Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
0C@mf&/
comanditarii - cei care concep _i proiecteaz concinutul acciunii, cintele reale_i cele Elementele implicate in procesul dezinformarii potenciale ale activitcii. Ei pot fi: factori de decizie (guverne, state majore mili tare sau socio-profesionale) _ grupuri de presiune. n timp ce prima categorie se f olose_te de servicii specializate, grupurile de presiune se servesc _i de echipe a speciali_tii suntcare-au mare eficienc n crearea _i mencinerea confuziilor;coordoneaz t d-hoc de amatori cei care planific secvencele tactice ale acciunii _i care oate modalitcile de cinere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise. Ei simuleaz toate categoriile de efecte pentru a reu_i s aib sub control att efectele propr ii, ct _i exigencele reproiectrii unor elemente de detaliu sub impactul acciunilor de controlul- este piesa de legtur ntre comanditari, acciunea _i agencii de influenc. Pentru a contracarare ntreprinse de cint. stpni acea zon a spaciului social care le intr n raza de responsabilitate, controlorii r ecruteaz _i ntrecin o vast recea de corespondenci, de obicei nu direct, ci prin intermedi ul unor terce persoane care joac rolul de cerceta_i. Ace_tia, ale_i din rndul unor indi vizi cu totul insignifianci, au rolul de a testa gradul de deschidere spre colabo rare a unei personalitci cu acces la date de importanc considerabil pentru comanditari _i agenci de influenc- se recruteaz din rndul acelora care se bucur de prestigiu n grupul lor planificatori. profesional _i care urmeaz a fi dezinformat prin mesaje primite de la planificator Agentii de opinie din mediile ilideriide influenta pot fi: intelectuale, care, din dorinca lor de a se lansa n via controlori. acciune- practic, accept s lanseze n spaciul social mesajecare par _ocante pentru publicu un personaj l autohton apropiat factorilor de decizie - n general acesta este compromis. Pri _efii de asociacii (contextul viecii asociative, specifice sistemelor pluraliste co ntr-un fapt verificabil, pentru a avea certitudinea unei colaborri mai longevive. nstituie. un mediu favorabil pentru recrutarea _i cultivarea agencilor de influenc. P lasnd pe primul plan interese de ordin umanitar, protejate de un cadru normativ c u validitate internacional, dezinformatorul poate atrage mulci naivi n structurile as intermediarii - profesional, sunt personalitci de referinc nn comunitatearespectiv. pen ociaciei, care, se recruteaz dintre personalitcile influente domeniul lor de ctivitate) tru a jura rol de lideri de opinie _i agenci de influenc ai intereselor care stau n sp atele mesajelor ce se emit cu un aer neutru _i declarativ de pe pozicii "independe releele - indivizi sau institucii care se dovedesc utili n amplificarea _i programa nte rea mesajelor care constituie concinutul dezinformrii. Ceea ce deosebe_te dezinforma rea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al acciunii _i lansarea n circuitul informacional a unor informacii parcial adevrate n conjugarea lor cu , afi rmacii" false, fr indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabil pentru autentici tatea celor emise. Cercetrile de teren au demonstrat c rezultatele cele mai eficient e se nregistreaz n domeniul massmediei, unde dezinformarea poate atinge frontal toat Prin cuvant: Se aplica etichetarea. social. Categoriile dezinformarii spaciuluiAdversarul este asociat cu un mit intunecat, e segmentele de opinie ale malefic la care vibreaza constiinta de masa. (corupt, anti-semit, mafiot, bolse vic, fascist, taliban, securist etc). Consecinta imediata este ca publicul sovai elnic, neinformat se va departa de cel etichetat. Cei care poarte etichete sinis tre vor fi obligati sa-si consume enorm de multa energie in incercarea de a se cu Prin numar: Este foarte greu pentru un spectator sau cititor sa verifice daca la rata. un miting au fost 10.000 sau 60.000 de manifestanti. Specialistii stiu ca spre deosebire de cuvant sau metafora, numarul poseda autoritatea matematica a rigori i, preciziei si impartialitatii. Pornind de aici si mai ales de la remarca lui M ichel Focault: limba numerelor este absolut indispenabila dominatiei ideologice s-a conceptualizat unul dintre principalele obiecte de manipulare. Aici nu are i mportanta daca numarul este plauzibil sau autentic, nici macar verosimil, el imp unandu-se prin sine! In piata Victoriei au manifestat impotriva guvernului peste 100.000 de pensionari! Institutele de sondare manipuleaza dupa bunul plac statis Prin repetitie: Marele verificate. ticile fara sa poata fipropagandist Goebels spunea ca daca repeti de 1000 de ori o minciuna ea devine un adevar acceptat de toti cei care inzestreaza cu valoare afirmatia. Asadar mijlocul de actiune cel mai eficace in manipulare este repeti tia constanta a acelorasi afirmatii, din medii si unghiuri diferite, pentru ca p ublicul sa se obisnuiasca cu ele, incetand in a le mai filtra cu propria ratiune , inlocuita pe nesimtite de credulitatea! Gustave le Bon nota: repetitia sfarsest e prin a se integra in adancul inconstientului, acolo unde se nasc motivele acti Prin zvon: Lansarea de noutati care sa nu necesite o verificare imediata permite r unilor noastre. eptarea unei minciuni fara nici un risc. Credibilitatea celui care lanseaza zvon ul este necesara, iar daca i se alatura alti comunicatori din medii diferite car Prin clisee: Este mult mai se poate obtine un adevar fara se bazeaza e confirma zvonul respectivingurgitabila o minciuna daca eacontinut. pe un cli seu intiparit in inconstient. De exemplu stim ca tiganii sunt predispusi unei pare ri colective precare si atunci poti stimula cateva sinomime artificiale: tigan-h
ot! Manipulatorul, in acest caz de dezinformare va utiliza clisee negative care sa genereze frustrari, nemultumiri. Cliseele justifica actiuni adeseori imorale: Noi suntem de acelasi sange, impartasim aceleasi valori, cine nu este cu noi, ev ident este impotriva noastra Teoriile conspiratiei se bazeaza pe clisee standard: evreu-negustor; german-serios; tigan-hot; musulman-terorist, etc. Un teoreticia n al presei, americanul W. Lippman considera ca procesul de asimilare a informati ei este de fapt adaptarea mecanica a unui fenomeni inca necunoscut la o formula generala stabila, stereotipa.Drept pentru care, presa trebuie sa efectueze stand ardizarea fenomenului care face obiectul informatiei. Redactorul ignorand de bun a voie nuantele sa va baza pe stereotipii si pe opinii de rutina ca sa convinga consumatorul sa asimilezea stirea fara efort, fara ezitare, fara conflict interi . si imagine: O imagine face cat o orPrinmai ales, fara analiza criticamie de cuvinte! Pornind de la aceasta butada, specialistii in manipulare sunt de acord ca prin imagine mesajul va evita simtu l critic al beneficiarului si va penetra fara cenzori adancul inconstientului. Aic i tehnica se aseamana cu cea publicitara. Iata ce noteaza Kara Murza: Societatea urbana a occidentului a ajuns fara religie, dar s-a umplut de o cantitate enorma de fetisuri. Partea cea mai importanta a vietii sunt vitrinele, vedera obiectel Este considerat, imagini, fara cumpararea suportului. Propaganda or consumabile cade catre specialisti precum Gustave le Bon drept o activitate sis tematic de transmitere,promovare sau rspndire a unor idei,doctrine sau teze de pe poz iciile unei anumite grupri sociale _i ideologice, n scopul influencrii, schimbrii, formrii u nor concepcii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. Propaganda este u n subsistem angrenat politicului, unui grup social sau al unui regim de guverna re. In epoca moderna se dezvolt numeroase forme de propagand (cultural, economic, tehnic structur de etc). Sistemul institucional specializat (aparat de conducere ierarhic,centre de organizare, ce a, medical, propaganda ideologie _i valori aflat\_i difuzare de mesaje) ntre de studiu, proiectare z x ` ^
hv 5\ hv
" """$"X"Z"$'* &F gdv &Fdv g &Fgdv h^hgdv &Fgdv &Fgdv gdv a*@+/11122<6>6@6n6p67HC>D8I6J8JbJdJQW^[(^ &Fgd8 &Fgdv &F
h85 \
h8h8h8h86] h8h85\ hv hv 6] U
hv hv
hv 0Jhv hv 5\ hv hv mHsHhv mHsH-e n corespondenc cu interesele _i obiectivele gruprii sociale pe care o reprezint; aces a sunt luatemetode de transmitere a mesajului; studiul sociologic al acestora dis mijloace _i ca referinc pentru programarea _i realizarea propagandei tinge urmtoarele grupuri mari mesajelor astfel nct acestea s provoace triri _i adeziuni col afectiv- const n organizarea de metode: tive, mai ales de tip emocional. Mai nti se indic consecincele negative ale unei opciun i personale provocate de o agencie anume (afectarea intereselor, amenincare a pozi ciei individuale, mpiedicarea realizrii unor obiective personale importante etc) pen tru a declan_a reaccia afectiv negativ fac de aceasta _i apoi se prezint o alternativ diferit re ar avea numai efecte pozitive. Accentul nu este pus pe argumentarea logic sau p rezentarea unor fapte relevante, ci pe acele informacii care au o profund rezonanc afe persuasiv- presupune aplicarea regulilor retorice de organizare a mesajului, prin ctiv. utilizareapropaganda Specialistii fac o distinctie ntre propaganda tactic (proiectat pe termen scurt pentr Tipuri de unor cuvinte saturate emocional u obcinerea unor efecte imediate) _i propaganda strategic (pe termen lung, destinat fo rmrii sau modificrii valorilor, atitudinilor de baz _i concepciilor proprii indivizilor _i societcii. Cea mai important form de propagand a fost considerat pn n prezent propaganda tic La nivel internacional, ea si propune s remodeleze psihologia celor cu care se afl n competicie, n condiciile n care cile diplomatice, economice sau militare si-au atins l imita de competenta. Propaganda politic nu urmre_te descoperirea unor adevruri, ci conv ingerea interlocutorilor reali sau potencial de un adevar convenabil celui care d icteaza obiectul propagandei ! ( Gustave Le Bon- Psihologia maselor). In acest se ns, autorul subliniaza patru factori de convingere pe care ii integreaza in gram atica persusiunii ! Iata predicateleprovenite din surse credibile,de regula oficiale propaganda alb- utilizeaz materiale principale ale propagandei: care contin noutci culturale, artistice, aparent inofensive, cum ar fi: stilul de viac,prezentarea unor personalitci considerate exemplare pentru viaca cultural,sportiv, muz ical, fr a aduce n discucie elementele care ar impune n discucie performancele spaciului so ial din care provin personalitcile respective. Cercetrile audemonstrat o eficienc mai ma re a propagandei albe n rndurile tinerilor prin transmiterea unor emisiuni radiofo nice de muzic tnr n alternanc cu scurte buletine de _tiri. Pe fondul perceptiv pozitiv crea de contextul muzical, remanenca mesajelor din _tiri este mare.Propaganda se reali propaganda neagr -_i creeaz impresia unui dialog ntre egali. zeaz neostentativ vehiculeaz, n general, materiale "fabricate", puse pe seama fie a unor institucii inexistente pe care asculttorul/ cititorul/privitorul nu le poate v erifica, fie pe seama unor institucii care exist, dar care au cu totul alte preocupri dect cele din _tirile fabricate. Mesajele "artizanale "lansate n " spaciul social p ot surprinde prin "noutatea" lor, _i astfel, pot genera un curent favorabil propa propaganda cenusie - const in combinarea informaciilor parcial reale cu cele integra gandistului. l false alctuind _tiri cu aspect aparent precis, care ns nu pot fi verificate complet. Publicul care identific, episodic elemente pe care le cunoa_te, poate fi u_or indus n eroare de asemenea fabricacii, punnd noutcile pe seama unor lacune personale de inf ormacie. frpropagandei prestigiul Predicatelesursei- sugestioneaz _i impune respect. impresia documentrii erudite a celor car afirmacia probe-- elimin discucia, crend totodat repetarea- sursaca mesajul s fie acceptat de tinta ca fiind cert o afirmacie compatib reprezint face mesajelor. influenca mental- ntre_te convingerile individuale incipiente sau aparcinnd indivizilor fr il cu propriile sale obiective. (^*^Z^\^^_`aaa rsonalitate. &Fgd8gd8gdv +;0/ =!n"n#n$n%
V@V
Normal*$1$5$7$8$9DH$CJKH_HmH
sH
tHDA@D
JOJ
Absatz-StandardschriftartPOP
WW-Absatz-StandardschriftartBO"B
$x Heading
CJOJQJ2B@"2
Body Textx$/@!2$
List:"@B:
Caption
$xx6 *OR*
Index
$*W@a*
7Strong5 4U@q4 \
Hyperlink
>*phh^@h
Normal (Web)&dd*$1$5$7$8$9DH$[$\$KHaJmHsHTOT
7translationeligibleusermessage.O.
7commentbody6O6
7default_messageVOV
7socialcontext fcgVOV
7FollowedHyperlink
>*phROR
7translatedbodyROR
7 word_breakROR
7highlightercontentVO V
)./0XLMkl(z &} comment_like_1528952{fsm fwnfcg.d!z z z z &&x&x&x& &&&&x&x/0XLMkl(z { & &&&#&&x&x&x&x&x&x&x&x&x&&&&0A&&x&x &&PG &@ ,@ 78|"""##&)+,, --B--:....&x&x&@ &x&x&x&x&x&x&x&PG &0A&x&x&x&x&x&@ ,@ 78|"""##&)+,, 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 --B--:....0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 000000000 0 /0XMl(z ,@ 7|""#&)+,B--:....0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 @0 @0 @ B S ? %&04@ALPUXacghmqyz )*/0<@FU^luv{} !"*-238<INT`bcghstxy~ "& !.0<?BHNOQR]^hiqsz{ "+/8<DEQS\/hlstvz A : < @ \ ^ _ g h k o x {
% ) * , 4 5 > ? A P S T Z [ ] ^ h l n o v x
$%26:;AEOPTU_ imuvxy
"5<x ?KMYZ^tz + | s 8 2
&(.0:;>?LY]bkltu
(8ABPQ]_eirs !#+57>?CDIMVW]^ijlmwx !!!! !,!-!7!8!<!=!F!G!P!Q![!a!g!j!r!s!z!{!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! "z"|"""""""" """""""""""""""""####"#%#/#0#5#A#H#J#T#U#W#X#^#_#d#e#k#l# $U$Y$Z$e$f$j$k$m$n$u$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$% %%%%!%"%%%&%.%/%1%5%:%;%A%E%O%\%d%h%q%r%~% %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% (((((( (((1(B(H(I(X(e(p(q(}( ((((((((((((((((((((((((((((((()))) &k&l&n&w&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& ! - . 5 6 ? A J L S T ^ d f g i k q ,,,,, ,),*,4,5,<,>,F,L,V,a,i,j,l,u,}, ,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,, 0*4*5*?*@*K*L*N*T*`*b*v*}*****************************++++++!+(+4 +
-----!-.-/-1-2-8-B-K-L-P-Y-`-a-i-k-q-r-z-{------ -------------------...
] ^1T{l:|^ ^`CJOJQJo( ^`CJOJQ ^`hH. p Lp LhH. ^p @@^@`hH. ^`hH. L^ LhH. ^`hH. ^ `hH. PLP^P LhH^ CJOJQJo( ^`CJOJQJo(o p ^pCJOJQJo( @ . p ` 7~{I&_-[~
]x=VDR#N&1T{!?s,# et{ ]66$$ ,xRk<F&jr%T`T0]`U< D$J |j8>r@0:rM6 n~tLac.D%R6vx" @Tw&<Lj eHAjz^, l?L nf:xoD$2h}_& VF?
}\r !tzTn=7wXnh0 d|@K V&N R FbaP#GW, + lN!I28U<U ]V_bZ8?$O8Shv v}UmHXPTyXM /MY{8KZX>_8 At-Wfht]hH\\(: r .i^wes ".|;dT>g(] |y.K!W =g/a8A"!dirsM\6bBzy$Elb.RL=v> Fbeou]}
"k#;UY{0+}H-N>
I#y]>uj[rV}<}n]K8Z Y(1&Seou+
!We)
!W@Bi
81rr
Qa8D}
!W+
SBS,oU(E]JFr GlY!W;aR^El (2ps!W>y 08P>v. D "| YR^{nN2;v. 6!W78 A5HP8&1w/iIk.1H~>e&1nNb (fK<28 AB7]Nr(1F|.iB!Wyff 6HKl2~SU~S`Y X8 ~8AQv<GV&+xLI
SBv.=:Df[av@;ua;-<NK,"N&1>5&1E gCbTa;8gPE=dK%rYI)5GQB8A8pB~iR+f
Z2mg!W!WBG/\7c;p_3;%AA`v.GL9/ }5v.%Z(]I4@{y!
cQ87{3Ouff Q)?@ , p1.R!Wd_w5,|RJQ)"$Qa8DjJE|lj]xFSXDM05 2b*w TVY$Uf!xN+SouiAv.d|EhS}dOmBZS!W{o\ sU GL9M v.R93C5EOQa8D4s|r.Y{ <U p-MD @oJ ELua J<\aE &1Vt ~>bR $U \ C $/\e $8 A)"$QBC$Cw %-sFa%RW/%"I^%Az!%@;u3HzxH &
&9NI]Y&8A`c&~0u&!W}&7 .X ~>
v =v(zy /aOl o8,ChV q|lY\ @ <U yC(0T%(PyJbU>(q[P Y(!Wg(D&sH(!W I)QM0x)5@X))ya*GSX{*8A*rsAj*&+G*t3*GL9%:*H. +tP' 7+ljf|+#6cbW+xI!&+3fY=,(,-vm,&13,!WX,pwoJ,7"R,8A(,-[2[k;- r B8- ( HS?(9.T AI$+}NX /8 A/i/?$O7$8/U~S0L/&1\M/vL[/!W /!WE/|.iR08 ~Y
0guDM0ZNL0W%PhP`0ST!QM03,08Ak1&+#%1),1;a41YHO81L=vpL16y+J15H&1)*28
^e7T`hT\y7"!d
7]Nr .8&128v.]K8F<8!W:9:i.#90x4Pk9lYd9yn*9L49&1eC:?$O:HXPT
:ST!\:=ak# a
2<?!WOQ?HF63o?!WIS?8A"@@8AW@8Ai
r@(|@> ?@2S+@8 A @sMA!W$e%A0QJM:OA8 A?vAarIDA!WRAh]A!W8 A%A!WrsA gCo8,C8APCV gCL=v{qC~{C4g CQ6 NOD!W|DljJD Cm*?>DzxQa8D D]:DR0FE!WE8 AGnEaE U(Esjbg~EI4 C
K}NLdr4XL;XGvvL \DF8 AKeDF!WkFJ\V0@#Lff " 0QJM8-sM%A| jFpRJF8AG!WG8AWG&\ G!`^0+}H8Lq]RJI0L/rYI!WarI bL|;dELsOLC$+xLR,rM!W3MyX Mtp-M3o?\P/M M0L/NQ-NST!bONELZN8Af!xNna}N:hs9Nv.sN43~\#NQa8DYHOv.JOljHON%g?$OsO8
>WQQf!xN/
Q!WA
Rj]xvj R#6cbq}tR"|R!WpR&1Rf[G{ROQ?+~R6GS8 AF9YS\#NZz|SxU~Sv.YS@ "?V8 AVK.-W8 AiW|l].Wl2$TWU~SZ2W(,-|KWvh!WRW"@@ X qzHX~>@IX M[9uU 9Y!W)&YiIkGY."bY!;gTVYv.pCEZ4tZK (^X_t [.K[2[[dj f[[P\[+ _ lg[8 ABh\?vA7%\:OA"(Z\H(1x\b7\^XJ<\zcsH\Qa8DF\gu/\]?|x\dK%&\[T])5V .i^"?V9}^YHO^B! ^=^f["I^U_^P _v.;}A_=gE_ Ed_v.e!~_vm,E_;xN_I#y(4 6J 4 J tb>!zb]3s6zb&1b&S b(,-Elb!WbQa8Defc;xbcOl wcS;H ckF5c!WJcG$Q [}fM-3f!WZf8A8)fL=v g2b*wN%g@X)4g,NB!;g;zmKMgzz]^NgQ6sjbg8 A*{g!W=gv.\Pg<U )gb avg&1o1hxW%Ph8 AJ[heC:~nh 08P&u{h&1hfK<hK|a8hvvh7ci!W|.i&1:i{qCSVi 8Lq!WuqYVzG{pKn81*n8 Adyn&\+n-sn8 A*AnH\=?nM _o po[wpv.dp qy7q8 A: #)Umh]>m\(;zm!W# l}W |b//oedIo r8 Av#Er=gr#[r8 Adr!WErs-s1 suD&s!Wbm sG$Ql[ Bs8 Azcs!W:hs8 As&1h sOQ?tpCEZk8t!Wt?t^Xuv.~0uVc]34u
r WzJ<\Cz#!
}!Wq)}5}{3 \
Oh 0l + (
hp
omeT. ORESTE H
Title