Sunteți pe pagina 1din 24

Aspecte generale privind executarea silita

Executarea silita este o faza a procesului civil si este o componenta a actiunii civile. De regula, obligatia prevazuta in titlul executoriu (hotarare judecatoreasca sau alte inscrisuri) ar trebui sa fie executata de bunavoie, voluntar. In cazul in care nu se executa de bunavoie, se trece la faza executarii silite. De multe ori, se afirma ca in faza executarii silite se inlocuieste acordul privat, inexistent al partilor. Se pun in executare numai acele inscrisuri care sunt recunoscute ca titluri executorii, ele fiind, in principal, hotarari judecatoresti dar si alte inscrisuri carora legea le recunoaste acest caracter. Cele doua mari faze ale procesului civil sunt: faza judecatii si faza executarii silite. Daca in faza judecatii se obtine o recunoastere in drept a pretentiei invocate, in faza executarii silite se obtine si o recunoastere in fapt a pretentiei recunoscute in faza anterioara. Cele doua faze nu sunt obligatorii ca existenta deoarece putem avea numai faza judecatii in cazul in care obligatia constata prin hotarare judecatoreasca nu este executata de bunavoie de catre debitor. De asemenea, putem avea numai faza executarii silite in cazul in care se pune in executare un titlu executoriu recunoscut ca atare de lege. Putem avea ambele faze: ipoteza clasica prin care creditorul obtine titlul executoriu si il si pune in executare. Executarea silita, fiind o componenta a actiunii civile, imprumuta toate elementele si conditiile actiunii civile. Si in aceasta faza vorbim de interes, calitate, capacitatate, afirmarea unui drept. Executarea silita se poate derula in oricare din modalitatile prevazute de lege (art. 371 alin. (3)), aceasta executare putand imbraca aceste modalitati simultan sau succesiv, pana la realizarea in intregime a dreptului recunoscut prin titlul executoriu. In sistemul nostru procesual exista anumite cazuri in care executarea silita nu este posibila pentru ca legea prevede astfel: -actiunea in constatare - hotararea pronuntata nu este titlu executoriu. -hotarari care nu sunt susceptibile de executare silita (starea civila a persoanei); -asupra persoanei - nu poate viza corpul unei persoane (caracter umanitar). In cazul in care debitorul este obligat sa faca sau sa nu faca ceva, executarea nu poate merge pe constrangerea persoanei, ci avem reglementata o procedura speciala (art. 580 ind. 2 si urmatoarele CPC). De la acest principiu se admit cateva exceptii aparente: a) cand titlul executoriu are ca obiect incredintarea unui minor; b) in cazul in care avem o hotarare care vizeaza desfacerea unui contract de munca; odata ce s-a desfacut contractul de munca in baza unei hotarari, fostului salariat ii este interzis accesul in unitatea respectiva (vizeaza persoana salariatului); c) cand se executa silit o evacuare; vizeaza persoana, dar nu corpul persoanei;

De regula, executarea silita poate sa vizeze toate bunurile debitorului. Uneori, codul limiteaza aceasta executare. Sunt anumite bunuri aflate in patrimoniul debitorului care sunt insesizabile, adica nu pot fi urmarite, nu pot fi valorificate in etapa executarii silite. De exemplu, art. 409 CPC: salariile si veniturile periodice realizate din munca, pensiile si alte sume platite periodic debitorului si care asigura mijloacele de existenta ale acestuia, pot fi urmarite dupa cum urmeaza (vezi CPC). Orice urmarire facuta pe aceste bunuri este nula (art. 410 CPC).

Natura juridica a executarii silite


Executarea silita vizeaza punerea in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. In contextul normativ actual, executarea silita are o natura mixta: o natura jurisdictionala, ptr ca in aceasta faza intervine si instanta de judecata si un caracter administrativ, deoarece la efectuarea sa participa si executorul, autoritatile publice, locale, terti popriti, etc. Preponderent este caracterul administrativ, instanta avand competente limitate. In ceea ce priveste modalitatile executarii silite, prin acestea intelegem formele in care poate avea loc executarea silita. Sunt expres si limitativ reglementate de Cod, prin norme imperative. Sunt 2 mari categorii: 1) Executarea silita directa care este o transpunere din faza judecatii a principiului executarii in natura a obligatiei; Avem 2 forme de executare: -predarea silita a bunurilor; -executarea obligatiilor de a face sau a nu face. 2) Executarea silita indirecta, atunci cand obligatia stabilita in titlul executoriu nu poate fi executata ca atare, fiind inlocuita prin echivalent. Avem urmatoarele forme de executare: -urmarirea silita mobiliara; -poprirea; -urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacina; -urmarirea silita imobiliara. Creditorul are optiunea intre aceste modalitati, putand sa le porneasca pe toate, concomitent sau succesiv.

Participantii la executarea silita


a) Creditorul urmaritor si debitorul urmarit. In aceasta faza, partile schimba denumirea din faza judecatii. b) Executorii judecatoresti - ocupa rolul primordial; c) Instanta judecatoreasca, adica instanta de executare - este judecatoria in raza careia are loc executarea silita. Competentele acestei instante sunt restranse, ele vizand: investirea cu formula executorie a titlului, incuviintarea executarii silite, judecarea contestatiei la executare, posibilitatea de a ordona, in cazurile restrictiv prevazute de lege, luarea anumitor masuri prevazute de lege.

d) Tertii; sunt de 2 categorii: tertii popriti ce devin parte propriu-zisa a raportului executional - ii intalnim in cazul popririi executorii, tertul fiind un debitor al debitorului si tertii desavarsiti, care nu au nicio legatura cu executarea silita, dar care sunt executati silit. e) Administratiile locale si organele publice de constrangere ale statului; codul reglementeaza obligatia acestor organe de a interveni si a parcurge procedura executarii silite. f) Ministerul Public, procurorul; in baza art. 45 procurorul poate participa la orice proces civil, iar atunci cand introduce actiunea civila poate sa ceara si punerea in executare a hotararilor. El poate participa si la judecarea contestatiilor la executare, adica la procesele care se deruleaza in fata instantei de executare fara a fi obligatorie participarea sa.

Partile. Drepturile si obligatiile lor.


Executarea silita este o componenta a actiunii civile. Cel ce o declanseaza trebuie sa justifice un interes - refuzul executarii voluntare de catre debitor. De asemenea, trebuie sa invoce un drept constatat prin titlu si sa aiba calitate si capacitate. Debitorul are o serie de drepturi si garantii care sunt protejate prin punerea la dispozitia acestuia a contestatiei la executare. Coparticiparea procesuala In faza judecatii putem avea coparticipare activa, pasiva, mixta. In faza executarii se pastreaza coparticipare activa, dar nu se pastreaza coparticiparea pasiva, deoarece, chiar daca sunt mai multi debitori, executarea silita se face pe fiecare debitor in parte pentru ca sunt executate bunurile lui proprii. Creditorul/creditorii pot sa participe personal la aceasta faza si, de asemnea, pot fi reprezentati prin mandatar, avocat sau neavocat, in conditiile dreptului comun. In acest sens, este posibila reprezentarea partilor prin avocat in faza executarii silite, avocat care poate percepe si onorarii care, la fel ca in faza judecatii, intra in cheltuielile de executare, urmand a fi recuperate de la debitor (art. 371 in 7 alin. (2)). Aceste cheltuieli sunt cele inregistrate de la data sesizarii organelor de executare, pana la data realizarii integrale a obligatiilor ce se executa silit => derogare fata de dreptul comun. (Onorariul executorului, onorariul avocatului, taxa de timbru, timbrul judiciar, taxele pentru afisari si publicari, taxe ce se stabilesc de catre executor printr-un proces verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata (creditor). Acest proces verbal este titlu executoriu in conformitate cu art. 371 alin. (4) CPC). Organele de executare Trebuie sa fie investite cu autoritate de stat. 1) Astfel, despre executorul judecatoresc s-a spus ca este un auxiliar al justitiei, dar este de fapt partener al justitiei. Exista: -executori propriu-zisi/clasici; -executori fiscali; -executori avas; (-de curand au disparut executorii bancari, ptr ca au fost transformati prin lege in executori clasici).

2) Instanta de executare, cu mentiunile anterioare; 3) Procurorul.

Caracterul creantelor puse in executare silita


Executarea silita poate avea ca obiect: plata unei sume de bani, predarea unui bun, predarea folosintei unui bun, desfiintarea unei constructii, plantatii, lucrari sau luarea unei alte masuri admise de lege. Nu orice creanta poate fi pusa in executare, chiar daca este constata prin titlu executoriu - art. 379 alin (2) CPC - creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila. Creanta certa este o creanta a carei existenta rezulta din insusi actul creantei sau alte acte, adica una necontestata dpdv juridic. In materie de executare, nu se mai pune in discutie dreptul. Creanta lichida trebuie sa aiba cuantumul determinat sau determinabil. (exemple Briciu: In cazul in care instanta il obliga pe parat la plata unei sume de bani si dobanzi ce urmeaza a fi platite pana in ziua pronuntarii hotararii judecatoresti, dar si dupa, pana la data executarii integrale a obligatiei, creanta e lichida pentru ca este determinabila- art. 369 alin. (4), dar atunci cand obiectul platii este un autoturism ce a fost distrus, chiar daca creanta este constatata prin hotarare judecatoreasca, creanta nu este lichida - vezi si art. 584 CPC!). Creanta exigibila, adica sa fie scadenta. Chiar daca aceste conditii sunt indeplinite, uneori nu se poate trece la executare silita; de exemplu, cand instantele de fond au acordat un termen de gratie - art. 381 CPC, art. 382 CPC.

Titlurile executorii
Inscrisurile in baza carora se declanseaza si continua executarea silita sunt definite ca atare de catre lege. Acestea sunt: a) hotararile judecatoresti; o hotarare poate fi pusa in executare silita numai daca indeplineste urmatoarele conditii: -numai daca este investita cu formula executorie, ca regula; se investesc hotararile care au ramas definitive sau au devenit irevocabile. -in materie civila, ca regula, hotararea trebuie sa fie minim definitiva, nu trebuie neaparat sa fie si irevocabila. Daca hotararea e doar definitiva, ea poate fi recurata. Exceptii: sunt permise situatii in care hotararile se pun in executare fara investire cu formula executorie: cand legea spune ca se face fara nicio alta formalitate (de exemplu, art. 374 CPC) si atunci cand incheiereile executorii se executa fara formula executorie, si nu trebuie asteptat sa devina definitive. b) actele autentificate de notarul public ce contin o creanta certa, lichida si exigibila; pot fi puse in executare direct la executorul judecatoresc; c) hotararea arbitrala; art. 367 CPC.

d) hotararile judecatoresti straine; Hotararilor pronuntate in statele UE le sunt incidente Regulamentul 44/2001 si Regulamentul 805/2004 ce vizeaza si hotarari ce contin asa-zise creante necontestate (hotarari de expedient). Specificul lor consta in aceea ca sunt recunoscute si executate de drept in Romania, regulamentele instituind doar formalitati simple. Hotararile pronuntate de instante straine, altele decat cele din statele membre UE, se executa in conditiile Legii 105/1992. e) cambia, cecul si biletul la ordin sunt instrumente de plata pentru care este necesara investirea cu formula executorie. f) procesele verbale de constatare a contraventiei sunt titluri executorii fara nicio alta formalitate. g) titlurile din materia creantelor fiscale: impozite, taxe, TVA, etc. sunt titluri executorii fara nicio alta formalitate, dar executarea lor silita se face conform CPF, iar organul ce le executa este executorul fiscal, nu cel traditional. h) contractele de asistenta juridica si reprezentare contin dispozitii privitoare la onorarii si cheltuieli aferente asistarii; ele sunt titluri executorii, iar daca nu sunt efectuate, avocatul poate sa execute clientul. Si in cazul lor este necesara investirea cu formula executorie. i) contractul incheiat cu mediatorul, etc. In functie de titlul executoriu, si procedura de executare este diferita si contestarea, de asemenea. Pentru hotararile judecatoresti si arbitrale, acest titlu executoriu nu mai poate fi desfiintat, dar ptr altele (de exemplu, contractele facute de notar), in faza contestatiei la executare se pot desfiinta.

Cererea de executare silita


Aceasta se inainteaza executorului judecatoresc, nu instantei, impreuna cu titlul executoriu. Executorul judecatoresc are obligatia ca in cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii sa solicite instantei de executare incuviintarea executarii silite. In acest sens, executorul judecatoresc va transmite instantei de executare cererea de executare si copia de pe titlul executoriu. Executorul judecatoresc competent este stabilit de art. 373 CPC - "Este competent orice executor judecatoresc din raza teritoriala a curtii de apel in care urmeaza sa aiba loc executarea". In cazul bunurilor mobile, executarea va avea loc la locul unde acestea se gasesc; la imobile, la fel. Daca sunt bunuri in parti ce intra in circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare din executorii judecatoresti ce functioneaza in raza curtilor de apel respective. Nu se impune creditorului vreo anumita ordine. Instanta de executare este cea de la locul in care se face executarea silita. Nu mai este o competenta alternativa. Daca ai un imobil la Timisoara si unul la Bucuresti, poti avea un singur executor judecatoresc, dar instantele sunt doua, de la locul situarii fiecarui imobil. Instanta de executare va incuviinta executarea silita in termen de cel mult 7 zile de la data la care i-a fost transmisa cererea. Aceasta este o procedura necontencioasa ce se desfasoara in Camera de Consiliu, fara citarea partilor.

Daca se respinge cererea, creditorul va putea face recurs impotriva incheierii de respingere. Termenul este de 5 zile de la comunicare. Daca se admite cererea, debitorul nu poate face recurs, dar el va putea sa critice si sa solicite anularea incuviintarii executarii silite pe calea contestatiei la executare. Legiuitorul a determinat exact cazurile pentru care o executare silita ar putea sa nu fie executata (sa fie respinsa), statuand astfel un principiu, ca ea, de regula, este admisa. Se respinge cand se constata: -lipsa competentei organului de executare; -lipsa investirii cu formula executorie, daca legea o cere; -ca creanta nu e certa, lichida si exigibila (cu mentiunile despre lichiditate); -ca titlul contine dispozitii ce nu pot fi aduse la indeplinire pe calea executarii silite; -ca exista alte impedimente prevazute de lege (de exemplu, prescriptia). Existenta mai multor executori care la cererea unor creditori diferiti incep executarea asupra acelorasi bunuri ale aceluiasi debitor, determina conexarea dosarelor. Aceasta se poate cere de catre orice persoana interesata (chiar si de catre debitor), este de competenta instantei intai sesizate, iar reunirea dosarelor se va dispune la executorul judecatoresc care a facut cel mai avansat act de executare. Daca nu exista asa ceva, atunci conexarea va avea loc in favoarea executorului judecatoresc care a inceput primul executarea. De principiu, orice executare silita nu va putea incepe decat dupa ce debitorul va primi in prealabil o somatie. Forma si continutul somatiei este prevazuta la art. 387 CPC. Somatia este transmisa de catre executorul judecatoresc dupa ce a primit incuviintarea executarii silite din partea instantei si are rolul de a da posibilitatea debitorului de a executa de bunavoie. In general, fiecare procedura de executare stabileste un termen lasat debitorului pentru a executa de bunavoie. Sunt si situatii in care procedura de executare incepe fara somatie, dar ele trebuie prevazute in mod expres de catre lege. De exemplu: poprirea, in materia ordonantei presedintiale, in cazul executarii in situatia cand debitorul a fost decazut din termen (a pierdut beneficiul termenului) - art. 382 CPC. Daca creditorul, prin executorul judecatoresc, va incepe executarea fara ca in prealabil sa il someze pe debitor, si nu se afla in vreunul din cazurile de scutire de la somatie, executarea este nula.

Incidente privind executarea silita


1) Prescriptia executarii silite Este reglementata in CPC si i se rezerva art. 405-405 ind. 3. Noul Cod Civil are o prevedere (art. 2516) care trimite la CPC, afara de cazul cand dispozitiile acestuia "ar fi neindestulatoare", caz in care urmeaza a se completa cu dispozitiile codului civil. Termenele de prescriptie a executarii silite difera dupa cum vorbim de apararea drepturilor reale imobiliare sau orice alt drept. Termenul general aplicabil tuturor hotararilor judecatoresti sau altor titluri executorii, mai putin celor derivate din apararea drepturilor reale imobiliare, este de 3 ani. Aici se includ atat drepturile patrimoniale, cat si cele nepatrimoniale care in dreptul material sunt imprescriptibile. In alte hotarari sau alte titluri ce vizeaza titluri reale imobiliare, este prevazut un termen de prescriptie de 10 ani.

Termenul curge, de regula, de la nasterea dreptului de a cere executarea silita. Acesta se naste, in cazul hotararilor judecatoresti, in momentul ramanerii ei definitive. Prin exceptie, exista hotarari ce pot fi executate doar cand raman irevocabile: daramarea unei contructii, a unei plantatii, etc. In cazul titlurilor executorii reprezentand acte autentificate de catre notarul public termenul curge de la scadenta prevazuta ptr plata sumei. Daca e cambie sau bilet la ordin, la data scadentei. Exista si termene speciale: creantele fiscale se prescriu in 7 ani, in materie de contraventii, termenul este de 1 an, etc. Daca se implineste termenul de prescriptie a executarii, legea spune ca titlul executoriu isi pierde puterea executorie, adica nu mai poate fi pus in executare, dar daca nu s-a implinit termenul de prescriptie a dreptului la actiune creditorul va putea introduce o noua actiune, iar paratul, debitor anterior, nu ii va putea opune autoritatea de lucru judecat, dar el se va putea folosi de aceasta in sens pozitiv, astfel incat noua hotarare sa aiba acelasi continut cu prima, daca nu au intervenit modificari legislative ce o pot modifica. Suspendarile sunt prevazute in art. 405 ind. 1 si intreruperile in art. 405 ind. 2 CPC. In NCC sunt prevazute inca doua cazuri. Art. 405 ind. 2 lit. b)- daca se adreseaza o cerere de executare unui organ necompetent, iar cererea respectiva este respinsa; nu inseamna ca nu poate incepe o alta executare, dar se pune problema daca prima a intrerupt prescriptia. Art. 2539 din Codul civil prevede un caz de intrerupere. Se poate spune ca CPP se completeaza cu dispozitiile Codului civil. In privinta repunerii in termen, aceasta poate fi ceruta daca au existat motive temeinice ce au impiedicat efectuarea executarii silite. Termenul este invariabil de 15 zile de la incetarea cazului de impiedicare si este dispus de catre instanta de executare. 2) Perimarea executarii silite intervine daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la indeplinirea unui act de executare silita fara a mai face si alte acte de urmarire. Trebuie spus ca creditorul a lasat din culpa lui sa treaca 6 luni (opinie Briciu). Dar, spre deosebire de procesul civil unde partea face direct actele de procedura, in executare, creditorul nu face el insusi actele ci executorul, creditorul dand numai ordinul. Daca executorul nu face, nu poate fi considerat culpabil creditorul si nu opereaza perimarea. Perimarea poate fi invocata de catre oricare dintre parti, instanta, executor judecatoresc, efectul fiind desfiintarea actelor de executare efectuate. Daca nu a intervenit intre timp prescripita dreptului de a cere executare, creditorul a carui executare s-a permitat va putea introduce o noua cerere de executare. La noua somatie creditorul nu mai este obligat sa ataseze titul executoriu. 3) Suspendarea executarii silite - Poate interveni, in primul rand, din initiativa creditorului; de asemenea, debitorul poate obtine suspendarea executarii in una din urmatoarele forme: -ca urmare a faptului ca a formulat o contestatie la executare, iar instanta ii acorda suspendarea executarii pana la solutionarea contestatiei; -daca se executa o hotarare judecatoreasca care nu este inca irevocabila, iar instanta de recurs acorda suspendarea executarii pana la solutionarea cererii de recurs. Chiar si daca e irevocabila, in caz de contestatie in anulare sau revizuire s-ar putea obtine suspendarea, pana la solutionarea caii extraordinare de atac.

Toate aceste suspendari vor avea efect in ceea ce priveste termenul de prescriptie. Ele reprezinta si un caz de suspendare a termenului de perimare. 4) Existenta unei proprietati comune asupra bunului urmarit, caz in care creditorii pot fie sa urmareasca cota indiviza a bunului care apartine debitorului lor, fie, in cadrul executarii silite, pe calea contestatiei la executare, sa procedeze la partajarea bunului, astfel incat sa execute partea din bun care ii va reveni debitorului lor. 5) In cazul creditorilor care au, in calitate de debitori, soti - art. 353, 354 din noul Cod civil. Din Codul familiei nu s-a preluat faptul ca beneficiul de discutiune poate fi invocat si din oficiu de catre instanta. 6) Beneficiul de discutiune si de diviziune ce se confera fidejusorilor. Textele in care se gasesc sunt urmatoarele: art. 2294, 2295 din noul Cod civil. In plus fata de vechiul cod, fidejusorul trebuie sa avanseze si cheltuiele necesare (art. 491 CPC)

Contestatia la executare
Contestatia la executare este principalul mijloc prin care instanta intervine in procedura de executare silita. Acest control este de 2 feluri: profilactic (la momentul debutului) si sanctionator (constestatia la executare care reprezinta o procedura contencioasa). Contestatia la executare este de 3 feluri: a) propriu-zisa (cea mai raspandita) vizeaza viciile fie ale titlului executoriu, fie ale actelor de executare; de exemplu, invocarea faptului ca titlul pus in executare nu are caracterul de titlu executoriu, prescrpita dreptului de a cere executarea silita, aspecte cum ar fi nulitatea incheierii de incuviintare, nulitati ce tin de procedura de executare: somatia nu a fost comunicata sau a fost comunicata in mod legal dar are anumite leziuni, termenele sunt altele decat cele prevazute de lege, etc. b) la titlu vizeaza aspecte ce tin de necesitatea unor lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu. Nu exista o contestare a procedurii de executare propriu-zisa ci, in realitate, se invoca o anumita labilitate a titlului executor, intrand aspecte precum: se indica un imobil in titlul executoriu care nu este indicat foarte exact. c) contestatia impotriva refuzului executorului judecatoresc de a efectua un act de executare: neefectuarea ar fi daunatoare pentru creditor. Partile ce au calitate procesuala: contestatia la executare poate fi facuta atat de catre debitor, cat si de catre creditor. Executorul judecatoresc nu are calitate procesuala, fiind doar un mandatar al creditorului. Se permite introducerea contestatiei la executare de catre terte persoane atunci cand acestea invoca faptul ca sunt vatamate prin derularea executarii silite. Instanta competenta este diferita in functie de felul de contestatie la executare: a) in cazului celei propriu-zise, este vorba despre judecatoria din raza teritoriala unde se face executarea silita, adica instanta de executare. Aceeasi solutie se aplica si pentru refuzul executorului de a savarsi un act de executare.

b) in privinta contestatiei la titlu, competenta difera dupa cum vorbim despre titluri provenind din hotarari judecatoresti sau de la alte organe cu activitate jurisdictionala si titluri executorii care nu au natura jurisdictionala (cambii, contracte de asistenta judiciara, leasing, etc.) Pentru contestatiile la titlu facute in legatura cu acte cu caracter jurisdictional competenta revine organului ce a emis actul respectiv, iar in cazul celorlalte instantei de executare. Termenul de contestatie la executare difera dupa cum vorbim despre contestatia propriu-zisa, impotriva refuzului sau la titlu. a) in privinta contestatiilor propriu-zise si impotriva refuzului, se aplica un termen de 15 zile, insa el curge dupa regulile urmatoare: - de cand s-a primit somatia, iar daca executarea respectiva e facuta fara somatie, de cand s-a luat la cunostinta de primul act de executare; - daca e vorba de o poprire, termenul de 15 zile curge de la comunicarea sau instiintarea despre faptul ca poprirea a fost infiintata; daca veniturile sunt periodice, termenul de 15 zile incepe sa curga de la data efectuarii primei retineri de catre tertul poprit. - de la data cand contestatorul a luat cunostinta de refuzul organului de a executa; - daca contestatia este facuta de catre un tert care invoca vatamarea drepturilor sale, atunci termenul este tot de 15 zile dar curge de la data efectuarii vanzarii bunului, ori de la data predarii silite a bunului (se explica prin faptul ca tertul are cunostinta de executoare doar intr-un mod accidental). Pierderea termenului nu duce decat la pierderea dreptului la contestatie, tertul avand insa mereu actiunea in revendicare la dispozitie. b) in privinta contestatiei la titlu, aceasta poate fi formulata oricand, limita de timp nefiind determinata decat de prescriptia dreptului de a cere excutarea silita. Daca s-a implinit termenul de prescriptie, nu se mai poate face nici contestatie la titlu (s-ar constata lipsa de interes). Domeniul de admisibilitate la executare: in cadrul contestatiei la executare (ambele tipuri) nu se vor repune in discutie aspectele solutionate prin hotarare judecatoreasca definitiva. De asemenea, in cazul acelor titluri executorii care nu provin de la o instanta judecatoreasca, in cadrul contestatiei la executare se pot formula si aparari de fond, neincalcandu-se autoritatea de lucru judecat, dar numai daca legea nu prevede pentru acele probleme de fond o procedura speciala. CPC are o formulare deficitara, vorbind despre faptul ca legea nu prevede in acst scop o alta cale de atac. Briciu nu crede ca formularea "cale de atac" e cea mai potrivita, legiuitorul vrand sa spuna, de fapt, ca nu exista o procedura paralela, speciala. In privinta titlurilor ce nu provin de la o instanta judecatoreasca, nu mai este valabil, exista, intr-adevar, o prezumtie in favoarea creditorului ca nu ar mai fi nevoie de o judecata, dar prezumtia este relativa, nu de natura autoritatii de lucru judecata (prezumtie irefragabila). In materie fiscala, titlurile executorii pot fi contestate sub aspectul fondului lor numai in instantele de contencios administrativ, dupa parcurgerea unei proceduri prealabile. In cazul cambiei, orice contestatie cu privire la fondul raportului cambial se face prin opozitie cambiala, nu prin contestatie la executare, iar opozitia cambiala se face in termen de 5 zile. In doctrina si in jurisprudenta au fost foarte multe situatii la limita: spre exemplu, cand in cadrul contestatiei la executare se invoca faptul ca s-a produs compensarea creantelor, instantele au decis ca nu se poate invoca, pentru ca daca s-ar putea opune compensarea legala, inseamna ca s-ar fi

produs atunci cand cele doua creante erau concomitente, iar daca s-a produs atunci ar insemna ca creanta era stinsa, fapt ce ar contrazice autoritatea de lucru judecat. In schimb, nu este interzisa o compensare ce ar fi intervenit dupa data pronuntarii hotararii judecatoresti. In cazul titlurilor executorii ce nu provin de la instantele judecatoresti, cand se invoca de catre debitor exceptia de neexecutare, rezolutiunea sau rezilierea contractului. Dpdv Briciu nu prea se poate in cazul rezolutiunii sau rezilierii ptr ca nu e vb de simpla aparare ci de investirea instantei cu o cerere separata. In noul CPC in cadrul unor act precum anularea sau rezolutiunea permita sa se poata suspenda executarea. Procedura contestatiei la executare este cea a judecarii in prima instanta: 1 judecator. Contestatia la titlu poate fi indreptata si catre instante ce au judecat in apel sau recurs. In aceste cazuri, procedura va fi dupa regulile judecatii in acea cale de atac. Exista posibilitatea ca pe perioada contestatiei la executare, instanta sa suspende executarea. Exista doua feluri de suspendare: a) provizorie - pe care o acorda presedintele instantei de executare printr-o procedura necontencioasa, judecata in camera de consiliu si fara citarea partilor. In acest caz, trebuie depusa o cautine de 10% din valoarea creantei contestate, iar daca nu este vorba despre o suma de bani, atunci cautiunea va fi de 500 lei. Aceasta suspendare se va da prin incheiere irevocabila, iar valabilitatea incheierii va fi numai pana la data la care se va judeca cererea de suspendare a executarii facuta odata cu contestatia la executare. b) a doua cerere se judeca de complet, in sedinta publica, prin stabilirea unei cautiuni stabilite de catre instanta de executare. Aceasta se dispune prin incheiere, atacabila cu recurs in mod separat in termen de 15 zile de la comunicare si va avea valabilitate pana la solutionarea cererii de contestatie la executare. In privinta probelor ce pot fi administrate, nu exista limitari, instanta putand administra orice fel de probe. Ca regula, insa, exista o temperare a instantelor in sensul de a folosi probe ce determina amanarea nu foarte mult a judecatii deoarece procedura contestatiei este una urgenta. Solutiile: instanta poate adminte contestatia la executare, caz in care: - fie va dispune anulearea executarii in tot sau in parte; - fie va dispune incetarea executarii silite, daca nu au fost facute acte de executare; - poate dispune obligarea executorului sa efectueze anumite acte de executare; - poate sa lamureasca titlul sub aspectul intinderii, intelesului, etc. Exista 2 posibilitati: - fie se anuleaza intreaga executare (de exemplu, cand nu exista titlu executoriu), - fie se anuleaza numai anumite acte (de exemplu, nu a fost corect facuta somatia, iar somatia se anuleaza, dar nu intreaga executare). Hotararea judecatoreasca se poate ataca numai cu recurs. In cazul contestatiei la titlu, caile de atac sunt cele prevazute pentru procedura in care s-a emis hotararea ce constituie titlu executoriu.

Intoarcerea executarii Este o institutie care are aplicabilitate in urmatoarele situatii: - daca s-a procedat la executarea silita, iar ulterior titlul in baza caruia s-a procedat la executare este desfiintat; - daca s-a procedat la executare silita, dar ulterior procedura de executare a fost desfiintata. In ambele situatii s-ar fi putut evita intoarcerea executarii daca debitorul ar fi obtinut o suspendare de executare, dar daca nu o obtine, de obicei, procedura de contestare, desfiintare a titlului este mai lunga decat executarea in sine. In cazul bunurilor mobile (corporale sau incorporale), restituirea in natura este exceptie, regula fiind restituirea in echivalent. Aceasta se va face prin plata de catre creditor a sumei obinute prin vanzare, actualizate cu rata inflatiei. Daca se dovedeste ca adjudecatarul a folosit manopere dolosive, se face restituirea in natura. Se mai poate face in natura atunci cand adjudecatarul este chiar creditorul. Daca instanta admite recursul, va dispune si intoarcerea executarii daca cel care a solicitat calea de atac formuleaza o cerere de intoarcere a executarii (aceasta nu se va din oficiu). Daca instanta care a dispus desfiintarea titlului nu judeca pe fond ci trimite spre rejudecare, instanta care rejudeca va putea, tot la cerere, sa dispuna ea insasi intoarcerea executarii. In celelalte cazuri, se poate cere oricand la instanta de drept comun. Nu e vorba de instanta de executare pentru ca aceasta s-a dezinvestit odata cu terminarea executarii. Se pune problema unui nou proces prin care sa se ceara pretinsului creditor ceea ce a executat in baza unui titlu care a fost nul. Art. 404 ind. 2 alin. (3) CPC - instanta competenta potrivit legii; de regula, instanta de executare e judecatoria, iar intoarcerea sumei poate presupune sume mai mari. Intoarcerea executarii in cazul in care se face pe baza unui titlu executoriu emis de alte organe..., se dispune de instanta de drept comun. In cazul in care, pe perioada executarii nu se obtine suspendarea, instanta poate dipsune intoarcerea daca i se cere. Termenul care se poate cere intoarcerea ar trebui sa fie cel de drept comun, de 3 ani, iar in cazul in care vorbim despre drepturi reale, imprescriptibil, iar atunci cand e prescriptibila sa curga de la data ramanerii definitive a hot jud prin care s-a desfiintat titlul sau executarea acestuia.

Bunurile ce pot fi urmarite


In principiu, toate bunurile pot fi urmarite. Sunt bunuri insesizabile cele prevazute fie prin CPC, fie cele prevazute prin legi speciale. Bunurile aflate in domeniul public nu sunt sesizabile. Art. 406, 407 CPC (sa le citim, nu trebuie retinute toate ptr a le recunoaste in cazul unor intrebari) - bunuri fie insesizabile total, fie insesizabile partial (chirii) si conditionat (daca nu exista alte bunuri).

Bunurile necesare creatiei nu pot fi urmarite (tot prin lege speciala). OUG nr. 22/2002 prevede ca institutiile publice nu pot plati creantele decat din bugetul alocat special platirii pentru plata creantelor. Daca pui poprire pe conturile institutiei, trebuie sa pui asupra sumelor alocate indeplinirii scopului, nu ai voie sa popresti sumele destinate platii salariilor. Daca nu exista, este un termen de 6 luni pentru ca institutia respectiva sa isi creeze sumele necesare pentru plata creantelor. Este o insesizabilitate partiala (daca sumele nu sunt alocate platii creantelor, nu te poti atinge de ele) si temporara (pe termen de 6 luni de zile). Daca ordonatorul de credite nu isi indeplineste aceasta obligatie, poti executa pe orice, insesizabilitatea incetand. Veniturile (salariile si alte venituri periodice) se pot executa in cuantum de din salariul lunar net. Nici daca exista concurs intre creditori, urmarirea nu poate depasi din veniturile nete ale debitorului, indiferent de natura creantei. Se poate face o discutie cu privire la faptul daca dividentele reprezinta sau nu venituri periodice. Doctrina nu este unitara in aceasta privinta, astfel incat nu exista o concluzie, existand argumente solide si pro si contra. Veniturile constand in indemnizatii pt. incapacitate de munca, cele obtinute la desfacerea contractului individual de munca si veniturile din somaj pot fi urmarite doar pt. obligatii de intretinere sau pentru obligatii de despagubiri pt. repararea pagubelor provenite din vatamari corporale. Acestea pot fi executate pentru: 1/2 din venituri la obligatia de intretinere 1/3 din venituri la obligatia de despagubiri pt. vatamarea corporala

Anumite categorii de venituri nu pot fi urmarite sub nicio forma: Alocatiile Ajutoarele pt ingrijirea copilului bolnav Indemnizatiile de maternitate Indemnizatiile de deces Bursele de studiu Diurnele Alte venituri declarate expres de lege (alte legi speciale) In cazul in care debitorul nu are niciun venit, se vor urmari alte bunuri ale sale. Daca veniturile sunt mai mici decat salariul minim pe economie, acestea pot fi urmarite dar numai asupra partii care depaseste din salariul minim (adica debitorul trebuie sa ramana intotdeauna cu cel putin jumatate din salariul minim pe economie). Situatii speciale cu privire la imobile: 1) Cand un imobil apartine unui minor sau unei persoane puse sub interdictie, acesta (imobilul) poate fi urmarit dar minorul are dreptul de a cere creditorului sa urmareasca mai intai bunurile mobile. 2) Cand un creditor ipotecar urmareste bunurile ipotecate ale debitorului, iar debitorul a instrainat un bun ipotecat unui tert dobanditor, acesta din urma va putea cere creditorului (in caz de urmarire a bunului dobandit) sa execute mai intai bunurile ipotecate ale debitorului si doar atunci cand nu sunt suficiente sa urmareasc bunul sau ipotecat. 3) Cand se urmareste un imobil, debitorul poate solicita sa se execute veniturile produse de imobilul respectiv. Daca debitorul observa ca veniturile pe 6 luni (produse de imobil) pot duce

satisfacerea creantei, instanta poate accepta aceasta, sistand urmarirea imobilului. Cererea trebuie facuta in cel mult 10 zile de la comunicarea somatiei catre debitor. Instanta va decide prin incheiere irevocabila, in camera de consiliu si cu citarea partilor. Probleme cu privire la bunuri: In principiu, orice bun poate fi urmarit. I. Clauza de inalienabilitate a unui bun acceptata in NCC si in acte intre vii si in acte mortis causa. Conditii de valabilitate prevazute de catre NCC, art. 627: a) Sa nu se intinda pe mai mult de 49 de ani; b) Sa existe un interes serios si legitim. Clauza produce efecte si fata de terti si fata de creditori. Efectele fata de dobanditorii ulteriori ai bunului sunt supuse unor conditii: i) clauza sa fie valabila; ii) sa fie indeplinite formele de publicitate. Art. 628 NCC daca clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un contract cu titlu gratuit, e opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului => per a contrario ca in contractele cu titlu oneros clauza e opozabila numai creditorilor ulteriori ai dobanditorului. II. Masele patrimoniale a) Urmaribile b) Neurmaribile In cazul patrimoniilor de afectatiune, creantele nascute cu privire la aceste patrimonii se vor executa cu precadere din acestea, iar in cazul in care nu sunt suficiente, creditorul se poate indestula apoi din bunurile comune (din patrimoniul comun). In cazul meseriilor liberale, creditorii patrimoniilor de afectatiune se pot indestula numai din acel patrimoniu iar creditorii comuni, numai din bunurile comune (din cele neincluse in patrimoniul de afectatiune). URMARIREA SILITA MOBILIARA Vizeaza executarea bunurilor mobile corporale. Procedura debuteaza cu somatia trimisa debitorului alaturi de copia dupa titlul executoriu. Somatia pune pe debitor intr-o stare de avertizare, debitorul avand dreptul de a plati in termen de 1 zi, dupa care se trece la sechestrarea bunurilor (in fapt, sunt 3 zile in care debitorul poate plati, deoarece ziua in care este somat si cea in care expira termenul de 1 zi nu se iau in considerare termenul se calculeaza pe zile libere). Sechestrarea se face de catre executorul judecatoresc si se realizeaza indiferent unde se afla bunul (in posesia debitorului sau in detentia altei persoane, de exemplu, in depozit). In unele cazuri executorul judecatoresc va fi insotit de un ofiter de politie: a) daca debitorul nu consimte la deschiderea de bunavoie a locuintei sau a incaperilor din locuinta b) daca debitorul nu este prezent si nicio ruda a lui sau alt reprezentant al lui nu este prezenta

Executorul va declara sechestrate bunurile mobile pe care le considera de cuviinta, insa in limita aproximativa a creantei (aceasta valoare se stabileste tot de catre executorul judecatoresc). Daca bunurile sunt dificil d eevaluat, executorul va putea consulta, facultativ, un expert. Daca sunt gasite sume de bani / metale ori pietre pretioase, acestea se vor lua de catre executor si vor fi depuse la CEC (sumele de bani) sai in case de valori mobiliare ale institutiilor acreditate (metalele / pietrele pretioase). Felurile sechestrului (cum pot fi sechestrate bunurile): a) Sechestru simplu bunurile sunt lasate debitorului pana ce vor fi vandute. Debitorul are doar dreptul de a le folosi, fara a avea dreptul de dispozitie asupra lor; b) Sechestru cu peceti si sigiliu duce la indisponibilizarea bunului, acesta nu mai poate fi folosit de catre debitor deoarece ar comite infractiunea de rupere de sigilii; c) Sechestru cu ridicare bunurile sunt luate de catre executor. In acelasi timp, se intocmeste un proces verbal, prin care se si poate desemna un custode, adica o persoana care sa supravegheze si sa aiba grija de bunuri (custode poate fi chiar si debitorul dar daca este alta persoana decat acesta va fi si remunerat). Daca debitorul nu achita in urma sechestrului se va trece la vanzarea bunurilor. Vanzarea se poate face prin buna invoiala sau prin licitatie publica. i) Vanzarea prin buna-invoiala se face numai cu acordul creditorului si al debitorului. ii) Licitatia publica necesita o publicatie de vanzare facuta de catre executorul jud. La biroul acestuia, la primaria localitatii, la sediul instantei de executare si, daca e necesar, intr-un ziar de larga circulatie. Publicatia va cuprinde bunurile ce se vand si pretul de pornire, dar si alte date precum locul, data, numele executorului. -Data nu poate fi mai scurta de 2 saptamani de la instituirea sechestrului dar nici mai mare de 2 luni de la acesta. -La licitatie participa orice persoana care cel mai tarziu pana la ziua licitatiei depune o garantie de 100% din bunurile asupra carora vrea sa liciteze. Singura persona care nu poate participa la licitatie este debitorul (nici direct, nici prin persoane interpuse). Creditorul poate participa la licitatie. -Bunurile se vand bucata cu bucata si nu in bloc. -Executorul va oferi spre vanzare prin 3 strigari succesive. Reguli speciale la licitatie: Daca nu se obtine pretul d einceput, va avea castig de cauza persoana care ofera cel mai mult (sub conditia ca pretul sa fie serios); Creditorii, desi pot participa la licitatie, nu pot adjudeca cu mai putin de 75% din pretul de pornire al bunului; Daca bunul nu se vinde, exista posibilitatea ca orice creditor sa preia bunul in contul creantei, doar ca el va fi obligat sa-l preia la valoarea d einceput a creantei. Daca bunul are o valoare mai mare decat creanta, creditorii trebuie sa depuna diferenta; Dupa adjudecare, se incheie un proces verbal de adjudecare care valoreaza titlu de proprietate. Se poate plati in termen de 5 zile de la adjudecare.

Executional civil, 16.03.2012

Poprirea
Natura juridica: asemanata cu cesiunea de creanta (in mod fortat) Raport clasic intre 3 persoane: creditor, debitor si tert poprit. Tertul poprit este debitorul debitorului. (creanta debitorului contra debitorului sau trece in mainile creditorului, acesta devenind creditor al tertului poprit => asemanarea cu cesiunea de creanta) Subiectele popririi Creditorul Daca sunt mai multi creditori, se permite concursul de popriri, pot popri aceleasi sume de bani, efecte. In cele din urma, executorul judecatoresc va distribui sumele intre creditori potrivit rangului lor si preferintelor prev. de lege. Exista si alta teorie (neaplicata la noi) potrivit careia daca ai poprit o suma, nu o mai poate popri alt creditor. Poprirea cu 2 subiecte Poprirea in propriile maini ale creditoruli => in loc de 3 sub, sa fie doar 2, tertul poprit fiind chiar creditorul (compensatie) popreste sumele de bani pe care el ar fi trebuit sa le dea debitorului, declarandu-se tert poprit. Nu e cazul compensatiei legale sau judiciare (ar trebui actiune). Desi mai rar intalnita, este acceptata aceasta forma de poprire. Poprirea cu 4 subiecte. Ar putea fi in situatia in care de ex. proprietarul unui apartament, avand o creanta asupra chiriasului, dar chiriasul a subinchiriat locuinta si are el insusi o creanta contra subchiriasului, creditorul va popri sumele de bani pe care subchiriasul le datoreaza chiriasului. Ipoteza este aceea in care un tert are o creanta asupra proprietarului, nu despre creanta proprietarului fata de chirias privind chiria. O parte a doctrinei nu accepta aceasta forma de poprire. Nu exista o pozitie unitara. Aparent 4 subiecte => Creditorul popritor si creditorul initial formeaza o singura persoana, creditorul popritor actionand in numele creditorului initial (proprietarul). Obiectul popririi Art. 452: sume de bani, titluri de valoare, sau alte bunuri mobile incorporale. Art. 409: posibilitatea executarii veniturilor. Daca e vba de sume de bani, poprirea poate viza doar 1/3 din venituri, sau cel mult din venit, in cazul concursului de venit, sau in caz de intretinere, alocatie pt copii.

Nu pot fi poprite alocatiile, indemnizatiile pt copii, ajutoare de maternitate, burse de studii etc. Bunurile mobile incorporale In ce priveste actiunile, daca sunt la purtator, pot fi executate prin urmarire silita mobiliara si nu poprire, pt ca valoarea este incorporata in titlu, fiind asimilate bunurilor mobile corporale. Raman celalalte actiuni nominative, care pot fi executate prin poprire. Sumele datorate actionarilor (dividendele sau sumele decurgand din lichidare) sunt indiscutabil supuse popririi. Mai mult, se considera ca sunt supuse popririi chiar actiunile in sine. In acest caz, tertul poprit fiind societatea. Obligatiunile pot fi supuse popririi. Partile sociale E consacrat faptul ca pot forma obiectul poprii partile ce se datoreaza asociatului de catre societate, ca urmare a activitatii societatii, sau partile ce se datoreaza asociatului in caz de lichidare a societatii, sau de retragere ori excludere. Problema nu vizeaza sumele datorate de societate asociatului, ci chiar partile sociale, datorita particularitatii acestora, acea componenta semnificativa intuitu personae, nefiind transmisibile in acelasi regim ca si actiunile. In doctrina, se arata ca partile sociale nu pot face obiectul unei popriri, deoarece aceasta ar contraveni caracterului intuitu personae al societatii, instrainarea nefiind posibila decat cu consimtamantul celorlalti asociati. In practica, se procedeaza deseori la poprirea partilor sociale, unele instante admitand contestatiile la executare pe argumentele mai sus expuse. Atunci cand sunt poprite actiunile sau partile sociale, este fortata afirmatia potrivit careia tertul poprit este societatea, nefiind vorba de obligatii ale societatii fata de asociat. Ori de cate ori este vorba de poprirea bunurilor mobile incorporale, poprirea are o configuratie anume, in sensul ca se realizeaza doar prima parte, infiintarea popririi, urmand a se aplica in continuare regulile urmaririi silite mobiliare. Art. 461 consacra acest lucru, prin trimiterea la sectiunea a III-a, care se refera la vanzarea bunurilor mobile urmarite. Este vorba de unirea a 2 proceduri, poprirea si urmarirea silita mobiliara. Incepe cu poprirea, dar se finalizeaza cu o vanzare la licitatie, sau pe piata de capital, in functie de bunul mobil incorporal. Bunurile nu trec direct din patrimoniul tertului poprit (societatea) in patrimoniul creditorului, ci trebuie scoase la vanzare, potrivit regulilor urmaririi silite mobiliare. Nu este corecta practica prin care creditorul este trecut in locul debitorului ca asociat/actionar in cadrul societatii. Poprirea creantelor viitoare Nu sunt supuse urmaririi creantele litigioase, care nu sunt certe sau exigibile. 2 creante: a debitorului fata de creditor (este supusa regulilor privind existenta titlului executoriu); cea a debitorului fata de tertul poprit, nu se mai supune rigorilor titlului executoriu, precum prima creanta (poate fi si litigioasa, eventuala, sub conditie).

Se permite poprirea veniturilor viitoare, sub conditia de a fi datorate in temeiul unui raport juridic existent la data popririi, chiar daca la momentul respectiv nu da dreptul tertului poprit sa execute. Creditorul va astepta, asadar, indeplinirea conditiei, ajungerea la termen, solutionarea litigiului, etc. Procedura popririi 1. Infiintarea popririi Cererea catre executorul jud. Competenta alternativa: sediul debitorului poprit sau sediul tertului poprit, alegerea fiind a creditorului. De regula, infiintarea popririi o face executorul jud, printr-o adresa comunicata tertului poprit. Adresa mentioneaza titlul executoriu, numele creditorului, al debitorului si pune in vedere tertului poprit sa nu plateasca sau sa transfere debitorului poprit sumele/bunurile incorporale indisponibilizate. Infiintarea se face in limitele sumei din titlul de creanta; nu se popreste intreaga creanta pe care debitorul poprit o are fata de tertul poprit. Restul sumei nu este indisponibilizat. In cazul unei societati bancare, ca tert poprit, daca soldul debitorului este 0, exista posibilitatea popririi acestui cont, pt sumele viitoare ce vor intra in cont. Ele se indisponibilizeaza pe masura ce vor intra sumele. Unitatile operationale ale unei banci: daca se face cererea la o asemenea unitate, poprirea va avea efect numai cu privire la contul de la acea unitate, iar nu si de la altele. Efectul inftiintarii popririi, consta, in principal, in indisponibilizarea sumelor in mainile tertului poprit, caruia i se interzice sa plateasca debitorului poprit, adica creditorul sau. Pe langa poprirea realizata de executor, exista si poprirea facuta direct de instanta de judecata. Aceasta are loc in cazul obligatiilor de intretinere pt copii, sume datorate pt pagube cauzate prin moarte, vatamari ale integritatii corporale, sanatatii, atunci cand aceste creante se aplica asupra salariilor sau altor venituri periodice realizate de debitor. Chiar instanta ce admite actiunea in fond, va dispune din oficiu poprirea sumelor de bani. In acest caz nu mai este nevoie de executorul judecatoresc. 2. Consemnarea sumelor de bani Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat ca, in termen de 15 zile de la infiintare, sa consemneze la executorul judecatoresc sumele de bani datorate debitorului poprit. In cazul popririi facuta direct de instanta, tertul poprit este obligat sa plateasca direct creditorului sumele de bani inscrise in titlu. I. Daca tertul poprit nu isi indeplineste oblgatia (indisponibilizarea si consemnarea la dispozitia executorului, respectiv plata directa catre creditor), platind debitorului poprit, sau nu consemneaza sumele, creditorul sau executorul judecatoresc pot cere validarea popririi.

Cererea de validare se face in 3 luni de la data la care tertul trebuia sa consemneze sumele sau sa le plateasca direct. Instanta competenta este instanta de executare, cea in a carei raza teritoriala s-a realizat executarea silita (in jurisprudenta, instanta de la sediul tertului poprit, pt ca actul trebuia indeplinit de acesta; alte opinii sunt in sensul unei competente alternative) Cererea se judeca cu citarea partilor, acestea fiind creditorul, debitorul si tertul poprit. Instanta va certifica existenta creantei debitorului poprit asupra tertului poprit. (este posibil ca atitudinea tertului poprit sa nu decurga din rea-credinta, ci din faptul ca acea creanta intre tertul poprit si debitorul poprit nu exista) Se judeca in regim de urgenta, potrivit conditiilor executarii silite. Partile pot administra orice probe care ar fi acceptabile intr-o procedura de drept comun, fiind o adevarata judecata pe fond. Solutii: a. acceptarea cererii de validare a popririi, efectul fiind acela ca creanta debitorului poprit asupra tertului poprit se transfera asupra creditorului, acesta devenind creditor direct al tertului poprit, hotararea de validare fiind titlu executoriu. => tertul poprit va putea fi executat prin orice forma de executare silita, nu doar poprire. Avem de-a face cu un nou raport, in care creditorul este direct creditor al tertului poprit, devenind debitor personal al creditorului. In privinta debitorului poprit, procedura popririi s-a incheiat, dar poate fi urmarit prin alte forme de executare silita. b. respingerea cererii, consecinta fiind desfiintarea executarii silite. II. Daca tertul se conformeaza adresei de infiintare a popririi, consemnand sumele/platind creditorului, executorul judecatoresc, primind sumele de bani intr-un cont al sau, va dispune eliberarea/distribuirea acestora in termen de 15 zile de la consemnarea lor de catre tertul poprit. Daca sunt mai multi creditori, va intocmi un tablou de distribuire a creantelor, stabilind ordinea de preferinta. Poprirea nu se poate face asupra sumelor destinate unei afectatiuni speciale, in legatura cu care debitorul nu are drept de dispozitie. (ex. Contul executorului judecatoresc deschis pt sumele consemnate de catre tertii popriti, pt a fi distribuite creditorilor) Art. 452, alin. (2): Cautiunile depuse la instanta, pt ca restituirea sumei la sfarsitul procesului sa fie facuta creditorului si nu debitorului. Unii considera ca e afectata unei afectatiuni speciale, destinatia cautiunii fiind despagubirea creditorului din proces (decurge din raspundere delictuala, delictul constand in suspendarea unei proceduri de executare, creditorul a carui procedura de executare a fost suspendata avand preferinta asupra sumei reprezentand cautiunea), astfel incat nu va putea fi poprita de un alt creditor al debitorului.

Executarea silita imobiliara


Sediul materiei: art. 488-519 CPC. In contextul legislativ actual se fac trimiteri si la noul Cod civil. Avem atat o participare a executorului judecatoresc, cat si a instantei de executare care, prin intermediul contestatiei la executare cenzureaza pe de o parte modalitatea, dar o si configureaza. Normele privitoare la contestatia la executare (obiectul, termenul) in aceasta materie au un caracter special derogator fata de art .399 si urm.

Obiectul executarii silite imobiliare: aceasta executare vizeaza bunuri imobile in contextul noului Cod civil (art. 537, art. 538 C civ.): bunuri imobile prin natura lor, bunuri imobile prin destinatie ce pot fi urmarite silit numai odata cu bunul imobil la care sunt atasate si bunurile imobile prin obiectul lor. Conform 488 alin. (2): uzufructul, dreptul de servitute dar si dreptul de superficie. In privinta materialelor separate dintr-un bun imobil, sunt bunuri imobile atata timp cat sunt separate in mod provizoriu pentru a fi readuse, reintegrate. De asemenea, devin imobile numai cand au fost incorporate in imobilul respectiv. Astfel, daca materialele de constructie ca atare sunt aduse si pregatite pentru a fi folosite la constructia unui imobil sunt bunuri mobile, ele devenind imobile numai cand deja au fost scoase pentru a fi reintegrate si cand au fost introduse efectiv in imobil. Art. 489 si urm. vin cu limitari, excluderi: - art. 489 vizeaza imobilele descrise in cartea funciara a caror executare se va face numai pe corpurile de proprietate asa cum sunt inscrise in cartea funciara. Daca pana la data cand a fost declarata urmarirea imobiliara cu privire la acel imob, el nefiind inscris in cartea funciara, acele imobile pot fi urmarite si separat, pe parti separate, nu pe corpul de proprietate. - art. 489 alin. (2) daca avem un imob inscris in cartea funciara care implica casa, teren si un corp separat de utilitati, acesta este inscris ca imobil pe cote proprietati in cartea funciara, constructia privitoare la utilitati putand fi urmarita separat; - art. 490: bunurile accesorii privitoare la imobil se urmaresc doar odata cu imobilul (art. 546 din noul Cod civil) Interdictii: - art. 491 CPC: imobilul unui minor/persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarita inaintea urmarii mobilelor sale; se reglementeaza un beneficiu de executare silita: daca bunul apartine minorului/persoanei puse sub interdictie nu poate fi urmarit, pentru ca codul prevede ca poate fi urmarit in subsidiar (doar daca creditorul nu se indestuleaza din urmarirea bunurilor mobile). Creditorul este cel ce treuieb sa faca dovada ca din urmarirea bunurilor mobile nu s-a indestulat creanta sa. Daca minorul/persoana pusa sub interdictie fac contestatie la executare, in acest moment sarcina probei revine creditorul pentru ca textul instituie si o prezumtie in sensul ca creditorul trebuie sa urmareasca bunurile mobile si ca isi indestuleaza creanta din ele. Problema probei se poate face prin orice mijloc de proba. - art. 2394 noul Cod civil - garantia comuna a creditorilor: alin. (4) prevede ca pentru avocati, notari, medici, etc. patrimoniul lor destinat exercitarii profesiei nu poate fi executat silit decat pentru creante nascute in legatura cu profesia respectiva. Astfel, acestia isi vor crea un patrimoniu afectat profesiei. Creditorii sunt inclusiv statul si institutiile publice. Restrictii: - art. 491/492 CPC: creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate ale debitorului sau; 2478 din noul Cod civil contrazice CPC, prevazand ca nu pot fi urmarite in acelasi timp; textul din CPC trebuie completat cu textul din C. civil, astfel ca creditorul va urmari cu prioritate bunurile ipotecate si, numai daca nu isi satisface creanta, va urmari si bunurile imobile neipotecate.

- art 492 alin. (2) CPC: in cazul in care se urmareste un bun imobil ipotecat instrainat, dobanditorul acestui bun poate sa ceara instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie aflata in proprietatea debitorului. Art. 493 deroga de la constestatia la executare. In privinta executarii unor bunuri imobile ce se afla in coproprietate/ devalmasie, art. 493 prevede ca creditorul personal al unui debitor coproprietar/codevalmas nu va putea urmari bunul comun ci va trebui initial sa ceara imparteala acestora. Creditorii pot urmari cota parte determinata din imobil fara a mai fi nevoie sa ceara imparteala, lucru ce nu se aplica in cazul devalmasiei unde trebuie cerut in prealabil partajul. Textul se completeaza cu art. 353 din C. civil. In cazul sotilor, intai se urmaresc bunurile personale, iar daca creanta nu este indestulata se cere partajul partial (numai in masura necesara acoperirii creantei). De asemenea art. 678 C. civil reia prevederile art. 193 CPC. Urmatoarele alin. instituie procedura in care se face executarea efectiva. Partajul poate fi facut pe cale partiala sau pe calea contestatiei la executare (de catre creditor). Art. 493 alin. (1) se refera executarea unei universalitati, iar alin. (2) se refera la un bun singular. In doctrina, se spune ca proprietatea comuna este un "impediment temporar".

Formalitati premergatoare vanzarii la licitatie


Imobilele vor fi valorificate pentru ca creditorul sa isi recupereze creanta. Se valorifica prin: vanzare la licitatie publica, vanzare directa, fara licitatie si prin alte modalitati admise de lege (vanzare de buna invoiala). Daca se executa debitorul ce are mai multe bunuri imobile, intrucat bunurile in sine au o valoare considerabila, aceasta executare silita imobiliara trebuie facuta distinct pentru fiecare imobil in parte (cu fiecare etapa in parte). Doar lichidarea se poate face la comun sau pe bucati, dar executarea silita de drept comun trebuie facuta pentru fiecare imobil in parte. Executorul are obligatia de a se deplasa la locul unde este plasat imobilul si sa incheie un proces verbal de identificare a imobilului si o descriere cat mai amanuntita a imobilului urmarit. Aceasta deplasare este foarte importanta. Orice viciu cu privire la procesul verbal poate reprezenta nulitatea. De asemenea, nedeplasarea executorului constituie nulitate a executarii silite. Dupa intocmirea procesului verbal, incepe executarea propriu-zisa, prin somatie care se inainteaza debitorului. Continutul somatiei este prevazut in cod, iar somatia se inscrie in cartea funciara.Art. 497 alin. (4) prevede ca drepturile inscrise dupa somarea de plata nu vor putea fi opuse creditorului urmaritor si adjudecatarului in afara de cazurile expres prevazute de lege sau daca creditorul/adjudecatarul si-a dat acordul, sau daca tertul a platit creanta creditorului. Art. 499 CPC: dupa primirea somatiei, debitorul poate cere instantei de executare o inlesnire, adica un termen de 10 zile de la comunicare sa ii incuviinteze ca plata integrala sa se faca pe timp de 6 luni; el va trebui sa probeze ca poate sa asigure aceasta plata integrala in timp de 6 luni. Aceasta contestatie la executare atipica deroga de la dreptul comun pentru ca nu se jueca in sedinta publica ci in camera de consiliu, cu citarea partilor, iar instanta se pronunta de indata prin incheiere irevocabila, iar daca admite cererea, instanta dispune si suspendarea urmaririi silite imobilirare. Aceasta suspendare poate fi atacata de catre creditor, dar numai pentru motive temeinice.

Vanzarea la licitatie Daca in termenul de 15 zile de la somatie, debitorul nu plateste, urmeaza vanzarea la licitatie. Executorul va stabili de indata pretul imobilului (poate cere parerea unui expert). Costurile expertizei valorice trebuie avansate de catre creditor dar intra in cheltuielile suportate la urma de catre debitor. Art. 501, 502 CPC reglementeaza situatia in care executorul poate numi un administrator sechestru cu privire la bunul ce urmeaza a fi scos la licitatie (creditorul, debitorul sau orice alta persoana). Art. 503 CPC prevede ca daca debitorul nu are alt mijloc de existenta decat veniturile imobilului, la cererea acestuia, executorul judecatoresc, prin proces verbal, poate sa ii fixeze o cota de cel mult 20% necesara pentru traiul sau si al familiei sale. Cei interesati se pot adresa instantei de executare, contestand aceasta incheiere. Art. 504 CPC prevede ca in 5 zile de la stabilirea pretului, executorul intocmeste si afiseaza publicatia de vanzare ce cuprinde 14 mentiuni. Acest termen nu va fi mai scurt de 30 de zile si nici mai lung de 60 de zile. Publicatia de vanzare se afiseaza la sediul organului de executare, la instanta de executare, la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei in raza teritoriala a imobilului, si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este diferit de locul unde se situeaza imobilul. Persoanele ce vor sa cumpere imobilul trebuie sa depuna la banca la dispozitia executorului o cautiune de 10%. Urmeaza prevederi cu privire la desfasurarea licitatiei. Cea mai mica oferta este pretul afisat in publicatia de vanzare. Daca nu se obtine pretul minim stabilit in publicatia de vanzare, nu se adjudeca nimic si se da un termen de 60 de zile dupa care se va face o noua publicatie. Pretul scade cu 25%. Daca nici pretul acesta nu este scos, la acelasi termen, bunul va fi vandut la pretul cel mai bun oferit, vanzarea se va putea face chiar daca este o singura persoana, la pretul oferit de aceasta (dar pretul nu poate fi mai mic decat cel scazut cu 25%). Daca nu se vinde la pretul minim de 75%, se inchide procedura si trebuie reluata inreaga procedura (aceea cu publicatia de vanzare). Dupa adjudecarea imobilului, acesta este liber de orice sarcini si ipoteci. Orice cerere de evictiune este stinsa daca imobilul adjudecat era inscrs in cartea funciara si au trecut cel putin 3 ani (de la inscriere). Curs 7 (EXAMEN 20 executional si 27 arbitarj si notarial)

Modul de distribuire a sumelor de bani


Daca este un singur creditor nu exista probleme, debitorul fiind liberat. Daca sunt mai multi creditori se pune problema distribuirii. Reguli: 1. Nu exista o preferinta anume decurgand din calitatea creditor urmaritor; Singurul privilegiu acordat de lege este cel asupra cheltuielilor de executare. In acest caz, executorul intocmeste un tablou al creditorilor in functie de rangul creantelor lor. Primele creante care se acorda sunt cheltuielile de executare. In al doilea rand se afla creditorii care au drept de ipoteca, gaj sau alte drepturi de preferinta opozabile celorlalti. In al 3-lea rand se dau creantele din salarii sau alte venituri similare (bonusuri, ajutoare pt intretinerea copilului, pt incapacitate de munca). In al 4-lea rand se acorda creantele din intretinere sau alocatii pt copii sau alte sume cu caacter periodic destinate asigurarii mijloacelor de existenta. Pe locul 5 sunt creantele bugetare (contributii la bugetele locale). Pe 6 sunt creantele din imprumuturi acordate de stat, creante reprezentand repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice. Pe locul 7 sunt creantele din imprumuturi bancare si livrarile de produse, prestari de servicii, chirii si arenzi. In ultimul rand, toti ceilalti creditori.

Daca exista mai multi creditori chirografari sau creditori aflati pe acelasi nivel, creantele se repartizeaza proportional, iar pierderile se repartizeaza invers proportional.(adica fiecare obtine cate ceva din creanta proprie dar va si suporta o pierdere proportionala cu creanta initiala). Creantele neajunse la termen din cauza unui termen de gratie (desi exista titlu executoriu), de exemplu, nu pot fi executate. Cand creanta este supusa unui termen sau conditie rezolutorie, creanta poate participa la impartirea sumelor de bani insa cu conditia depunerii unei cautiuni sau unei ipoteci la indemana celorlalti creditori sau in cazul conditiei suspensive cu conditia depunerii unei cautiuni la indemana creditorului cu creanta suspensiva. Daca dupa procedura de executare silita debitorul inca mai are de platit creante periodice unui creditor, legea permite creditorului transformarea creantei intr-una globala. Aceasta cerere se judeca de instanta de executare, si se solutioneaza printr-o incheiere cu citarea partilor. O alta transformare din suma periodica in suma globala are loc in cazul mortii debitorului atunci cand se constata ca numarul creditorilor in raport cu numarul succesorilor va determina recuperarea dificila a creantei.

2. Dupa intocmirea tabloului, executorul va cita creditorii. In ce priveste creditorii cu garantii ei trebuie incunostintati din oficiu. Executorul va prezenta tabloul creantelor si va intocmi un procesverbal de distribuire care va fi semnat de persoanele prezente. Daca vreuna din persoane este nemultumuita de felul in care sunt distribuite sumele poate face obiectiuni in procesul-verbal de distribuire dar poate sa si conteste procesul verbal in termen de 3 zile de la intocmirea acestuia. Aceasta contestatie la distribuire suspenda de drept distribuirea creantelor. Judecata se face de instanta de executare in regim de urgenta. In urma solutionarii contestatiei, instanta fie admite contestatia si schimba ordinea facuta de executor, fie o va respinge si prin urmare sumele se vor distribui asa cum a stabilit executorul judecatoresc.

Predarea silita a bunurilor mobile si imobile


Predarea bunurilor mobile se face printr-o somatie in care se lasa debitorului o singura zi pt predarea bunului. Executorul poate folosi si forta coercitiva a organelor de politie sau jandarmerie. Executorul judecatoresc incheie un proces-verbal cu privire la executare. In cazul in care executorul nu gaseste bunul mobil el poate cere executarea prin echivalent pe calea revizuirii sau pe calea schimbarii titlului. Executorul se va adresa instantei de executare care va stabili ce suma trebuie platita ca echivalent. Hotararea este supusa numai recursului si are avantajul ca suspendarea executarii nu se poate obtine decat cu consemnarea sumei datoriei la dispozitia executorului. Predarea bunurilor imobile incepe printr-o somatie facuta de creditor debitorului prin care debitorul e invitat sa paraseasca imobilul. Legea ii da un termen de 5 zile debitorului sa predea imobilul. Daca el nu paraseste de bunavoie, executorul il poate obliga la acest lucru cu concursul autoritatilor statului. Daca in imobil exista bunuri mobile ale persoanelor terte, aceste bunuri vor fi lasate in pastrare, depozitate pe cheltuiala debitorului. Se intocmeste un proces-verbal cu privire la depozitarea acestor mobile. Predarea silita a bunurilor imobile cu destinatia de locuinta nu se poate face in perioada 1 dec - 1 martie. Totusi se va putea face executarea si in aceasta perioada daca creditorul face dovada ca debitorul si familia lui au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata (adica locuinta nu este inchiriata, nu exista uzufruct, etc.). O alta derograre de la imposibilitatea predarii imobilului in perioada de iarna, o reprezinta situatia in care debitorul ocupa abuziv si fara nici un titlu locuinta sau si daca acestia au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica.

Executarea directa sau exercutarea obligatiilor de a face sau a nu face


1. Obligatii de a face care nu implica faptul personal al debitorului (de ex. demolarea unui gard, taierea unor plantatii, mutarea unor lucruri) procedura de executare in acest caz debuteaza printr-o somatie. Daca in 10 zile de la comunicarea somatiei, debitorul nu indeplineste obligatia de a face, creditorul poate solicita instantei de executare sa il autorizeze sa faca chiar el acest lucru pe cheltuiala debitorului. Instanta pronunta o incheiere irevocabila. 2. Obligatia de a face implica un fapt personal al debitorului (ex. semnarea unui act, efectuarea unei lucrari intuitu personae de ex. o opera de arta) - procedura de executare va incepe tot printr-o somatie in care se prevede ca debitorul are obligatia sa faca acest lucru in termen de 10 zile. Daca nu, creditorul poate cere instantei sa acorde amenzi cominatorii pana in ziua executarii efective.(aceste amenzi fac venit la stat si nu la creditor). Instanta se pronunta prin incheiere irevocabila cu citarea partilor. Daune cominatorii nu pot fi acordate.

Daca debitorul nu executa obligatia nici dupa acordarea acestor amenzi, dupa o perioada de 6 luni, creditorul va putea solicita transformarea obligatiei din a face intr-o obligatie de a da.(daune interese ca urmare a neexecutarii obligatiei de a face). Creditorul cere practic executarea prin echivalent. Suma care a curs de-alungul timpului pt stat se va capitaliza. 3. In cazul obligatiilor de a nu face se pune fi problema obligarii debitorului sa inceteze operatiunile de incalcare a obligatiei de a nu face fie de inlaturare a efectelor obligatiei de a nu face. Creditorul va putea obtine de la instanta de executare sa inlature el insusi pe cheltuiala debitorului efectele neindeplinirii obligatiei de a nu face. Instanta se pronunta printr-o incheiere irevocabila data cu citarea partilor. (de ex. obligatia de a nu construi)

Curs 06.04 lipseste