Curs 11 monitoring ecologic Posibilitati de organizare a monitoringului biologic Comparativ cu celelalte tipuri de monitoring ecologic in organizarea monitoringului biologic

exista mai multe impedimente.Ele sunt legate de amplasarea in teritoriu, de frecventa observatiilor, de dotarile necesare si cel mai important de potentialul uman. Pentru amplasarea in teritoriu se impune acoperirea tuturor statiilor de supraveghere de fond a biosferei si a principalelor tipuri de ecosisteme atat cele terestre cat si cele acvatice. In cazul in care monitoringul biologic se organizeaza in zone de importanta ecologica deosebite cum este Delta Dunarii sau in zone supuse unui impact uman grav cum este zona Baia Mare, atunci monitoringul biologic se va adapta in mod corespunzator . Frecventa observatiilor este specifica tipului de monitoring biologic utilizat si posibilitatilor reale de lucru. Dotarile necesare sunt functie de nivelul de lucru in monitoringul ecologic, unele sunt costisitoare si pretentioase cum sunt analizele biochimice, genetice, fiziologice; altele sunt mai usor de realizat deoarece necesita o aparatura mai simpla (analize taxonomice, ecologice). Tipul de analize biologice necesare va conditiona gradul de dotare. Potentialul uman implicat in m.b. ridica cele mai multe si mai dificile probleme. Aceasta datorita specializarii inguste pe diferite domenii ale biologiei dar si numarului redus de specialisti care se pot implica in activitatile de monitoring. Trebuie mentionata aici si metodologia de lucru care este necesara pentru compararea rezultatelor de diferiti specialisti. Impedimentele sus mentionate fac si in prezent dificila organizarea unei retele active de desfasurare a monitoringului biologic. Tipurile de organisme sau tipurile de indicatori utilizati in monitoringul ecologic Cercetarile de pana acum au cautat sa evidentieze diferitele modalitati de desfasurare a monitoringului biologic. Dintre toate cele mai valoroase sunt utilizarea de organisme indicatoare, organisme bio-acumulatoare si utlizarea parametrilor ecologici. Conditiile de baza pentru alegere sunt: 1. Organismele trebuie sa fie capabile sa reactioneze rapid la modificari ale mediului ambiant, sa aib reactii care sa poata fi masurate usor , rapid , rezultatele fiind semnificative. 2. Modificarile constatate trebuie sa fie exacte, adecvate si reproductibile experimental 3. Sa permita aprecieri cantitative in vedere prelucrarii matematice si corelarii cu valorile altor parametrii masurabili din mediu. 4. Gradul de eroare comparativ cu al altor parametrii trebuie sa fie sub 20%. Fluctuatia incadrandu-se in variabilitatea individuala specifica organismelor vii Organismele bio-indicatoare sunt organisme cu sensibilitate ridicata fata de anumiti poluanti la anumiti factori de stres sau care manifesta preferinte nete pentru existenta in mediu a anumitor substante. Kolkwitz si Marsson inca de la inceputul secolului al XX lea au grupat organismele din apele curgatoare in functie de gradul de poluare organica constituiind asa numitul sistem al saprobiilor. Organismele de apa curata de numesc oligo-saprobe, cele de ape relativ impurificate se numesc alfa si beta mezosaprobe, iar cele de ape impurificate se

numesc polisaprobe.Ulterior sistemul a fost perfectionat si diversificat de Liebmann si Sladecek iar la noi in tara de Marcoci. Apele curgatoare se impart in 5 zone: 1. Zona 1 zona curata 2. Zona 2 zona degradatoare 3. Zona 3 zona septica sau murdara 4. Zona 4 zona in curs de redresare 5. Zona 5 zona redevenita curata In prezent se tinde spre reducerea numarului de specii utilizate in sistemul saprobiilor si s-a trecut la codificarea si prelucrarea cifrica a valorilor calitatii de bioindicatori la diferite specii. Lichenii Usnea sp. , Parmelia sp, manifesta o mare sensibilitate fata de poluarea atmosferica. In functie de numarul de specii si de difersitatea lor se poate aprecia gradul de poluare al aerului in special cu oxizi de sulf. Plantele ruderale cum ar fi Polygonum aviculare, Poa annua, sunt specii pt zonele antropizate. Urtica dioica si unele specii de Rumex sunt specii pt terenurile pe care s-au acumulat cantitati mari de dejectii animaliere. Salicornia sp, Statice sp, sunt specii pentru zonele cu soluri saturate. Juncus , sunt specii pt zonele cu umiditate crescuta. Organismele bioacumulatoare Capacitatea de bioacumulare a regnului Vegetal si Animal, capacitatea de extragere din mediu si concentrare de zeci, sute sau chiar mii de ori a unor substante , este folosita cu succes in desfasurarea monitoringului bioologic. Analizele unor poluanti in tesuturile plantelor sau animalelor ne permit sa evidentiem clar impactele exercitate de om asupra mediului. Ca urmare in deosebi pentru zonele pentru zonele indepartate de sursele de poluare si pentru depistarea unor deversari ascunse, analiza organismelor bioacumulatoare este de mare ajutor. Analizele se fac in deosebi asupra tesuturilor de stocare sau de acumulare , a celor in care rata de circulatie a substantelor se face mai greu tesutul lemnos, radacini sau rizomi , tesutul osos, tesutul adipos si cel nervos. In procesul de bioacumulare un rol important il joaca nivelul trofic pe care se afla organismul. Totdeauna bioacumularea este mai mare la organismele aflate pe niveluri trofice superioare. Indicatorii ecologici In ultimii ani cu toate diversificarea formelor de evidentierea impactelor antropice, cu ajutorul unor parametrii biologici se manifesta tendinta utilizarii unor indicatori rezultati din prelucararea datelor ecologice. Aceasta se datoreaza faptului ca ei permit evidentierea unor stari globale, reale, pe fondul permanentelor fluctuatii pe care le manifesta viul. Acesti indicatori daca sunt folositi judiciosi permit reliefarea atat a situatiei reale cat si tendintele viitoare pe termen mediu si lung. Utilizarea indicilor ecologici se face in mod obisnuit cu cheltuieli si aparatura mai putin costisitoare. Prin faptul ca acesti indicatori se preteaza la diverse prelucrari matematice ei sunt mai usor de cuplat cu alti parametrii masurati in cadrul monitoringul ecologic. Activitatile necesare dezvoltarii indicatorilor sunt: 1. Generarea criteriilor de selectie a indicatorilor

Selectarea criteriilor care surprind problemele si constrangerile privitoare la setul de indicatori ce vor fi folositi pentru alegerea potentialilor indicatori. Ei trebuie sa fie agreati de toti participantii la realizarea programului. 2. Generarea potentialilor indicatori Un set de potentiali indicatori reprezinta posibilele masuratori ce decurs din luarea in consideratie a diferitelor probleme fara nicio restrictionare. Toti potentialii indicatori trebuie inregistrati si evaluati 3. Selectarea indicatorilor Deoarece nu toti potentialii indicatori vor indeplini criteriile impuse va trebui sa ii selectam pe cei mai adecvati scopului nostru. Este necesara o metoda care sa testeze fezabilitatea potentialilor indicatori si care sa faca o analiza subiectiva, a evaluarii lor fata de criteriile alese.