Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Jurnalistic Specializarea: Managementul Relaiilor Publice Forma de nvmnt: zi An de studiu: I Master

Domeniu: Limbaj si comunicare publica

Analiza discursului politic Discursul Cancelarei Federale Angela Merkel cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii Babes

Prof. Coordonator : Prof. Univ. Dr. I.Dur Masterant: Lavinia Apostu (Poplacean)

2011

nregistrrile video ale dicursului susinut de conferentiarul german Angela Merkel sunt disponibile n dou variante, la adresele: http://www.youtube.com/watch?v=z3dO2UmheDQ http://www.youtube.com/watch?v=z3dO2UmheDQ&feature=related

Discursul pe care il voi analiza este rostit de Cancelarul Federal al Germaniei, Angela Merkel in data de 12 octombrie 2010, cand aceasta a primit titlul de Doctor Honoris Causa pentru contribuia de importan istoric la unificarea european i pentru rolul de importan mondial jucat n nnoirea cooperrilor internaionale1", si de asemenea a inaugurat institutul de studii germane din cadrul aceleiasi universitati. In cadrul ceremoniei de desfasurare, tinuta in n Aula Magna a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca, ceremonie la care au asistat peste 200 de persoane, Angela Merkel a primit diploma de Doctor Honoris Causa, scris n limba latin, care i-a fost nmnat de rectorul Andrei Marga, dup care cancelarul a mbrcat roba i toca aferente acestei distincii si a tinut un discurs de multumire si de incurajare a studentiilor. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat, dup primirea titlului, c acesta reprezint o "onoare deosebit" i a mulumit "cordial" pentru primirea care i s-a fcut. "Mulumesc cordial pentru primirea acordat. Este o onoare deosebit s accept acest titlu. UBB contribuie la rspndirea conceputului unificator european", a spus Merkel. Cancelarul Germaniei a apreciat caracterul multicultural al universitii clujene, despre care a afirmat c "este un lucru unic n Romnia". Merkel a spus c cele trei popoare, romn, maghiar, german au "influenat istoria Transilvaniei n ultimul mileniu, regiunea fiind un spaiu de multiculturalitate care poate fi un exemplu i pentru alte zone din Europa".

Comunicat de presa Universitatea Babes Bolyai, Cluj-Napoca.

La ceremonie au asistat oficialiti locale, cadre didactice de la UBB, rectori ai altor universiti clujene, directorii Operei Naionale i Teatrului Naional, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihlmeanu, i episcopul vicar al Mitropoliei Clujului, PS Vasile Someanul. Ceremonia de acordare a titlului de DHC s-a ncheiat cu intonarea "Odei bucuriei". Angela Dorothea Merkel (nascuta sub numele de Kasner) s-a nascut la data de 17 iulie 1954 la hamburg, Germania si este prima femeie cancela din istoria Republicii Federale

Germania. A fost aleasa in functie la data de 22 noiembrie 2005 de catre Bundestag (Parlamentul German), si realeasa la 28 octombrie 2009.2 Din anul 2006 pana in 2009 revista Forbes a numito ca fiind cea mai puternica femeie din lume. Din 2000 Angela Merkel este presedinta partidului Uniunea Crestin-Democrata (CDU). In presa, mai ales in cea britanica, Merkel a fost frecvent comparata cu fostul primministru britanic Margaret Thacher, aceasta deoarece ambele femei fac parte din partide conservatoare, si de asemenea fiindca au un stil de conducere asemanator.3 Din vedere al punct de

comunicrii imaginea German

paralingvistice cancelarului

Angela Merkel este cea de om stpn pe sine i impuntor.

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Merkel http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/cancelarul-germaniei-angela-merkel-a-primit-titlul-de-doctor-

honoris-causa-al-ubb-cluj-202331.html

Putem observa ca timbrul vocii este unul sobru, tonalitatea fiind diversificat pentru a accentua punctele forteale discursului, viteza rostirii este una medie, care nici nu plictisete, nici nu obosete audiena , iar volumul este puternic deoarece discursul este inut n aer liber intervenind astfel sursa de zgomot. Dupa cum stim, intr-o comunicare orala 55% din informatie este perceputa si retinuta prin intermediul limbajului nonverbal.

Acest procentaj a fost stabilit la mijlocul anilor 70 de M. Weiner, care a considerat ca ponderea comunicarii nonvernale in cadrul comunicarii este mare, avand un rol deosebit de important.4 n acest discurs ntlnim elemente de kinezic care confer acestuia complexitate. Afirmaiile conferentiarului german sunt ntrite de micri afective (zmbete in anumite momente ale discursului) i ilustratorii putem observa momente in care aceasta isi foloseste mainile fomand cu elel un triunghi ( acesta aratand puterea, echilibrul ). De asemenea, se observa o stabilitate accentuata in vorbirea conferentiarului german, nu sunt balbiieli, greseli de garamatica , interjectii, doar o stabilitate si o coerenta de remarcat si aceasta in ciuda faptului ca nu se foloseste de nici o schita pentru discursul tinut. De asemenea se pot observa cuvinte precum lunga traditie, cuvinte ce doresc sa intareasaca comunicarea cesteia. De asemenea, tinuta acesteia este de remarcat putem observa o tinuta destul de sobra, in culori inchise , costum (care denota pozitia acesteia si statutul ei, ca si persoana crestina) negru

Palicica Maria, Gavrile Codruta, Ion Laurentia; Pedagogie; Editura Mirton,Timisoara, 2007; pag. 165.

imblanzit parca de data aceasta de o bluza verde (verde puternic care poate arata taria ei, dar si blandetea, chiar daca se foloseste de un costum inchis , sobru , il imblanzeste cu acest verde).

Contactul vizual, pastrat intotdeauna de catre Angela Merkel , este de asemenea un atuu al acesteia, putem observa asta in fiecare discurs rostit de aceasta. Privirea blanda, dar puternica a conferentiarului german imbinata cu vocea si tonalitatea acesteia, fac din aceasta o femeie cu o putere de remarcat. Convingerea cu care isi transmite ideile, si increderea pe care o transmite sunt intr-adevar caracterstici care imbinate pot face dintr-un om un parlamentar desavarsit. Expresia fetei conferentiarului este de asemenea una blanda, care inspira incredere. Puterea si respectul pe care aceasta le detine sunt observate si prin faptul ca publicul amuteste in tipul discursului, atentia acestuia fiind una profunda asupra cuvintelor rostite de aceasta. Stilul folosit de Merke,l in discrursul ei, este unul formal. De aceasta ne dam seama prin lipsa repetitilor si a exprimarilor argotice. Cu toate acestea, prin cuvintele folosite, prin gestica si expresia fetei , aceasta se apropie de publicul ei intr-un mod simtitor.

Discursul conferentiarului german Angela Merkel: Guvernul federal german a sustinut activ in repetate randuri in ultimii ani dezvoltarea invatamantului in limba germana, fie prin sprijin financiar, fie inainte de toate prin sprijin personal pentru scolile in care se preda limba germana ca limba materna sau ca limba straina. Am discutat astazi si cu reprezentantii minoritatii germane despre importanta predarii limbii germane ca limba materna.Guvernul federal german va fi si in continuare un partener de incredere al Romaniei in toate aceste chestiuni. Cred ca putem fi cu totii impreuna mandri ca exista in Romania scoli si universitati, ca si aici la Cluj, cu o oferta in limba germana, care educa tinerii intr-un spirit care leaga tarile noastre si ne transforma in parteneri europeni. Pentru ca germanii din Romania sunt, la fel ca si aceasta universitate, constructori de punti de legatura intre tarile noastre si au un aport decisiv in ce priveste relatiile bilaterale, bogate in fatete si traditie, intre Romania si Germania. Germania si Romania intretin relatii prietenoase si bazate pe incredere reciproca la nivel politic acest lucru s-a aratat din nou astazi cu ocazia convorbirilor mele politice de la Bucuresti. Insa mai putem intensifica multe lucruri. Asta este valabil si pentru cooperarea economica. La nivel economic legaturile sunt stranse, capital german se afla in peste 17.000 de firme romanesti. Germania este partenerul comercial numarul unu al Romaniei, si al treilea cel mai important investitor. Stim desigur ca recuperarea productiei romanesti depinde in mod decisiv si de succesul economiei noastre din Germania. La nivel cultural exista o retea de institutii germane de educatie si cultura, care ofera aici in Romania multiple posibilitati de intalnire intre culturile noastre, si care imbogateste cele doua culturi ale noastre. Romania si Germania privesc inapoi catre o lunga traditie a ganditului si cercetatului comun. Acesta stransa rudenie intre cele doua popoare ale noastre se exprima si in opera in limba germana a laureatei Premiului Nobel Herta Mller, in care se confrunta critic cu istoria Romaniei comuniste. Exact aceste lucruri pe care le avem in comun pe care le-am numit, si lunga noastra istorie comuna au consacrat tarilor noastre rolul pe care marele istoric si scriitor roman Nicolae Iorga l-a definit astfel: Ambele culturi sunt destinate sa intermedieze intre est si vest. Prin
6

decernarea titlului de doctor de catre o universitate atat europeana cum este aceasta univesitate imi este confirmata convingerea ca Germania si Romania vor advoca in continuare impreuna centralele valori europene, si vor fi intermediari intr-o europa comuna. Ultima mea vizita in Romania a fost cu deja doi ani in urma. Atunci, in anul 2008, la un an dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, am putut fi martora unui puternic sentiment de optimism si incredere. Acest lucru m-a bucurat deoarece drumul Romaniei catre Uniunea Europeana a fost lung, iar Germania l-a acompaniat activ. Romania si-a asumat obiectivul de a parcurge cat de repede posibil si ultimii pasi ramasi pana la integrarea completa in UE. Pentru asta aveti deplinul srijin al Republicii Federale Germania am spus-o si in discutiile mele politice astazi. Doamnelor si domnilor, Romania si Germania au amandoua un mare interes sa intareasca si sa fortifice Uniunea Europeana ca legatura noastra comuna de destin.Avand in vedere urmarile crizei financiare si economice internationale anului trecut acest lucru reprezinta o provocare pe care am atacat-o cu determinare, dar care ne va costa inca multa energie. Stransa impletitura a statelor membre in piata comuna reprezinta o istorie de succes din punct de vedere politic si economic. Stim ca Europa poate intampina doar unita provocarile globale. Este uneori anevoios si cere o predipozitie pentru comprimis, dar este pentru noi toti drumul cel mai bun. Legatura stransa dintre tarile noastre partenere din UE inseamna insa si ca greselile in politica economica a unora dintre state pot duce la repercursiuni pentru intreaga uniune. Din pacate a trebuit sa facem aceasta experienta in ultima vreme. De aceea acum trebuie sa avem grija ca o asemenea criza sa nu se repete. Avem nevoie de o noua arhitectura a uniunii monetare si economice pentru ca Europa sa devina puternica si robusta pe termen lung. Statele membre tocmai discuta despre acest subiect in cadrul unui grup de lucru la Presedintelui Consiliului European. Peste doua saptamani vom afla primele rezultate. Vreau sa spun foarte deschis: dese ori aceste discutii nu sunt deloc simple. Sunt insa ferm convinsa de faptul ca ele trebuie purtate cu sinceritate. Pentru ca in momentul de fata organizarea Uniniunii Europene paseste un taram necunoscut. Acolo unde pasim pe taram
7

necunoscut trebuie sa aiba loc si un discurs. Nu fiecare discurs este automat o cearta, insa solutia corecta se gaseste doar cu ajutorul unui discurs. Sper ca in cadrul unei universitati aceste cuvinte descriu ceva cotidian. In perceptia publica insa uneori cuvantul cearta este acela care este folosit imediat pentru a descrie situatia. Guvernul federal si eu personal vrem sa reusim multe. In primul rand trebuie sa transformam Pactul de Stabilitate si Crestere intr-un instrument intr-adevar eficient impotriva politicii iresponsabile a indatorarii. Din acest motiv avem nevoie in viitor de sanctiuni eficace pentru cazul in care unii nu se tin de regulile comune. In al doilea rand trebuie sa imbunatatim supravegherea si coordinarea politicilor economice in statele membre pentru a descoperi si combate mai devreme evolutii gresite. Asta cere si un anumit grad de deschidere. Prin ajutoarele pentru Grecia si decizia infiintarii unui scut de protectie pentru Euro am reusit sa asiguram stabilitatea pe termen scurt si mediu a zonei Euro si in interesul stabilitatii economice in intreaga Europa. Aceste instrumente au insa un termen de expirare. De aceea pe termen mai lung, si in al treilea rand, trebuie sa ne ocupam de intrebarea cum putem crea un cadru de rezolvare a crizelor, care sa dea statelor membre stimulente pentru o politica financiara solida, si care sa asigure o participare adecvata a creditorilor privati. In ce priveste aceste masuri nu ne putem limita la zona Euro. Din contra, toate cele 27 de state trebuie sa se angajeze la o politica care sa duca la mai multa crestere si mai multa competitivitate; avem insa nevoie de o crestere sustenabila, nu una care se bazeaza pe datorii. Sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana vor avea mai mult decat pana acum un rol conducator in aceasta priviinta. Doamnelor si domnilor, criza datoriilor in zona Euro ne-a demonstrat marea insemnatate a sanatatii finatelor statului si a cofirmat necesitatea consolidarii bugetelor publice. Imi este cunoscut faptul ca in Romania aceasta tema este una majora si una cu vaste consecinte pentru multi oameni. Si cabinetul german a decis pe 1 septembrie masuri de austeritate cuprinzatoare. Si noi avem discutii asemanatoare, cu toate ca pentru noi unele lucruri nu sunt chiar atat de grele. Taieri dureroase astazi sunt insa in orice caz mai bune decat consecintele pe

termen mediu si lung. Cand vorbim despre sustenabilitate, cand vorbim despre echitatea intre generatii, cand vorbim despre politica pentru copiii si nepotii nostri atunci punctul de plecare ar trebui sa fie finantele publice solide. Doamnelor si domnilor, permiteti-mi sa subliniez aici inca odata: Romania este un partener corect si de incredere in Europa, cu care avem in comun multe obiective. Unul dintre ele este interesul pentru o vecinatate estica stabila. Asta inseamna intre altele ca abordam cu elan conflictele persistente dupa 20 de ani de la sfarsitul divizarii continentului nostru. Cred ca lumea se asteapta pe buna dreptate ca noi europenii impreuna sa solutionam problemele care mai exista in Europa fie in Balcanii occidentali sau intre Republica Moldova si Transnistria. Cu totii purtam raspunderea cand este vorba de a intampina neincrederea persistenta si de a crea conditiile pentru depasirea a ceea ce separa. Impreuna, in Uniunea Europeana si cu alti parteneri, putem rezolva de exemplu conflictul Moldova-Transnistria. Consider ca avem la dispozitie instrumente Strategia Dunarii, Cooperarea la Marea Neagra, Balcanii de Vest si Parteneriatul Estic prin care si Romania poate contribui cu diversele sale experiente, cu multe idei si multa creativitate. Doamnelor si domnilor, prin relatiile lor politice economice si culturale Germania si Romania isi dovedesc de fiecare data din nou parteneriatul si apropierea. In al 130-lea an al stabilirii de relatii diplomatice intre statele noastre acest lucru este desigur deosebit de evident. Apropierea intre tarile noastre excede cu mult relatia intre sefii de guvern, intre guvernele si parlamentele noastre. Insa tot ceea ce am descris ca idee europeana nu poate fi trait decat daca este permanent impartasit tinerelor generatii. Consider ca studentele si studentii care se formeaza aici in Cluj pot sa traiasca din ceea ce Dumneavoastra, profesorii acestei universitati, sunteti capabil sa le dati. Este vorba de valori europene profund insufletite, valori alimentate din forta istorica a acestei regiuni, si valori care sunt aplicate mereu in legatura popoarelor noastre europene. Cand aud doar cata experienta are rectorul Dumneavoastra numai in ce priveste patria mea Germania imi pot da seama cat de mult sporeste aceasta experienta europeana. De aceea multumesc studentelor si studentilor dar si tuturor celor care predau la acesta universitate. Pentru ca Dumneavoastra, prin munca Dumneavoastra zilnica si in conditii care desigur nu sunt intotdeauna cele mai usoare, aduceti
9

contributia Dumneavoastra ca Europa sa nu fie doar o piata comuna, ca Europa sa nu fie doar un continent pasnic, ci ca Europa sa fie si un continent al valorilor traite. Va multumesc din inima pentru onoarea de care am avut parte astazi. Angela Merkel

10

Bibliografie:

1. 2. 3. 4.

Comunicat de presa Universitatea Babes Bolyai, Cluj-Napoca.

www.wikipedia.ro www.romanialibera.ro Palicica Maria, Gavrile Codruta, Ion Laurentia; Pedagogie, Editura Mirton, Timisoara, 2007

11