Curs 13 monitoring ecologic Controlul radioactivitatii mediului Monitoringul radioactivitatii diferitilor factori de mediu a aparut ca o necesitate dupa cel

de al II lea doilea razboi mondial cand pentru prima data au fost evidentiate efectele nefaste ale radiatiilor. Radioactivitatea naturala de fond exista dintotdeauna, in schimb experientele nucleare si utilizarea energiei atomice in scopuri pajnice au ridicat valorile radioactivitatii de fond iar unele accidente nucleare au dovedit din plin nocivitatea acestor radiatii. Diversele organisme suporta grade diferite de iradiere. Vietuitoarele prin capacitatea de bioacumulare pot bioconcentra elementele radioactive la valori mult superioare celor existente in mod normal in mediu astfel incat radiatiilor lor pot declansa in organism modificari genetice , biochimice, si fiziologice grave, uneori letale.

Agentia internationala de supraveghere si control al radioactivitatii efectueaza controale riguroase periodice privind gradul general de radioactivitate a mediului si respectarea normelor de securitate a instalatiilor atomice. La nivelul fiecarui stat sunt agentii specializate care urmaresc radiatiile ionizate, radioactivitatea betaglobala, aer, apa dulce si marina, sol, alimente, dar sunt si institutii care supravegheaza acumularea de radionuclizi, in anumite plante si animale. Periculozitatea acestor radionuclizi este cu atat mai mare cu cat timpul lor de injumatatire a radioactivitatii este mai ridicat. Controlul epidemiologic Acest control desii nu este denumit uzual monitoring este de multa vreme organizat si functioneaza in toate tarile in cadrul retelelor sanitare. Importanta sa este datorata necesitatii prevenirii si combaterii a II categorii principale de epidemii: 1. Epidemii generate de germeni patogeni traditionali cum au fost: holera, dizenteria, ciuma. 2. Epidemii sau boli provocate brusc din cauze putin cunoscute cum sunt: sida, ebola; provocate in urma unor poluari sau provocate ca o consecinta a cresterii sensibilitatii generale a populatiei: alergiile etc In ambele cazuri un rol in evolutia si raspandirea acestor maladii il joaca factorii de mediu mai ales atunci cand valorile acestora se abat de la normal. Controlul sociologic si economic Este mai putin utilizat el constand in urmarirea conditionarilor realizate de religie, modul de hranire, gradul de educatie, conditiile de lucru de inlocuire si de

transport. Sunt aspecte a caror importanta semnalata cu mai bine de 20 de ani in urma inca nu sunt apreciate la justa lor valoare.

Subsistemele monitoringului ecologic pe emisii si tipuri de poluanti Acest subsistem vizeaza supavegherea in zone de referinta a gradului de poluare. El urmareste sa evidentieze influenta poluarii asupra biosferei si sa prognozeze evolutia ulterioara a impactelor pe care le provoaca.Ca urmare particularitatea principala a acestui subsistem consta in punerea in evidenta a tendintelor , modificarilor, nivelurilor joase de poluare, niveluri conditionate de factori antropogeni, climatologici, hidrologici. Aceste masuratori nu vizeaza pur si simplu analiza factorilor de mediu asa cum se lucreaza in sistemul de control general prezentat anterior ci se realizeaza monitoringul anumitor substante poluante. Observatiile presupun acumularea de informatii privind indicii de poluare a aerului, precipitatiilor, solului, covorului vegetal, apelor de suprafata. Acest monitoring al poluantilor trebuie bine gandit de la inceput, el se desfasoara pe durate mari de timp si vizeaza: 1. Evidentierea efectelor diferitilor poluanti asupra omului si mediului sau, a cauzelor si efectelor interactiilor dintre concentratiile de poluanti si efectele asupra sanatatii si schimbarilor climatice 2. Stabilirea interactiilor dintre poluatii 3. Stabilirea masurilor legislative ce se impun pentru controlul emisiilor de poluanti si stabilirea limitelor maxim admisibile 4. Stabilirea in zonele cu pericol de poluare acuta a unor proceduri de interventie in caz de accidente 5. Strangerea de date pe timp indelungat privind situatia anterioara emisiilor de poluanti in scopul folosirii lor ca material de referinta 6. Stabilirea posibilitatilor de utilizare a terenurilor invecinate si a apelor de suprafata si subterane din zona. In cadrul acestui monitoring se disting trei subsisteme de control specifice celor trei modalitati de poluare: 1. Cele planificate (cele care se deruleaza in conformitate cu tehnologiile de producere a bunurilor necesare omului) 2. Cele fugitive reprezinta rezultatul scaparilor mai mult sau mai putin controlate

3. Cele accidentale rezultate din accidente aparute in procesul de productie si care pot duce la emisii in ocncentratii extrem de ridicate de poluanti care pot provoca uneori pagube inestimabile. Statiile de recoltare a probelor pentru emisiile de poluanti sunt: 1. Pentru emisii gazoase sunt stationare si mobile 2. Pentru emisiile lichide controlul la sursa si in aval de al lungul emisarilor 3. Pentru emisiile solide se fac prelevari in diferite tipuri de reziduuri si in sol. Acest tip de monitoring pune probleme speciale legate de aparatura de recoltare, de perioadele si frecventa prelevarii probelor, urmarirea unor ecosisteme fragile in care impactul poluantilor este deosebit de mare. Realizarea monitoringului poluantilor se face dupa o prealabila a surselor de poluare si a cantitatilor de emisii si imisii dupa strangerea si analiza informatiilor locale si regionale privind regimul cliamtic si hidrologic. In ultimul timp se acorda o atentie tot mai mare sistemelor de teledetectie in supravegherea poluarii si a efectelor sale asupra factorilor biotici si abiotici de mediu, inclusiv a stratosferei pentru poluantii gazosi.