CONVENIA PENTRU APRAREA DREPTURILOR OMULUI I LIBERTILOR FUNDAMENTALE

-Drepul la libertate fizic i siguran-

Student Dumitru Alexandru-Mihail Anul IV Drept

NOIUNEA DE DREPTURI FUNDAMENTALE

Drepturile i libertile fundamentale ale omului i ceteanului constituie nu doar o realitate ci i o finalitate a ntregii activiti umane, bineneles a aceleia democratice i progresiste. De aici i atenia cuvenit care este acordat aproape peste tot n lumea actual, problemelor teoretice i practice referitoare la drepturile omului, la protecia i respectul libertilor fundamentale ale persoanei umane.1 Drepturile omului si libertatile fundamentale ne permit sa ne dezvoltam si sa ne utilizam deplin calitatile noastre umane, inteligeta, talentul si constiinta si sa ne satisfacem nevoile spirituale. Ele sunt bazate pe dorinta omului de a trai intr-o lume in care demnitatea inerenta si bunastarea fiecarei persoane umane se vor bucura de respect si protectie. Negarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului nu este numai o tragedie individuala si personala, dar creeaza, de asemenea premizele nelinistilor sociale si politice aruncand semintele violentei si conflictului in si intre societati si natiuni.1 Dupa cum enunta prima propozitie a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane reprezinta fundamentul libertatii, justitiei si pacii in lume. Declaratia Universala a Drepturilor Omului este cea mai importanta declaratie oficiala internationala privind drepturile inalienabile si inviolabile ale tuturor membrilor spetei umane. Aceasta declaratie a fost proclamata intr-o rezolutie a Adunarii Generale la 10 decembrie 1948, ca un ideal comun sper care trebuie sa tinda toate popoarele si natiunile privind respectul drepturilor omului. Ea cuprinde numeroase drepturi civile, politice, ecomomice, culturale si sociale la care oamenii din toata lumea sunt indreptatiti. Declaratia Universala a Drepturilor Omului este, de asemenea, primul segment al Declaratiei Internationale a Drepturilor Omului, care include Conventia Internationala privind Drepturile Economice, Culturale si Sociale, Conventia Drepturilor Civile si Politice si Protocolul Optional (la ultima conventie) Adoptate de Adunarea Generala in 1966. Primele doua articole din Declaratia Universala evidentiaza ca toate fiintele umane, fara distinctie, se nasc libere si egale in demnitate si drepturi si enunta principiile de baza ale egalitatii si nediscriminarii in dreptul de a se bucura de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Urmatoarele 19 articole trateaza drepturile civile si politice de care fiecare persoana este indreptatita sa se bucure. Acestea sunt:
1

Nicolae Purd,Protecia drepturilor omului, Editura Lumina Lex,Bucureti, 2001, p.26,27

-dreptul la viata, libertate si siguranta; -libertatea de a nu fi tinut in sclavie; -dreptul de a nu fi supus terorii, tratamentelor si pedepselor inumane sau degradante; -recunoasterea personalitatii juridice in fata legii; -protectie egala in fata legii; -dreptul la un remediu juridic, efectiv, pentru violarea propriilor drepturi; -dreptul de a nu fi arestat, inchis sau exilat arbitrar; -dreptul la o judecata dreapta si la o audiere publica de catre un tribunal independent si impartial; -prezumtie de nevinovatie pana cand vinovatia este dovedita; -interzicerea condamnarii pentru un act care nu a constituit un delict penal la momentul comiterii lui; -libertatea de a nu fi supus amestecului in viata intima, familie, casa sau corespondenta; -libertatea de circulatie incluzand dreptul de a-si parasi sau de a se intoarce in tara sa; -dreptulde a cere azil; -dreptul la o nationalitate; -dreptul la casatorie si la intemeierea unei familii; -dreptul de a avea o proprietate; -libertatea gandirii, constiintei si religiei; -libertatea de opinie si expresie; -libertatea de adunare si asociere pasnica; -dreptul de a paricipa la guvernarea unei tari; -dreptul de acces legal la serviciile publice dintr-o tara. Problematica drepturilor i libertilor fundamentale ale omului i ceteanului este reglementat de dreptul constituional n plan intern i este n acelai timp obiect al reglementrilor de drept internaional public. Conceptele de drepturi ale omului i drepturi ale ceteanului solicit o analiz atent n interferena, dar i n individualizarea lor, deoarece, ele se condiioneaz dar nu se suprapun n mod perfect. Conceptul drepturilor omului, astfel cum a fost elaborat pe plan internaional, servete ca un important suport pentru fundamentarea ideii existenei drepturilor i libertilor ceteneti. Conceptul drepturilor omului are osemnificaie mult mai larg dect acela al drepturilor ceteneti,deoarece drepturile omului sunt drepturi universal valabile,aplicabile tuturor fiinelor umane, n timp ce drepturile ceteneti sunt, potrivit nsi denumirii lor, specifice unui anumit grup de oameni i anume cetenii unui anumit stat.O prim problem teoretic o constituie definireadrepturilor fundamentale ceteneti.Pentru definirea lor trebuie sa lum n consideraie c:2 a)sunt drepturi subiective b)sunt drepturi eseniale pentru ceteni; c)datorit importanei lor sunt nscrise n acte deosebite,cum ar fi declaraii de drepturi, legi fundamentale(constituii). Drepturile fundamentale ale cetenilor nu constituie o categorie de drepturi deosebite prin natura lor de celelalte drepturi subiective. La fel ca orice drepturi
2

Ioan Muraru,Drept constituional i institutii politice, Editura Actami,Bucuresti, 1998.,p165

subiective ele constituie o anumit facultate (posibilitate) recunoscut de dreptul obiectiv unei persoane de a adopta o anumit conduit juridic sau de a cere celuilalt sau celorlalte subiecte o atitudine corespunztoare i de a beneficia de protecia i sprijinul statului n realizarea preteniilor legitime. Constatnd c drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, nu nseamn c se neag utilitatea categorieidrepturilor fundamentale ceteneti; aceasta deoarece dei nu au un specific propriu nici din punct de vedere al naturii juridice i nici al obiectului lor, drepturile fundamentale ale cetenilor i justific pe deplin existena ca o categorie distinct de celelalte drepturi subiective datorit importanei economice, sociale i politice pe care o au. Deoarece au aceast poziie important n cadrul drepturilor subiective, drepturile fundamentale sunt cuprinse n textul Constituiei, care le investete cu garanii juridice speciale. Deoarece normele constituionale se gsesc n fruntea ierarhiei celorlalte norme juridice, acestea trebuind s fie conforme cu normele constituionale, urmarea este c drepturilefundamentale, deoarece sunt prevzute i garantate deConstituie, se ridic prin for lor juridic deasupra tuturorcelorlalte drepturi subiective. Totodat astzi, sub forma dedrepturi ale omului, drepturile fundamentale ale cetenilor, spre deosebire de alte drepturi, i gsesc ocrotire i n o serie dedocumente internaionale, cum ar fi Declaraia universal adrepturilor omului i cele dou Pacte din 1966 adoptate deAdunarea General a O.N.U. innd cont de cele precizate mai sus,prin noiunea dedrepturi fundamentale ceteneti se desemneaz acele drepturi ale cetenilor care, fiind eseniale pentru existenta fizic, pentru dezvoltarea material i intelectual a acestora, precum i pentru asigurarea participrii lor active la conducerea statului, sunt garantate de nsi Constituia.3

Dreptul omului la libertate fizic i siguran Dreptul la integritatea persoanei Orice persoan are dreptul la integritate fizic i psihic. In cadrul medicinii i biologiei , trebuie respectate n principal urmtoarele:consimmntul liber i n cunotiin de cauz al persoanei implicate, conform prevederilor legii; interzicerea practicilor de eugenie, n special a acelora care au drept scop selecia persoanelor; interzicerea utilizrii corpului uman i prilor sale, ca atare, ca surs de profit; interzicerea clonrii umane n scopul reproducerii. Interzicerea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nimeni nu poate fi supus torturii i nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante Interzicerea sclaviei i a muncii forate.In Uniune este interzis inerea n sclavie sau n servitute a unei persoane. Deasemenea, nimeni nu poate fi constrns s presteze o munc forat sau obligatorie i este interzis traficul cu fiine umane. Nu se consider munc forat sau obligatorie n acest sens orice munc impus n mod normal unei persoane supuse deteniei n condiiile prevzute de art 5 din Convenie European a Drepturilor Omului sau n timpul n care se afl n libertate condiionat; orice serviciu cu caracter military sau, n cazul celor care refuz s satisfac serviciul militar din motive de contiin , n rile n care
3 Tudor Drganu,Drept constituional i institutii politice, EdituraLumina Lex, 1998, Volumul 1, p.151

acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu n locul serviciului militar obligatoriu; orice serviciu impus n situaii de criz sau de calamiti care amenin viaa sau bunstarea comunitii; orice munc sau serviciu care face parte din obligaiile civile normale. Articolul 22 din Constituie consacr trei drepturi fundamentale ceteneti aflate ntro strns legtur. Aceste drepturi sunt dreptul la via, dreptul la integritate fizic i dreptul la integritate psihic. Dreptul la via presupune n primul rnd, c nici opersoan s nu poat fi privat de viaa sa n mod arbitrar, art.22 alin.(3) interzicnd pedeapsa cu moartea . Pedeapsa cu moartea nu constituie doar o nclcare a drepturilor naturale ale omului, ns este n acelai timp o cruzime ce rareori s-a dovedit dreapt. Mai mult, ea produce efecte ireparabile, istoria dovedind c defoarte multe ori c ea a fost efectul unor grave erori judiciare i c nu ntotdeauna a fost pedepsit ceea ce trebuia astfel pedepsit. Aceast interdicie este absolut, nefiind admis nici o excepie.n ceea ce privete dreptul la integritate fizic i psihic,art.22, alin.(2), prevede c nimeni nu poate fi supus torturii i niciunui fel de pedeaps sau de tratament inuman sau degradant.Orice atingere adus integritii persoanei trebuie sancionat delege, ns dac totui aceasta se impune din considerente sociale,ea se face numai prin lege i n condiiile art.49 (spre exemplu,recoltarea de probe de snge pentru dovedirea intoxicaieialcoolice, vaccinarea pentru combaterea unei epidemii, etc.). O problem controversat este aceea de a ti cnd ncepes fie operant i cnd nceteaz dreptul la via i la integritatefizic. Astfel, dac se pornete de la concepiile religioase, atunci ntreruperile voluntare ale sarcinii nu ar trebui sa fie acceptatedect n cazuri extreme (spre exemplu, atunci cnd viaa mameieste n pericol). n sfrit, dac dreptul la integritate fizic esteprelungit i dup moarte, preluarea autorizat n scopuri medicalede organe ale unor persoane decedate ar fi ilegal, la fel ca iutilizarea pentru disecii a cadavrelor.4 Un corolar al dreptului la via i la integritate fizic i psihic l constituie i dreptul fundamental prevzut de art.26,adic dreptul la viaa intim, familial i privat. Textul legiifundamentale oblig autoritile statului la respectul vieii intime,familiale i private i la ocrotirea mpotriva oricror atingeri dinpartea oricrui subiect de drept. Astfel, nimeni nu poate s se amestece n viaa intim, familial sau privat a persoanei fr aavea consimmntul acesteia, consimmnt care trebuie sa fieliber exprimat. n acest sens: - judectorii au obligaia de a declara edin secret e judecat n procesele n care publicitatea ar afecta viaa intim, familiali privat; -se consider atentat la viaa intim a persoanei ascultarea, nregistrarea sau transmiterea imaginilor sau a valorilor uneipersoane, fr consimmntul acesteia; -este interzis, de asemenea, aducerea la cunotina public aaspectelor din viaa conjugal a persoanelor.Alin.2 al aceluiai articol consacr dreptul fiecrei persoanefizice de a dispune de ea nsi, cu condiia de a nu nclca drepturile i libertile altora, ordinea public sau bunelemoravuri. Potrivit cu aceast consacrare constituional numai persoana poate dispune de fiina sa, de integritatea safizic i de libertatea sa;5 -persoana are dreptul de a dispune de corpul sau; - n virtutea acestui drept, persoana are dreptul de a participa casubiect de anchete, investigaii, cercetri sociologice,psihologice, medicale, tiinifice i de a accepta transplantul deorgane i esuturi.Dreptul persoanei de a dispune de corpul su nu
4

T. Drganu, op.cit., p.158 Mihai Bdescu,Drept constituional i instituii politice, EdituraLumina Lex, Bucureti, 2010, p.199

seconfund cu dreptul de sinucidere.Ca i alte drepturi sau liberti fundamentale i dreptulpersoanei de a dispune de ea nsi comport anumite limite.Aceste limite privesc: -examenul sntii impus pentru angajarea n munc sau nvederea ncheierii cstoriei; -examenele medicale pentru combaterea bolilor venerice i atoxicomaniei; -vaccinrile obligatorii.

Sigurana
Acest drept fundamental este numit de ctre englezihabeas corpus, ei nelegnd prin aceast sintagm garaniaoferit de Constituie fiecrui cetean, conform creia o datreinut sau arestat, acesta va fi prezentat fr ntrziere unui juriuchemat s se pronune fie pentru meninerea nvinuitului n starede detenie, fie pentru punerea acestuia n libertate.Astzi prin siguran ca drept fundamental se nelegegarania dat de Constituie cetenilor i tuturor persoanelorcare se afl pe teritoriul statului mpotriva oricror forme abuzivede represiune i n special, mpotriva oricror msuri arbitrare aleorganelor de stat avnd ca obiect privarea lor de libertate prinarestare sau detenie. Acest drept fundamental este prevzut n art.23 alConstituiei care stipuleaz: (1) Libertatea individual i sigurana persoanei suntinviolabile. (2) Percheziionarea, reinerea sau arestarea unei persoanesunt permise numai n cazurile i cu procedura prevzute delege. (3) Reinerea nu poate depi 24 de ore. (4) Arestarea se face n temeiul unui mandat emis demagistrat, pentru o durat de cel mult 30 de zile. Asupralegalitii mandatului, arestatul se poate plnge judectoruluicare este obligat s se pronune prin hotrre motivat.Prelungirea arestrii se aprob numai de instana de judecat. (5) Celui reinut sau arestat i se aduc de ndat la cunotin, n limba pe care o nelege, motivele reinerii sau ale arestrii,iar nvinuirea, n cel mai scurt termen; nvinuirea se aduce lacunotin numai n prezenta unui avocat, ales sau numit dinoficiu (6) Eliberarea celui reinut sau arestat este obligatorie dacmotivele acestor msuri au disprut. (7) Persoana arestat preventiv are dreptul s cear punereasa n libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauiune. (8) Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti decondamnare, persoana este considerat nevinovat. (9) Nici o pedeaps nu poate fi stabilit dect n condiiile i ntemeiul legii;Sigurana ca drept fundamental se bazeaz pe ctevaprincipii eseniale ale dreptului, cum ar fi: -principiul legalitii incriminrilor i pedepselor; -principiul independentei justiiei; -garantarea dreptului la aprare; -interdicia nfiinrii de jurisdicii de excepie: este interzis nfiinarea de instane extraordinare (art.125 din Constituie). -principiul neretroactivitii: legea dispune numai pentru viitor,cu excepia legii penale mai favorabile (art.15 alin.2 dinConstituie)

Declaratia Universala a Drepturilor Omului cere fiecarei persoane si fiecarui organism al societatii sa promoveze respectul pentru drepturile omului si sa se lupte pentru recunoasterea lor universala si efectiva. Individual, in comunitatea sa si prin organizatiile neguvernamentale, fiecare persoana poate promova educatia drepturilor omului, incuraja respectul acestora la nivel national si lupta pentru deplina participare a tarii sale la eforturile Natiunilor Unite de a proteja la scara internationala drepturile omului. Importanta impactului pe care simplii cetateni il pot avea actionand impreuna pentru pace si drepturile omului nu trebuie subestimate.