Curs 7 monitoring ecologic

Modalitati de desfasurare a monitoringului ecologic

Monitoringul ecologic poate fi desfasurat la nivel: Global Regional Local monitoringul ecologic consta din culegerea operativa de date , prelucrare, avertizare si protectie. poate servi la caracterizarea calitatii mediului la un moment dat , mediul pe termen lung, evaluarea tendintelor in care poate suferi modificari in stabilirea masurilor de contracarare a efectelor negative. M. e se desfasoara prin activitati a numerosilor specialisti din domenii variate Pentru realizarea sa exista doua tendinte: controlul mediului in ansamblu pe subsistemele sale ; concentratia emosiilor si al raspandirii poluantilor

Subsistemele Atmosfera reprezinta invelisul gazos care inconjoara litosfera si hidrosfera.Este un mediu cu densitati ce descresc de la suprafata solului catre
cosmos si este format din gaze care se afla in proportii variate.La aceste date se pot adauga in proportii variabile si alte substante provenite din agricultura, industrie, transport. Atmosfera este foarte rarefiata , fapt ce permite o difuziune rapida a substantelor solide ca particule cu marimi diferite, a substante lichide sub forma de aerosoli sau gazoase.Este important de remarcat faptul ca diversele substante odata ajunse in aer , fie raman ca atare fie de cele mai multe ori interactioneaza formand complexe specifice , fie intra in reactii chimice care genereaza noi substante Compozitia atmosferei sufera permanente modificari , generate de procesele de evaporare a apei din litosfera si hidrosfera, de cele de evapotranspiratie ale biosferei se imbogateste cu oxigen care provine din procesul de fotosinteza sau pierde CO2 prin aceleasi procese , primeste gaze si pulberi din activitatile vulcanice, capteaza pulbere cosmica si invers prin ploi o serie de substante care cad pe sol. In atmosfera la nivele diferite se creaza curenti de aer care circula in anumite sensuri si care pot purta poluantii in directii si pe durate foarte variate, din aceasta cauza poluantii pot ramane mai mult sau mai putin timp in aer , circula mult , efectele lor negative manifestandu-se in locuri neasteptate.

In scopul intelegerii proceselor, este necesar aportul specialistilor climatologic si al celor care se ocupa cu procesele de difuziune si transport al gazelor. In monitoringul atmosferei se urmareste : intensitatea si structura varatiei solare, structura stratului de ozon, cantitatea, marimea, si structura particulelor in suspensie. Cantitatea de CO2 si alte gaze rezultate din activitati antropice capabile sa determine efectul se sera. In cadrul poluarii atmosferei se disting doua grupe dee surse de poluare: 1. Cele agricole sau extravilane 2. Cele industriale sau intravilane urbane

1. Poluarea extravilana - este generata de modul de utilizare si exploatare a terenurilor agricole, de activitatile desfasurate in fermele zootehnice si pe caile de comunicatie intre centrele urbane. Sursele principale de poluare provin din utilizarea pesticidelor si ingrasamintelor si din transporturile generatoare de gaze incomplet arse. Acesti poluanti pot duce la aparitia ploilor acide, la acumularea unor pesticide in sol si in organismele vii. Analiza subsistemului aer implica la randul ei efectuarea urmatoarelor analize: a. De gaze dioxid de carbon, monoxid de carbon etc b. De lichide compozitia chimica a apei de ploaie si a zapezii, pH-ul c. De solide cantitatea si compozitia chimica a pulberilor , granulometria lor d. A anumitor poluanti - mercur, cadmiu, DDT e. A microbiotei germeni sporulati patogeni Atunci cand vrem sa facem corelatia intre sanatatea oamenilor si poluarea aerului extravilan , un rol important il au si aspectele epidemiologice si anume masuratori de spori si hive de ciuperci, alergeni. 2. Poluarea intravilana este determinata de cele mai variate activitati umane , habitat, activitate industriala, transport, etc. Ca urmare gama si varietatea poluantilor din atmosfera creste enorm , la aceasta se adauga si fenomenul de clopot si aparitia unor zone cu microclimat specific , toate conducand la centre de concentrare a poluarii aerului. Din aceasta cauza masuratorile intravilane trebuie efectuate in parcuri sau in zonele cu vegetatie abundenta , in zone comerciale lipsite de vegetatie unde se masoara si poluarea fonica , in zone rezidentiale , in zone industriale Intravilan se urmaresc atat o serie de parametrii masurati si extravilan cat si unele substante care afecteaza direct sanatatea oamenilor.

In zonele cu grafit mare se pot amplasa statii de masurare automata a unor parametrii cu afisare permanenta a valorilor chiar si cu avertizare sonora si optica in caz de depasire a valorilor maxime admise. Mari si oceane datorita faptului ca 75% din suprafata Planetei este ocupata de apa monitoringul marilor si oceanelor este mai mult decat necesar. Efectele fenomenelor naturale si ale activitatii oamenilor se manifesta fie direct fie indirect asupra apelor marine si oceanice. Din atmosfera prin precipitatii si din apele dulci ce ajung in mari si oceane vine o gama larga de substante care pot modifica factorii biotici si abiotici marini. In plus omul deverseaza direct in mari numerosi poluanti proveniti de la diferite intreprinderi costiere, de pe navele ce strabat marile si oceanele , de la tancurile petroliere sau de la navele incarcate cu diferite produse cand esueaza. Monitoringul ecologic se efectueaza in mari si oceane in puncte fixe sau mobile. Punctele fixe sunt situate in insule, la faruri izolate sau langa coasta , in apropierea unor surse de poluare sau la gura de varsare a unor fluvii importante. Punctele mobile - sunt reprezentate de nave special construite sau amenajate pentru studierea oceanelor dar si de nave care mergand pe anumite trasee comerciale intens folosite pot face masuratori in zonele respective. Recoltarile de probe se fac atat de la suprafata cat mai ales de la adancimea de 10 metri, la care se apreciaza ca este la densitate si activitatea maxima bacteriofito si zooplanconul marin si oceanic. Odata cu dezvoltarea programelor de supraveghere a Planetei , de pe satelitii mobili sau de pe cei geostationari , controlul calitatii apelor din mari si oceane a devenit o activitate de rutina, date fiind implicatiile deosebit de grave ale poluarii marilor si oceanelor , efectele lor fiind ca si la cele transfrontaliere se urmareste cu atentie si se urmareste grav poluarea apelor din zonele internationale. Apele interioare reprezinta mediul cel mai afectat de activitatile umane. Deterioararea calitatii se face fizic , chimic, biologic , si radioactiv variind de la afectari foarte infirme pana la deteriorari ce transforma anumite rauri in adevarate scurgeri la suprafata a unor ape de canal In categoria apelor interioare intra raurile, lacurile, zapada, gheata , si apele subterane. Raurile sunt apele curgatoare de suprafata , cele mai utilizate de a scapa de deseuri , acest fapt a dus la situatii in care unele ape de la zona de deversare a anumitor poluanti devin inutilizabile pentru orice fel de folosinte pe zeci sau sute de km. Raurile transporta nu numai ce provine din industrie ci si ceea ce se spala de pe terenurile agricole si de la fermele zootehnice. Pentru reducere poluarii sau

realizat si functioneaza o gama larga de statii de epurare a apelor uzate.Se cauta sa se evite pe cat posibil poluarea lacurilor si a apelor stagnante mai mici , efectele acestora fiind mult mai grave iar procesele de autoepurare decurgand cu mai mare dificultate. Apele subterane - constituie 95% din apele dulci si ridica o problema speciala deoarece circula sub scoarta terestra pe trasee insuficient cunoscute. Totodata in apele subterane nu poate avea loc efectul de autoepurare ca in apele de suprafata iar consumurile mari de apa subterana pentru alimentari cu apa potabila si industriala pentru irigatii, pot duce la secarea unor rezervoare subterane cu urmari imprevizibile. Zapada este forma de apa solida care se poate impurifica din aer prin aderarea sau prin absorbtia in fulgii sai a unor substante solide sau gazoase pe care le intalnesc in cadere sau ulterior cand odata depusa pe sol cad pe ea substantele din aer. La topirea zapezii poluantii care s au acumulat ajung in rauri sau se infiltreaza in sol, din aceasta cauza provenita din precipitatii sub forma de zapada se analizeaza fie imediat ce sa oprit ninsoarea fie la inceputul primaverii cand incepe dezghetul. Gheata ca si zapada prezinta acumulari in timp ai poluantilor, prin faptul ca ea nu se topeste integral an de an carotele din care se fac analizele permit prin prelevarea de probe de la diferite adancimi o evidentiere a poluarii pe perioade lungi de timp. Alaturi de aer apele dulci sunt cele mai bine studiate monitoringul lor organizandu-se : 1. In statii cat mai indepartate de orice sursa de poluare. 2. In ape care au suferit influenta activitatilor agricole 3. In ape in care au loc deversari de ape uzate tratate sau netratate. In acestea se urmaresc atat sursele cunoscute de impurificare cat si eventualele puncte difuze sau mascate precum si deversarile accidentale sau clandestine 4. In cazurile de urmarire a situatiilor speciale cum ar fi urmarirea procesului de acidifiere a apei unui lac sau a procesului de eutrofizare a unui lac