Firastraeru Andreea 11u3

Efectele sociologice ale globalizarii Globalizarea este una dintre cele mai importante schimbari macrosociale cu care se confrunta lumea de azi. Termenul descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte a globului au repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale globului. Acest fenomen cuprinde totalitatea domeniilor existenei, de la social i politicoeconomic pn la tiin, ideologie, religie, cultura. Din punct de vedere interuman, globalizarea nseamn comprimarea distanelor prin tehnologii noi de comunicare cum ar fi internetul, telefonia mobila, satelitii, mijloacele de transport rapid precum avionul, trenurile de mare viteza; interconectarea i creterea dependenelor reciproce, integrarea pieelor financiare i comerciale, gsirea de soluii la unele probleme globale, dezvoltarea de identiti transnaionale etc. n acest context, globalizarea cuprinde toate sferele de existen uman i va constitui modelul de societate la care va trebui s participe intreaga umanitate. Astzi, particularitatile specifice teritoriilor mai mici sunt inlocuite cu standardele universale prin omogenizare. Acesta este aspectul referitor la globalizare la care reacioneaz cel mai des criticii deoarece ei consider c "indivizii vor deveni la fel, peste tot n lume", globalizarea contribuind la pierderea diversitatii culturale. Structurile precum companiile multinationale au pavat drumul globalizarii. Raspandirea guvernelor democratice, liberalizarea comertului, neo-liberalismul economic, dezvoltarea tehnologiei, aparitia pietii globale de produse si servicii, produse de industria moderna a avut ca rezultat caderea barierelor nationale, dar a adus cu sine si interdependenta dintre state. Occidentului, care a pornit si conduce aceasta globalizare, i se imputa faptul ca prin aceasta incearca sa-si impuna ideologia si modul de viata impreuna cu produsele si serviciile pe care le ofera. Asemenea tendine sunt vzute ca fiind negative, n special acolo unde standardizarea i uniformizarea apare alturi de o tendin de dominare unic

Firastraeru Andreea 11u3

precum occidentalizarea sau americanizarea. Aceasta implic standardizarea att a culturii materiale ct i a serviciilor sau folosirea unei anumite limbi universal cunoscute precum engleza. Engleza nu este cea mai vorbita limba de pe terra si totusi este limba oficiala a organizatiilor care promoveaza globalizarea precum ONU, WTO, UE. Rolul dominant al limbii engleze in politica si comertul international este vazut ca un element ce se impune in culturile in care nu se vorbeste engleza. Engleza este un factor de integrare a procesului de globalizare care caracterizeaza perioada de dupa razboiul rece, perioada de un capitalism agresiv, de restructurare economica, de McDonald-izare si militarizare a tuturor continentelor. (Phillipson, 1992) Globalizarea relatiilor sociale ar trebui sa fie inteleasa in primul rand ca o reordonare a timpului si distantei in viata sociala. Viata noastra este influentata din ce in ce mai mult de evenimente ce se petrec departe de contextul social in care ne desfasuram activitatile cotidiene. Chiar daca astazi cunoaste o dezvoltare rapida, globalizarea nu este in nici un caz o nou 959d33j tate, ea datand din perioada in care influenta vestului a inceput sa se extinda in lume in urma cu doua-trei secole. Globalizarea relatiilor sociale a fost de la inceput asociata cu inegalitatile dintre diferite regiuni ale lumii, in acest sens de o importanta deosebita fiind procesul prin care au fost create societatile Lumii a treia. In zilele noastre, in competitia pentru stapanirea de teritorii si pentru posedarea si exploatarea meteriilor prime si a fortei de lucru ieftine, se poarta o noua lupta si anume aceea pentru stapanirea informatiilor. Globalizarea este un proces ce largeste cadrele determinante ale schimbarii sociale la nivelul lumii ca intreg. Astfel, in timp ce schimbarea sociala a fost initial abordata in cadre locale, regionale si nationale, acum centrarea este asupra internationalizarii si globalizarii. A crescut interesul in explicarea relatiilor dintre unitatile teritoriale si lumea ca intreg, discutiile purtandu-se asupra problemelor cu privire la 'legatura micro-macro', 'raportul local-global' si la analize multi-nivel. Societatea umana a devenit prea vasta pentru a forma un corp politic. Cetatenii formeaza din ce in ce mai putin un ansamblu capabil sa exprime o suveranitate colectiva; ei sint doar subiecti juridici, titulari de drepturi si supusi la obligatii, intr-un spatiu abstract cu frontiere teritoriale din ce in ce mai indecise