Protejarea turistice din Romania

si

conservarea resurselor

Cuprins:
Argument Cap 1 Potentialul turistic al Romaniei si formele de turism specifice Romaniei:
1.1. Resursele turistice din Romania:
1.1.1. Resursele turistice naturale ale Romaniei 1.1.2. Resursele turistice antropice ale Romaniei

1.2. Principalele forme de turism specifice Romaniei

Cap 2. Protectia si conservarea resurselor turistice:

2.1. Tipurile majore de impact al turismului asupra mediului :
Categorii majore de impact produse de turism asupra mediului natural Categorii majore de impact produse de turism asupra mediului construit

2.2. Capacitatea de suport a mediului : Capacitatea de primire turistica Categorii ale capacitatii de primire turistica
2

Anexe

Argument
Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul, nici locul de desfasurare a activitatii profesionale. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Turismul conduce la crearea unei game sporite de servicii si bunuri de consum ce determina o stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii, cat si extinderea unor sectoare si a unor zone noi, a unor localitati de interes national, la dezvoltarea si mentiunea tezaurului cultural si folcloric, toate acestea ducand la atragerea unui numar tot mai mare de vizitatori. Turismul face parte din sectorul tertial al economiei nationale. Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne i internaionale , pn la manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africi. Forme ale turismului pe care luptam sa le protejam. Alaturi de agentia de turism S.C. MARA-TOUR S.R.L. cu ajutorul careia am realizat acest proiect incercam sa gasim diferite modalitati sa protejam si sa conservam resursele turistice ale Romaniei.

Principalele regiuni, areale si centre turistice ale tarii noastre sunt: Litoralul Muntii Apuseni, orasele cu un potential cultural- istoric semnificativ

Marii

Negre

(Mamaia,Constanta,Eforie, Mangalia), nordul Moldovei, zona Brasov - Valea Prahovei, Delta Dunarii, (Bucuresti, Iasi,etc), precum si statiunile balneoclimaterice de importanta internationala(Felix, Baile Herculane,Tusnad, Moneasa, etc). Exista, de asemenea, statiuni turistice active in sezonul de iarna (destinate sporturilor de iarna) cum ar fi:Borsa, Vatra Dornei, Poiana Brasov, Predeal, Sinaia, Paltinis, Muntele Mic, Stana de Vale, Baisoara.

Cap 1 Potentialul turistic al Romaniei si formele de turism specifice Romaniei

Potenialul turistic reprezint condiia esenial a dezvoltrii turismului ntr-un anumit perimetru i poate fi definit ca ansamblul elementelor ce se constituie ca atracii turistice i care se preteaz unei amenajri pentru vizitare i primirea cltorilor.Diversitatea cadrului natural ofer premisele unei dezvoltri viitoare a turismului asigurnd totodat i substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: muni, podiuri, litoral, cmpii, delt, Romnia se situeaz printre cele mai frumoase i apreciate destinaii ale Europei. De-a lungul existenei sale de peste dou mii de ani, poporul romn a creat un extrem de variat i bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice. Romnia dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (i sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetile dacice din Munii Ortiei care au rezistat muli ani atacurilor strlucitelor legiuni romane, cetile rneti i bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile de lemn din Maramure, mnstirile din Bucovina, Moldova si nordul Olteniei, monumentele stilului brncovenesc din Muntenia i Oltenia, ca i creaiile lui Eminescu, Brncui, Enescu sau ale lui Grigorescu. Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deosebit. Vestigiile antichitii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturii si civilizaiei poporului nostru.

1.1. RESURSELE TURISTICE DIN ROMNIA

Ca parte component a ofertei turistice, alturi de echipamentele de producie, masa de bunuri destinate consumului turistic, fora de munc, infrastructura turistic, structurile i condiiile de comercializare, resursele turistice cuprind atraciile naturale i antropice dintr-o zon, ar sau regiune geografic. (vezi anexa1)

Cuprinderea resurselor turistice n categoria resurselor ntreprinderii de servicii semnific specificitatea alctuirii produsului turistic i din componente care atrag, rein, sunt gustate dar nu se consum odat cu preparatele culinare i cu uzura unor mijloace de transport, sunt nestocabile, dei de o longevitate apreciabil, produc emoii estetice i triri afective de neuitat.

1.1.1. RESURSELE TURISTICE NATURALE ALE ROMNIEI

Resursele naturale cuprind ansamblul condiiilor pe care le ofer cadrul natural prin componentele sale: relief, clim, flor, faun, monumente naturale, rezervaii.Aceast ofert primar potenial, alctuit din componentele naturale de peisaj, reprezint poteniale resurse turistice i joac un rol determinant n dezvoltarea turismului. (vezi anexa 2) Elementele care trebuie puse n valoare n mod special sunt: -valoarea curativ (balneoclimateric) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei; -valoarea recreativ, estetic i peisagistic, nu n puine rnduri determinant n alegerea destinaiei (munte, deal, cmpie, litoral sau delt); -cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de ap, masive muntoase, peteri, torente, resurse cinegetice); -valoarea cognitiv n cazul componentelor desemnate ca parcuri, grdini botanice sau zoologice, rezervaii tiinifice sau monumente ale naturii. Prezentarea general a resurselor turistice naturale Romnia este situat n Europa, la jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul Nord (45 latitudine nordic) i aproximativ la jumtatea distanei dintre Oceanul Atlantic i Munii Ural (25 longitudine estic). Aezat la rspntia dintre prile estic, vestic i meridional a Europei, teritoriul rii noastre este format n proporii egale din muni (31%), dealuri i podiuri (36%), cmpii i lunci (33%), respectnd i din acest punct de vedere regulile echilibrului i armoniei. Clima temperat-continental, reeaua radiar de ruri ce izvorsc din lanul carpatic, apele minerale i termale cu prioriti curative, pdurile de rinoase sau foioase, lacurile i iazurile, Dunrea i Delta sa, luncile i cmpiile constituite, separat sau la punctul de ntlnire, peisaje cu puternic personalitate, pline de cldura oamenilor ce le nsoesc. Spaiul romnesc este numit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief, dunrean prin reeaua hidrografic i pontic prin deschiderea la Marea Neagr, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil, aceast personalitate geografic trebuie s fie dublat n timp i de vocaia turistic.

 Relieful prin tipurile sale (glaciar, carpatic, vulcanic), prin treptele sale i altitudinile
sale, prin peisaj, formele bizare, fenomenele geologice, monumentele naturii se constituie ca o atracie turistic de sine stttoare, stimulnd drumeia, sau odihna i recreerea ca modaliti de petrecere a vacanei. Lanul munilor Carpai prezint un rol deosebit pentru clim, ape, bogii, vegetaie, faun, soluri. El are poziie central i form de cetate sau inel, din preajma acestuia succedndu-se celelalte forme de relief. Carpaii romneti dein aproape 36% din suprafaa rii i se impun ca o important zon turistic privii chiar n context european. Exist unele particulariti care individualizeaz zona montan i anume: - se compun din muni uor accesibili, doar 8,5% din zona montan depete 1500 m altitudine; - dispune de o reea dens modernizate sau forestiere; - la poalele sau pe culmile unor masive montane s-au construit staiuni sau cabane turistice de interes naional sau internaional; - domeniul schiabil este n general lipsit de avalane i ferit de viscole; - fizionomia i expunerea reliefului ca i condiiile meteorologice favorizeaz dezvoltarea sporturilor de iarn. Dar ceea ce i confer locul de frunte n patrimoniu turistic al rii sunt peisajele: defilee impresionante, dantelrii de basm n formele carstice din regiunile calcaroase, vi glaciare, piscuri golae, forme inedite sau ciudate ale stncilor. La adpostul acestora apar vechile vetre de locuire rile: Maramureului, Brsei, Fgraului, Haegului, Vrancei, Almaului. Pe firul rurilor carpatice, n vile acestora se nir de asemenea aezri pitoreti, din rndul crora sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale. Munii Carpai pretutindeni accesibili, ofer condiii favorabile pentru valorificare complex prin turism, att prin formele sale de baz, odihn i tratament, ct i prin formele specifice, sporturi de iarn, alpinism, vntoare, pescuit. Potenialul speologic este deosebit de bogat cuprinznd peste 109000 de peteri, ceea ce situeaz Romnia pe locul trei n Europa, unele de o excepional valoare tiinific sau estetic cu statut de monument al naturii sau rezervaie(Toplia, Petera Urilor, ura Mare). Depresiunea i Podiul Transilvaniei este poriunea aflat n interiorul arcului carpatic, cu relief ce variaz ntre 700-800 de metri i respectiv 350-500 de metri. n estul Depresiunii Transilvaniei ntlnim o centur de dealuri nalte, care nchid mici depresiuni ce seamn cu Subcarpaii aflai n exteriorul arcului carpatic. 6 de pasuri i trectori care au favorizat construirea de drumuri

Subcarpaii sunt dispui n exteriorul lanului carpatic, dublnd parc zidul de aprare al cetii. Formai din trei subdiviziuni Subcarpaii Moldovei, Subcarpaii Curburii i Subcarpaii Getici ei sunt o asociere de culmi nalte (100-1200 m) i dealuri joase (400-800), ce nchid depresiuni mai mult sau mai puin ntinse, brzdate de ape, bine populate i cultivate cu cereale i livezi; tot n aceast zon via de vie este la ea acas i a fcut renumite localiti ca: Odobeti, Panciu, Pietroasele, tefneti, Valea Clugreasc. n strfundul lor, culmile subcarpatice pstreaz bogia aurului negru crbunilor, srii i a izvoarelor de ap mineral. Populaia se ocup cu pomicultura, creterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea minereurilor i mai nou cu turismul rural. Podiurile din afara lanului carpatic. n estul Romniei i al dealurilor subcarpatice coboar domol de la nord spre sud Podiul Moldovei, ce se nvecineaz n sud-est cu Podiul Dobrogei, iar n sudvest are o alt rud mai distanat Podiul Getic. Pe cuprinsul acestor locuri o anume agricultur pomi i viticultur se afl la mare cinste; drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari, Iai i Hui sau cele de la Niculiel, Murfatlar i Ostrov, cum nu mai puin vestite sunt cele din preajma Pitetiului, Drganiului sau Strehaiei. Dat fiind bogia i frumuseea zonelor de podi, acestea sunt bine populate, iar tradiiile, obiceiurile populare transmise din generaie n generaie, ca i legendele i povetile localnicilor sunt tot attea atracii alturi de vinuri, rachiuri ori preparate gastronomice tradiionale ca i chemri, crora cel care a avut ansa de a le cunoate, ca i neofitul, nu le poate rezista. Cmpiile se ntind n sudul i vestul rii noastre. Cea mai mare Cmpia Romn se afl la nord de Dunre, de la Drobeta Turnu- Severin pn la Galai. Ea asigur aproximativ 40% din producia agricol a Romniei. Partea estic se numete Brgan i prezint prin lacurile sale srate: Lacul Srat (n apropiere de Brila), Lacul Amara (lng Slobozia), Movila Miresei, Balta Alb interes nu numai agricol ci i turistic (utilizarea apelor n scopuri terapeutice). Cmpia de Vest este o alt zon agricol important; ea i are limitele fixate de valea Someului i cea a Timiului. Oglinzile de ap naturale sau artificiale se constituie ntr-un veritabil potenial turistic, remarcabile fiind lacurile de munte glaciare (Blea Lac n Fgra), vulcanice (Lacul Sfnta Ana n Harghita), sau de baraj natural (Lacul Rou pe Bicaz) ultimele dou unicate n ar. Lacurile din ara noastr dein 1,1% din suprafaa Romniei, cele mai mari fiind lagunele Razin i Sinoie. Numeric lacurile sunt peste 3400 dintre care 2300 sunt naturale; marea majoritate se gsesc n zonele de cmpie i prezint att importan piscicol ct i de agrement. Zona dealurilor i podiurilor se caracterizeaz prin dominaia lacurilor cu ap srat utilizat balnear n staiunile care au aprut n apropiere (Sovata, Ocna Sibiului, Slnic Prahova). Unele acumulri de ap cum sunt iazurile, unele realizate nc din sec. XIX (Drcani), fiind importante domenii

pentru pescuit. Lacurile de cmpie, numeroase i n mare parte amenajate de om, au importante valene turistice, balneare (Balta Alb, Lacul Srat, Cldruani), odihn i recreere (Herstru, Floreasca, Tei). Cu nu mai puin atractive sunt lacurile de litoral, unele cu ap dulce (Neptun, Jupiter) , altele cu ap srat sau acumulrile de interes hidroenergetic cum sunt: Vidraru, Vidra, porile de Fier.

Litoralul romnesc al Mrii Negre reprezint un potenial turistic deosebit prin

plaja natural i cu o orientare care permite expunerea la soare n tot cursul zilei, caracteristic ce o deosebete de multe plaje din Europa, prin nisipul cuaros i calcaros de o puritate ridicat i o granulaie peste medie, prin lipsa mareelor, prin salinitatea redus a apei care favorizeaz practicarea sporturilor nautice, prin gradul sczut de poluare .

Dunrea i Delta Dunrii sunt de asemenea componente de prim importan n

turismul romnesc datorit aspectelor peisagistice, datorit domeniului piscicol de o bogie i varietate deosebite i nu n ultimul rnd datorit multitudinii de lacuri care le nsoesc. Poriunile de uscat, la cote obinuite ale fluviului, reprezint circa 13%, cea mai mare parte a deltei fiind acoperit de mlatini, lacuri, grle i ape permanente. O atracie deosebit pentru turism o constituie peisajul exotic, unic n felul lui pe ntreg teritoriul european, adevrat sanctuar pe care 280 de specii de psri i l-au ales ca loca, cum aprecia i celebrul savant francez Jacques Ives Cousteau.

Clima prin temperaturile nregistrate, prin regimul precipitaiilor, prin durata de

strlucire a soarelui, prin caracteristici (tonifiant, stimulatoare) ofer condiiile desfurrii turismului de iarn, climatic, de cur heliomarin. Unii indici climatici (de confort termic, de stres climatic cutanat i pulmonar) evideniaz faptul c regiunile cu altitudini mijlocii cum sunt dealurile i munii sub 100 metri prezint un climat mai puin solicitant dect litoralul, zona Brganului sau cea a munilor nali care suprasolicit organismul.

Hidrografia rii noastre se afl sub influena climatului, fiind, cu excepia ctorva mici
ruri din Dobrogea, colectat de Dunre. Caracteristica ei este determinat de configuraia concentric a reliefului rii i de repartiia difereniat a cantitilor de precipitaii, de la zona nalt spre cea joas. Cu excepia rurilor din Moldova care sunt aproape paralele cu lanul muntos restul rurilor au o distribuie radiar. Dunrea strbate ara noastr pe o lungime de 1075 de kilometri, fiind navigabil pe ntreg parcursul i colectnd, direct sau indirect, prin intermediul Tisei, toate rurile romneti. Apele colectate sunt vrsate prin cele trei brae n Marea Neagr, care ntregete astfel hidrografia patriei i permite legtura

cu toate rile riverane Oceanului Planetar. Avnd o salinitate de 17-21% i o temperatur medie de 25-27 C vara, sectorul romnesc al Mrii Negre are un potenial balneologic cu excepionale caliti. Izvoarele minerale, aflate n numr de peste 2000, multe fiind termale, sunt cunoscute i apreciate de peste 200 de ani (Herculane sau Geoagiu-Bi). Cele mai multe izvoare se afl de-a lungul Carpailor i Subcarpailor, iar valoarea terapeutic a apelor a condus la apariia a peste 160 de staiuni.

Vegetaia prin bogia i varietatea speciilor, prin prezena unei flore specifice a unor
monumente ale naturii, genereaz forme specifice de turism, cum sunt turismul tiinific, turismul de vizitare a parcurilor i rezervaiilor sau completeaz celelalte categorii de resurse sporindu-le valoarea peisagistic estetic. Sunt intrate deja n circuitul turistic: fgetele seculare din Semenic, Codrii de la Sltioara i din Giumalu, vegetaie submediteranian din defileul Dunrii, din Munii Banatului.

Fauna prin valoarea sa cinegetic i piscicol, dar i prin valoarea estetic i tiinific
contribuie la dezvoltarea turismului fcnd posibil stimularea turismului de vntoare pe zone, animalele cele mai cutate n acest scop fiind ursul, mistreul, cerbul, cprioara, cocoul de munte i altele. Fauna acvatic i cea ihtiologic (pstrvul n lacurile de deal i munte; cleanul, bibanul i carasul n lacurile de deal i cmpie; somnul, alul, nisetrul, cega, pstruga n Dunre i Delta Dunrii) ntregesc celelalte elemente de potenial.

Fondul de factori naturali de cur din Romnia, de o recunoscut valoare

naional i internaional este format din complexul de factori terapeutici ai litoralului, elemente clasice de talazo-terapie, ape nezotermale, ape minerale i termominerale, lacurile terapeutice, nmolurile terapeutice, salinele. Prin cele peste 160 staiuni balneare i localitile de cur, Romnia poate s asigure toate tipurile de asisten balneomedical, profilactic curativ i de recuperare medical tradiional i de mare rspndire fiind cea curativ. (vezi anexa 3) Forme ale turismului pe care luptam sa le protejam. Alaturi de agentia de turism S.C.MARATOURS.R.L. cu ajutorul careia am realizat acest proiect incercam sa gasim diferite modalitati sa protejam si sa conservam resursele turistice ale Romaniei.(vezi anexele 10-)

1.1.2. RESURSELE TURISTICE ANTROPICE ALE ROMNIEI

Potenialul antropic al unei zone, regiuni, ri este identic cu oferta turistic potenial a respectivului spaiu geografic. ncercnd o subdiviziune a potenialului antropic se constat c el se compune n principal din fondul cultural-istoric al zonei i din obiective economice care prezint interes turistic. Potenialul

turistic antropic al Romniei se compune din valori cultural istorice (vestigii arheologice, monumente istorice i de art, instituii i evenimente cultural artistice, arta i tradiia popular), obiective economice de interes turistic, baza material turistic i potenialul socio-demografic (fora de munc). (vezi anexa 4)

Obiectivele cultural-istorice existente pe teritoriul rii noastre sunt numeroase de mare

valoare att pentru istoria, cultura i civilizaia poporului nostru dar i pentru cel universal. ntre vestigiile arheologice existente pe teritoriul Romniei se pot aminti: - Cetile greceti de pe rmul Mrii Negre construite n sec. VII-VI nainte de Hristos, cum ar fi Tomis (Constana), Calatis (Manglia), prin intermediul crora populaia geto-dac a venit n contact cu marile civilizaii ale antichitii elennistic, persan, roman; - Cetile dacice i romano-bizantine cercetrile arheologice au scos la lumin unele vestigii dacice rspndite n toate zonele rii cum sunt: Petrodova (Piatra-Neam), Sucidava lng Caracal, DrobetaTurnu_Severin la Dunre, Potissa (Turda). n Munii Ortiei se afl cetile i aezrile dacice construite n perioada lui Burebista i Decebal aproximativ 82 nainte de Hristos 106; cetile de la Costeti, Blidaru i cea mai mare considerat capitala statului dac distrus i apoi refcut dup 106 de romani Sarmizegetusa, cetate situat n depresiunea Haeg; - Cetile sau castrele romane construite ca puncte de rezisten n expansiunea roman n Dacia construite n: Dobrogea unde se gsesc i ruinele podului lui Traian construit de Apollodor din Damasc, Tibiscum (Caransebe), Potaissa (Turda). Alturi de acestea pot fi amintite i ruinele centrelor urbane ridicate la rang de municipii sau colonie, cum sunt: Drobeta, Apulum (Alba Iulia), Napoca, Tomis i capitala Daciei romane Sarmizegetusa; - Cetile medievale, ntre cele mai vechi incluznd: cetatea Dbca din judeul Cluj, Vicoria din judeul Bihor, Cetatea Severinului din judeul Mehedini, cetatea Curtea de Arge. n epoca modern se remarc cetile feudale sau oraele ntrite cu ceti, mai bine pstrate fiind cele de la Sighioara, Sibiu, Braov, Trgu Mure, Media, Cluj-Napoca, Bran n mare parte restaurate. De mare atracie turistic sunt i cetile de scaun din Moldova la Suceava, Neam, ca i ruinele curilor domneti de la Piatra Neam, Bacu i Iai.n ara Romneasc se pstreaz nc vestigiile fortificaiilor i ansamblurilor voievodale din vechile capitale cum sunt: Curtea de Arge, Cmpu Lung, Trgovite i ansamblul feudal Curtea Veche din Bucureti. Pentru perioada feudal remarcabile sunt i cetile rneti sseti din Transilvania sau din judeul Bistria-Nsud ridicate de populaia sseasc n faa invaziilor ttrti, unele propuse a fi incluse pe lista patrimoniului universal.

10

Monumentele istorice i de art medieval, destul de numeroase, variate i de o valoare cultural recunoscut, dateaz din perioade istorice diferite i reflect evoluia culturii i civilizaiei romneti dar i influenele altei culturi ale lumii. Cele mai reprezentante sunt: - mnstirile din Nordul Bucovinei (Vorone, Sucevia, Moldovia, Arbore) construite n sec. XV XVI n stil arhitectonic moldovenesc; - bisericile din lemn din Maramure (Botiza, Surdeti, Eud, Clineti) construite n sec. XVII n stil arhitecturii populare maramureene; - castelele i palatele Bran, Mogooaia, Pele, Cotroceni, Ghica, edificii laice reprezentative; - edificii religioase, monumente i staiuni reprezentative pentru cultura romneasc : Catedrala Romano Catolic din Alba Iulia, Biserica Sfinii Trei Ierarhi din Iai, Biserica Neagr din Braov, Mnstirea Curtea de Arge, Arcul de Triumf, Mausoleul Eroilor din Mreti, Palatul tiubei de la Buftea, Palatul Regal din Bucureti. Alte componente al potenialului turistic antropic: - instituiile i evenimentele cultural artistice aflate sau care se desfoar n principalele centre urbane ale rii: Ateneul Romn, Operele din Bucureti, Timioara, Cluj, Palatul Culturii din Iai, muzee i case memoriale sau evenimente culturale cum sunt: festivalurile muzicale George Enescu, Cerbul de Aur, festivaluri ale filmului, festivaluri de teatru, expoziii; - elemente de art i tradiie popular localizate n zone de mare importan turistic cum sunt Maramureul, zona Dornelor, Oa, Cmpulung Muscel, renumite centre de ceramiccum sunt Marginea (Suceava), Horezu (Vlcea), zone tradiionale pentru srbtori populare de iarn.

Obiective tehnico-economice. Nu n puine cazuri, n derularea unui program

turistic unele dintre atracii reprezint materializri ale activitii economice din zona respectiv (baraje i acumulri de ap, hidrocentrale, canale navigabile, poduri, instalaii tehnice ale afacerilor mici i mijlocii). Este normal s fie aa ntruct turitii sunt dornici de a avea confirmarea orizontului cultural sau informaional pe care-l posed i n perioadele lor de vacan; mai mult n cadrul produselor turistice culturale aceste atracii fac chiar obiectul cltoriei. ara noastr are i astfel de resurse turistice. Vom aminti aici : barajul de la Porile de Fier, podurile de peste Dunre (Feteti Cernavod, Giurgiu Ruse, Giurgeni- Vadu Oii, ruinele podului lui Apolodor de la Drobeta Turnu Severin); lucrrile hidroenergetice de la Bistria, Lotru, Arge, Olt, Some, Prut, Siret, Buzu; drumurile trasmontane (Transfgranu). Baza material turistic cuprinde ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate n sectorul turistic, destinate obinerii de bunuri i servicii specifice consumului turistic.Baza material se mparte n :

11

- baza material specific turistic; - baza material general (infrastructura). Baza material specific turistic se refer la resursele materiale ce formeaz suportul activitii turistice fiind destinat exclusiv turitilor, iar baza materiala general cuprinde dotrile cu statut independent de activitate turistic dar utilizate i pentru satisfacerea nevoilor acesteia (echipamente

destinate n egal msur rezidenilor i turitilor). Din grupa dotrilor specifice activitilor turistice fac parte: reeaua unitilor de cazare (de gzduire), o parte din unitile de alimentaie, mijloace de transport turistic (rutiere i mijloace de transport pe cablu n principal), instalaii de agrement, cele specifice turismului balneo-medical, satele turistice, satele de vacan, infrastructura cuprinde cile de comunicaii, mijloace de transport n comun urban i interurban, reeaua de telecomunicaii, uniti comerciale, sanitare, de prestri servicii, echipamente tehnico edilitare. Componenta principal a bazei materiale specifice turismului o constituie unitile de cazare, ntruct acestea corespund unei necesiti de baz n activitatea turistic i anume odihna, fr de care nu se poate realiza consumul turistic, prin urmare se poate spune c de modul n care este dimensionat capacitatea de cazare, este distribuit i este repartizat teritorial depind toate celelalte caracteristici ale bazei materiale turistice, inclusiv amploarea i orientarea fluxurilor turistice.

Obiectivele socio-demografic n turism potenialul socio-demografic cuprinde dou

elemente importante, populaia i aezrile umane. Populaia intereseaz activitatea turistic sub mai multe aspecte: - ca rezervor pentru cererea turistic de servicii, creterea numrului populaiei, creterea gradului de urbanizare, modificrile produse n structura socio-profesional, nivelul de cultur i educaie al populaiei, creterea speranei de via, reprezint factori importani care determin i stimuleaz activitatea turistic; - ca for de munca n activitatea turistic, cu rol de modelare a materiei prime (oferta turistic potenial), n diferite produse turistice prin munca vie nglobat n prestaiile de servicii specifice pentru fiecare produs turistic; - ca element dinamic, n creterea calitii serviciile turistice prin pregtirea profesional, etic, prin atitudini, prin caliti psiho-sociale. Un alt element ce trebuie analizat n contextul potenialului socio-demografic l reprezint aezrile umane urbane i rurale. Localitile urbane prin numrul mare de locuitori, prin veniturile mai ridicate, prin gradul mai accentuat de poluare, reprezint principalele centre emitoare de turiti care doresc s evadeze din tumultul vieii citadine ntr-un mediu natural nepoluat. Totodat aezrile urbane prin faptul c permit

12

concentrarea celui mai mare numr de obiective turistice se constituie i n importante centre receptoare de turiti. Localitile rurale sunt centre receptoare importante n special cele situate n zone cu potenial turistic ridicat dar centre emitoare mai modeste.

1.2. PRINCIPALELE FORME DE TURISM SPECIFICE ROMNIEI

Nivelul de dezvoltare i civilizaie al unei ri este dat n mare msura de nivelul de dezvoltare a sferei serviciilor oferite populaiei, dintre care remarcm serviciile de turism ca o parte cu pondere semnificativ n PIB-ul rilor dezvoltate. Pornind de la aceasta, se impune s observm modul n care a evoluat n Romnia activitatea de prestri turistice si hoteliere n ultimii ani. n anul 1990 exista o baz material creat n turism, care, pentru a fi valorificat eficient, se impunea s fie mbuntit calitativ, mai ales prin privatizare, din punctul de vedere al conceptului de produs turistic i al managementului din ramura turism-servicii. Doar prin privatizare, investiii i creterea calitii serviciilor prestate turitilor se putea s se creeze premisele asigurrii de servicii calitative, adaptate nevoilor reale ale populaiei. Realizarea unui sistem de turism privatizat 100%, cu susinerea prin msuri adecvate a tendinei de diversificare i mbuntire a calitii, ar fi trebuit s constituie o preocupare permanent a programelor i strategiilor naionale de dezvoltare a turismului romnesc, avnd n vedere faptul c acest sector deinea deja o baz material semnificativ, concretizat mai ales n hoteluri, vile, cabane, deci nu impunea un efort investiional sau de capital deosebit. Sub acest aspect, este important de analizat modul n care aceste servicii au fost prestate i prin prisma raportrii la nivelul veniturilor reale de care dispune populaia la un moment dat. Literatura de specialitate relev numeroase ncercri de tipizare a activitilor turistice. n cele ce urmeaz, sunt prezentate principalele formele de turism practicate n Romnia. Turismul pe litoral. Dei activitatea turistic din aceast zon se caracterizeaz printr-o sezonalitate puternic, turismul de litoral este considerat cea mai important form de turism din Romnia. Litoralul ofer, pe lng resursele naturale: plaja, apele mrii i resurse balneare (ape termominerale, nmoluri sapropelice). Pe litoralul romnesc al Marii Negre (244 km) sunt amenajate 12 staiuni turistice (Nvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineti, Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), cu o capacitate de cazare de 126.900 locuri , reprezentnd 43,3 % din spaiile de cazare, locuri situate n peste 260 hoteluri de diferite categorii. Turismul montan. Acest tip de turism are tradiie n Romnia. Primele cabane au fost construite la sfritul secolului XIX n Munii Fgrai (Bucegi, Cindrel). Turismul de munte s-a dezvoltat mult, fiind amenajat o baz material deosebit, uniti de cazare (hoteluri, vile, campinguri, cabane etc.), 13

uniti de alimentaie, baze de agrement, prtii de schi (aproximativ 80 km), mijloace de transport prin cablu (aproximativ 60 km de telecabine, telescaune, teleschiuri). Principalele obiective turistice din Carpaii Orientali sunt: Poiana Braov, Lacul Rou (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (n crater vulcanic), Duru, Izvorul Mureului; din Carpaii Meridionali sunt mai importante staiunile din Masivul Bucegi (Sinaia, Buteni, Prul Rece, Predeal), iar n Carpaii Occidentali: Semenic, n Munii Banat, Scrioara. Turismul balnear. Primii care au valorificat proprietile terapeutice ale apelor minerale Geoagiu-Bi i Herculane au fost dacii i romanii. n prezent, exist peste 160 staiuni i localiti cu factorii naturali care au proprieti curative.Potenialul terapeutic este dat de proprietile apelor minerale i carbogazoase, ale apelor minerale termale, ale lacurilor cu ape srate, ale nmolurilor sapropelice, ale salinelor. Principalele staiuni balneare sunt situate n Munii Carpai. n Carpaii Orientali, staiunile importante datorit proprietarilor terapeutice i dotrilor materiale sunt: Sngeorz - Bai, Vatra Dornei, Borsec, Slnic Moldova i Bile Tunad. n Carpaii Meridionali ntlnim staiunile: Moneasa, Climneti, Olneti, Geoagiu - Bai. Pe lng aceste staiuni tradiionale, care mbin turismul montan cu cel curativ, trebuie adugate i urmtoarele staiunile balneare: Bile Felix (ape geotermale), Govora (ape minerale), Lacul Srat, Lacul Amara (cu ape srate i nmoluri sapropelice). Turismul rural. Popularitatea turismului rural a crescut n ultimii ani. De la iniiative cu caracter individual s-a ajuns la o adevrat alternativ de petrecere a timpului liber. Motivul dezvoltrii turismului n mediul rural este contientizarea, de ctre micii agricultori, a necesitii diversificrii activitii att n cadrul fermei agricole, ct i n afara acesteia, prin angrenarea n silvicultur, turism sau apelnd la anumite activiti pe timp determinat, n interiorul economiei locale. Conform opiniei specialitilor prosperitatea nu este de partea agricultorului pur, ci a agricultorului muncitor, artizan, forestier, n finalitatea pluralitii de venituri, n condiiile unor combinaii de activiti complexe. Turismul cultural. Romnia are un patrimoniu cultural-istoric i etnofolcloric de mare valoare i atractivitate turistic. Exist peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naional i internaional, ntre care se remarc: biserici i ansambluri mnstireti, monumente i ansambluri de arhitectur i de art, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice i situri arheologice, din care o parte sau constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetile dacice, cetatea Sighioara). Tezaurul etnografic i folcloric romnesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specific satelor din provinciile istorice romneti; bisericile de lemn din Maramure i Slaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorrii;

14

manifestri etnoculturale i religioase tradiionale; trguri i expoziii muzeale etnografice n aer liber sau pavilioane expoziionale. Aceast form de turism este susinut de o capacitate de cazare care reprezint 12,9% din totalul locurilor existente la nivelul ntregii ri, n ultimii ani nregistrndu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbrii destinaiilor unor uniti de cazare. Numrul turitilor strini n turismul cultural religios a crescut cu 28,5%. Aspectele problematice cu care se confrunt acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura nvechit i insuficient, lipsa spaiilor de parcare dotate cu puncte de informare i promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaii, ceti medievale, biserici, monumente istorice i mnstiri, lipsa spaiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. Ecoturismul. Romnia deine n prezent 12 parcuri naionale cu o suprafa total de 306,989 ha, 14 parcuri naturale cu o suprafa de 772,128 ha. Suprafaa total a parcurilor naionale, parcurilor naturale i rezervaiilor biosferei este de 1.655.333 ha (121.779 ha - supraf maritim), ceea ce reprezint 6,43 % din suprafaa terestr a rii. Acestea sunt grupate astfel: 12 parcuri naionale (306,989 ha), 14 parcuri naturale ( 772,128 ha), rezervaia Biosfera Delta Dunrii ( 576,216 ha). n afara parcurilor naionale, parcurilor naturale i rezervaiilor biosferei exist circa 800 de rezervaii tiinifice, monumente ale naturii i rezervaii naturale a cror suprafa total nu a fost nc determinat ns este estimat la aproximativ 169.000 hectare. Prin urmare suprafaa terestr a ariilor naturale protejate acoper 7,14% din suprafaa terestr a rii la finele anului 2004. Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Din reeaua naional de arii naturale protejate Delta Dunrii se distinge, att ca suprafa, ct i ca nivel al diversitii biologice, avnd triplu statut internaional: Rezervaie a Biosferei, Sit Ramsar (zon umed de importan internaional), Sit al Patrimoniului Mondial Natural i Cultural. n anul 2000, datorit strii favorabile de conservare n care se afl sistemele ecologice i speciile din Delta Dunrii, Consiliului Europei a acordat Diploma European acestei rezervaii. La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din Delta Dunrii reprezint sub 1,2% din totalul locurilor existente la nivelul ntregii ri. n ultimii 2 ani, numrul locurilor de cazare a cunoscut o cretere continu n unitile de cazare din Delt, astfel n 2004 numrul locurilor fiind cu 40,8 % mai mare fa de anul 2002. n aceeai perioad numrul unitilor de cazare a cunoscut o cretere cu 64,4 %. Cu toate c ponderea hotelurilor n locurile de cazare a sczut de la 34,9 %, ct era n anul 2002 la 32,6% n 2004, se constat o cretere a ponderii locurilor de cazare in structurile de categorie superioar (4 3 stele) de la 17,3% la 36,2% pentru aceeasi perioad.

15

 Turismul religios. Turismul religios const n pelerinajele credincioilor la lcaurile de cult, considerate sfinte de diferite religii. n aceeai msur, marile srbtori de cult, hramurile mnstirilor i bisericilor atrag, n perioada srbtorilor religioase tradiionale, un numr considerabil de pelerini.Potenialul turistic pentru aceast form de turism n Romnia este reprezentat de: monumentele de cult care adpostesc rmie pmnteti ale unor sfini (mormntul Sfintei Paraschiva la Iai) sau martiri ( osemintele primilor patru martiri cretini romni de la mnstirea Coco din nordul Dobrogei); sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Munii Ortiei; bunuri cultural religioase, cum ar fi mnstirile din Bucovina cu biserici ai cror perei sunt pictai la exterior, mnstirile din Oltenia sau Moldova, bisericile fortificate din Transilvania, catedralele catolice ( umuleu, Ditru, Cluj Napoca, Braov); destinaiile religioase unde au loc manifestri religioase, cum ar fi: srbtorile legate de Crciun i sfritul anului n zona Maramure, cu dansurile populare, Bucovina.

Cap 2. Protectia si conservarea resurselor turistice

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul inconjurator, acesta reprezentand ,,material prime, obiectul si domeniul de activitate a sa, purtatorul resurselor sale. La ora actuala mediul inconjurator se confrunta cu cateva fenomene majore, care afecteaza intreaga planeta:efectul de sera,reducerea stratului de ozone,a fluviilor si a raurilor de pe continente,reducerea biodiversitatii floristice si faunistice. Astfel ,s-au conturat in timp mai multe forme de poliuare care,prin suprapunere dau nastrere unor puternice distrugeri ale mediului ambient.La nivel local poluarea se mainifesta indeosebi prin acumularea de deseurui,gunoaie,circulatie haotica,mirosuri pestilentiale, degradarii estetice ale ambientului. Acutizarea problemelor de mediu,din ultimele decenii ale secolului nostrum pune problem ape modul de gestionare a resurselor,cresterea costurilor legate de poluare si pastrarea unui standard de viata cat mai bun. Mai mult ca oricare domeniu de activitate,turismul este dependent de mediul inconjurator,acesta reprezentand de fapt principala resursa iar calirtatea acesteia poate favoriza sau obstructiona delurarea activitatiilor turistice.Relieful,padurile,fluviile si raurile lacurile,marea,apele minerale si termale,parcurile nationale si monumentele naturii,monumentele de arhitectura si arta,valorile etnografice se constituie in cele

16

mai valoroase elemente ale mediului natural si construit,adevarate resurse cu valente turistice care pot favoriza in timp si spatiu dezvoltarea mai multor forme de turism. Mediul inconjurator constituie patrimonial turistic al unei natiuni,care prezinta propria structura si dezvolta o retea de relatii intre elementele care il alcatuiesc,determinand motivatiile turistilor si o anumita capacitate de adaptare fata de nivelul de valorificare pe care il atinge.Aceasta capacitate de adaptare este direct proportionala cu diversitatea si calitatea componentelor sale.

2.1. Tipurile majore de impact al turismului asupra mediului:

Evolutia actuala a turismului este caracterizata de o inoire profunda a ofertei turistice mondiale, in special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atat din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere cantitativ. Revigorarea turismului romanesc va presupune remodelarea produselor turistice in functie de evolutia motivatiilor turistice la nivel intern si international. Din acest punct de vedere se pot aminti principalele tendinte ale turismului pe plan mondial si regional: preferinta pentru destinatiile la mare distanta, care permit diversificarea locurilor de sejur in eztrasezon; dezvoltarea vacantelor tematice sporturi, cultura, divertisment, aventuri) erganizate pentru o clientele exigenta si care efectueaza mai multe calatorii turistice pe an; realizarea de noi produse pentru odihna si recreere, cu cazare turistica dispersata, care urmareste sentimental de authentic si permite dezvoltarea schimburilor mai active intre populatiile locale si turisti. Aceste deziderente se sprijina pe o serie de factori cu valoare determinanta asupra turismului: -valoarea calitativa si cantitativa a resurselor naturale si culturale; -nivelul cresterii economice generale, care conduce la cresterea locurilor de munca si a veniturilor; -evolutia cursului de schimb valutar, care sustine puterea de cumparare a rezidentilor si a turistilor; -repartitia resurselor turistice si a veniturilor care influenteaza evolutia fluxurilor turistice. Turismul se bazeaza deci, in primul rand,pe valorificarea resurselor turistice, iar nivelul si intensitatea valorificarii produc in timp si spatiu efecte negative asupra mediului, care sunt exprimate prin notiunea de impact. In acest context, resursele turistice nu pot fi exploarate in mod salbatic, fara riscul de a fi degradate sau distruse. Imperativele dezvoltarii tuturor fotmelor de turism nu trebuie sa conduca la supraexpoatarea resurselor, nu trebuie sa afecteze interesele socio-economice ale populatiei rezidente. De foarte multe ori bunurile naturale si cilturale exploatate in turism fac parte din patrimonial national sau mondial si in acest sens este foarte important sa se vegheze la protectia si conservarea lor. In mod succinct problemele de impact ale turismului asupra mediului se pot prezenta in modul urmator:

17

I. Categorii majore de impact produse de turism asupra mediului natural:

1-Exploatarea resurselor naturale: -reducerea resurselor de apa prin supraexploatari si supraexploatare -reducerea resurselor de combustibil classic utilizate pentru obtinerea de energie pentru sustinerea activitatilor turistice -riscuri crescuteproduse de calamitati naturale 2-Schimbari in structura biodiversitatii: -distrugerea habitatelor speciilor -uciderea anumalelor in scopuri cinegetice -uciderea animalelor pentru curiozitati gastronomice, suveniruri -influentarea, printr-o intense circulatie turstica, a mugratiei interne sau externe a animalelor -distrugerea speciilor vegetale valoroase pentru suveniruri si valorificarea lemnului -reducerea vegetatiei naturale pentru amenajari turistice -extinderea rezervatiilor naturale, a sanctuarelor cu viata salbatica 3-Fenomene de eroziune: -tasarea ci compactizarea solului, fapt ce conduce la cresterea scurgerii pluviale si a eroziunii -cresterea expunerii solurilor la alunecari -cresterea proceselor de declansare a avalanselor -pagube produse fenomenelor geologice deosebite(pesteri, avene) -pagube provocate malurilor de rauri si tarmurilor de litoral 4-Poluarea: -poluarea apei prin deversarea directa a apelor uzate -scurgeri accidentale de produse petroliere -poluarea aerului prin gaze de esapament si arderea de combustibili pentru obtinerea de energie -poluarea Sonora datorata activitatilor si transporturilor turistice -poluarea solurilor produsa prin deseuri din toata gama de servicii turistice 5-Modificari estetici-ambientale: -constructii si amenajari turistice improprii cu traditiile locale -acumulari de gunoaie si deseuri

II. Categorii majore de impact produse de turism asupra mediului construit:

18

1-Modificari estetice si vizuale: -cresterea densitatii constructiilor si a suprafetelor betonate -acceptarea de stiluri arhitecturale noi, discordante cu cele vechi -aglomerari de populatie si de bunuri imobiliare si mobile 2-Infrastructura: -supraincarcarea cu elemente si echipamente de infrastructura -realizarea de noi investitii in infrastructura -management de mediu deficitar in exploatarea si valorificarea bunurilor cultural-istorice 3-schimbari in structura si textura urbana: -modificari prin extensie a unor spatii urbane(zone industriale, transporturi, comerciale, rezidentiale, agreement) -schimbari in volum comcentrarea si calitatea dotarilor si a mobilierului urban -pericolul aparitiei unor contraste intre zonele amenajate turistic si cele rezidentiale 4-Forme de conservare si restaurare: -reutilizarea imobilelor vechi in scopuri turistice si comerciale -conservarea vechilor centre istorice urbane sau rurale -utilizarea cadirilor vechi in scopuri culturale si ca o a doua rezidenta 5-Competitia: -inlocuirea unor atractii in decline din asezarile umane cu altele mai putin cunoscute dar mai aractive -orientarea atractiilor culturale in functie de schimbarea motivatiilor turistice, sau de noile tendinte din industria turistica Aceste categorii majore de impact produs de turism asupra mediului natural si construit impugn evaluarea corecta a acestui impact, ca instrument de stabilire a viitoarelor amenajari turistice si de orientare a activitatilor turistice, pentru a fi in concordanta cu cerintele de respectare a calitatii mediului inconjurator. Derularea activitatii turistice presupune realizarea unui studio de impact care trebuie sa include analiza urmatoarelor aspecte: descrierea activitatii(proiectului) propus pentru prezentarea obiectivelor, a fazelor de realizare, gradului de exploatare al resurselor turistice; prezentarea situatiei starii actuale a calitatii mediului, a tendintelor de evolutie a componentelor sale, pentru a aprecia nivelui de exploatare turistica; analiza aspectelor de impact, cu investigarea detailata a tipurilor de impact ce pot aparea si a formelor de manifestare pe termen scurt si mediu; descrierea alternativelor posibile fatade proiectul sau activitatea initiale, pentru evitarea producerii impactelor de mediu; realizarea de propuneri concrete de ameliorare

19

pentru problomele de impact ce pot aparea, mai ales a aelora cu efecte distructive asupra mediului inconjurator; elaborarea unui plan de monitorizare a derularii activitatilor turistice si a impactelor produse, pentru a introduce imbunatatiri menite sa atenueze efectele negative asupra mediului ambient. Aceste evaluari de impact difera de la o tara la alta si de la o zona turistica la alta. Avansul este detinut de tarile cu o puternica industrie a turismului, ce utilizeaza tehnologii moderne, non-poluante, asigurand in acest fel servicii turistice de calitate.

2.2. Capacitatea de suport a mediului

Problemele capacitatii de suport ecologic sau de incarcare difera in functie de cele trei tipuri de zone turistice: -zone emitatoare de turisti, care nu detin un potential turistic deosebit, dar care printr-un nivel economic ridicat si un standard de viata mai bun determina deplasari de turisti catre alte destinatii turistice; -zone de transit, care pot cunoaste aglomerari si suprasolicitari ale mijloacelor de transport si ale structurilor turistice existente; -zone receptoare care cunosc cele mai multe problemelegate de deteriorarea in timp si spatiu a mediului inconjurator.

Capacitatea de primire turistica:

Conceptul de capacitate de primire este dezvoltat pentru a concretize idea de ,,durabilitate, mai exact in acel turism responsabil din punct de vedere social, care nu este numai sensibil fata de mediu, ci intelege ca exista niste limite ale dezvoltarii intr-o lume cu resurse limitate.Astfel capacitetea de primire turistica exprima efectiv nivelul sau de toleranta fata de anumiti factori negative.

Gradul de stabilire a acestei capacitate se face prin criterii masurabile, raportate la elemente
cantitative, in balanta cu notiunile de timp, spatiu, turism: a) Timpul, determina stabilirea a trei tipuri majore de capacitate: -capacitate maxima: care se refera la numarul maxim de personae care pot fi primate la un moment dat; -capacitate saptamanal\zilnica: care exprima numarul de personae ce pot fi cazate pe zi sau saptamana; -capacitete anuale: care se axeaza pe o eventuala planificare pe termen mediu si lung. b) Spatiul, se refera la unitatea de suprafata si de lungime, care poate fi folosita in turism. In acest indicator vom include trei elemente esentiale:

20

-unitatea de masura, care se aplica pentru capacitatile de cazare, alimentatie publica, transporturi, servicii; -identificarea zonelor de densitate care releve numarul de personae ce pot fi cazate pe suprafata de 1 ha, sau folosite pentru plaje, sporturi de iarna, etc; -nivelul de echipare, care se refera la unutatea de spatiu sau de echipament rapotata la un numar de personae. c) Ratele dezvoltarii turistice se refera la realizarea unui raport intre capacitatea sau exploatarea turistica si populatia locala, capacitate de transport, densitatea kilometrica, frecventa sezoniera, beneficiile economice. Citeriile nemasurabile sunt acele componente ale mediului natural si amtropic dificile de cuantificat. Evaluarea aspectelor nemasurabile se poate maerializa prin analiza costurilor-beneficii si studii de impact, cu elaborarea, in final, a unor norme, reglementari sau legi de protejare a acestora. Elasticitatea capacitatii de primire exprima interventiile facute pentru a elimina impactul negative al turismului si astfel capacitatea de primire a turistilor creste. De exemplu, poate fi prelungita ,,durabilitatea vegetatiei, educarea si informarea vizitatorilor ce duce la schimbarea comportamentul acestora in bine, anumite modificari fizice ce pot fi practicate astfel incat zona sa poata sa fie transformata din ,,suprautilizata intr-una ,,subutilizata.

Categorii ale capacitatii de primire turistica: Capacitatea ecologica se refera la acel nivelde dezvoltare a turismului, sau activitatii
recreationale, peste care mediul devine degradat sau compromise. L un anumit nivel al utilizarii trebuir pusa problema modului in care acesta afecteaza intrebul ecosystem de la sol, aer, apa pana la animale, si problema costului refacerii ecosistemului. Capacitatea fizica vizeaza acel nuvel al dezvoltarii turistice sai al activitatilor recreationale la care facilitatile oferita de teritoriu sunt ,,saturate, sau incep sa se manifeste deteriorarile asupra mediului, datorita unor suprautilizari turistice, sau datorita unei retele infrastructurale inadecvate. Astfel exista numeroase exemple privind destinatii turistice unde apa este poluata, ceea ce afecteaza zonele de plaja si satisfactia turistilor. Daca vizitatorii percep faptul ca relaxarea lor pe plaja este afectata de mirosuri neplacute, zgomote sau poluare vizuala, aceasta inseamna ca a fost depasita ,,capacitatea fizica de primire astfel incat vor fi inhibate vizitele ulterioare in zona de destinatie. Capacitatea social-perceptiva reprezinta acel nivel de saturare al populatiei locale si de respingerea vizitatorilor, considerand ca acestia distrug mediul, dauneaza culturii sau activitatilor locale. Reprezinta acel grad al schimbarii la care localnicii percep mediul ca fiind madificat fata de peroada

21

anterioara.Din punctual de vedere al turistilor capacitatea social-perceptiva este depasita atunci cand nivelul tolerantei populatiei privind prezenta si comportamentul turistilor in zona de destinatie este diminuat. Capacitatea economica de primire reprezinta capacitatea de a absorbi functiile turistice, fara aparitia activitatilor ndorite. Aceasta abordare este strans legata de versiunea analizei cost-beneficiu, care tinde sa asocieze o anumita limita a capacitatii de primire, in functie de costurile ecologice, sociale, culturale si chiar politice. Problema este de a determina balata optima intre toate costurile si toate beneficiile, ceea ce constitue un exerciriu dificil. Capacitatea psihologica de primire este depasita in momentul in care turistii nu se mai simt confortabil in zona de destinatie, din cauza atitudinii negative pe care o percep din partea localnicilor, a aglomerarii sau deteriorarii mediului fizic. Turistii care viziteaza zona simt sau nu satisfactie personala, in finctie de experientele accumulate in timpul calatoriei, de felul in care au fost primiti de localnici in mediul lor.

Bibliografie:

22

1. Melinda Candea - Potentialul Turistic al Romaniei si Amenajarea Turistica a Spatiului ; Editura Universariata Bucuresti 2003 2. Gabriela Stanciulescu -Tehnologia Turismului; Editura Niculescu ABC 2004 3. Vasile Glavan - Geografia Turismului in Romania ; Editura Oscar Print, Bucuresti 2000 4. Tehnologia Turismului manual pt cls a-XI-a si 5. www.ase.ro 6. www.turism.ro a-XII-a; Editura Niculescu 2002

Anexe:
Anexa 1
23

POTENTIALUL TURISTIC SAU OFERTA TURISTICA POTENTIALA

NATURAL: - componentele cadrului natural inclusiv cele modificate de om

ANTROPIC: - cultural-istoric - tehnici-economic - socio-demografic

Anexa 2

RELIF SI GEOLOGIE Trepte si forme de relief:peisaj, geomorfologie, forme bizarre de relief, monumente ale naturii.

CLIMA Temperatura aerului si a apei, precipitatii lichide, stratul de zapada, durata de stralucire a soarelui, bioclimat

FAUNA Fondul cinegetic(vanat cu par si pene), fond piscicol, dpecii protejate, rezervatii naturale.

STRUCTURA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL

NATURA OCROTITA Rezervatii naturale, parcuri nationale si rezervatii ale biosferei.

Anexa 3

HIDROGRAFIA Ape freatice si minerale, rauri, lacuri naturale(inclusive terapeutice) si antropice, Marea Neagra si delta dunarii.

VEGETATIA Tipuri de paduri; flora specifica, monumente ale naturii si rezervatii naturale, paduri de interes social-recreativ.

Ape Minerale si Termominerale Lacuri Terapeutice

24

Namoluri Terapeutice

FACTORII NATURALI DE CURA IN TURISMUL BALNEAR

Emanatii de Gaze Naturale Saline

Plante Medicinale

Factori Climatici de Cura Aeroionizarea

Anexa 4

STRUCTURA POTENTIALULUI TURISTIC ANTROPIC

CULTURAL-ISTORIC TEHNICO-ECONOMIC Anexa 5

SOCIODEMOGRAFIC

25

Anexa 6

Anexa 7

26

Anexa 8

Anexa 9

27

Anexa 10

28

Anexa 11
Director Obiectul de activitate al ageniei Ticketing Marketing Dimensiunile gamei de servicii Ageni ticketing Factori endogeni (mediul intern) obiectivele majore ale firmei resursele materiale - financiare - umane stilul managerial

Anexa 12 Secretariat

Contabilitate

Departament turism

Ageni turism Factori exogeni (mediul extern) economici demografici geografici juridici culturali

Structura organizatoric a ageniei de turism

Numr de angajai Compet (dimensiunea ageniei) en a 29 man age

Anexa 13

30

Anexa 14

31

Exemple de trasee turistice practicate de MARA-TOUR SRL: I. Traseu turistic triunghi albastru: punctul de plecare trecere de frontier Cmpulung la Tisa str.Crmizii Lazul Babii Izvorul Broatei Vf. Clivei Poiana Pripor Cornul arampului Cabana Agri. Obiective turistice din zona traseului :arhitectura localitii, borcut- fosta baie Benko (ap alcalin,sulfuroas, hipoton) ,stn (Lazul Babii), Vf. Clivei, Vf. Vcarului, abruptul vulcanic (Piatra Vratecului, Piatra Goal), silul de adezit (Piatra Ciuroi, Cornul arampului), cascada Ciuroi ( a doua cascad ca nlime din Maramure, 35 m).Traseul face legtur cu traseul cruce roie . II. Traseu turistic cruce roie pe fond alb: (traseu partial a existent dar nu a fost reabilitat de aproximativ 25 ani): punctul de plecare viitorul punct de frontier Sighetu Marmaiei (podul de lemn) str.Nicolaie Titulescu str. Iuliu Maniu str.Mihai Eminescu - Parcul Grdina Morii Dealul Solovan Vf. Agri Cabana Agri Strunga Tiganului Vf Durgla. Obiective turistice din zona traseului : muzee (Muzeu Etnografic al Maramureului, Muzeul Satului Maramurean, Muzeul de Stiinele Naturii, Muzeul de Arheologie i Istorie, Muzeul Culturii Evreieti din Maramure-Casa memorial Elie Wiesel, Casa Muzeu Dr Ioan Mihalyi de Apa i Galeriile de Art) , arhitectura localitii , biserici, Parcul Grdina Morii, Rezervaia Solovan, Petera din Solovan, Vf. Agri, silul de adezit ( Cornul arampului), Tul La Ier, Cascada Strungi, Saua Strunga Tiganului, Vf. Tiganu (1222m), Stnca (Petriceaua, Biserica Vulpii, Durgla), Vf, Negru, Tul Negru, Vf Durgla, stne . III. Traseu turistic cruce albastr pe fond alb: punctul de plecare trecere de frontier Valea Vieului Valea Luhei Mnstirea Izvorul Tmduirii Hera Valea Muntelui Brsana. Traseu ce va face legatura cu marcajele turistice n curs de realizare n muntii Lapuului din Microregiunea turistic a munilor Guti (cu statut juridic), traseul transmaramure. Obiective turistice din zona traseului : Valea Luhei, borcutul de pe Valea Luhei, Mnstirea Izvorul Tmduirii, Valea Muntelui, Mnstirea Brsana monument UNESCO. IV. Traseu turistic triunghi rou: punctul de plecare trecere de frontier Valea Vieului Defileul Vieului Loc. Bistra Valea Bistra Poiana Bistra Poiana lui Iona Cabana forestier Paltinu Valea Tomnatic Culmea Prislop Culmea Sehleanu. Traseu ce se va face legatura cu traseul triunghi rou ce plec din loc. Repedea pe valea Repedea i pe valea Tomnatecu. Obiective turistice din zona traseului: Defileul Vieului, Valea Bistra, Poiana lui Iona, Valea Tomnatic, Apa mineral de pe Valea Tomnatic, Defileul Vii Tomnatic, Rezetvaia de narcise.

32