Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este deja banalizată imaginea care apare în mai toate filmele poliţiste, în care cineva
cere supravegherea ilegală a unor telefoane şi uşurinţa cu care aceasta se poate face.
Un alt fapt semnificativ este şi următorul: cu cât telefoanele devin mai performante din
punct de vedere tehnic, cu atât posibilităţile de a fi utilizate în scopuri negative creşte;
la telefoanele mobile mai apare, faţă de telefoanele fixe, şi influenţa radiaţiilor, sau
faptul că ele pot fi folosite ca sursă de informaţie chiar şi când utilizatorii le ţin închise,
posibilitatea ca persoana care utilizează telefonul să fie localizată mult mai precis şi mai
rapid, etc.
Motivul aparent pentru care se investeşte foarte mult în astfel de tehnologii este
necesitatea unor sisteme de securitate mult mai eficiente care devine din ce în ce mai
mare, odată cu declanşarea faimosului "război împotriva terorismului". Deoarece vechile
modalităţi de identificare sunt depăşite de iscusinţa infractorilor de a le anula
eficacitatea, mersul ar putea deveni noua "amprentă" personală.
Mark Nixon a declarat că primul care a avut această idee a fost de fapt Shakespeare,
care scria în "Furtuna": "Juno apare, o recunosc după mers."
"Acum să vedem ce pot face computerele" a precizat Nixon. Acest proiect este finanţat
dintr-un fond special oferit de Ministerul American al Apărării, după atentatele din 11
septembrie, pentru a încuraja cercetătorii în găsirea unor noi metode de identificare.
Teoria lui Nixon este simplă: fiecare persoană are un mod caracteristic de a se mişca,
care este diferit de la caz la caz, dar care nu se schimbă chiar dacă individul merge
încet, aleargă sau şchioapătă. Cercetătorii intenţionează să descompună mersul în mii
de mişcări extrem de fine, pe care apoi să le transforme în coduri ce pot fi recunoscute
de calculator. Programul realizat până în prezent are o precizie de 95%, însă Nixon a
declarat că este doar începutul şi că deja a înregistrat o asemenea reuşită, în curând
sistemul de identificare după mers va deveni infailibil.
Acest mijloc de identificare poate deveni un mod foarte eficient de supraveghere prin
satelit, deoarece pentru a urmări o ersoană nu este nevoie ca aceasta să aibă asupra ei
vreun emiţător sau alt gen de aparat.
Casa inteligentă
Americanul Jim Humphries este fericitul proprietar al unei astfel de case inteligente,
prima de acest fel din lume. Este vorba de un experiment făcut într-un apartament
obişnuit, însă dotat cu un sistem computerizat complex, care supraveghează
locatarii din interior.
Sistemul este atât de avansat încât "îşi dă seama" când ceva "nu este în regulă"
chiar înaintea proprietarului casei respective. De exemplu, acest sistem sesizează şi
atunci când proprietarul îşi schimbă brusc obiceiurile culinare, în momentul în care îi
este poftă şi mănâncă un aliment de care până atunci nu se atingea. Acest lucru ridică
semne de întrebare asupra stării de sănătate a respectivei persoane. Sistemul poate
sesiza de asemenea şi dacă locatarul casei şchioapătă uşor atunci când, de exemplu, se
ridică din pat dimineaţa. Cu alte cuvinte, el "simte" absolut orice este în neregulă cu
proprietarul, fie că e boală sau o afecţiune trecătoare.
Aici apare însa o problemă. Statisticile nu ne spun nimic despre posibilitatea ca aceste
informaţii să fie preluate de către persoane sau instituţii care doresc să ştie absolut
totul despre o anumită persoană sau familie.
Banii "vorbesc"
În aceste noi condiţii fiecare obiect poate fi identificat individual, ceea ce le deosebeste
de codurile de bare, care identifică doar grupuri de obiecte. În plus, RFIDS pot fi "citite"
de la distanţă, fără a fi în raza vizuală a aparatului de "citit".
Componentele unei RFIDS sunt un microcip si o antenă foarte fină. Ele pot fi introduse
în interiorul unei bancnote. Nu e nevoie de o microbaterie. Când eticheta e "interogată"
de către un dispozitiv de citire operând pe o anumită radiofrecvenţă, antena captează o
cantitate infimă de energie electromagnetică pe care o foloseşte pentru activarea
microcipului. Eticheta transmite apoi dispozitivului de citire datele cuprinse în microcip.
Nu se spune absolut nimic despre intimitatea persoanei, care este puternic lezată în
aceste condiţii. Poliţiştii prea
zeloşi sau alte cercuri secrete ar putea implica persoane inocente în tranzacţii suspecte
pentru simplul motiv că, la un moment dat, au manipulat acele bancnote.
Pierderea libertăţii
Ceea ce este caracteristic tuturor acestor noi invenţii este că ele permit un control
extraordinar de precis, care se extinde pe o arie din ce în ce mai mare, şi care poate fi
realizat dintr-un singur loc. Utilizatorul unor astfel de sisteme de supraveghere nu are
nici-un fel de control , el neavând posibilitatea de a şti cine beneficiază de informaţiile
furnizate de aceste sisteme.
Toate aceste tehnologii sunt prezentate ca mijloace de a spori securitatea, sau de a crea
noi facilităţi, toate au însă
drept consecinţă pierderea intimităţii utilizatorului, sau mai bine spus, a libertăţii sale.