Calculul construciilor avnd centrul de greutate situat la nalime i acionate de fore orizontale

1.Calculul construciilor inalte cu centrul de greutate situat la nlime

Aceste construcii sunt reprezentate prin couri de fum,castele de ap,turnuri de televiziune,turnuri de
rcire,reazeme pentru linii electrice i de telecomunicaii,silozuri,elevatoare.
O caracteristic a acestor construcii este faptul c centrul de greutate este amplasat la nime fa de
nivelul terenului inconjurtor i dimensiunile n plan ale construciilor sunt mici in raport cu nlimea ei.
Aceste construcii preiau incrcri mari din vnt precum i solicitri seismice care trebuie transmise
terenului de fundare,hotartoare pentru aceste construcii fiind nedepireaunei anumite nclinri limit
admise.n aceast situaie,de multe ori nu se ajunge la mobilizarea complet a capacitii portante pe care
o are terenul de fundare.Rezolvarea problemei impune n mod imperios luarea n considerare a
interaciunii dintre construcii i terenul respectiv a crui deformabilitate trebuie cunoscut.
Rezolvarea aproximativ a problemei const m a limita valoarea reperului presiunilor extreme,maxim
si minim de pe talpa fundaiei:

c
p
p
s
2
1


Acest rezolvare nu ine ns seama de conlucrare,respectiv de condiia unor deformaii conforme
pentru fundaii i teren.

In fig. 1 se prezint modul de deformare a ansamblului construcie-teren,considernd structura si
fundaia ca rigide,ceea ce in general corespunde soluiilor curente adaptate pentru acest gen de construcii.


-suprastructura si fundaiile sunt flexibile-a;
-suprastructura rigid si fundaiile sunt flexibile-b;
-suprastructura flexibil si fundaia rigid-c;
-suprastructura si fundaia rigid-d;




Datorit nclinrii construciei i a legturii rigide dintre elevaia si fundaia ei,construcia in ansamblu
se va nclina cu acelai unghi ca i fundaia,sub aciunea unei solicitri orizontale.Prin aceast
nclinare,centrul de greutate al construciei iese din vertical,greutatea ei dnd natere la un moment,n
raport cu centrul de greutate al tlpii fundaiei.Acest moment suplimentar se adaug momentului dat de
fora orizontal care a acionat construcia i care a dat natere la nclinarea ei.
Dac momentul iniial,calculat fa de centrul tlpii fundaiei a avut valoare M
0
,prin ieirea din
vertical a construciei,se adaug un moment suplimentar M
1
,valoarea lui va fi:
h tg e e G M = =
1 1 1 1
iar | in care,
G -este greutatea construciei

1
e -excentricitatea provocat de nclinarea construciei

1
| -unghiul de nclinare a fundaiei
h nlimea centrului de greutate fa de teren.
Acest moment suplimentar M
1
va produce o nou nclinare,care va da natere unei noi excentriciti e
2

si unui nou mement M
2
egal cu:
h tg e e G M = =
2 2 2 2
iar |
Din aproape n aproape,vom ajunge n final la un moment M
n
egal cu:
n i n
M M M M M + + + + + = ...... .......
1 0

deci la o serie,care pentru a nu compromite construcia va trebui s fie convergent.
Dimensionarea fundaiei va trebui s se fac la momentul final M
n
,in cazul n care seria este
convergent i nu se depete capacitatea portant a trenului i nclinarea limit maxim.n caz contrar se
va redimensiona fundaia.
Pentru a reyolva problema este necesar s se aleag un model mecanic pentru terenul de fundare.Se pot
folosi dou metode mecanice utlizate in mod curent:
-modelul Winkler;
-semispaiul elastic,izotrop i omogen.

n primul caz,pornind de la relaia de baz:
1 1
w K p =
nclinarea fundaiei,care este n general mic(cea admis pentru construcii nalte rigide de 4%) se poate
calcula cu relatia:
1
min , max ,
1
| | =

=
K D
p p
tg
i i
n care,
max , i
p -este presiunea maxim pe talp sub aciunea momentului.
min , i
p - este presiunea minim pe talp sub aciunea aceluiai moment.
D-diametrul fundaiei.
K-coeficientul de rigiditate a terenului de fundare.
Presiunile
max , i
p i
min , i
p admitnd o distribuie plan a presiunilor pe talp vor fi:

si
1
max ,
W
M
A
G
p
i
+ =
W
M
A
G
p
i
1
min ,
=
iar diferena lor va fi:
max , i
p -
min , i
p =
W
M
i
2
iar
f
i i
kI
M
kIW
M
= =
2
1
| n care,


f
I este momentul de inerie a suprafeei circulare a tlpii fundaiei.
Excentricitatea e
i
ca fi:
1
| = h e
i
de unde rezult momentul suplimentar

1 1 1
| = = h G e G M
Excentricitatea sub aciunea momentului iniial va avea valoarea:

f
c
i
kI
h M
e = iar primul moment suplimentar va fi

0 1
M
kI
h G
M
f
=
Momentul suplimentar M
i
va avea valoarea

0 1
M
kI
h G
M
i
f (
(

=
Momentul final va fi


= = (
(

= =
n
i
n
i
i
f
i n
M
kI
h G
M M
1 1
0
sau desfaurat
(
(

(
(

+
(
(

+ + + =
n
f
i
f f
n
kI
h G
kI
h G
kI
Gh
M M .......... ........ 1
0


Suma din parantez este progresie geometric cu relaia Gh/kI
f
,care pentru a fi convergen va trebui s
aibe relaia mai mic dect 1,respective:
1 <
f
kI
h G


Pentru calculul momentului final M
n
trebuie calculat suma termenilor progresiei geometrice,care pentru
raia mai mic dect 1 va fi:

1
1
1
1
1
1
x x
x
x
x
S
n n

= pentru n


Rezult:


f
kI
h G
S

=
1
1


Iar momentul final M
n
va fi:

f
n
kI
h G
M
M

=
1
0

u
u

n cazul cnd pentru teren se adopt ca model mecanic semispaial omogen,izotrop i liniar deformabil:
( )
1 3
1
2
1
4
1 3
u
u
u ~

=
r E
M
tg
m
m

n rest relaiile pastreay valabilitatea i deci:
( )
0
1
3
2
1 1 1
1
4
3
M
r E
Gh
Gh e G M
m
m

= = =
u
u
Iar momentul final:
( )
0 3
2
1
4
3
M
r E
Gh
M M
i
m
m
i n

(

= =

u
sau

( )
3
2
0
1
4
3
1
r E
Gh
M
M
m
m
n
u

=
Deducerea relaiilor de calcul pentru M
n
s-a fcut n ipoteza unui contact permanent dintre talpa fundaiei
i terenul de fundare,astfel c nu se admit tensiuni de ntindere ntre talpa fundaiei i teren.

4.2.6.2. Calculul constructiilor rigide incastrate in teren tinand seama de conlucrarea teren-fundatie
In cazul reazemelor liniilor electrice si de telecomunicatii, in scopul unei mai bune utilizari a
capacitatii portante a terenului de fundare si tinand seama de specificul solicitarii lor, se ia in calcul si
rezistenta pamantului pe fetele laterale ale fundatiei. Modelul mecanic folosit pentru rezolvarea
problemei este modelul Winkler cu coeficientul de rigiditate liniar variabil cu adancimea.
In fig. 4.17. se da fundatia unui stalp pentru o linie electrica aeriana. Fortele exterioare care
actioneaza asupra sa se pot reduce in raport cu punctul de incastrare a stalpului in fundatie.
Sub actiunea solicitarilor exterioare fundatia va suferi o deformatie, reflectata printr-o deplasare
x
A , pe orizontala, o deplasare
y
A , pe vertical si o rotire .Datorita acestori deplasari se mobilizeaza
rezistenta terenului inconjurator, atat pe talpa cat sip e pereti laterali ai fundatiei, care se traduc in presiuni
reacitive care contrabalanseaza actiunile exterioare. Pentru asigurarea echilibrului vor trebui respectate
ecuatiile de echilibru, problema fiind analizata in plan.
In deplasarea pe verticala
y
A (Fig.17.b.) va lua nastere conform ipotezei Winkler o presiune
reactiva
1 y y
p k = A care va avea ca rezultanta o forta
1 y
Y b k = A si un moment 0 fata de punctual de
incastrare.


Fig.4.17. Stalp incastrat in teren
Deplasarea pe orizontala
x
A (Fig.4.17.c) va da nastere intr-un punct al suprafetei laterale a fundatiei unei
presiuni reactive, care in ipoteza unui coefficient de rigiditate a terenului variabil cu adancimea va avea
valoarea:
2 x x
y
p k
h
= A
Rezultanta lor va fi:
2
1
2
x
X k h = A
Iar momentul fata de punctul de incastrare:
2
2
1
3
x x
M k h = A
Rotirea in jurul punctului de incastrare va da nastere ls presiuni reactive atat pe talpa cat sip e peretii
laterali. In ceea ce priveste presiunea reactiva pe talpa (Fig.4.17.d) ce poate fi dedusa din deformatia
sin sin
y l
mm x o o A = = , avand valoarea in
x
r
o = . Rezulta:

y
x A = si presiunea reactiva
'
1 y
p k x =
Considerand latimea fundatiei ca fiind b, rezultanta acestor presiuni reactive va fi 0, iar momentul
fata de punctual de incastrare:
3
1
12
k b
M =
Presiunea reactiva pe peretele lateral (Fig.4.17.d) depinde de deplasarea pe orizontala intr-un punct
oarecare situate in adancimea y si care are expresia:
1
cos ' cos '
'
x
y
m x x y
x
| | A = = = =
Valoarea ei va fi:
2
'
2 2 x
y y
p k y k
h h
= =
Rezultanta ei este:
2
2
'
3
y
X k =
Iar momentul fata de punctual de incastrare:
3
2
4
h
M k =
Conditiile de echilibru sunt:
1 y
M k b = A =0
2
2 2
0
2 3
x
k h k h
H A + = respective:
3 3 3
2 1 2
0
2 12 4
x
k h k b k h
H
(
+ A + =
(


1
2
2 2
2 3 3 3
2 1 2
2 3
3 12 4
y
x
x
M k b
k h k h
H
k h k b k h
M

= A
= A
(
= A + +
(


Rezolvand acest system de ecuatii dupa componentele deplasarii se obtin valorile , ,
x y
A A care
sunt:

3 3 2
2
1
1
2 8 (2 3 )
3
x
h h H h M
k h
k
k b h
k
+
A = +
| |
+
|
\ .

1
y
M
k b
A =

3 3
2
1
1
12(2 3 )
3
H h M
k
k b h
k

+
=
| |
+
|
\ .

Presiunile din talpa si peretii fundatiei vor fi:
-presiunile la extremitatile talpii:
3 3
2
1
6 (2 3 )
3
y
M b H h M
p
k
b
b h
k
+
=
+

-presiunile pe fetele laterale:
2
2 2 2
x
x x
y y y
p k k k y
h h h h

A | |
= A + =
|
\ .

Se observa ca variatia presiunii este parabolic. Ea va avea valoarea 0 pentru y=0 si pentru
0
x
y

A
= respective:
3 3
2
1
0
2
1
3
2
3
6 (2 3 )
k
H b h
k
y h
k
h Hh M
k
(
+
(

= +
+

Valoarea maxima va avea loc y
max
din conditia:
2
0
x
d y
k y
dy h h

( A | |
=
| (
\ .

; y
max
avand valoarea:
0
max
2
y
y =
Valoarea presiunii p
x
la nivelul talpii fundatiei va fi:
2
3 3
2
1
1
2 2 3
4
3
x
k H H h M
p h
k
h k
b h
k
+
= +
+

Diagramele de distributie a presiunilor reactive se dau in fig.4.17.a.
Pentru a asigura stabilitatea fundatiei trebuie ca rezistenta pamantului sa nu fie depasita in toate
punctele in care fundatia vine in contact cu terenul. Marimea ei pentru fetele laterale ale fundatiei rezulta
din diferenta diagramelor impingerilor active si pasiva.
2 2
(45 / 2) (45 / 2) R y tg tg | | ( = +


De asemenea, este necesar ca inclinarea tangentei la curba de variatie a presiunilor reactive pe
orizontala, pe fetele laterale ale fundatiei in punctual de incastrare sa fie egala cu R/y.