se formeaza izvoare subterane.

In natura apa nu este chimic pura. Apele naturale contin cantitati variate de diferite substante: gaze si saruri dizolvate, substante organice si bacterii. Cand contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc ape moi, iar cand contin dizolvate cantitati mari de saruri, mai ales de calciu si de magneziu, se numesc ape dure. Apa de ploaie este cea mai curata dintre toate apele naturale. Fiind insa in contact prelungit cu aerul, ea contine dizolvate componentele acestuia, cum si diferite impuritati din aer, ca: dioxid de carbon, amoniac, acid azotic, iar in regiunile industriale sau le oraselor mari, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, etc. Apele subterane au compozitia cea mai variata dintre toate apele naturale; cantitatea si natura substantelor dizolvate depind de natura straturilor de pamant strabatute si de timpul cat apele au fost in contact cu ele. Apele subterane care contin dizolvate in molecula lor cantitati mai mari de diferite substante solide sau gazoase, ajungand la suprafata si formeaza izvoarele de ape minerale.

3-4. Proprietatile fizice si chimice.

Apa pura este un lichid fara miros si gust are o nuanta albastruie care poate fi observata numai la straturi de o adancime considerabila. La presiunea atmosferica standard (760 mm coloan de mercur sau 760 torr) temperatura de nghetare este de 0oC (32oF), iar punctul de fierbere de 100o C (212 o F). Apa atinge densitatea maxima la 4o C (39 o F) i se extinde la nghetare. Ca majoritatea lichidelor , apa poate exista ntr-o stare supraracita , adica poate ramane in stare lichida sub punctul sau de inghet. Apa poate fi usor racita la circa 25o C (-13o F) fara a nghea , n condiii de laborator sau chiar n atmosfera. Apa supraracita va ngheta daca este agitata , daca se coboara temperatura mai mult , sau daca se adauga un cristal de gheata sau o alta particula. Proprietatile fizice ale apei sunt folosite ca standard pentru a defini , caloria , caldura specifica si latenta , precum i pentru definirea originala a unitati de masa , gramul.

Apa este unul dintre cei mai cunoscuti agenti de ionizare. Deoarece majoritatea substanelor sunt intr-o oarecare masura solubile in apa , adesea apa este considerata ca solventul universal. Apa se combinata cu anumite saruri pentru a forma hidranti. Reactioneaz cu oxizi de metal pentru a forma acizi. Joaca rol de catalizator in multe importante reactii chimice. Experimental s-a demonstrat ca apa este o combinatie chimica foarte stabila. Ea poate fi descompusa la peste 10000C sau cu ajutorul curentului electric: 2H2O = 2H2+ O2 Apa este foarte reactiva din punct de vedere chimic. Ea reactioneaza n anumite conditii cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele saruri. a) Aciunea apei asupra metalelor Metalele: potasiu, calciu, sodiu reactioneaza violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid i degajare de hidrogen. Na + H2O = NaOH + 1/2H2 Magneziul reacioneaz cu apa la cald sau n stare de vapori: Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2 Aluminiul este atacat de apa numai dac este curatat de stratul protector de oxid: 2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2 Fierul nroit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza oxid feroferic (oxid al Fe II i Fe III): 3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2 Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de apa sau de vaporii acestuia. Unele metale se corodeaza n prezenta apei. Atacul este mai puternic n prezenta oxigenului i a dioxidului de carbon. b) Aciunea apei asupra nemetalelor Clorul n reactie cu apa formeaz apa de clor:

Cl2 + H2O = HCl + HclO HclO = HCl + [O] Trecnd un curent de vapori de ap peste cocs(carbon) la temperatura de cel putin 10000C se formeaza un amestec de monoxid de carbon i hidrogen, denumit gaz de apa. Reactia are importanta industriala: C + H2O = CO + H2 c) Aciunea apei asupra oxizilor Apa reacioneaza cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi. Una dintre reaciile cu importanta practic o constituie stingerea varului, reactie puternic exoterma. CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q Hidroxidul de calciu obinut este relativ putin solubil n apa si de aceea la stingerea varului se obtine asa-zisul lapte de var, care reprezinta o suspensie fina de Ca(OH)2 ntr-o solutie saturata de hidroxid de calciu. La dizolvarea dioxidului de sulf n apa are loc si o reactie chimica din care rezulta o solutie acida, acid sulfuros. SO2 + H2O = H2SO3 Reactia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC2 duce la formarea acetilenei, substanta organica utilizata la sudarea si taierea metalelor n suflatorul oxiacetilenic: CaC2 + 2H2O = HC +CH + Ca(OH)2 + Q.

5. Utilizari Rolul apei in organism

Apa reprezinta un excelent dizolvant pentru multe substane i este mediul n care se desfoar cele mai multe reacii chimice legate de metabolismul substanelor i deci de via.Rolul apei n organismul uman este foarte mare.Chimitii tiu foarte bine ce se ntmpl cnd vor ca dou substane s reacioneze ntre ele.De exemplu din carbonatul de sodiu i sulfatul de cupru (piatra vnt) va rezulta carbonat de cupru i sulfat de sodiu.Dac se amestec cele dou pulberi pur i simplu aceast reacie nu va avea loc.Este nevoie ca substanele s fie dizolvate n prealabil n ap pentru ca reacia s aib loc. n organismul uman au loc numeroase reacii chimice care dau natere la cldur, energie i la metabolismul necesar vieii.Aceste reacii au nevoie de un mediu apos, altfel substanele nu se pot desface n ioni, iar reaciile nu pot avea loc. Pe lng aceasta apa nsi este un lectrolit slab, care se disociaz n ion de hidrogen (H+) i hidroxil (OH-).Aceiai ioni au proprieti catalitice, ei accelernd un numr considerabil de reacii care n mod normal ar dura zile ntregi, n prezena ionilor reaciile au loc n cteva secunde. Apa are i proprietatea de a acumula i de a degaja cldur prin evaporare.Aceste nsuiri ale apei au un rol foarte important n fiziologia termoreglrii.La temperaturile ridicate ale verii organismul uman primete mult mai mult cldur dect are nevoie.Dac cldur nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit.Din fericire organismul dispune de o serie de mijloace de eliminare a cldurii.Schimbarea apei din stare lichid n stare gazoas presupune o pierdere de cldur de la corpul unde se afla apa.n corpul omenesc fiecare gram de ap evaporate de pe suprafaa pielii (transpiraie) la temperatura camerei nlesnete pierderea a 580 de calorii mici. Domeniile de utilizare a apei. Apa are un rol esential n ntretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista viata. in organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Ea dizolva i transporta

substantele asimilate si dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism si, evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta n procesul de fotosinteza. Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabila trebuie: - Sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosebit;
-

Sa aiba temperatura cuprinsa ntre 70 i 150C si sa nu varieze mult n timpul anului;

- Sa nu contina materii straine n suspensie sau germeni patogeni;

-

Sa contina aer i CO2 in solutie; incadreze intre anumite limite;

- Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu excepia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.;
-

Sa nu contina NH3 sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice n prutefactii si nici metan. Intrebuitrile apei

Apa se ntrebuineaz la:

- Prepararea solutiilor, fiind cel mai cunoscut solvent; - Obtinerea oxigenului si hidrogenului prin electroliza; - Prepararea celor mai importanti acizi anorganici; - Producerea energiei electrice;

Alimentarii cu apa la constructiile civile

Prin sistem de alimentare cu apa se intelege ansamblul constructiilor,instalatiilor,masurilor si operatunilor prin care apa

captata dintr-o sursa naturala este adusa la calitatea de apa potabila ,este transportata,inmagazinata si distribuita utilizatorilor la calitatea si presinea normala de folosire pentru asigurarea cu apa a unei localitatii. Standardele folosite in managementul resurselor cu apa sunt: -SR 1343-1/1995 care se refere la alimentarii cu apa pentru determinarea cantitatii de apa potabila pentru localitatii -STAS 1478/1990 se refera la alimentarii cu apa la constructiile civile si constructiile industriale -STAS 1846/1990 se refera la determinarea debitelor de apa de canalizare.

A.Fazele de elaborare a documentatiilor tehnico-economice necesare realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentarii cu apa,canalizare , gaze naturale ,fluide tehnologice. Documentatiile tehnico-economice pentru obiectivele de investitii publice se elaboreaza in urmatoarele faze: se face un studiu de prefezabilitate

 se trece la un studiu de fezabilitate se intocmeste un proiect tehnic si caiet de sarcini detalii de executie Documentele tehnico-economice de investitii publice pentru instalatii de alimentari cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice, se elaboreaza pe baza datelor cuprinse in tema de proiectare. Aceasta tema cuprinde urmatoarele teme principale: destinatia, categoria de importanta si caracteristicile constructive ale cladirii: cladiri de locuit, administrative, social-culturale, agrozootehnice; conditiile de confort sau cerintele de estetica ale cladirii; gradul de rezistenta la foc; caracteristicile terenului de fundare al constructiei; clasa de importanta si caracteristicile cladirii din punct de vedere seismic; spatiile pentru amplasarea statiilor de pompare, de hidrofor, a conductelor de apa si canalizare; numarul total de consumatori; parametrii de apa din conducta publica in puctul de racordare sau la sursele proprii de apa si anume: debitul, regimul de furnizare al apei, sarcina hidrodinamica ( presiunea de serviciu); cota radierului, diametrul, si pozitia conductei exterioare de canalizare la care se racordeaza instalatia interioara de

canalizare precum si sistemul caruia ii apartine conducta exterioara de canalizare; sursa de caldura si sistemul de preparare a apei calde de consum; 1. Studiul de prefezabilitate Studiu de prefezabilitate-reprezinta tehnico-economica prin care persoana juridica fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului de investitie. Studiul de prefezabilitate se intocmeste de catre o persoana juridica si se aproba de conducerea persoanei juridice. Continutul cadru al studiului de prefezabilitate este urmatorul: denumirea obiectivului de investitii; elaborarea stadiului de prefezabilitate; ordonatorul principal de credite persoana juridica achizitoare (investitor); amplasamentul (judet, localitate, nr. ); tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei; valoarea totala estimativa a obiectivului de investitie precum si cheltuieli pentru: studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate si obtinerea avizelor legale necesare elaborarii celor 2 studii; 2. Studiul de fezabilitate Reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai investitiei, prin care trebuie sa se asigure utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de capital si a cheltuielilor materiale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale din domeniul respective.

3. Proiectul tehnic si caietul de sarcini Reprezinta documentatii scrise si desenate pentru care se elibereaza autorizatia de construire si care fac parte din documentele de licitatie, pe baza carora se intocmeste oferta. Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat, etapa in care au fost stabilite elementele si solutiile principale ale lucrarii, in conformitate cu prevederile legale. 4. Detalii de executie Se elaboreaza in conformitate cu materialele si tehnologiile de executie propuse, dar cu respectarea stricata a prevederilor proiectului tehnic, fara sa fie necesar sa se suplimenteze cantitatile de lucrari respective si fara sa se depaseasca costul lucrarii.

B. Incadrarea obiectivelor de investitii publice pentru instalatii de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fuide tehnologice in sistemul de lucrari hidroutilitare si de gaze ale localitatilor; -Autorizatia de constructie reprezinta actul eliberat de primaria municipiului, orasului, sau comunei pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor legale referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea instalatiilor respective. Cererea de eliberare a autorizatiei trebuie insotita de un certificat de urbanism emis de catre organele competente cu respectarea urmatoarelor reglementari de urbanism si amenajarea teritoriului: 1. Regulamentul general de urbanism ; 2. Planul urbanistic general (P.U.G); 3. Planul urbanistic zonal ( P.U.Z); 4. Planul urbanistic de detaliu ( P.U.D);

5. Regulamentul local de urbanism; - Planurile PUG si PUZ stabilesc solutiile generale de alimentare cu apa, canalizare si gaze naturale din perspectiva dezvoltarii localitatii in ansamblul ei. - Planul urbanistic de detaliu ( PUD)= stabileste conditiile de amplasare si de executie pe un anumit teren a unuia sau mai multe obiective tinand seama de particularitatile generate de teren, de vecinatatile acesteia si cerintele functionale. - Avize si acorduri Realizarea obiectivelor de investitii pentru instalatiile de alimentare cu apa si canalizare este conditionata de obtinerea unor avize si acorduri dintre care cele mai importante sunt: 1. Certificatul de urbanism= care cuprinde elementul principal, regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si al constructiilor si este emis de primarii sau prefecturi; 2. Acordul energetic pentru utilizarea de gaze naturale si instalatii de incalzire a locuintelor individuale pentru producerea apei calde de consum si pentru aparatele de utilizare din bucatarii la cladirile de locuit; 3. Acordul de mediu sau autorizatia de mediu care stabileste conditiile de realizare a obiectivului de investitie din punct de vedere al impactului asupra mediului. Este eliberat de agentia de protectie a mediului. Avizul inspectoratului general al corpului pompierilor militari precum si alte avize cum ar fi: protectie sanitara sau protectia muncii.

C.Reglementari tehnice specifice pentru instalatiile sanitare, de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice Proiectarea, executarea, montarea, exploatarea si postutilizarea acestor instalatii se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice, cuprinse in : acte legislative ; normative de proiectare si executare, respective de exploatare a instalatiilor; ghiduri, regulamente, instructiuni; standarde. D.Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de arhitectura ale cladirii Cerintele esentiale de calitate si criterii de performanta pentru instalatii sanitare de alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale si fluide tehnologice; Executarea instalatiilor sanitare, de alimentare cu apa si canalizare se face astfel incat sa analizeze si sa mentina pe intreaga durata de utilizare a urmatoarelor cerinte esentiale de calitate: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; siguranta la foc; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

 protectie impotriva zgomotului;

Caracteristicile cladirii de locuit. Obiectivul proiectului il constituie instalatia de incalzire centrala si instalatia sanitara la casa de locuit. Descrierea instalatiei. Instalatia de incalzire centrala si instalatia sanitara au drept scop asigurarea unui grad de confort in incaperi prin ocuparea eficienta a locurilor aferente ,centralei termice si a obiectivelor sanitare din baie. Structura functionala a obiectivului proiectat a necesitat producerea urmatorilor agenti termici: -apa calda cu temperature de maxim 85C pentru instalatia de incalzire. -apa calda menajera preparata de centrala termica la temperature de 50C Tevile de distributie a agentului termic vor fi din cupru iar cele din canalizare vor fi din pvc. Tevile de canalizare sunt imbinate prin mufe si sunt amplasate mascat in nise sau zidurii. Centrala termica este de tip mural (pe gaze) aplasata pe perete in bucatatrie . Suprafata totala a cladirii de locuit este de 214 m,din care la parter sunt 70 m,la etajul I sunt 74 m,si la etajul al-II-lea sunt 70 m. Casa este compusa din : -Parter,unde se gaseste un living de 11 m,o bucatarie de 20 m,o baie de 12 m,si doua holurii: unul de 12 m si unul de 15 m.

-Etajul I ,unde se gasesc un dormitor de30 m ,o baie de 8m,un dressing de 4 m2 ,o terasa de 4 m,o camera de zii de11m, si doua holuri unul de 14m2 si unul 3de m2 -Etajul II,unde avem o sala de 21 m,o baie de 10 m,doua holurii: unul de 14 m ,altul de 4 m si un dormitor de 21 m.

E.Calculul hidraulic al conductelor de distribuite

Debitul specific de calcul al unei armaturi pentru un obiect sanitar (robinet,baterie),care se mai numeste si consum specific ,este un debit conventional si se exprima in l/s. Echivalentul de debit al unei armaturi pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul dintre debitul specific al unei armaturi qs si un debit specific qsude valoare 0,20 l/s. E= q
qs

su

Presiunea nominala de utilizare (de servici) in sectiunea de iesire a apei din armatura care asigura in aceasta sectiune o viteza medie a jetului de apa corespunzatoare debitului specific. Debitul de calcul qc=qmz+y qmz ,unde: qmz=debitul mediu zilnic de apa exprimat in l/s y=cuantila distributiei de repartitie normala ,ea este in functie de gradul de asigurare a necesarului de apa dupa cum urmeaza: 1)pentru cladirii prevazute cu instalatii interioare de instalatii cu apa rece si apa calda preparata centralizat sau cu incalzitoare instantanee cu gaze sau electrice,y=2,326

2)pentru cladirii prevazute cu instalatii interioare de apa rece si calda ,preparata cu incalzitoare locale cu combustibil lichid sau solid y=2,54 Debitul mediu zilnic pentru dimensionarea conductelor exterioare

Nxq sz qmz= 3600 xn unde: oz

N=numarul de persoane corespunzator uni necesar specific (3 persoane in cazul de fata) qsz=necesarul de apa spacific pe zi noz=numarul mediu de ore pe zi de utilizare a apei.Pentru cladirile de locuit noz=19ore/zi. Debitul mediu zilnic pentru conductele din interiorul cladirilor

nxqs qmz= 3600 xn oz

q sp

q sz

,unde:

n=numarul armaturilor din interiorul cladirilor de acelasi fel qs=debit specific al unei armaturi qsp=debit specific pentru o persoana noz=19/24 qsp=
nxq s N

Echivalentul de debit al unei armaturi E= q

q s

su

qs=qsuxE=

Pentru baterii qs-baterii=qs1+qs2+qs3=0,21+0,30+0,20=0,71 l/s Pentru lavoar : qs1=3x0,20x0,35=0,21 l/s Pentru dus flexibil: qs2=3x0,20x0,50=0,30 l/s Pentru spalator: qs3=1x0,20x1=0,20 l/s Pentru robineti Pentru spalator si dus :qs1=8x0,20x1=1,6 l/s Pentru lavoar:qs2=6x0,20x0,35=0,42 l/s Pentru rezervor closet : qs3=3x0,20x0,50=0,30 l/s Pentru masina de spalat : qs4=1x0,85x0,20=0,17 l/s Pentru robinet simplu sau dublu de serviciu :qs5=3x0,20x1=0,60 l/s

Debitul mediu zilnic pentru conductele din interiorul cladirilor Pentru baterii : qsp-baterii=
7x0,71 =1,65 3

l/s

Pentru robineti: qsp-robineti=qsp1+qsp2qsp3+qsp4+qsp5=1,06+1,26+0.3+0,05+0,60=6,47

8x1,6 =4,26 l/s 3 6x0,42 Pentru lavoar: qsp2= 3 =1,26 l/s 3x0,3 Pentru rezervor de closet : qsp3= 3 =0,3 l/s 1x0,17 Pentru masina de spalat:qsp4= 3 =0,05 l/s 3x0,60 Pentru robinet simplu de servici:qsp5= 3 =0,60

Pentru spalator :qsp1=

l/s

qsp=qsp baterii+qsp robineti=1,65+6,47=8,12 l/s

qsz- in interior = Pentru baterii

280 x3 24

=35 l/s zilnic

qmz= 3600 x19 / 24 x 1,65 =0,023 l/s Pentru robineti interiori qmz=qmz1+qmz2+qmz3+qmz4+qmz5=0,110 l/s Pentru robineti spalator si dus flexibil:qmz1= 3600 x19 / 24 x 4,26 =0,023l/s Pentru lavoar:qmz2= 3600 x19 / 24 x 1,26 =0,015 l/s Pentru rezervor closet:qmz3= 3600 x19 / 24 x 0,3 =0,023 l/s Pentru masina de spalat qmz4= 3600 x19 / 24 x 0,05 =0,026 l/s Pentru robineti de serviciu qqmz5= 3600 x19 / 24 x 0,60 =0,023 l/s
3 x8,12 3x 0,60 35 1x0,17 35 3 x0,3 35 6 x 0,42 35 8 x1,6 35

7 x0,71

35

qmz-exterior= 3600 x19 / 24 =0,0053 l/s qc=

0,0053 x2,236+0,0053=0,168

l/s

Calculul necesarului de apa Conform STAS 1478/1991 Qzi med=n x Nspi unde : n=numarul de persoane din locuinta Nspi=necesarul de apa specific Nspi=20 l/zi Qzi med=3x20=60 l/zi =0,06 m3/zi

Qzi max=Qzi medxKzi ,unde : Kzi=coeficient de variatie zilnica si are valori intre 1,1 si 1,25,aleg 1,20 Qzi max=Qzi medxKzi=60x1,20=72 l/zi=0.072m3/zi Qorar max=KOxKzixNixNspi ,unde : Ko=coeficient de neuniformitate a debitului orar=2,8 Kzi=coeficient de variatie zilnica si are valori intre 1,1 si 1,25,aleg 1,20 Ni= numarul de persoane din locuinta Nspi=necesarul de apa specific Nspi=20 l/zi Qorar max=KOxKzixNixNspi=2,8x1,20x3x20=201,6l/zi=0,2016m3/zi Debitele cerintelor de apa Qs zi med=KpxKsx Qzi med Qs zi max=KpxKsxQzi max Qzi orar max=KpxKsxQorar max unde : Kp=coeficient de spor dat de pierderile de apa in sistemul de alimentare cu apa si are valoare 1,1 conform STAS 1478/1990 KS=coeficient de spor dat de nevoile tehnologice proprii ale sistemului de alimentare cu apa si are valoarea 1,02 Qs zi med=KpxKsx Qzi med=1,1x1,02x60=67,32l/zi=0,06732m3/zi Qs zi max=KpxKsxQzi max=1,1x1,02x72=80,78l/zi=0,08078m3/zi Qzi orar max=KpxKsxQorar max=1,1x1,02x201,6=226,19l/zi=0,226m3/zi

Debitul de ape pluviale Conform STAS 1846/1983 Qpl=m x s x I x unde : m=coeficient de calcul=0,8 s=s1+s2 unde s1=suprafata in m2 a acopoerisului =72m2

s2=suprafata in m2 a aleilor si spatiilor verzi=70m2 s=s1+s2=72+70=142m2 I=intensitatea ploii si se face media pentru anii ploiosi si pana in prezent I=360l/hectar = 10000 =0,036l/m2
=coeficient de calcul
360

avand valori intre 0,6 si 0,65 ,aleg 0,63

360

Qpl=m x s x I x =0,8x142x 10000 x0,63=2,57l/zi=0,00257m3/zi Canalizarea menajera Conform STAS 1847/1990 ,debitul de ape uzate menajere se determina aplicand 80%din necesarul de apa potabila furnizate de consumator.
80 =67,32x0,8=53,85l/zi=0,05385m3/zi 100 80 Qn zi max=Qzi maxx 100 =226,19x0,8=180,95l/zi=0,18095m3/zi

Qn zi med=Qzi med x

F. Deviz de materiale

Locuinta fiind structura pe trei nivele se poate elabora un deviz de materiale in functie de fiecare nivel ,astfel avem: a) la parter sunt necesare: -9 robinet cu ventil drept -2 robineti cu ventil cu colt -2 baterii de amestec -1 baterie de amestec de baie cu dus si tija flexibila -1 sifon de tip U -aproximativ 21m de conducte de cupru pentru apa rece si calda -aproximativ 8 m de conducte de pvc pentru canalizare menajera b) la etajul intai: -4 robineti cu ventil drept -1 robinet cu ventil cu colt -1 baterie de amestec -1 baterie de amestec cu dus si tija flexibila -1 sifon de tipU -aproximativ 6 m de conducte de cupru pentru apa rece si calda -aproximativ 2 m de conducte de pvc pentru canalizare menajera c) la etajul al doilea: -4 robineti cu ventil drept -1 robinet cu ventil cu colt -1 baterie de amestec

-1 baterie de amestec cu dus si tija flexibila -1 sifon de tipU -aproximativ 5 m de conducte de cupru pentru apa rece si calda -aproximativ 3 m de conducte de pvc pentru canalizare menajera Devizul total de materiale al locuintei este urmatorul: -17 robineti cu ventil drept -4 robineti cu ventil cu colt -4 baterii de amestec -3 baterii de amestec cu tija flexibila -3 sifoane de tip U -aproximativ 32 m de conducte de cupru pentru apa rece si apa calda -aproximativ 13m de conducte de pvc pentru canalizare

ANEXE