FRANA NDRUMAR DE AFACERI 2010 CUPRINS 1. Informaii generale 2. Situaia economic a Franei 2.1 Aspecte de atractivitate economic 2.

2 Resurse naturale 2.3 Indicatori macro economici 2.4 Agricultura francez 2.5 Comerul exterior al Franei 3. Elemente de risc comercial i de perspectiv economic n Frana 3.1 Riscul de ar 3.2 Previziuni indicatori economici 2010 3.3 Msuri de politic economic n 2010 3.4 Atuurile Franei 3.5 Puncte slabe 4. Modaliti de implantare comercial n Frana 5. Legislaia muncii n Frana 6. Fiscalitatea ntreprinderilor n Frana 7. Ajutoare publice pentru investiii in Frana 8. Aspecte privind promovarea exporturilor romneti n Frana 9.1 Faciliti vamale 9.2 Relaii financiare i bancare romno-franceze 9.3 Elemente de analiz sectorial 9.4 Modaliti i instrumente de plat folosite n Frana 9. Schimburile comerciale romno-franceze 10. Cooperarea economic i investiiile franco-romne ANEXE: I. Structura Gruvernului francez II. Manifestri expoziionale organizate n Frana III. Frana lista meseriilor deschise pentru lucrtori din Romnia IV. Coordonate contact organisme romneti din Frana V. Adrese utile Internet n Frana

1.

INFORMAII GENERALE Suprafa : 547.030 km din care : - pmnt : 545.630 km - ap : 1.400 km Populaia (Recensamnt 2007 ) : 63,6 milioane locuitori ; densitate : 98 loc/km patrat ; populaia urban : 76%. Estimrile la 01.1.2010 indic o populaie de 64,7 milioane de locuitori n Frana metropolitan i n departamentele de peste mri. Limba oficial : franceza Capitala : Paris (9,6 milioane locuitori) Organizare administrativ :

Frana este format din 22 de regiuni, mprite n 96 de departamente, la care se adaug alte teritorii dependente : Guadelupa, Martinica, Guyana Francez, Runion, Polinezia Francez, Noua Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon, etc. Orae principale : Lyon, Marsilia, Lille, Toulouse, Nice, Bordeaux, Dijon, Nantes Ziua national : 14 iulie aniversarea cderii Bastiliei 1789 Religie : cretin catolic : 90 % ; persoane de alte religii : musulmani - 5% ; evrei - 1 % ; protestani - 1 % ; adepi ai altor religii -2%. Forma de guvernmnt : Republic Puterea executiv este exercitat de Preedinte i Guvern. Preedintele Franei este Nicolas SARKOZY, care a preluat funcia la 16 mai 2007 pentru un mandat de 5 ani, fiind susinut n alegerile legislative de UMP (Union pour le Mouvement Populaire). Funcia de Prim-ministru este deinut, ncepnd cu data de 18 mai 2007, de Franois FILLON. Componena Guvernului francez este prezentat n Anexa I. Puterea legislativa este exercitat de : - Adunarea National (Assemble Nationale) : Bernard ACCOYER , Preedinte ; cu o majoritate de dreapta (UMP ), n urma alegerilor legislative din 10 i 17 iunie 2007. - Senat : Grard LARCHER, Preedinte, ales la 1.10.2008 Alegerile regionale din aprilie 2004 i cele municipale din aprilie 2008, au adus modificri importante n fizionomia politic francez, forele de stnga cucerind preedintia consiliilor regionale n 20 de regiuni, din cele 22 ct exist n Frana metropolitan. Noi alegeri regionale sunt prevzute n luna martie 2010. Alte instituii importante : - Consiliul Economic si Social ; - Consiliul Constituional ; - Consiliul de Stat ; - Curtea de Casatie ; - Consiliul Superior al Magistraturii ; - Curtea de Conturi. Moneda naional : Euro ( de la 1 ianuarie 2002) ; 1 Euro =6,55957 Franci Francezi

2. SITUAIA ECONOMIC A FRANEI 2.1. Unele aspecte de atractivitate economic Frana atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen lung al pieei sale, prin calitatea i productivitatea forei de munca, prin densitatea i eficiena infrastructurii. n schimb, punctele slabe sunt determinate de constrngerile administrative i costurile sociale i fiscale ridicate. Frana este a 5-a putere economic din lume i a 2-a n Europa, cu un PIB de 1 950,1 miliarde de euro n 2008. Franta este al 5-lea exportator mondial de servicii si al 5-lea importator din lume. Ponderea Franei n schimburile comerciale mondiale a fost de circa 3,7% n 2009. Frana este prima destinaie turistic din lume, cu peste 78 milioane de vizitatori. Printre cele mai mari 500 de mari ntreprinderi din lume, figureaz i 40 de ntreprinderi franceze. Atragerea de ntreprinderi strine i de capitaluri n Frana Stocul investiiilor strine directe n Frana la sfritul anului 2007 se ridica la 645,6 miliarde de euro fa de 578,7 miliarde de euro la finele anului 2006. n 2007, principalii apte investitori strini n Frana au fost: SUA (109,5 miliarde de euro, pondere de 23,0% din stoc total de investiii), Marea Britanie (86,8 miliarde de euro, pondere 18,2%), Olanda (59,5 miliarde de euro, pondere 12,5%), Germania (57,8 miliarde de euro, pondere 12,1%), Elveia (32,5 miliarde de euro, cota de 6,8%), Belgia (25,1 miliarde de euro, pondere 5,3%) i Italia (19,3 miliarde de euro, cota 4,0%). Fluxul de investiii strine directe n Frana a sczut cu 13% n 2008, ajungnd la 66,3 miliarde de euro comparativ cu 75,9 miliarde de euro n 200. Frana a ocupat locul 2 n lume, dup SUA, ca ar de destinaie a investiiilor strine. Stocul investiiilor directe strine n Frana a fost de crica 712 miliarde de euro la finele anului 2008. n schimb, pe primele 11 luni din 2009, fluxurile de investitii directe strine n Frana sunt n scdere mare (-15%), ajungnd la 53 miliarde de euro fa de 62 miliarde de euro pe perioada similiar din 2008. In Franta, sunt inregistrtae 22 800 de intreprinderi straine. Frana face parte din zona euro, iar Parisul se nscrie printre cele mai atractive piee financiare din lume. Astfel, Capitala Franei este prima piaa financiar a zonei euro i a doua pia de primire a instituiilor financiare internaionale (46% din capitalizarea de pia este deinut de instituii financiare internaionale). Investiiile directe franceze n strintate Stocul investiiilor directe franceze n strintate la sfritul anului 2007 se ridica la 877,4 miliarde de euro fa de 793,0 miliarde de euro la finele anului 2006. n 2007, principalele destinaii ale investiiilor strine franceze au fost SUA i rile Uniunii Europene. Primele apte locuri de destinaie a investiiilor franceze n 2007 au fost ocupate de: SUA (146,3 miliarde de euro, pondere de 16,7% din stoc total de investiii), Marea Britanie (126,6 miliarde de euro, pondere 14,4%), Olanda (105,8 miliarde de euro, pondere 12,1%), Belgia (92,8 miliarde de euro, pondere 10,6%), Germania (70,8 miliarde de euro, pondere 8,1%), Italia (41,1 miliarde de euro , cota 4,7%) i Spania (36,0 miliarde de euro, cota 4,1%). Cu cele 136,8 miliarde de euro investii franceze n strintate n 2008, n progresie (+11%) dup 123,5 miliarde de euro investii n 2007, Frana a ocupat n 2008, locul al 3-lea pe plan mondial, dup Statele Unite ale Americii i Marea Britanie. Stocul investiiilor strine franceze n strintate a fost de circa 1004 miliarde de euro la finele anului 2008. n schimb, pe primele 11 luni din 2009, fluxurile de investitii directe franceze n strintate sunt n scdere mare (-11%), ajungnd la 111 miliarde de euro fa de 124 miliarde de euro pe perioada similiar din 2008. Peste 30.000 de ntreprinderi franceze au investit n strintate.

Dinamismul pieii interne Cu un Produs Intern Brut n cretere de la an la an, cu excepia anului 2009 (-2,2% pe fondul crize economice i financiare), Franta se remarc printr-o lung tradiie industrial, numrnd astzi peste 2,5 milioane de ntreprinderi. O strategie pe termen lung a permis constituirea unor veritabile sectoare de excelen, capabile s fac fa competiiei internaionale: industria agro-alimentar, industria automobilului, aeroanutica sau telecomunicaiile. Se pot cita cteva grupuri franceze care sunt renumite n ntreaga lume: LOreal, numrul 1 n lume n domeniul produselor cosmetice, SaintGobain, primul productor mondial de materiale de construcii, Danone, lider mondial la produsele lactate proaspete, i LVMH, n fruntea sectorului produseleor de lux. La acestea, se adaug Michelin (pneuri), Carrefour (marea distribuie), Total (produse petroliere) sau Dassault Aviation. Resurse umane Populaia are tendina s creasc mai rapid n Frana comparativ cu majoritatea rilor industrializate. La orizontul anului 2050, conform unei proiecii demografice a Institutului Naional de Statistic i Studii Economice, populaia francez ar putea atinge 70 milioane de locuitori. Calificarea forei de munc i puternica sa productivitate sunt recunoscute de anchetele n rndul investitorilor. Cercetare i inovaie Sectoarele cele mai importante crora li se aloc fonduri pentru cercetare i dezvoltare sunt: aeronautic, industria automobilului, industria farmaceutic, radiocomunicaiile, materiale pentru transporturi, instrumentele de precizie. Frana aplic o politic ambiioas de dezvoltare a polilor de competitivitate (clusters), care reunesc institute de cercetare, unverstiti i ntreprinderi n 71 de locaii. n 2006, cercettorii instalai n Frana au depus peste 17 000 de brevete. Frana se claseaz pe locul 2 n lume n ceea ce privete brevetele depuse i pe locul 4 n lume pentru efortul de R&D. Infrastructura Pe ansamblu, Frana se caracterizeaz prin calitatea, densitatea i eficacitatea infrastructurilor de transport. Dispunnd de 10 500 kilometri de autostrzi, cca 1 milion de kilometri de drumuri, 2 000 kilometri de linii de cale ferat de mare vitez (TGV) i 6 aeroporturi internaionale, Frana este perfect irigat de una din cele mai performante reele de infrastructuri din lume. Investitorii strini pot conta, de asemenea, pe infrastructuri energetice i de telecomunicaii performante i competitive. Piaa Internetului de mare vitez s-a dezvoltat rapid in Frana, cu 12,7 milioane de abonai n 2007. 2.2. Resurse naturale Principalele resurse naturale ale Franei sunt : crbune, minereuri de fier, bauxit, lemn, zinc i potasiu. 2.3. Indicatori macroeconomici Produs Intern Brut (PIB) : n 2009, n condiiile crizei financiare i economice, PIB francez a nregistrat o contracie de 2,2%. n anul 2008, Frana a realizat un PIB n valoare de 1.950,1 miliarde euro, ceea ce reprezint o cretere de +0,4% comparativ cu anul 2007. PIB in 2008 pe locuitor: 30.401 euro/locuitor. Schimburile comerciale la nivelul anului 2009 au cunoscut o contracie sever, totaliznd 724,6 miliarde de euro, fa de un nivel record n 2008, respectiv : 874,8 miliarde euro. Exporturile au nregistrat o scdere de -17,1% (+2.1% n 2008), ajungnd la un volum de 340,8 miliarde de euro n 2009 fa de 409,6 miliarde de euro n 2008. Importurile franceze au sczut, de asemenea, cu 17.7% n 2009 (+5,3% n 2008), cifrndu-se la 383,8 miliarde de euro n 2009 fa de o valoare de 465,2 miliarde de euro n 2008. Balana comercial francez a nregistrat o ameliorare n 2009, cu un sold negativ de 43,0 miliarde de euro fa de un deficit record pentru Frana n 2008 55,1 miliarde de euro

Investiiile ntreprinderilor : s-au micorat drastic n 2009 (estimari -7,2%), comparativ cu creterea din 2008 (+2,4%). Inflaia: variaie anual a fost circa 0,2% n 2009, dup ce a fost de 2,8% n 2008). Rata somajului (n % din populaia activ) : pe ansamblul anului 2008, s-a cifrat in jur 8,0%. La sfritul anului 2009, Frana numra cca 2,6 milioane de omeri. Soldul deficitului bugetar (estimri 2009): -8,0% din PIB ( adica circa 138 miliarde de euro, nivel record n istoria Franei), dup ce a fost de -3,4% n 2008 (sold negativ de 56,3 miliarde de euro); Datoria public (estimri 2009) :83.2 % din PIB, dup ce a fost de 64,5% din PIB n 2008 . Capitalizarea bursier (decembrie 2009) : 1.356 miliarde de euro, comparativ cu 1.664 miliarde de euro (aprilie 2008) ; SMIC (salariul minim): 8,66 de euro /ora ( de la 1.01.2010). Salariul mediu brut lunar (2007): 32.413 euro. Venitul mediu pe locuitor (2007): 16.563 euro/locuitor 2.4. Agricultura Oamenii Populatia agricola 3,1% din locurile de munca ocupate in Franta Agricultura este un sector care conteaza mult pe piata muncii in Franta. In anul 2007 agricultura asigura 805 000 locuri de munca, la norma intreaga. Ramurile Agricultura, vanatoare si pescuit reprezinta 3,1% din populatia activa a Frantei. In aval, industria agroalimentara (IAA) avea in 2007 un efectiv de 640 000 persoane, de doua ori mai multe ca in industria autoturismelor. In total, agricultura si IAA detin 6 % din totalul fortei de munca din Franta. In Uniunea Europeana a celor 27 de tari, ponderea agriculturii, fara IAA, in ocuparea totala a fortei de munca, este de 5,5%, cu rezultate extreme, de la 1,3 % in Anglia pana la 29,5 % in Romania. Conform anchetelor Eurobarometru, 89% dintre europeni considera ca agricultura si zonele rurale constituie viitorul continentului. Ocuparea fortei de munca in agricultura, in 2007 ( 100 UTA*) Franta 805 UE 27 11 746 Polonia 2 263 Romania 2 205 Italia 1 302 Spania 968 Germania 609 unitati de munca anuala Populatia activa franceza in 2007 (in milioane de persoane) Populatie activa totala 28 Din care : - Agricultura, vanatoare, silvicultura 0,86 - Industrie 5,95 - Servicii (fara administratia publica) 9,53 (Sursa : Eurostat) o scdere spectaculoas

Teritoriul 16% din terenul agricol european Franta dispune de o suprafata cultivabila importanta, aproape de 30 de milioane de hectare, adica cu putin sub jumatatea suprafetei totale a teritoriului. Terenurile cultivabile, situate de o parte si de alta a paralelelei 45 latitudine nordica, permit o mare diversitate a productiei. Suprafata agricola utila, in mii de hectare, in anul 2007 SAU Franta 27 477 SAU Spania 24 893 SAU Germania 16 932 SAU Anglia 16 130 SAU UE, 25 SM 155 681 SAU UE, 27 SM 172 485 Suprafata totala a Frantei intregi 63 283 Suprafata totala a UE, 25 SM 405 396 Suprafata totala a UE, 27 SM 440 336 Suprafata medie a exploatatiilor agricole in anul 2007 (in ha) Franta 52,1 UE, 25 SM 16,8 UE, 27 SM 12,6 Rpublica Ceha 89,3 Danemarca 59,7 Anglia 53,8 (Source : Eurostat) Intreprinderile peste 500 000 de unitati mici cu dominanta familiala In timp ce activitatea economica franceza se concentreaza intr-un mic numar de intreprinderi mari, agricultura franceza ramane apanajul intreprinderilor mici cu dominanta familiala. In marea majoritatea a exploatatiilor agricole franceze, conducatorul exploatatiei lucreaza singur, cu ajutorul punctual al salariatilor sau membrilor familiei sale. IMM-urile sunt sursa de locuri de munca in societatile europene si franceze, iar agricultura joaca in acesta urzeala, un rol de prim ordin.

Productia Prima tara producatoare agricola a Uniunii Europene In 2007, Uniunea Europeana a produs 331 miliarde de euro de produse agricole brute (ne ransformate). Franta a contribuit cu 20% din acest total, cu o productie cifrata la 62 de miliarde . In plan global, Franta este primul producator agricol european, chiar daca acest loc variaza in functie de diversele productii. Ceilalti mari producatori din Uniunea Europeana sunt Italia (12 % din productia europeana) si Spania si Germania (12 % si, respectiv, 13 % din productia europeana). Ponderea si pozitia Frantei in productia agricola a UE 27 SM in anul 2007 Pondere Loc Grau si alac 30 % 1 Porumb, boabe 29 % 1 Oleaginoase (inclusiv seminte) 29 % 1 Fructe 13 % 3

Lgume proaspete Vin Bovine 27 % Porcine 10 % Pasari 19 % Lapte (Sursa : Conturile agriculturii - Eurostat)

11 % 52 % 1 3 1 15 %

3 1

Comertul exterior Sectorul agroalimentar, o valoare sigura pentru Franta In anul 1960 Franta importa de doua ori mai multe produse agroalimentare dacat producea. Dar modernizarea agriculturii franceze a schimbat rapid aceasta situatie, de la sfarsitul anilor 70, comertul exterior agricol francez devenind excedentar. In anul 2008, soldul pozitiv al balantei comerciale in produse agroalimentare a fost de 9,3 miliarde . Exporturile de produse agroalimentare constituie un atu considerabil pentru Franta. Excedentul agroalimentar este unul dintre cele mai ridicate din aparatul comercial francez. Soldul comertului exterior al Frantei in anul 2008, (in miliarde ) Industria agroalimentara 9,3 Produse nergtice -58,1 Produse prelucrate -18,9 Total FOB/FOB* -55,7 (Soursa : vama, INSEE) Pentru informaii suplimentare pot fi accesate direct, portalurile: http://www.agriculture.gouv.fr/ - Ministerul francez al Alimnetatiei, Agriculturii i Pescuitului www.agreste.agriculture.gouv.fr site-ul statisticilor agricole franceze www.portea.fr portalul nvmntului agricol francez www.educagri.fr site-ul de informare i promovare a unitilor de nvmnt public din Frana www.securitesanitairedesaliments.agriculture.gouv.fr site-ul securitii sanitare a alimentelor franceze www.snm.agriculture.gouv.fr site-ul serviciului privind noile piee (colectare i difuzare a informaiilor privind pieele agricole) Informaii utile legate de organizaii, asociaii profesionale, din sectorul agro-alimentar pot fi consultate la seciunea Adrese internet utile n Frana (ANEXA IV) . 2.5. Comerul exterior al Franei Comertul exterior al Frantei rezultatele anului 2009 si perspective pentru anul 2010 Rezultatele comertului exterior in 2009 In ciuda unei relansari pe parcurs, anul 2009 a inregistrat scaderi medii foarte mari, cele mai mari de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial : -17,1 % la export si -17,7 % la import. Cele mai afectate produse la export au fost bunurile intermediare (metale, chimie) si industria autoturismelor, precum si echipamentele mecanice, materialele electrice, electronice si informatice. Dupa scaderea puternica din primul trimestru si cea moderata din al doilea, reluarea s-a articulat in trimestrul al treilea (+5,3 %), sustinuta in special de situatia buna a vanzarilor de autoturisme si bunuri intermediare. Acestea sunt insa fragile. Doar exporturile de produse farmaceutice raman dinamice in anul 2009 (+8,2 %).

Pe o curba descendenta au evoluat si importurile, care prezinta un profil trimestrial asemanator celui al exporturilor. Achizitiile au revenit incepand din al treilea trimestru 2009 (+1,3 %), iar relansarea s-a accentuat in al patrulea trimestru (+5,3 %), in special pentru autovehicule, informatica si electronica, produse metalice si echipamente electrice. Importurile de produse farmaceutice se majoreaza cu 13,3 % in medie pe an (dupa +7,8 % in 2008). Datorita, mai ales, a unui prt mediu anual inferior cu o treime celui din 2008, importurile energetice se reduc in 2009, conducand la o reducere a facturii energetice de 19,1 miliarde , ceea ce explica imbunatatirea deficitului global al comertului exterior. Schimburile cu UE scad in anul 2009 cu -19,5 % in medie, fata de -0,3 % in 2008. Exportul catre terte tari cunosc o reducere medie de 13,6 % in medie in 2009, din cauza declinului accentuat de la inceputul anului si in ciuda timidei redresari din trimestrele 2 si 3. Doar vanzarile catre Orientul Mijlociu si Apropiat au ramas dinamice (+5,2 % in 2009, dupa +7,6 %). Evolutia anuala si trimestriala a schimburilor comerciale ale Frantei, In volum milioane de euro si modificare - % 2008 Export FOB : - volum Modificare,% Import FOB : - volum - Modificare % Sold : - volum - Evolutie, % Grad de acoperire, % 411 138 2,4 466 279 5,5 -55 141 -14 551 88,2 2009 340 816 -17,1 383 847 -17,7 -43 031 12 110 88,8 T4 2008 95 031 -9,9 107 741 -10,8 -12 710 2 594 88,2 T1 84 233 -11,4 96 624 -10,3 -12 391 319 87,2 T2 83 232 1,2 93 283 -3,5 -10 051 2 340 89,2 2009 T3 87 607 5,3 94 486 1,3 -6 879 3 172 92,7 T4 86 392 -1,4 99 500 5,3 -13 108 -6 229 86,8

In 2009, importurile provenind din Uniunea Europeana au scazut, in medie, cu -18,1 %, fata de o crestere de 3,1 % in 2008. Reluarea importurilor a fost, totusi, relativ sustinuta in cursul ultimelor doua trimestre (+4,6 % si +6,1 %). Importurile din terte tari au scazut cu -17,2 %, in medie, in anul 2009, fata de o crestere de 9,1 % in 2008. Dupa un reviriment semnificativ la inceputul anului, importurile din tarile terte au ramas intr-o tonalitate negativa in urmatoarele doua trimestre, inainte sa se revigoreze in sfarsit de an. I. Intr-un context de repliere generalizata a comertului mondial, deficitul comertului exterior francez s-a redus in anul 2009 datorita scaderii facturii energetice

Anul 2009 a fost marcat de criza si de o contractie fara precedent a comertului exterior (-13% in volum), care s-a tradus printr-o restrangere a cererii mondiale adresate Frantei, de acelasi ordin de marime, ceea ce a facut ca schimburile comerciale externe ale Frantei sa fie afectate pe masura. Ca urmare, in domeniul bunurilor si valorilor, valoric, exportul francez a scazut cu 17 %, iar importul cu 18 %. In volum, exporturile de marfuri franceze s-a restans in aceeasi proportie cu cererea mondiala adresata Frantei, adica de ordinul a 13%. In ceea ce priveste serviciile, valoric, statisticele evidentiaza un recul mai putin pronuntat al exporturilor (-9%) si importurilor (-7%). In aceste conditii, in anul 2009, deficitul comercial s-a redus substantial pentru a se cifra la 43 miliarde , dupa 55,4 millarde cat fusese in anul 2008. Acest recul a fost determinat, in special, de scaderea facturii energetice, strans legata de scaderea pretului petrolului in comparatie cu preturile anilor precedenti.

In afara energiei, soldul balantei comerciale s-a degradat cu 4,8 miliarde , un ordin de marime care reflecta, inainte de toate, faptul ca Franta a rezistat crizei mai bine decat principalii sai parteneri, Germania, Italia si Spania. Concomitent, fluxul investitiilor internationale directe in Franta s-a restrans cu 15%, in timp ce investitiile directe franceze in strainatate s-au diminuat cu 11%. II. Mediul international, un pic mai stabilizat incepand de la mijlocul anului, a contribuit la iesirea din recesiune a Frantei si a partenerilor sai Comertul mondial, cunoscand relansarea incepand din trimestrul al treilea, a catalizat relansarea economica, acesta ameliorare, intervenita intr-un context global de disipare a tensiunilor pe pietele financiare, bazandu-se pe trei elemente : revirimentul comertului cu Asia, petrecut la inceputul anului 2009 si, in special, importurile chinezesti care au contribuit, pe scara larga, la redresarea comertului mondial ; unele masuri intreprinse in cadrul planurilor guvernamentale de relansare economica, dupa modelul primei de casare ; miscarea de reducere a stocurilor, care contribuise substantial la degradarea situatiei, a slabit, sustinand cresterea pe termen scurt. In aceste conditii, evolutiile comertului exterior al Frantei au fost mai favorabile in trimestrele al doilea si al treilea, contribuind efectiv la iesirea tarii din recesiune, cu exporturi crescand mai accentuat decat importurile. Cu exceptia energiei, Franta si-a cvasi-stabilizat soldul commercial in trimestrula al treilea datorita importantelor livrari de echipament aeronautic si spatial. Trimestrul al patrulea a inregistrat o revenire a comertului international la ritmuri de crestere mai obisnuite, cu exporturi in recul usor, rezultat prin raport cu vanzarile exceptionale din trimestrul ala treilea si ca urmare a aplicarii masurilor de relansare luate de guvenrele unor parteneri comerciali ai Frantei. Totodata, marile contracte de echipamente civile destinate tarilor emergente au progresat substantial in trimestrula al patrulea, dupa un debut de an foarte dificil din cauza crizei. III. Spre deosebire de Germania si Italia, Franta si-a mentinut in anul 2009 cota de piata, in volum, fata de tarile OCDE In anul 2009, Franta a reusit sa isi majoreze usor cota de piata, in volum, fata de tarile membre OCDE, contrar tendintei de erodare continua cunoscuta din 2002, in timp ce ponderile Germaniei si Italiei s-au erodat usor. Astfel, cota de piata a Frantei, in volum, s-a ameliorat usoar in anul 2009 (la 6,6% dupa 6,5% in anul 2008) In acelasi timp, Franta a reusit sa isi cvasi-stabilizeze cota de piata mondiala la 3,7% in 2009, fata de 3,8% in 2008. Aceasta reflecta, pe de o parte, virulenta crizei si, pe de alta parte, mentinerea competitivitatii franceze ca si importanta crescanda a unor sectoare care au rezistat mai bine crizei, precum farmacia (+8 %) si aeronautica (scadere limitata la 3 %). Ca orientare geografica, la fel ca in cazul partenerilor europeni ai Frantei, exporturile franceze s-au restrans cu toti partenerii comerciali, cu exceptia celor din Orientul Apropiat si Mijlociu. Bunele performante ale Frantei rezulta, in mare parte, di n specializarea sa sectoriala, date fiind ponderile ridicate ale unor sectoare care au rezistat mai bine fluctuatiilor conjuncturale: farmaceutica, aeronautica si industria agroalimentara, cu exceptia bauturilor. In plus, guvernul a adoptat un anumit numar de masuri de sustinere a aparatului exportator francez, in special a intreprinderilor mici si mijlocii orientate catre export : extinderea campului de interventie a asigurarilor COFACE si consolidarea masurilor de asistare a IMM-urilor (via Ubifrance).

IV. Perspective de continuare in anul 2010 a relansarii comertului exterior al Frantei, inceputa in al doilea trimestru 2009. Desi cei mai recenti indicatori conjuncturali confirma ameliorarea situatiei economice mondiale, in special a industriei prelucratoare, iar in 2010 pietele financiare ar urma sa se normalizeze iar comertul mondial sa se intensifice, o serie de factori induc ideea unei relansari graduale : activitatea mondiala ar putea fi moderata de iesirea progresiva din dispozitivele de relansare si caracterul temporar al miscarii de restocare din al doilea trimestru. In acest conext de relansare fragila, schimburile externe ale Frantei, atat la import cat si la export, ar trebui sa se reaseze pe o evolutie ascendenta in 2010: - La import, achizitia de produse prelucrate ar trebui sa sporeasca odata cu realuarea graduala a cererii interne si, mai ales, a investitiilor intrperinderilor ; in paralel, cresterile cursului barilului de petrol Brent incepand din februarie 2008 ar putea sa ingreuneze factura energetica franceza ; - La export, intreprinderile franceaze ar trebui sa beneficieze, mai intai, de revirimentul cererii mondiale. In termeni de competitivitate, intreprinderile vor fi sustinute prin reformele structurale intreprinse din 2007 (in special prin suprimarea taxei profesionale pe totalitatea investitiilor productive si prelungirea rambursarii anticipate a creditului pe impozitul pe cercetare), dar ele ar putea, totusi, sa sufere din cauza evolutiilor recente ale cursului de schimb monedei euro. - In final, deficitul comertului exterior s-ar stabiliza in jurul nivelului de 45 de miliarde de euro in anul 2010, in ipotezele retinute la incadrarea macroeconomica a proiectului de legea finantelor rectificativa pentru anul 2010. In concluzie, dupa ce a limitat impactul negativ al crizei, comertul exterior francez trebuie sa se protejeze in sensul relansarii. Pentru a beneficia pe deplin de aceasta, in special in relatie cu tarile emergente, intreprinderile franceze vor putea sa se sprijine pe instrumentele elaborate in anul 2009 : politica de acoperire a riscurilor prin intermediul COFACE, garantia publica pentru asigurarea creditului (programele CAP si CAP export), extinderea campului de interventie a asigurarii activitatilor de prospectare, consolidarea masurilor de asistare a intreprinderilor la international (prin intermediul Ubifrance si Oseo). Suprimarea taxei profesionale si creditul impozitului de cercetare vor contribui, de asemenea, la imbunatatirea competitivitatii firmelor franceze.

3. ELEMENTE DE RISC COMERCIAL I DE PERSPECTIV ECONOMIC 2010 N FRANA 3.1 Riscul de ar Conform notrii standard @ rating efectuate de COFACE pentru anul 2010, Frana este ncadrat ca risc de ar, pe termen scurt, n clasa A2 Situaia politic i economic este favorabil i mediul de afaceri poate s prezinte cteva lacune. Probabilitatea medie a unor derapaje de plat este puin ridicat. n 2009, Frana a rezistat presiunii crizei economice datorit unei politici bugetare exapnsioniste. Astfel consumul gospodriilor a fost sprijinit prin intermediul amortizoarelor sociale (indemnizaii de omaj) i prin ponderea important a sectorului public. Creterea economic a avut de suferit n 2009, nregistrnd o diminuare cu 2,2% a PIB.

3.2 Previziuni economice 2010 Proiectul de rectificare a Legii finanelor pe 2010 prevede o cretere a PIB francez de 1.4% n 2010 i un deficit bugetar record, peste limita Tratatului de la Maastricht (-8,2% din PIB, adic cca 149 miliarde de euro).

10

Gospodriile vor limita cheltuielile n 2010. Puterea lor de cumprare care a crescut cu 2,5% n 2009, va scade la 0,6% n 2010 odat cu micorarea transferurilor publice i a salariilor, n timp ce produsele energetice vor conduce la o uoar cretere a preurilor de consum. Rata de economisire se va stabiliza la un nivel ridicat (16,6% din venitul disponibil), rspunznd astfel nelinitilor legate de creterea omajului care va adtinge 10% din populaia activ. Investiiile imobiliare rmn realtin reduse pn la sfritul anului 2010, credite pentru locuine vor reamorsa ctre finele anului un uor redemaraj dup doi ani de ncetinire. Rata slab de utilizare a capacitilor de producie (73% n septembrie 2009) i scderea profiturilor vor constrnge ntreprinderile s frneze investiiile lor. Cderea exporturilor a fost amortizat de aplicarea unor msuri de ctre unele ri europene (Frana, Germania, etc) pentru susinerea industriei automobilului. ncetarea acestor msuri cuplat cu previziunile slabe de cretere economic n UE nu va favoriza o relauare susinut a exporturilor (o cretere de numai 2,8% prevzut n Frana). Deficitul balanei de pli curente va rmne stabil (2.2% din PIB). Planul de relansare aplicat de Guvern (1,2% din PIB) a afectat finanele publice. Poltica budgetar va rmne pe ansambl expansionist, permitnd a compensa prudena gospodriilori ntreprinderilor. Deficitul public se va adnci n 2010 (-8,2% din PIB). De asemenea, datoria public va crete la 85,6% din PIB. Cresterea incidentelor de plata. Incidentele de plat au crescut la +23% pe 12 luni, pe perioada august 2009-august 2008. Dup luna august 2009, ritmul incidentelor de plat s-a mai domoli, ns violena deteriorrii arat fragilitatea financiar a ntreprinderilor, n particular a ntreprinderilor mici i mijlocii. Printre sectoarele care trebuie supravegheate, in mod particular, n 2010, notm: transporturl rutier, construcia de locuine noi i case individuale, subfurnitura n industria automobilului, industria mecanic, industria hrtiei i cartonului, distribuia de servicii de telecomunicaii i industria textil i mbrcminte. Principalii indicatori economici prognozai pentru 2010 sunt: - Creterea PIB : +1,4% - Consumul: +0,6% ; - Investiiile : -1,6 % ; - Exporturile : +2,8%; - Rata omajului : cca 10,0% din populaia activ; - Rata dobnzii pe termen scurt : 2,7% ; - Deficitul public: -8,2% din PIB; - Datoria public: 86,6 % din PIB. 3.4 Atuurile Franei Grupuri internaionale competitive (energie, mediu, farmacie, lux, industria agroalimnetar, marea distribuie) . Calificarea forei de munc. Orientarea favorabil a demografiei. Relativa independen n materie de aprovizionare energetic. Atractivitatea turistic.

3.5 Punctele slabe Ponderea slab a exporturilor n cifra de afaceri a ntreprinderilor. Prezena limitat a ntreprinderilor n zonele emergente. Efort insuficient pentru promovarea inovaiei. omaj ridicat n rndul tinerilor i n segmentul mai puin calificat al populaiei active.

4. MODALITI DE IMPLANTARE COMERCIAL N FRANA I. Solutii de implantare multiple

11

Alegerea structurii de implantare depinde de scopul pe care il urmareste firma straina si de gradul de autonomie pe care doreste sa il aiba noua structura in raport cu societatea mama. I.1 Solutii temporare de implantare Daca se doreste o prospectare a pietei franceze, exista posibilitatea alegerii unui salariat sau a deschiderii unui birou de legatura. I.1.1 Biroul de legatura (bureau de liason): o implantare comerciala fara activitate comerciala Exista posibilitatea recrutarii sau trimterii unui salariat in Franta pentru a reprezenta societatea straina prin intermediul unui birou de legatura (sau de reprezentare). Biroul de legatura poate realiza numai activitati necomerciale: activitati de prospectare, de publicitate, de informare, de stocaj sau orice activitate care are un caracter pregatitor sau auxiliar. Biroul nu are autonomie juridica. El nu este supus la plata impozitului pe societati sau TVA. In schimb, el trebuie sa plateasca anumite taxe locale si taxele pe salarii. Inmatricularea unui birou de legatura nu este ceruta, insa este necesara atunci cand angajeaza mai multi salariati in Franta. I.1.2 Reprezentantul comercial daca se doreste dezvoltarea unei activitati comerciale Reprezentantul comercial este un salariat al societatii straine (cadru comercial) care viziteaza clientela uneia sau mai multor societati, intr-un sector geografic determinat. El identifica clienti potentiali, propunandu-le bunuri si servicii. I.1.3 Agentul comercial Societatea straina poate sa recurga la un agent comercial care, in calitatea de profesie independenta, este un mandatar, persoana fizica sau societate. Agentul comercial are misiunea de a negocia si eventual de a semna contracte de vanzare, cumparare, locatie sau prestari de servicii in numele si pentru contul societatii straine (mandantul). Recugerea la un agent comercial este privilegiata de IMM-uri caci este un mijloc suplu si putin oneros de a face cunoscute produsele sale pe piata franceza. I.2 Implantare durabila Crearea unei sucursale sau filiale este necesara pentru exersarea unei activitati industriale si comerciale in Franta pe baza unei reprezentari permanente, principale sau secundare. I.2.1 Sucursala-formula cea mai simpla Sucursala permite o prima implantare a unei societati straine pentru exersarea unei activitati comerciale. Sucursala este condusa de un reprezentant legal, ea functioneaza ca o agentie care depinde de sediul societatii straine. Sucursala poate sa indeplineasca toate activitatile unei intreprinderi industriale si comerciale, insa ea nu are autonomie juridica, insa angajeaza societatea straina pentru toate actele sale. Astfel, in caz de dificultati financiare sucursala angajeaza indefinit si solidar societatea straina la plata datoriilor sale. Sucursala este supusa la plata impozitului pe societati si plata TVA. Inmatricularea unei sucursale este obligatorie. I.2.2 Crearea unei filiale, societate de drept francez, dotata cu personalitate juridica, ofera avantaje: Separarea patrimoniului filialei de societatea mama evita responsabilitatea nelimitata a societatii straine pentru datoriile structurii sale din Franta; Filiala beneficiaza de dreptul reinnoirii bail-ului comercial (fond de comert) ; Filiala poate sa postuleze pentru atribuirea de ajutoare publice la implantare sau la extindere. Filiala are personalitate juridica prin inmatricularea sa la Registrul Comertului si Societatilor. Filala este supusa platii impozitelor si taxelor in vigoare. II. Crearea rapida a unei societati in Franta

In Franta, formalitatile au fost considerabil scurtate si ansamblul procedurii poate fi efectuat pe cale electronica. II.1 Ghiseul unic centrul de formalitati intreprinderi

12

Ansamblul formalitatilor de creare se efectueaza prin ghiseul unic : Centrul de Formalitati Intreprinderi. Ghiseul transmite, in locul intreprinderilor, toate documentele dosarului de creare, modificare sau incetare a activitatilor la administratiile respective: Grefa Tribunaluluii de Comert, care, la primirea dosarului, elibereaza gratuit o Recipisa de Creare Intreprindere (ce permite indeplinirea actelor pentru o societate in formare), si apoi extrasal K-bis cand inmatricularea a avut loc. Institul National de Statistica care atribuie codul APE corespunzator activitatii intreprinderii, numerele SIREN (numar de identificare intreprindere) si SIRET (numar necesar pentru recrutarea salariatilor); Administratiile fiscale (centrele de impozit) si sociale (URSAAF-Union de recouvrement des cotisations de securite sociale et dallocations familiales). Costul formalitatilor admnistrative de creare a societatii sunt de circa 85 de euro, la care se adauga costul anuntului in jurnalul de anunturi legale (circa 230 de euro). Termen de creare a societatii: cateva zile. Anumite formalitati nu sunt in sarcina Centrelor de Formalitati Intreprinderi: Eventuale cereri de autorizare pentru profesii reglementate, de licenta sau inscriere la ordinele profesionale (avocati, experti contabili, arhitecti, medici, etc.): Justificative de domicilu; Demersuri pentru protejarea numelui marcilor comerciale pe langa Institut National de la Proprit Industrielle (INPI); Declararea numelui de domeniu Internet in fr pe langa Association Franaise pour le Nommage Internet en Coopration (AFNIC): Declararea unei intreprinderi la un centru de asigurare ; Aderarea la o casa de pensii pentru salariati (obligatorie in 3 luni de la inmatriculare). III. Forme juridice pentru implantare comerciala in Franta

Alegerea formei juridice a unei societati antreneaza anumite consecinte juridice, fiscale, patrimoniale si sociale. III.1 Societatile pe capital forma cea mai utilizata in Franta Cele mai utilizate sunt: - Socit Anonyme (SA) - Socit Responsabilit Limite (SARL) - Socit par Actions Simplifie (SAS). SARL si SAS pot fi create cu un singur asociat (SAS Unipersonnelle sau EURL) in timp ce SA are nevoie de sapte asociati. SA este forma cea mai elaborata in dreptul francez, putand face apel la economiile populatiei. SAS (SASU) este structura cea mai recenta in dreptul francez, forma foarte nimerita pentru un holding si pentru o societate straina care doreste sa detina 100% din filiala sa. In luna februarie 2010, a fost elaborat proiectul legii privind crearea Entreprise Individuelle Responsabilit Limite EIRL. IV. Domicilierea sediului unei societati in Franta

IV.1 Solutii de domiciliere temporare Domicilierea societatii la domiciliul privat. In general, o intreprindere poate instala sediul sau social la domiciliul reprezentantului sau legal. Daca domiciliul este inchiriat trebuie acordul scris al propietarului. Daca o dispozitie legislativa sau contractuala se opune domicilierii intreprinderii la domiciliul conducatorului, domicilierea administrativa este posibila, fiind limitata la 5 ani. Domicilerea societatii in centrele de afaceri. Domicilierea este posibila temporar. Centrele de afaceri sunt prestatare de servicii care pun la dispozitie localul pentru tinerea sedintelor organelor de conducere a societatii si alte prestari conexe (standard telefonic, secretariat). Un contract de domicilere trebuie semnat de intreprindere domiciliata si propietarul localului.

13

Pepiniera de intreprinderi. Sunt structuri de domicilere si acompaniere temporare rezervate creatorilor de intreprindri. Pepinerele ofera birouri, ateliere, laboratoare si servicii cu costuri impartite (fax, secretariat, fotocopiere, telefon) IV.2 Solutii de domicilere durabile Bail comercial- formula cea mai folosita. Fondul de comert este inchiriat pe o perioada de 9 ani, precizand destinatia comerciala a localului respectiv (a activitatii prestate). Bail profesional profesiunile de necomercianti sunt supuse unui regim mai suplu, dar mai putin protector al bail-ului profesional, incheiat pe o durata de 6 ani.

IV.3 Formule de proprietate Achizita de terenuri si localuri comerciale este posibila pe langa propietarii privati si propietari publici. Achizita prin credit bail imobilar prin transferul de proprietate la terminarea contractului de credit-bail immobiler, contract in general de 9-15 ani. Constructia de localuri industriale. Societate civila imobiliara, este structura care permite finantarea localurilor care vor fi puse la dispozitia intreprinderilor.

5. LEGISALIA MUNCII N FRANA

Conditii privind angajarea cetatenilor din noile state membre UE, inclusiv Romania Precizari privind eliberarea autorizatiilor de munca pentru straini, contributia speciala datorata de intreprinderi in cazul angajarii unui strain care nu are o autorizatie de munca si modificarea codului muncii, in urma intrarii in vigoare, incepand cu data de 1 iulie 2007, a Decretului nr.2007-801 din 11 mai 2007 Pe durata perioadei tranzitorii, cetatenii din noile state membre (NSM) raman supusi obligatiei de a obtine o autorizatie de munca. Pentru recrutarea unui salariat strain, in functie de rezidenta cetateanului strain - instalat deja in Franta sau nu- orice angajator francez - intreprinderi, asociatii, colectivitati teritoriale, spitale publice, institutii de invatamant private sau publice, persoane particulare pentru munci la domiciliu urmeaza una din cele doua proceduri reglementate de lege : a) - schimbare de statut, sau b) - introducere Un angajator nu poate sa introduca un strain fara acordul prealabil al administrartiei franceze si nici sa angajeze un strain fara autorizatie de lucru. a) Procedura de schimbare de statut - cetateanul strain este deja instalat in Franta Angajatorul trebuie sa se asigure ca strainul se afla in posesia unei autorizatii de munca care sa-i permita ocuparea postului in care doreste sa-l angajeze. In caz negativ, cetateanul strain trebuie se se adreseze prefecturii pe raza careia are domiciliul, pentru a solicita o schimbare de statut si a obtine autorizatia de munca. 14

Pentru a se asigura de existenta autorizatiei de munca a strainului pe care doreste sa-l angajeze, angajatorul adreseaza prefecturii de departament unde are sediul intreprinderea, o scrisoare datata, semnata, recomandata cu aviz de primire, la care anexeaza copia documentului in cauza; prefectul notifica raspunsul prin curier, in termen de doua zile lucratoare de la data primirii scrisorii recomandate. In lipsa raspunsului, obligatia angajatorului este considerata ca indeplinita. b) Procedura de introducere - cetatenul strain nu este instalat in Franta Angajatorul initiaza procedura de introducere a salariatului strain adresand o cerere Directiei Departamentale de Munca si Formare profesionala (DDTEFP) in raza careia se afla; cererea trebuie insotita de diferite documente justificative, de un contract de munca de introducere si, daca este cazul, de o declaratie privind asigurarea unei locuinte colective pentru strain. Autorizatiile de munca eliberate in cadrul procedurii de introducere sau de schimbare de statut impun plata de catre angajator a unei redevente la Oficiul Francez al Imigratiei si Integrarii (Office franais de l'imigration et l'intgration OFII). Angajatorul nu poate fi rambusat de catre strain. Pe durata perioadei tranzitorii, cetatenii din NSM vor primi un titlu unic, care tine loc atat de autorizatie de munca, cat si de permis de sedere ; titlul unic este eliberat pentru durata contractului de munca sau, daca durata angajamentului este egala sau superioara la 12 luni, titlul se elibereaza pentru o durata de 5 ani. Autorizatia de munc nu este obligatorie pentru cetenii din NSM care sunt detasati temporar in Franta si sunt salariati ai unei intreprinderi stabilite in tara de origine. Document: Decretul nr.2007-801 din 11 mai 2007 privind eliberarea autorizatiilor de munca pentru straini, contributia speciala datorata de intreprinderi in cazul angajarii unui strain care nu are o autorizatie de munca si modificarea codului muncii.

Accesul cetenilor romni pe piaa muncii din Frana

( Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca / august 2007) Accesul cetenilor romni la o activitate profesional salariat din Frana, pe durata perioadei tranzitorii

Procedura de eliberare a autorizaiilor de munc pentru cetenii romni Pentru ocuparea unui post ntr-una dintre cele 150 de meserii deschise i cetenilor romni, se menine necesitatea obinerii unei autorizaii de munc, dar situaia ocupaional nu mai este opozabil, criteriu care sttea la baza majoritii refuzurilor autorizaiei de munc. Lista celor 150 de meserii este prezentata la sfarsitul acestui material. Angajatorii trebuie ns s plteasc taxele i redevenele datorate la OFII Oficiul Francez al Imigratiei si Integrarii (contribuie i rambursare forfetar). Verificarea cererilor de eliberare a autorizaiei de munc revine serviciilor de for de munc strin din direciile locale de munc, ocupare i formare profesional (DDTEFP).

15

n cazul unei decizii favorabile eliberrii unei autorizaii de munc, pentru un contract de munc ncheiat pentru mai mult de 3 luni, ANAEM, informat de DDTEFP, convoac lucrtorul pentru o vizit medical, dup care i se elibereaz sau nu autorizaia. Lucrtorul merge la prefectur cu autorizatia, pentru a obine un titlu de edere. In cazul contractului ncheiat pentru mai puin de 3 luni, se elibereaz o autorizaie provizorie de munc din momentul n care contractul este vizat favorabil de ctre DDTEFP. Apoi contractul este transmis angajatorului (pentru sezonieri, contractul de munc vizat ine loc de autorizaie provizorie de munc).

Oricare va fi meseria pentru care se opteaz, celelalte condiii prevzute de legislaie rmn aplicabile i vor fi verificate de direciile provinciale (locale) de munc, ocupare i formare profesional, mai ales cele privind egalitatea de tratament (n special salarizarea) i cele de legislaie social (plata ndatoririlor sociale) de ctre firma interesat de recrutarea unui cetean romn.

Cnd o cerere pentru autorizaia de munc se refer la un loc de munc ce nu e vizat de circulara nr. DPM/DMI2/2006 din 29 aprilie 2006 referitoare la autorizaiile de munc eliberate resortisanilor din noile state membre ale UE pe durata perioadei tranzitorii, analizarea cererii se realizeaz dup condiiile obinuite de drept comun, opunnd situaia ocupaional atunci cnd situaia local a pieei muncii este degradat cu privire la, pe de o parte, informaiile statistice deinute de direcia local de munc, ocupare i formare profesional i ANPE i, pe de alt parte, de dificultile eventuale ntlnite de ctre angajator cnd furnizeaz acest loc de munc. Orice strin care se afl legal pe teritoriul francez poate cere o autorizaie de munc n cadrul unui schimb al statutului, care va fi examinat conform acelorai criterio ca cele aplicabile procedurii de introducere.

Criteriile de eliberare a autorizaiei de munc Articolul R.341-4 din Codul muncii francez enumer 4 criterii principale n baza crora cererea de autorizaie de munc trebuie s fie examinat i care pot justifica un refuz, i anume: - situaia ocupaional din sectorul n care se desfoar activitatea ; - condiiile de aplicare a legislaiei sociale de ctre angajator ; - condiiile de lucru i salariul oferit lucrtorului strin ; - dispoziiile luate de angajator n ceea ce privete cazarea lucrtorului. Situaia ocupaional este opozabil tuturor resortisanilor din rile tere care i doresc s exercite o activitate salarial n Frana, fr excepii. Astfel: - tinerii profesionali (stagiarii) venind, n baza Acordurilor bilaterale pentru 18 luni cel mult (Frana a ncheiat astfel de Acorduri cu Argentina, Bulgaria, Canada, Statele Unite, Ungaria, Maroc, Noua Zeeland, Polonia, Romnia, Senegal, Slovacia i Tunisia) - Cadrele conductoare i specialitii la nivel nalt care ndeplinesc o mobilitate intra-grup i n general salariaii al cror salariu depete de 1.300 de ori minimul garantat (sau 4.121 euro de la 1 iulie 2006) - Studenii care lucreaz pe durata studiilor lor - i n mod general strinii al cror loc de munc necesit competene specifice

Costul autorizaiei de munc Strinul admis pe piaa muncii n Frana trebuie s achite 55 euro pentru rennoirea autorizaiei de munc (tax de rennoire), cnd aceasta ia forma unei cri de edere, a unei cri de sejur temporar/certificat de reziden cu meniunea via privat i familial sau salariat. n cazul unui contract de durat determinat, angajatorul trebuie s achite 168 euro n concept de redeven forfetar.

16

n cazul unui contract pe durat nedeterminat, trebuie s achite o redeven i o contribuie forfetar de 893 euro (744 euro contribuie forfetar +168 euro) dac salariul lunar brut este mai mic sau egal cu 1.525 euro i 1.612 euro (1.444 euro contribuia forfetar +168 euro) dac salariul lunar brut este mai mare de 1.525 euro. Informarea ntreprinderilor cu privire la recrutarea lucrtorilor romni Angajatorul care dorete s recruteze un cetean din Romnia pentru a se asigura c a fcut public oferta de munc poate depune la Agenia local pentru ocupare o solicitare cernd nscrierea acesteia pe portalul european al mobilitii lucrtorilor. Agenia va dirija angajatorul ctre un consilier EURES, corespondent al sistemului european de mobilitate a lucrtorilor (Agenia este singurul serviciu public de ocupare care poate face aceast nscriere). La momentul depunerii ofertei, angajatorul va preciza dac confer preselecia candidailor ANPE (Agenia Naional pentru Ocupare), aceasta urmnd s-i comunice angajatorului candidaturile primite pentru selecie. Aceast ofert de munc va figura astfel pe site-ul ANPE (Agenia Naional pentru Ocupare) (www.anpe.fr) i pe site-ul european (europa.eu/eures). Angajatorul poate consulta pe acest ultim site CV-urile candidailor care corespund profilului ofertei sale nscriindu-se la Mon EURES.

Informarea candidailor cu privire la ofertele de munc disponibile Dup ce a accesat portalul european al mobilitii lucrtorilor (europa.eu/eures), candidatul va putea utiliza legtura cu site-ul serviciului naional de ocupare France i va putea cunoate ofertele disponibile utiliznd codul ROME (echivalentul COR n romn) al unei meserii ce figureaz pe lista meseriilor deschise pentru cetenii romni.

5.3 Eliberarea autorizaiei de munc

Jurnalul Oficial din 9 noiembrie 2007 a publicat Decretul din 10 octombrie 2007 documentele care trebuie furnizate de catre angajatorii care solicita eliberarea de autorizatii de munca pentru lucratori straini. Documentele solicitate corespund diferitelor tipuri de titluri de sejur : salariat, lucrator temporar, lucrator sezonier, CE- toate activitatile profesionale, salariat in misiune. Decretul din 10 octombrie 2007 precizeaza, de asemenea, lista documentelor obligatorii in cazul reinnoirii diferitelor titluri de sejur. Document : Decretul din 10 octombrie 2007 privind lista documentelor de anexat la solicitarea eliberarii unei autorizatii de munca. 5. 4 Detaarea salariailor romni n Frana Detaarea salariailor romni n Frana dup 1 ianuarie 2007 PENTRU ANGAJATORI Antreprenorii pot detaa lucrtori n Frana n urmtoarele scopuri: - pentru a realiza prestri de servicii n cadrul unui contract comercial ncheiat cu un client (ex: executarea de lucrri de construcii a unei cldiri industriale sau a unui vapor, munci de pomicultur sau prezentarea unui spectacol de ctre o trup de artiti) - pentru a-i pune la dispoziia unei ntreprinderi deja instalate n Frana i care aparine aceluiasi grup (ex: detaarea cadrelor pentru o misiune de resurse umane sau expertiz financiar) 17

Condiiile n care se poate realiza detaarea lucrtorilor romni n conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez subordoneaz detaarea unor set de 3 condiii: - Firma din Romnia trebuie s aib o activitate efectiv n ara de origine; - Detaarea trebuie s rmn temporar i limitat duratei prestaiilor; - Salariaii societii din Romnia trebuie s pstreze pe durata detarii o legtur de subordonare juridic cu firma romneasc;. Condiiile de mai sus se aplic in cazul: - Punerii la dispoziie fr scop lucrativ ntr-o alt firm francez aparinnd grupului antreprenorului romn. - Prestrii de servicii n scop lucrativ care corespund unui aport de tehnicitate, de competene sau de cunotine specifice firmei din Romnia. Romanii care nu ndeplinesci aceste condiii, pot nfiina propria firm n Frana. n acest caz, se poate beneficia de avantaje financiare i sociale pe care Statul le-a instituit n favoarea investitorilor strini.

n schimb, prestarea de servicii n scop lucrativ care const doar n a punerea salariailor la dispoziia unei ntreprinderi instalate n Frana se supune altor condiii i legislaiei specifice muncii temporare.

Formaliti la Administraia Francez Declararea detarii, pe foaie alb, n limba francez, la administraia muncii indicndndu-se: - Numele, motivul social, forma juridic a ntreprinderii din Romnia i referinele nmatriculrii sale la (desemnarea registrului profesional a rii de origine) - Identitatea reprezentantului legal al ntreprinderii romneti i cea a reprezentantului su din Frana - Adresa locului de prestare, durata previzibil, numele, naionalitile salariailor detaai i data angajrii lor. Declaraia detarii prevzut de majoritatea statelor SEE trebuie s fie adresat nainte de nceperea lucrrilor la direciile provinciale de munc, ocupare i formare profesional (DDTEFP) din provincia unde se va desfura activitatea. Obligaiile sociale ale firmei romneti cu privire la salariai Pe durata detarii salariailor n Frana se aplic legislaia francez. Cteva reguli eseniale: - Pe perioada detarii, s se respecte salariul minim instituit n Frana Salariul legal minim brut pe or este 8,86 euro de la 1 ianuarie 2010. Acesta se reevalueaza permanent, cel puin o dat pe an. Orele de lucru efectuate peste 35 ore pe sptmn sunt ore suplimentare pltite cu taxe majorate. Exist totui reguli particulare conform activitilor i acordurilor colective. - Aplicarea legii franceze privind durata programului de lucru i pe durata pauzelor - Garantarea normelor franceze referitoare la igien, securitate, sntate a lucrtorilor ct i a dispoziiilor n materie de medicin a muncii

18

- Aplicarea echivalentului legii franceze n ceea ce privete concediul pltit. Legea francez permite anumite derogri. - Conform Regulamentului European 1408/71 de la 14 iulie 1971, afilierea salariailor detaai la securitatea social trebuie meninut pe durata detarii lor. Dup 12 luni, devine obligatorie afilierea la securitatea social francez, fr derogri acordate, la cererea firmei din Romnia, de organismele de securitate francez Este absolut necesar ca pe durata detarii n Frana angajatorul din Romnia s pun la dispoziia salariailor formulare E 101 sau E 102 dup caz, care s scuteasc de la afilierea la securitatea social francez i de la plata cotizaiilor la URSSAF sau MSA.

PENTRU SALARIAI n conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez admite detaarea n condiiile urmtoare: - Angajatorul care dorete s detaare lucrtori trebuie s aib o activitate efectiv n Romnia; - Detaarea lucrtorilor romni trebuie s rmn temporar i limitat la durata prestrii activitii. - Lucrtorul detaat trebuie s rmn sub autoritatea i subordonarea angajatorului su pe toat durata detarii (contractului de munc).

Condiiile detarii se aplic: - Punerii la dispoziie a salariailor ntr-o ntreprindere (firm) francez aparinnd aceluiai grup; - Unei prestri de servicii, n scop lucrativ, corespunzand unui aport de tehnicitate, de competene i/sau cunotine specifice firmei din Romnia, care trebuie s-i asume riscul economic. Realizarea acestei prestri se face n baza unui contract comercial ncheiat de angajatorul romn cu un client francez.

Munca temporar Dac aceast prestare de servicii n scop lucrativ consist doar n a pune salariaii la dispoziia unei ntreprinderi instalate n Frana, se aplic legislaia specific munca temporar. FORMALITI CERUTE n materie de edere i de munc Trebuie obinut de la Prefectur o carte de edere COMUNITATEA EUROPEAN cu meniunea SALARIAT AL UNUI PRESTATAR DE SERVICII. n domeniul proteciei sociale Conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1408/71 din 14 iunie 1971, afilierea lucrtorilor detaai la securitatea social este meninut pe durata detarii n Frana. Pentru aceasta, salariatul trebuie s se afle n posesia unui certificat de detaare, model E 101. Pe durata detarii n Frana, legislaia aplicabil lucrtorilor detaai este cea francez, iar angajatorul este obligat s o respecte.

19

Salariul minim Exist un salariu minim interprofesional de cretere (SMIC). Acest salariu minim legal pe or se revizuiete n fiecare an. Angajatorul nu poate oferi un salariu mai mic dect smic.

Valoarea SMIC la 1 ianuarie 2010: Smic orar brut : 8.86

Valoarea SMIC la 1 iulie 20009 8.82 1337,73 Smic lunar 1 047,44 183,27 107,02

Smic lunar brut (baza 35 de ore) 1 343,80 net 1 055,42 Cotizatie sociala (13,70% din Smic brut) 184,10 C.S.G. + C.R.D.S(8% din 97% din Smic brut) 104,28

Durata programului de lucru Durata programului de lucru este de 35 ore pe sptmn, cu o zi de odihn, n general duminica. Orele efectuate peste acest numr, sunt pltite cu o valoare majorat. Exist reguli particulare pentru durata programului de lucru i pentru zilele de odihn sptmnale, n funcie de activiti i de acordurile colective. Concediile pltite Concediile pltite anual se calculeaz la dou zile jumtate per luna de lucru. Legea permite anumite derogri. Condiiile de lucru Lucrtorii romni detaai n Frana trebuie s beneficieze de aceleai condiii de lucru ca i cele garantate prin lege lucrtorilor francezi n ceea ce privete igiena, securitatea, sntatea, protecia mpotriva riscurilor muncii i medicina muncii. n cazul n care este vorba despre cazare colectiv, normele de locuire pentru salubritatea, confortul i intimitatea sunt prevzute de lege. Pentru lucrtorii agricoli, cazarea este supus unor reguli speciale. Acelai lucru se aplic i pentru spaiile destinate servirii mesei.

Justiie n cazul unor conflicte cu angajatorul francez, plngerile se depun la Conseil des Prudhommes, instituia care rezolv litigiile de munc n Frana. 5.5 Institutii cu competente in domeniul muncii In FRANA - Ministerul Economiei, industriei si Ocuparii Fortei de munca - Ministre de l'conomie, de l'Industrie et de l'Emploi http://www.economie.gouv.fr

20

- Delegatia generala pentru ocuparea fortei de munca si formare profesionala (DGEFP), este responsabila cu elaborarea si implementarea politicilor de ocupare a fortei de munca si formarii profesionale, prin concertare cu toate celelate departamente ministeriale si partenri sociali.Ea gestioneaza programele sustinute prin Fondul european social in Franta.Activitatea ei se realizeaza in teritoriu prin actiunea Serviciului public de ocupare a fortei de munca: directiile departamentale si directiile regionale ale muncii, ocuparii fortei de munca si formarii profesionale, polul Ocuparea fortei de munca (Ple Emploi), AFPA, Unedic,misiunile locale permanente de Contact : primire, informare (PAIO). Adresse : 7, square Max-Hymans 75741 Paris Cedex 12 Tlphone : +33 1 40 04 04 04 - Ministerul Muncii, Relatiilor Sociale, Familiei, Solidaritatii si Orasului Travail, des Relations sociales, de la Famille, de la Solidarit et de la Ville www.travail-solidarite.gouv.fr Site-ul ministerului contine informatii si fise practice bine structurate care raspund multor intrebari legate de angajarea unui cetatean strain in Franta. De semenea, ministerul a pus la dispozitie un serviciu de informatii prin telefon care ofera informatii privind reglementarile in domeniul muncii (exclusiv functia publica) Info EMPLOI : 0 821 347 347 (0,12 /min), accesibil de luni pana vineri, intre 9h00-18h00 Tlcopie : +33 1 44 38 33 00 - Ministerul Imigratiei, Integrarii, Identitatii Nationale si Codezvoltarii / Ministre de Immigration, de lIntgration, de lIdentit nationale et du Codveloppement - Oficiul Francez pentru Imigratie si Integrare - OFII/ office franais de l'imigration et l'intgration www.offi.fr recruteaza forta de munca pentru intreprinderi - Interlocutori in regiuni : Directiile departamentale de Munca si Formare Profesionala /Direction Departamentale du travail, de l'Emploi et de la Formation Professionnelle (DDTEFP) Coordonatele DDTEFP (adresa postala, telefon, e-mail) din fiecare departament pot fi obtinute http://www.travailaccesand site-ul ministerului Muncii / servicii regionale : solidarite.gouv.fr/adresses-utiles/vos-interlocuteurs-regions/168.html / Ministre du

In ROMANIA - MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE Adresa web:http://www.mmuncii.ro Agentia Nationala pentru http://www.muncainstrainatate.anofm.ro http://www.anofm.ro/ Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM)

Portalul EURES : http://www.anofm.ro/eures/

21

EURES reprezint o retea de cooperare ntre serviciile publice de ocupare a fortei de munca europene ; a fost creat pentru facilitarea liberei circulaii a lucrtorilor n cadrul Spaiului European i Elveia. Parteneri serviciilor publice n cadrul acestei reele sunt sindicatele, organizaiile patronale i ali actori implicai n piaa muncii. Reeaua este coordonat de Comisia European. ANOFM ofer servicii de mediere a muncii n Uniunea European i Spaiul Economic European n calitatea sa de membru EURES.

6. FISCALITATEA NTREPRINDERILOR N FRANA 6.1 Impozitul pe societate (Impt sur les socits) Impozitarea n Frana a unei societi strine Din momentul n care o societate strin exerseaz n Frana o activitate care produce beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regul se aplic indiferent care este forma de exploatare a societii: filial, sucursal, sediul permanent. Determinarea sumei de impozitat Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad elementele deductibile. Veniturile sunt constituite din rezultatele n urma activitii, vnzrile sau prestrile de servicii. Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersat, fiind vorba n principal de : amortizri; provizioane; chirii ale imobilelor i materialelor; salarii; taxe sociale; cumprarea de materiale;costurile cu energia; chletuieli de publicitate; comisioane financiare, etc. Amortizri Fondurile fixe sunt amortizate de o manier liniar conform duratei probabile de utilizare. Cnd este vorba de materiale de producie achiziionate n stare nou, se pot aplica coeficieni de accelerare de 1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare. Materialele i utilajele utilizate pentru operaii de cercetare tiinific i tehnic, achiziionate nainte de 1 ianuarie 2004, beneficiaz de un sistem de amortizare degresiv majorat (coeficieni de 1,5 la 2,5). Materialele destinate economiei de energie, software, echipamentele de producie a energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se amortizeaz pe o durat de 12 luni. Rata de impozitare Rata standard este de 33,33 %. ntreprinderile mici (sunt ntreprinderile n care cel puin 75% din aciuni sunt deinute direct sau indirect de persoane fizice sau societi care declar o cifr de afaceri mai mic de 7 730 000 de euro) sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioar baremului de 38 112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care depesc acest plafon. Tax redus de 15% pentru plus valoarea obinut din redevenele de proprietate industrial. O cotizaie social de 3,3% se aplic ntreprinderilor ale cror beneficii impozabile la taxa normal sunt superioare sumei de 2 289 000 euro. Reportarea pierderilor Pierderile constatate pot fi reportate pe anii urmtori fr limit de durat. Ele pot fi reportate i n trecut, pe baza regimului de carry back, ns numai pe trei ani care preced perioad deficitar. Impozitarea dividendelor Rata este de 10% n conformitate cu prevederile Conveniei fiscale romno-franceze.

22

6.2 Taxa pe valoarea adugat (TVA) Taxa standard la vnzarea de bunuri i servicii este de 19%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se aplic produselor alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor (5,5 % sau 2,1%), crilor, renovarea cldirilor, serviciilor hoteliere, transportului public, anumitor activiti de distracie. 6.3 Taxe vamale Bunurile circul liber n interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate dect o singur dat la importurile extra-comunitare, chiar dac ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intr n Frana pot fi reexportate ctre un alt stat membru UE fr a plti taxe vamale. Un dispozitiv de suspendare a plii TVA este prevzut pentru operaiunile referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal. ntrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativ pentru circulaia majortitii mrfurilor ntre statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este nevoie de intocmirea unei declaraii de schimburi de bunuri (Declaration dEchanges de Biens - DEB) n scopuri statistice. ntreprinderile franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anual care depete 150 000 de euro i cele care export n alt stat membru, trebuie s ntocmeasc n fiecare lun declaraia DEB. 6.4 Taxe locale 6.4.1 Taxa profesional Aceast tax a fost suprimat de la 1.01.2010, avnd ca obiectiv stimularea investiiilor i crearea de locuri de munc. Aplicarea msurii n 2010 va costa statul 12,3 miliarde de euro. Legea finaelor pe 2010 prevede nlocuirea taxei profesionale cu o contribuie econoomic teritorial (CET) compus dintr-o cotizaie funciar i o cotizaie pe valoare adugat a ntreprinderilor. Acest dispozitiv permite meninerea unei legturi fiscale ntre colectivitile teritriale i ntrprinderi, dat fiind ca taxa profesional era stabilit la nivel local. 6.4.2 Alte taxe locale n aceast clasificare mai figureaz: taxa funciar, datorat de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorat de ocupanii localurilor cu destinaie de locuin, indiferent c sunt propietarii sau chiriaii. Aceste taxe sunt calculate n funcie de valoarea locativ a bunului n cauz. Valoarea locativ este fixat de autoritile administrative. 6.5 Avantaje fiscale pentru investitori Creditul impozit pentru cercetare ntreprinderile cu activitate industrial, comercial sau agricol, care efectueaz cheltuieli pentru cercetare pot obine un credit de impozit care se repercuteaz asupra impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate n cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe ntreprindere pe un an. Creditul impozit Tehnologii noi Creditul este rezervat ntreprinderilor mici i mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni). Exonerarea temporar de la plata impozitului pe societi ntreprinderile nou create n anumite zone pot, sub anumite condiii, s beneficieze de exonerarea temporar i degresiv a impozitului pe societi. Exonerarea este de 100% n primii 2 ani.

23

Impozitarea ntreprinderilor inovante Dispozitivul este destinat s ajute tinerele ntreprinderi inovante ale cror cheltuieli de cercetare ating cel puin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea parial a acestor ntreprinderi de impozitul pe societi, de taxa profesional i de taxa funciar timp de 8 ani, n limita a 100.000 de euro pe o perioad de 36 luni. Dispozitivul se adreseaz ntreprinderiilor mici i mijlocii (mai puin de 250 de salariai, cifra de afaceri inferioar la 40 milioane de euro sau un total de bilan mai mic de 27 milioane de euro) care sunt deinute majoritar de persoane fizice sau de ctre societi care indeplinesc aceste criterii. Detalii privind impozitarea pot fi obinute de pe site-ul: www.impots.gouv.fr 7. AJUTOARE PUBLICE PENTRU INVESTIII N FRANA Principii generale privind investiiile strine n Frana n conformitate cu prevederile Codului Monetar i Financiar, Titlul V Relaiile financiare cu strintatea Investiiile strine, investiiile strine n Frana sunt, de principiu, libere de orice control administrativ. n conformitate cu art. L 151-1 pn la art. L 152-6 din Codul Monetar i Financiar, urmtoarele demersuri administrative trebuie ndeplinite nainte de efectuarea unei investiii strine n Frana: - depunerea unei simple declaraii administrative la Ministerul Economiei, Finanelor i Ocuprii Forei de Munc (Direction du Tresor) pentru operaiunea de creare a unei ntreprinderi noi sau de preluare a unei participaii la capitalul unei ntreprinderi de drept francez prin care se obine mai mult de o treime din capital sau din voturi, n cazul c investiia depete 1,5 milioane de euro; - depunerea unei declaraii n scop statistic la instituiile de credit, pentru operaiunile prin care nerezidenii achiziioneaz cel puin 10% din capitalul sau drepturile de vot ale unei intreprinderi rezidente n Frana; - obinerea unei autorizaii administrative prealabile de la Ministerul Economiei, Finanelor i Ocuprii Forei de Munc n cazul investiiilor strine n Frana, chiar cu titlul ocazional, pentru activitile de natur s aduc atingere ordinii publice, securitii publice sau intereselor de aprare naional, precum i activile de cercetare, producie sau de comercializare a armelor, muniiilor, pudrelor i substanelor explozibile. Conform legislatiei comunitare, Franta a instituit un sistem de ajutoare diversificat pentru a raspunde nevoilor investitorilor. Ajutoarele se declina in functie de finalitatea proiectului (investitii productive, cercetare si dezvoltare, inovatie, formare profesionala). I. Ajutoare pentru investitii si crearea de intreprinderi de catre marile intreprinderi in regiunile intarziate in materie de dezvoltare economica, sau reconversie industriala, conform unei harti aprobate de Comisia Europeana.

NOTA: Pana la sfarsitul anului 2010 va functiona un regim tranzitoriu care permite acordarea de ajutoare pana la nivelul de 500.000 de euro pentru intreprinderile situate pe tot teritoriul national. Zonarea comunitara a ajutoarelor cu finalitate regionala conditioneaza ajutoarele pentru investitii si ratele de interventie. Conform hartii cu ajutoare de finalitate regionala aprobata de Comisia Europeana pentru Franta (perioada 2007-2013), ajutorul maximal oscileaza intre 10 si 15% din valoarea investitiilor pentru investitiile marilor intreprinderi si de 20% la 35 % pentru IMM-uri. Cand proiectul de investitii este superior sumei de 50 milioane de euro, rata de interventie a autoritatilor publice trebuie redusa conform regulilor comunitare (de ex. 5% pentru investitiile intre 50 si 100 milioane de euro). Dispozitive publice de ajutor in zonele cu finalitate regionala - Prima de amenajare a teritoriului (PAT) pentru industrie si servicii. PAT este o subventie acordata in functie de numarul de locuri de munca create. Prima este calculata in functie de proiect (numar de locuri de munca si valoarea investitiei), ea putand ajunge pana la 15.000 de euro pentru loc de munca infiintat.

24

Ajutoare din partea colectivitatilor locale: subventii PAT; ajutor pentru sectorul imobiliar de intreprinderi, etc., plafonate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (clauza de minimis), care poate fi majorat pana la 500.000 de euro pana la sfarsitul anului 2010. Exonerari fiscale si sociale (noua taxa care inlocuieste taxa profesionsala de la 1.01.2010, taxa funciara, exonerari de la plata impozitului pe societati, exonerari pentru taxe sociale si patronale. Exonerarile sunt limitate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (plafon de minimis). Conform planului de relansare economica la nivel comunitar, plafonul de minimis poate fi ridicat pana la 500.000 de euro, pana la sfarsitul anului 2010.

Ajutoare pentru investitii in afara zonelor de finalitate regionala. Pe restul teritoriului francez, ajutoarele pentru investitii productive sunt posibile in favoarea IMM-urilor. Valoarea maxima a ajutorului echivaleaza cu 7,5% din investitiile intreprinderilor medii si de 15% pentru intreprinderile mici (sau 200.000 de euro pe o perioada de 3 ani daca aceasta suma este mai favorabila). - Ajutoare pentru investitiile IMM-urilor din partea statului si regiunilor pentru achizitionarea de echipamente tehnologice; - Ajutoare pentru sectorul imobiliar al intreprinderilor; - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER). Ajutoare pentru formare profesionala si creare de locuri de munca Ajutoare publice pentru creare de locuri de munca. Intreprinderile de toate marimile primesc ajutoare pentru creare de locuri de munca, fara a avea o legatura cu o investitie; - prima regionala pentru creare de locuri de munca; - Fondul de Restructurare a Industriei de Aparare, ajutor pentru crearea de locuri de munca plafonat la 3.200 de euro pe loc de munca. Ajutoare pentru formarea salariatilor. Sunt suportate costurile de personal ale formatorilor, cheltuieile de deplasare, amortizare a instrumentelor, etc. Autoritatile locale pot sustine actiuni de formare pentru durate cuprise intre 50 si 1200 de ore.

II.

III.

Ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie. Dispozitivul public francez de ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie este bazat in primul rand pe creditul de impozit cercetare calculat asupra 30% din cheltuielile anuale de cercetare. Ajutoare in cadrul polilor de competitivitate - ajutorul poate varia intre 25 si 40 % din valoarea proiectului de cercetare; - exonerare de la plata impozitului pe societati pentru intreprinderile care obtin beneficii; - exonerare din partea colectivitatilor locale de la plata taxei funciare. Ajutoare pentru investitiile care protejeaza mediul inconjurator. Autoritatile franceze pot acorda subventii marilor intreprinderi pentru investitiile lor care vizeaza sa depaseasca normele europene in materie de protectie a mediului. Aceste ajutoare pot reprezenta pana la 35% din cheltuielile marilor intreprinderi si 45% pentru cheltuielile IMM-urilor. Pot fi luate in calcul investitiile in terenuri, in cladiri, instalatii si echipamente destinate sa reduca poluarea. Ajutoarele vizeaza: IMM-urile pot fi ajutate pana la 15% pe o durata de 3 ani, pentru realizarea de investitii vizand conformarea la normele europene; Toate intreprinderile pot beneficia de un ajutor pana la 30%, cand ele depasesc normele comunitare aplicabile; Investitiile in materie de economie de energie, investitiile in favoarea productiei combinate de electricitate si caldura, investitiile in favoarea energiilor regenerabile pot beneficia de ajutoare de 40% din costurile eligibile; Investitiile care favorizeaza energiile regenerabile pentru aprovizionarea in intregime a unei colectivitati pot primi ajutoare pana la 50% din valoarea proiectului.

IV.

25

8. UNELE ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA EXPORTURILOR ROMNETI 8.1 Facilitai vamale. De la 1 ianuarie 2007, data aderrii la Uniunea European, nu exist limite la exporturile noastre n Frana, produsele romneti bucurndu-se de aceleai condiii de acces ca mrfurile de origin comunitar. Problemele cu care se mai confunt exportatorii romni sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate, pentru a putea face fa competitivitii sporite pe o pia exigent. Un impediment l reprezint i nerespectarea termenelor de livrare asumate prin contract. 8.2 Relaii financiare i bancare romno-franceze Exporturile romneti pot beneficia i de suportul financiar generat de urmtoarele elemente : - largirea campului de intervemtie a organismului de grantare specializat in domeniul comertului exterior COFACE ; - prezenta in Romania a companiei de asigurare GROUPAMA si a unor birouri de reprezentare a principalele bnci franceze; - cumprarea de catre Socit Gnrale a pachetului majoritar de aciuni la Banca Romn de Dezvoltare, deinnd n prezent poziia a doua n sistemul bancar din Romnia; - nu sunt creane guvernamentale de recuperat pe relaia Frana. 8.3 Elemente de analiz sectorial n 2010 Analitii prevd pentru 2010 o relansare a activitii economice (creterea PIB este prognozat la +1,4%), precum i a schimburilor comerciale externe ale Franei (importurile cu ... % i a exporturilor cu 2,8%, fa de anul 2009). n contextul unei relansrii economice fragile n prima parte a anului 2010 (+0,3 -0,6%% cretere PIB n primul trimestru 2010), se previzioneaz o reluare a creterii importurilor i exporturilor franceze. La import n 2010, achiziiile de produse manufacturate ar trebui s creasc odat cu reluarea gradul a cererii interne, i, in principal, a investiiilor ntreprinderilor. Investiiile vor fi facilitate i de suprimarea taxei profesionale de la 1 ianuarie 2010 i de prelungirea sistemului de rambursare anticipat a creditului impozit pentru cercetare. Analiza sectorial, prezentat, n continuare, anticipeaz unele tendine care pot fi utile n construirea unor strategii de pia din partea societilor comerciale romneti: Industria automobilului. Vnzrile de vehicule, susinute de msurile guvernamnetale, au crescut cu 4% pe primele 10 luni din 2009. Pentru 2010, se prevede o diminuare a primei de casare la 700 de euro, la 1.1.2010, si la 50o de euro la 30.6.2010. De asemenea, se va reduce bonusul ecologic. ntreprinderile din acest sector se ateapt la o scdere a activitii n primul trimestru 2010. Siderurgie. Cu tot redemarajul cererii de oel n China, prooducia francez de oel a rmas sczut n 2009 (-40% pe primele 8 luni 2009). Previziunile las se ntrevad o ameliorare a cererii de produse siderurgice de circa 10% n 2010. Industria agroalimentar. Producia industrial agroalimentar a rezistat bine la criz. ntreprinderile agoindustriale au meninut rata de utilizare a capacitilor de producie (77%) i nu au avut probleme de trezorerie. Activitatea ar trebui s se amelioreze n urmtoarele luni. Industria textil i mbrcmintea. Volumul de afaceri a distribuitorilor de articole de mbrcminte a sczut cu 6% pe primele 9 luni din 2009. S-a constatat o reducere n volum a cumprturilor de mbrcaminte. Anumite mrci cunoscute (Morgan, Brabara sau Christian Lacroix) au fost plasate n

26

redresare sau lichidare judiciar. In domeniul textil, producia, consumul i exporturile au sczut n 2009. Industria farmaceutic.Aceast ramur, mpreun cu industria agroalimentar, rmne singurul sector care a meninut producia sa n 2009. Industria farmaceutic francez rmne lider euopean. Medicamentele generice fiind puin prezente pe piaa (abia 20% din medicamentele consumate), laboratoarele au propus medicamente princeps cu importante reduceri de preuri. Guvernul a autorizat industriaii s fabrice medicamente generice chiar nainte de expirararea perioadei de exclusivitate din brevete, atunci cnd producia este realizat n Europa.ntreprinderile de biotehnologie, care sunt puin implantate n Frana, vor beneficia de fonduri de investiii de 140 milioane de euro. Construcii i lucrri publice. Acest domeniu a continuat s sufere n 2009. Unele semne de revenire a activitii s-au observat spere sfritul anului 2009. Reluarea tranzaciilor este dificil, n ciuda avantajelor acordate (o rata a dobnzii zero pentru construcia de locuine noi). Perspectivele pentru primul semestru 2010 sunt pesimiste pentru ansamblull filierei construcii, cu att mai mult cu ct stocul de locuine de vndut rmne important. 9.4. Modaliti i instrumente de plat folosite n Frana Printre mijloacele de plat, cartea bancar a devenit instrumentul cel mai utilizat n Frana detronnd cecul a crei ultilizare este totui rspndit. Pentru anul 2008, cartea bancar a reprezentat 39,4% din numrul tranzaciilor din sistemul interbancar fa de 22,5% pentru cec. n cazul c cecul nu este onorat ntr-un termen de 30 de zile de la data primei prezentri, acest instrument de plat ofer posibilitatea purttorului s beneficieze de un titlu executoriu. Scrisoarea de schimb este n net restrngere n raport cu cecul, conservnd totui un volum constant de pli. Ca modalitate de plat este atrgtoare pentru ntreprinderi, deoarece ea devine un mijloc de finanare pe termen scurt. Viramentul, chiar dac este mai puin utilizat dect cecul, s-a stabilizat n 2008, reprezentnd 15,2% din numrul tranzaciilor. Datorit reelei Swift, utilizat de bnci, acest mijloc de plat a devenit rapid i sigur att pe plan intern, ct i internaional, n condiiile instalrii unei ncrederi reciproce ntre partenerii comerciali. Cu toate acestea, cecul i viramentul reprezint esenialul din volumul de de pli scripturale, cu respectiv 31,8% i 40,9% pentru fiecare din cele dou instrumente. Tehnici de ncasare. n conformitate cu Legea privind noile reglementri economice din 15 mai 2001, penalizrile de ntrziere sunt n mod automat exigibile ncepnd cu ziua n care urmeaz datei de plat nscris n factura. Rata dobnzii i condiiile de aplicare trebuie fixate prin condiiile generale de vnzare - iar n lipsa acestora, rata aplicabil va fi rata de refinanare a Bncii Centrele Europene, majorat cu 10 puncte procentuale, de la 1 ianuarie 2009.. 10. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMNO FRANCEZE Schimburile comerciale ale Romaniei cu Frana se deruleaz, n baza regimului comercial definit prin Tratatul de aderare a Romniei la Uniunea Eurpean, semnat la Luxembourg, n data de 25 aprilie 2005. Alte acorduri importante pe baza crora se deruleaz schimburile bilaterale sunt: -Acordul privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnat la 27.09.1974, intrat in vigoare la 27.09.1975;

27

-Acord privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 21.03.1995, intrat in vigoare la 20.06.1996. Schimburile comerciale au atins n anul 2008, cel mai ridicat nivel din istoria relaiilor comerciale bilaterale, realiznd un volum de 5,7 miliarde euro, din care export 2,5 miliarde euro (+9,19 %), Frana fiind a treila partener al Romniei, iar import 3,2 miliarde euro (+0,6%). Creterea volumului schimburilor comerciale n anul 2007, cu 851 milioane euro, comparativ cu anul precedent, este remarcabil, dat fiind faptul c la finele lui 2006, s-a nregistrat un nivel, considerat la momentul respectiv, record, cifrat la 4,6 miliarde euro. Principalele categorii de mrfuri exportate n Frana in 2008: maini, aparate i echipamente electrice vehicule si echipamente de transport materii textile si articole din acestea mobil i articole de interior metale comune i articole metalice materiale plastice i articole din material plastic, cauciuc nclminte produse ale industriei chimice produse minerale

Principalele categorii de mrfuri importate din Frana in 2008: maini, aparate i echipamente electrice vehicule si echipamente de transport produse chimice i conexe metale comune i articole metalice materii textile i articole din acestea materiale plastice i articole din material plastic animale vii si produse ale regnului animal hartie si carton produse ale regnului vegetal

Rezultatele partiale, disponibile la 31 octombrie 2009, arata ca volumul schimburilor comerciale romano-franceze a fost de cca 3,9 miliarde de euro de euro, Frana fiind al 3-lea partener comercial al Romniei. Exporturile romanesti in 2009 au avut o evolutie mult mai pin accelerat fa de anii precedeni, n condiiile recesiunii economice, care a afectat att Frana, ct i potenialul de export al Romniei. Totui, Frana a rmas a 3-a destinaie a exporturilor romneti, cu un volum de export de cca 1,9 miliarde de euro (-9,67%), ns cu o pondere n volumul total de export al Romniei n cretere de la 7,36% pe 10 luni 2008 la 8,11 % pe primele 10 luni 2009. Importurile n 2009 din Frana s-au redus (-29,2%) pe primele 10 luni 2009 comparativ cu perioada similar din 2008. 11. COOPERAREA ECONOMIC I INVESTIIILE DIRECTE FRANCEZE N ROMNIA Investitiile franceze in Romania, la data de 30 noiembrie 2009, sub forma de investitii directe prin participare la capitalul social, depasesc 3,1 miliarde de dolari ( Frana ocup locul 4, dupa Olanda, Austria si Germania), cu o cota de piata de 9,42 % din valoarea capitalului strain subscris in Romania, iar numarul de societati comerciale cu capital francez a depasit cifra de 6.000 (3,65% din totalul societatilor cu capital strain nmatricultate n Romania). Domeniile n care s-au realizat investiii sunt: industrie, telecomunicaii, comer cu amnuntul, transporturi, servicii profesionale, turism, comer cu ridicata, construcii si agricultur.

28

Un clasament al societilor comerciale cu participare francez prezint pe primele locuri firmele: Automobile-Dacia SA, Orange Romania SA, Hiproma SA (Carrefour), Lafarge Romcim SA, Apa Nova Bucureti SA, Vilmar SA, Alcatel Romania SA, World Trade Center Bucuresti SA, Danone-Producie i Distribuie de Produse Alimentare SRL, Romcarton SA, etc.

Red. Nicolae Grigoreanu, ministru consilier Alesandrina Ion, consilier economic 15. 02.2010

29