1. Cele cinci dimensiuni culturale.

Profesorul Geert Hofstede a cercetat diferenele de valori n rndul angajailor IBM n peste 40 de ri pe parcurs i a ajuns la concluzia c fiecare naiune ar putea fi descrisa de ctre aceasta n raportate la o scara de la 1 la 100. Parametrii urmariti de acesta in timpul examinarii chestionarelor sunt compusi din: Percepia de putere i autoritate, a inegalitii sociale i a autoritii Relaia dintre individ i grup, respectiv tendintele dominante in aceasta relatie. Implicaiile sociale i emoionale ce se formeaza in jurul diferentelor intre sexe. Modalitati de raspuns la incertitudine si ambiguitate, de control al agresiunii i de exprimare a emotiilor Orientarea si atitudinea generala spre viitor, raportata la trecut i prezent. Cercetarea s-a bazat pe un esantion de angajai IBM, analizati prin metode identice, prin intermediul unor chestionare, de nationalitati diferite. Ideea incipienta a lui Hofstede a fost de a nelege de ce unele birouri IBM au fost mai productive dect altele, avnd n vedere cultura societatii, posibile diferente ce pot afecta tehnicile de recrutare, etc Cele cinci dimensiuni culturale au fost etichetate: PDI (Power Distance Index) 1

 IDV (Individualism) MAS (Masculinity) UAI (Uncertainty Avoidance Index), i LTO (Long Term Orientation). Pe parcursul acestei lucrari aceste acronime reprezinta dimensiunile culturale urmarite. Concluzia generala a lui Hofstede a fost c oamenii din organizatii vor adopta "practicile" de organizaii, fie locale sau strine, dar vor pastra valorile culturale care au determinat profilul naiunii din care fac parte. Aceste valori vor fi exprimate n diferite trasaturi commune de comportament, de la modul n care angajaii interacioneaza cu superiorul lor la tendinta de a planifica pentru rezultate pe termen lung sau nu. Explicaia a fost dat de faptul c valorile sunt dezvoltate de catre indivizi cand se apropie de varsta de 10 ani. Prin urmare, organizaiile vor prelua valorile angajailor lor i astfel de valori se vor manifesta in cadrul companiei, influentand relatiile generale din interior in masuri diferite in functie de caracteristicile particulare ale acestora. De asemenea, acesta este un mod de a explica diferentele de comportament n rndul angajailor de naionaliti diferite, chiar dac sunt angajati de ctre aceeai organizaie cu aceleai practici si standarde de lucru la nivel mondial. Modelul Hofstede este probabil cel mai utilizat cu referire la diferenele culturale existente in scopul de gestionare a diversitatii. Un posibil motiv pentru aceasta ar fi simplitatea termenilor, aplicabilitatea lor directa si usurinta cu care se pot analiza consecintele potentiale ale unor anumite caracteristici culturale in cadrul organizatiei. In aceasta analiza a lui Hofstede putem vedea clar o imagine de ansamblu ale fortelor interioare profunde ce determina cultura romaneasca, in raport cu alte culturi ale lumii.

Power Distance Index (PDI).

Aceast dimensiune are in vedere in primul rand faptul c toate persoanele din societate nu sunt percepute ca fiind egale - astfel, se poate observa atitudinea generala a populatiei fata de 2

aceste diviziuni cat si perceptia pe care o are omul de pe strada fata de distanta intre acesta si centrele de decizie. Distana de putere este definit ca msura n care membrii mai puin puternici din instituii i organizaii ntr-o anume ar pot accepta c puterea este distribuit inegal, si cum este observata distanta ierarhica intre diferitele posturi. Romania are scoruri mari pe aceasta dimensiune (scor de 90), ceea ce nseamn c oamenii accepta o ordine ierarhic, n care toat lumea are un loc i care nu are nevoie de nicio justificare suplimentara a pozitiei sale. Ierarhia ntr-o organizaie este privit ca reflectand inegalitile inerente, centralizarea este populara, subordonaii ateapt s li se spun ce s fac i eful ideal este un autocrat binevoitor.O mare distan al indicelui de putere indic faptul c personalul de la o organizaie ar fi mai degrab inclinati sa aibe o relaie bun cu superiorul direct, n scopul de a ctiga protejarea si sprijinul acestuia, si a evita asumarea responsabilitii personale pentru deciziile luate. Personalul la o distanta mare de puterea organizaiei va reduce, de asemenea, probabilitatea exprimarii deschise a nenelegerilor cu efii, fiind inclinati sa se conformeze la comenzi fara discriminare si sa le urmeze indeaproape. Romanii insa prefer s fie consultati de ctre superiorul lor direct in timpul procesului de decizie. Exista tendinta de acceptiune a actiunilor abuzive venite din partea superiorilor intr-un mod ingrijorator. Hofstede a concluzionat c, n timp ce comportamentul general al romnilor ar fi acela al unei ari de mare distanta ierarhica, dorinta romanilor este pe cat posibil in favoarea unui stil de management participativ i pentru un grad mai mare de cooperare ntre autoriti i restul personalului. Diferena mare ntre comportamentul dorit i efectiv ne conduc la concluzia c ne-am confruntat cu un complex de autoritate, care poate fi puternic inrdcinat in constiinta nationala, ceea ce explica tendinta romanilor ce se inversuneaza cu ncpnare s refuze s se supun la orice regul, n practic, n timp ce n acelai timp, se exprima in gura mare dorinta pentru toate felurile de reguli i regulamente. Aceasta diferenta dintre dorinta si fapt efectiv ar putea explica, de asemenea anumite paradoxuri, cum ar fi dorina acerba de a lucra in cadrul unei companii cu stil de management British American, cat i comportamentul pro-american din vechea generaie.Partea negativ a acestui complex este contra-dependena de faptul c romnii n mod expres sunt polarizati puternic in ceea ce priveste liderii lor. Liderul este fie iubit fie urt, i nu 3

exist teren de mijloc ntre extreme. Relatia de ura si iubire fata de conducere si regulamente este mult mai complexa de atat in situatia romanilor, insa este manifestarea unui complex i rezulta deseori in faptul ca anagajatii romani dispretuiesc tot ce are de a face cu autoritatea in aceeasi masura in care isi doresc o autoritate bine definita. n cele din urm, corelaia ntre PDI ridicat i nivelul de corupie al unei ri conduce la concluzia c, atta timp ct romnii se comporta ca si cum se afla la o mare distan de putere si centrele de decizie, corupia la nivel nalt va rmne. Vestea bun este c nivelul dorit exprimat de studiu poate face munca anti-corupie din campanii mai usoara. Acest nivel de autoritate si justitie dorit poate explica votul favorabil pentru actualul preedinte, ce a pornit in campanie in ambele mandate cu afirmaii puternice mpotriva corupiei de tip mafiot local in structuri.

Individualism (IDV)

Problema fundamental abordata de aceast dimensiune este gradul de interdependen pe care societatea o menine ntre membrii si, cu voia acestora. Ea explica dac imaginea de sine a oamenilor este definit n mai mare masura de ego sau colectivitate. n societile individualiste oamenii ar trebui s se preocupe in deosebita masura de ei i familia lor directa. n societile colectiviste oamenii se indeparteaza de aceasta atitudine, contribuind la societate si asteptand drept rasplata loialitatea semenilor lor. Romnia, cu un scor de 30 este considerat o societate colectivista. Acest lucru se manifest ntr-un strns angajament pe termen lung la "grup", ca membru, in familie, familia extins, sau relaiile extinse. Loialitatea ntr-o cultur colectivist este primordial, i peste cele mai multe alte norme sociale i reglementri. Societatea ncurajeaz relaii puternice n cazul n care toat lumea i asum responsabilitatea pentru ceilali membri ai grupului lor. n societile colectiviste infraciunea duce la ruine i la pierderea statutului, iar relatiile angajator / angajat sunt percepute n termeni morali (cum ar fi o legtur de familie), deciziile de angajare i promovare tin 4

seama de incadrarea angajatului n grup, iar tendinta de management este de gestionare a grupurilor. Vestea buna este c cea mai mare din populaia lumii este colectivista, n timp ce doar un numr redus de ri, printre care spre exemplu, Statele Unite ale Americii care se afla in partea de sus a listei, sunt individualiste.Vestea proasta este ca aceasta trasatura este un predictor de avere a naiunii respective, aa cum ea este legat de necesitatea de autocontrol financiar individual, i a independenei financiare generale. n rile colectiviste, indivizii au tendina de sa respecte regulile grupului din care fac parte i societatea este fragmentat n numeroase grupuri de interes, care promoveaza membrii lor i interesul lor imediat n detrimentul bunstarii altor grupuri. Mintea colectivista comparativ cu psihicul individualist au de asemenea atitudini diferite in ceea ce priveste sporirea averii, pe cand un segment percepe averea ca fiind dezvoltata si mostenita in timp si ca rezultat al cumularii resurselor grupului, celalalt segment priveste averea ca fiind ceva ce este constituit in mod individual. Din nou pe partea de veste bun, individualismul a poporului romn este de natur s creasc cu timpul deoarece exist o corelaie bun conform lui Hofstede intre individualismul demonstrat de o tara i cantitatea de finanelor externe pe care le primete.

Masculinity (MAS)

Un scor ridicat (masculin), pentru aceast dimensiune indic faptul c societatea va fi condusa de concuren, i capacitatea de realizare, un succes fiind definit de statutul de ctigtor, cel mai bun n domeniu sau in functie de un sistem de valori arbitrare. Aceasta trasatura este cultivata, ncepe la coal i continu pe tot parcursul dezvoltarii comportamentului organizaional. Un scor scazut (feminin) nseamn c valorile dominante din societate sunt grija pentru alii i a calitii vieii. O societate feminin este una n care calitatea vieii este un semn de succes, in detrimentul atingerii unor culmi. Desi succesele si reusitele tot au ca rezultat sa scoata un individ in evidenta din mulime, acesta nu este admirabil. Problema fundamental aici este data de 5

identificarea precisa a ceea ce i motiveaz pe oameni, care pot dori ori s fie cel mai bun (masculin) ori sa le placa ceea ce fac (feminin). Rezultatul Romaniei de 42 de pe aceast dimensiune rezulta ca poate fi considerata o societate relativ feminina. n rile feminine accentul este pus pe "lucru n scopul de a tri", managerii trebuie s depun eforturi pentru consens, oamenii au ca valoare importanta egalitatea, dau dovada de solidaritate i au o asteptare anume la calitate n viaa lor de lucru. Conflictele sunt rezolvate prin negociere i compromis. Stimulentele cum ar fi timpul liber i flexibilitatea sunt favorizate. Accentul este pus pe o stare de bine generala, nu spre atingerea vreunui statut. Vestea bun este c ntr-o societate feminina nu este nevoie de aciune afirmativa la promovarea femeilor n poziii de management sau in parlament, deoarece acestea vor avansa n cazul n care isi doresc acest lucru, iar colegii lor de sex masculin nu au nclinatia de a pune bariere determinate de sex. Ca element negativ ce conlucreaza cu trasatura de perceptie negativa a distantei dintre putere si indivizi, coruptia intr-o tara feminina este mare insa cu toate acestea infractionalitatea organizata este redusa, neexistand suficienta competitivitate. Comparativ, in tarile ce demonstreaza o inclinatie mare spre masculinitate concomitent cu manifestarea unei distante mari intre putere si individ criminalitatea ia forma superioara, a contrabandei la scara mare a terorismului si a infractiunilor violente numeroase. Vestea proasta este ca feminitatea populaiei va face companiile locale necompetitive pe piaa internaional, iar romnii nu sunt dispusi sa faca eforturi la nivel de societate pentru a mbunti aceast situaie. Acestea favorizeaz timpul liber i cooperarea intern, iar romnii vor permite altor companii mai puternice i mai ndrznee, s le ia locul pe pia fr prea mult efort. Uncertainty Avoidance Index (UAI) Evitarea incertitudinii este o dimensiune ce are de a face cu modul n care o societate se ocup cu faptul c viitorul nu poate fi cunoscut. Din aceasta apare inerogarea daca un individ ar trebui s ncerce s controleze viitorul sau doar sa il lase sa se intample? Aceast ambiguitate aduce cu ea anxietate i culturi diferite, deoarece oamenii au ales sa depaseasc aceast anxietate n moduri diferite. Msura n care membrii unei culturi se simt ameninai de situaii ambigue sau 6

necunoscute i gradul in care au creat credine i instituii care ncearc s evite trasaturile negative ce le poate avea viitorul se reflect n scorul UAI. Rezultatul obtinut de Romania de 90 pentru aceast dimensiune dezvaluie ca avem o preferinta foarte mare pentru evitarea incertitudinii. rile care mentin dorinta de evitare a incertitudinii la mare pret au drept trasaturi coduri rigide de credinta, de comportament, si un grad mai ridicat de intoleranta al comportamentului neortodox si ideilor extreme. In aceste culturi timpul nseamn bani, oamenii au o nevoie interioara de a fi ocupat de precizie i de a lucra din greu, i punctualitatea sunt norma, exista o tendinta de rezistenta la inovatie, iar securitatea este un element important n motivaia individual. Scorul acesta demonstreaza ca noi ca popor avem tendinta sa privim cu ingrijorare la ziua de maine, punand la o importanta accentuata prezentul si intretinerea bunastarii prezente. In fata incertitudinii zilei de maine. Cuplat cu colectivismul relativ a societii, oamenii au tendina de a respinge o opinie minoritar i s-ar simti mult mai confortabil ntr-un consens colectiv. n situaii de mare anxietate, cum ar fi alegerile, ameninrile de securitate pe strzi, sau acceptarea unui aspect necunoscut anterior si neasteptat, romnii ar fi cel mai probabil sa reacioneze negativ i emoional i s-ar opune la schimbare. Nivelul ridicat de anxietate va afecta de asemenea si necesitatea de a structura n cadrul organizaiilor. Majoritatea aciunilor romnilor se vor orienta spre asigurarea problemelor zilei de azi, trecand cu vederea rezultatul actiunilor in ziua de maine. Grijile, graba inutila si un nivel inutil de impulsivitate si emotii de asemenea sunt caracteristici acestui nivel mare de UAI.

Orientare pe termen lung

Orientarea pe termen lung este inspirata conceptual din regulile lui Confucius, si poate fi interpretata ca masura in care o societate are o orientare pragmatica catre viitor. Acest fapt poate fi definit ca limite pe de o parte ca fiind o societate cu o planificare strategica de perspectiva, iar pe 7

de alta ca state sunt orientate spre termenul scurt in procesul de decizii. Romanii la acest capitol datorita trasaturilor exprimate anterior au tendinta sa aibe dificultati in a planifica pe o perioada insemnata de timp. In acelasi timp, cum prezentul este un element important de actiune, interesul si inclinatia este spre luarea de decizii cu efecte vizibile in termen scurt. Aceasta este in detrimentul dezvoltarii perspectivelor strategice, ce in mod plauzibil ar influenta ce fel de decizii sunt luate zilnic. .

Bibliografie: 1. Interpretarea originala a autorului a scorului Romaniei, http://geerthofstede.com/romania.html 2. Teoria dimensiunii culturale, Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Hofstede %27s_cultural_dimensions_theory 3. Adrian LESENCIUC, Daniela NAGY, (Self-)perception of Romanians cultural dimensions as a result of their multicultural experiences., Revista AFAHC, 11/2011 http://www.afahc.ro/revista/Nr_1_2011/Articol_Lesenciuc_nr1_2011.pdf