P. 1
Contabilitatea Institutiilor Publice

Contabilitatea Institutiilor Publice

|Views: 278|Likes:
Published by Madalina Elena

More info:

Published by: Madalina Elena on Jun 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/01/2015

pdf

text

original

ŞCOALA NAIONAL DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC




CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
- Suport de curs -

Lect.univ.dr.Ion MANEA
Asist. univ. drd. Adelina DUMITRESCU








BUCUREŞTI


1


Modulul 1: Introducere în contabilitatea instituiilor publice.................................7
1.1. Concepia social privind contabilitatea .............................................................7
1.2. Obiectul şi metoda contabilitii .........................................................................9
1.3. Organizarea şi conducerea contabilitii instituiilor publice ...........................11
1.3.1. Ordonatorii de credite 11
1.3.2. Organizarea contabilitii 13
1.4. Sisteme de contabilitate ....................................................................................13
1.5. Moneda şi cursul de înregistrare.......................................................................15
1.6. Forma de înregistrare în contabilitate ...............................................................15
1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate .......................................16
1.8. Balana de verificare .........................................................................................17
1.9. Principiile şi conveniile contabile....................................................................18
1.10. Politici contabile .............................................................................................20
1.11. Informaii şi proceduri utile ............................................................................20
1.12. Arhivarea, pstrarea şi reconstituirea documentelor.......................................22
1.13. Sistemul informatic.........................................................................................22
1.14. Exerciiul financiar..........................................................................................22
Modulul 2: Evidena activelor în contabilitatea public........................................24
2.1. Active fixe.........................................................................................................30
2.1.1. Active fixe necorporale 30
2.1.2. Active fixe corporale 33
2.1.3. Active financiare 35
2.2. Active curente (circulante)...............................................................................36
2.2.1. Stocurile 36
2.2.2. Creane 37
2.2.3. Investiii pe termen scurt 38
2.2.4. Casa şi conturi la bnci 38
Modulul 3: Contabilitatea trezoreriei şi a disponibilitilor..................................40
3.1. Disponibiliti ale instituiilor publice la trezoreria statului şi bnci ................40
3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurrilor......................................41
sociale de stat şi bugetelor locale.............................................................................41
3.3. Casa şi alte valori ..............................................................................................41
3.4. Acreditive..........................................................................................................42
3.5. Disponibil din fonduri cu destinaie special....................................................42
3.6. Disponibil al instituiilor publice finanate integral sau....................................42
parial din venituri proprii ........................................................................................42
3.7. Disponibil al fondurilor speciale.......................................................................42
3.8. Viramente interne..............................................................................................43
3.9. Fonduri externe nerambursabile........................................................................43
Modulul 4: Decontri cu terii ..................................................................................45
4.1. Furnizori............................................................................................................45
4.2. Clieni................................................................................................................45
4.3. Personal.............................................................................................................46
4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurrilor......................................46
sociale de stat ...........................................................................................................46
4.5. Asigurri sociale, protecia social ...................................................................46
4.6. Decontri cu Comunitatea European ..............................................................47
4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc ........................................................................47
2
4.6.2. Decontri cu bugetul U.E. ............................................................................56
4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai...........................................47
bugetelor...................................................................................................................47
4.8. Conturi de regularizare......................................................................................48
4.9. Decontri...........................................................................................................48
Modulul 5: Datorii şi capitaluri ................................................................................49
5.1. Datorii ...............................................................................................................49
5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente) 49
5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente) 49
5.1.3. Datoria public 49
5.1.3.1. Datoria public guvernamental .........................................................49
5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale ..............50
5.1.4. Datoria public local 50
5.2. Provizioane .......................................................................................................51
5.3. Capitaluri...........................................................................................................51
5.3.1. Fonduri 51
5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat 53
5.3.3. Rezerve din reevaluare 53
5.3.4. Fonduri cu destinaie special 53
5.4. Cheltuieli...........................................................................................................56
5.4.1. Grupele de cheltuieli 57
5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare 59
5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli 60
5.5. Venituri şi finanri ...........................................................................................61
5.5.1. Grupele de venituri 61
5.5.2. Finanri, subvenii, transferuri, alocaii bugetare cu 64
destinaie special 64
5.5.3. Veniturile bugetare 66
5.5.4. Execuia de cas bugetar 68
5.5.5. Administrarea veniturilor bugetare 81
5.5.6. Structura conturilor de venituri 68
5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilaniere ........................69
Modulul 6: Situaiile financiare anuale...................................................................69
6.1. Componena situaiilor financiare.....................................................................70
6.1.1. Bilanul 71
1. Definiie. Componen.................................................................................71
2. Modificrile bilanului .................................................................................75
6.1.2. Contul de rezultat patrimonial 76
6.1.3. Situaia modificrilor în structura activelor/capitalurilor 76
6.1.4. Anexele la situaiile financiare 76
6.1.5. Contul de execuie bugetar 77
Extras din planul de conturi general pentru instituii publice
Bibliografie selectiv
3





Date de identificare a cursului

Prin didactica prezentrii, acest curs se adreseaz studenilor interesai de specificul contabilitii
entitilor din sectorul bugetar. Coninutul cursului a fost organizat astfel încât s reprezinte un ghid
în activitatea desfşurat la curs, iar exemplele fiind corelate cu legislaia în vigoare.

Date de contact ale titularului de curs:

Nume: MANEA ION
Birou: Str. Povernei, nr.6, Bucureşti
Telefon: 021 3180897
Fax: 021 314 6507
E-mail:
adelina_dumitrescu2005@yahoo.com
Consultaii: Miercuri, orele 12-16

Date de identificare curs şi contact tutori:

Contabilitatea instituiilor publice
Anul II, Sem. II
Curs obligatoriu
www.cvapid.snspa.ro

Condiionri şi cunoştine prerechizite

Disciplina „Contabilitatea instituiilor publice” necesit parcurgerea şi promovarea cursurilor
aferente anului I, în special cele de „Drept financiar şi fiscal”, „Drept administrativ” şi
„Administrarea finanelor publice şi a bugetului”

Descrierea cursului

Cursul a fost structurat astfel încât s abordeze de o manier cât mai pragmatic toate categoriile de
elemente raportate de instituiile publice în situaiile financiare întocmite periodic: active, datorii,
capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli. Prezentarea tranzaciilor cu aceste elemente în funcie de
momentul evalurii lor a avut drept punct de plecare faptul c pentru a recunoaşte contabil un activ
sau o datorie, un venit sau o cheltuial, este necesar ca acestora s le fie atribuit o valoare.

Organizarea temelor în cadrul cursului

o Sursele relevante de informaii se regsesc în bibliografia anexat suportului de curs.

o Logica privind abordarea temelor este explicat studenilor pentru a înelege:
Ü însuşirea noiunilor, conceptelor şi procedurilor contabile;
Ü fixarea rolului contabilitii în instituiile publice;
Ü identificarea elementelor patrimoniale, exersarea principalelor aplicaii contabile
necesare întocmirii unui bilan contabil;
4
Ü aspecte specifice aflate în relaie de interdependen cu misiunea de inere a
contabilitii în cadrul unei instituii publice: controlul financiar preventiv, procedura
de angajare, lichidare, ordonanare şi plat a cheltuielilor.
o Temele aferente modulelor cursului pot fi accesate electronic din textul suportului de curs
sau din crile cuprinse în bibliografie disponibile la biblioteca SNSPA.

Formatul şi tipul activitilor implicate de curs

În cadrul cursurilor se utilizeaz ca metode de predare prelegerea, explicaia şi dialogul cu studenii,
printr-o prezentare sub aspect teoretic şi practico-aplicativ, ceea ce presupune prezena obligatorie
la sediul facultii.
Pregtirea pentru fiecare modul va cuprinde 40 de ore studiu individual prealabil pentru iniierea
studentului în materia studiat, participarea obligatorie la orele de curs prevzute în programarea
modulelor.

Materiale bibliografice obligatorii

1. Pitulice, Cosmina; Glvan, Mariana; Contabilitatea instituiilor publice din România, Editura
Contaplus, Ploieşti, 2007 (biblioteca SNSPA).
2. Creoiu, Ghe., Bucur, Ion; Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Ediia a II-a,
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007 (Editura C. H. Beck)
3. Ministerul Finanelor Publice – Ordinul ministrului finanelor publice Nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilitii patrimoniului
instituiilor publice şi Planul de conturi pentru instituiile publice şi intruciunile de aplicare a
acestuia (www.monitoruloficial.ro).

Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Pentru participarea la curs este necesar ca studentul s se prezinte cu Planul de conturi pentru
instituiile publice, plan ce se poate accesa de pe clasa virtual http://www.cvapid.snspa.ro/moodle/.


Calendar al cursului

Calendarul disciplinei este adus la cunoştina studenilor şi cuprinde datele celor dou întâlniri care
vor fi anunate in timp util pe site-ul facultii, mai exact pe clasa virtual.


Politica de evaluare şi notare

Pe parcursul prelegerilor, studenii sunt invitai s discute cu personalul didactic orice nelmurire cu
privire la materia studiat, s aduc exemple din practic sau s pun întrebri de natur s
aprofundeze materia discutat. Participarea activ a studenilor la curs este binevenit, putându-se
acorda mriri de not pentru aceia care se fac remarcai printr-o participare activ şi constructiv la
orele de curs.

5
Modalitatea de evaluare se prezint studenilor de la începutul cursului şi const într-un examen
scris cu bilete (subiecte individuale). Subiectele se vor trata atât teoretic, cât şi aplicativ, având ca
baz suportul de curs şi explicaiile prezentate în cadrul modulelor.

Elemente de deontologie academic

Orice tentativ de fraud sau fraud depistat va fi sancionat prin acordarea notei minime sau, in
anumite condiii, prin exmatriculare.

• Studeni cu dizabiliti

Pe parcusul desfşurrii acestui curs studenii afectai de dizabiliti motorii sau intelectuale pot lua
legtura cu titularul de curs sau cu tutorii de an pentru tratarea acestora cu şanse egale.
6




Modulul 1: INTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA 
 INSTITUŢIILOR PUBLICE 


Obiectivele modulului:

• Definirea conceptului de contabilitate şi precizarea obiectului ştiinei contabilitii
• Modul de organizare şi de conducere a contabilitii instituiilor publice
• Precizarea documentelor financiar – contabile
• Definirea principiilor contabilitii

1.1. Concepia social privind contabilitatea
La un moment dat, dar şi în succesiunea generaiilor, exist o anumit reprezentare social
asupra contabilitii, aşa cum exist o anumit concepie social, politic, juridic, religioas etc.
Ceea ce este denumit aici generic concepie contabi, se constituie în mod curent în atitudini,
reprezentri, evenimente corelate sau disparate; în fapt, sinteza acestor exteriorizri (ca manifestri,
atitudini ale indivizilor, grupurilor sociale) alctuiesc concepia social contabil la un moment dat.
Concepia contabil, asemenea oricrei concepii cu caracter social, evolueaz odat cu
societatea. Reprezentrile contabile de astzi sunt diferite de cele din deceniile şi secolele anterioare
şi, de asemenea, de cele viitoare. Admiterea României în Uniunea European va modifica concepia
social asupra contabilitii, ca urmare a creşterii rolului acesteia în viaa social. Mai în glum, mai
în serios, se acrediteaz ideea c o familie are din ce în ce mai mult nevoie, pe lâng medicul su,
şi de avocatul de familie, de brokerul, mecanicul, notarul de familie, dar şi de contabilul de familie.
Contabilitatea impozitului pe venit, pe profit ş.a. confirm cele de mai sus. Odat cu dezvoltarea
social, cu cunoaşterea în general, evolueaz şi reprezentrile sociale asupra contabilitii.
Reprezentrile sociale care alctuiesc concepia contabil la un moment dat vizeaz
abordarea contabilitii ca ştiin, ca disciplin de studiu, ca îndeletnicire uman / profesie.
Perceperea contabilitii ca util/inutil, sau foarte necesar, sau indispensabil, sau ca o activitate
birocratic poate fi în acelaşi timp una individual, dar şi una social în ansamblu. Dac unii
membrii ai societii au prerea, sau convingerea, c n-ar fi aşa de necesar contabilitatea, sau c
aceasta le complic inutil existena, faptul face parte tot din ceea ce este denumit generic concepie
social contabil la un moment dat. Este evident îns c cu cât contabilitatea este privit într-un
anumit mod – oricare – de mai muli indivizi, cu atât acea concepie are un caracter social mai
cuprinztor. Şi, întrucât o concepie contabil solid, cuprinztoare, nu poate fi decât una
folositoare, apreciem c este întemeiat efortul generaiilor tinere de a-şi însuşi aceast disciplin, de
a-şi apropria calificarea ca atare.
Contabilitatea ca ştiin. Contabilitatea n-a fost considerat o ştiin de sine-stttoare. La
început, a fost practica, înregistrrile de date – cantiti, socoteli, obligaii etc. Apoi s-a ajuns la
stadiul de inere a registrelor, cu tehnica de rigoare. Înregistrarea operaiilor în conturi,
corespondena acestora, verificarea şi închiderea periodic a conturilor au impus o ordine, principii
teoretice şi, în cele din urm, un sistem deschis, închegat, un ansamblu de metode de lucru.
În prezent este depşit stadiul în care se punea în discuie problema dac contabilitatea
este o tehnic de înregistrare a unor date, sau este o ştiin de sine-stttoare. Astzi îi este
recunoscut contabilitii, în mod unanim, de ctre practicieni şi teoreticieni, caracterul de ştiin şi
de exerciiu, de profesie, fiind prezentat în dicionarele de specialitate ca „ştiin economic al
7
crui obiect îl constituie evidena şi controlul integritii şi mişcrii fondurilor materiale şi al
mijloacelor bneşti, gospodrite de unitile economice în procesul de producie şi de circulaie.”
1
În evoluia contabilitii de la practic la ştiin, practica a constituit fora motrice.
„Practica este, dup cum se ştie, izvorul oricrei cunoaşteri, piatra de încercare a oricrei teorii, iar
teoria, la rândul ei, reprezint o generalizare a practicii, între teorie şi practic existând o unitate
dialectic.”
2
Ca ştiin, contabilitatea este una exact, fr de care nu poate fi
cunoscut, analizat şi valorificat activitatea unei entiti patrimoniale. Ştiina contabilitii este
una de analiz şi sintez. Datorit acestor caracteristici, contabilitatea a fost încadrat la început în
rândul ştiinelor matematice. La aceast încadrare a contribuit şi faptul c, în contabilitate, se
opereaz numai cu elemente msurabile, cuantificabile, evaluabile, care pot fi reprezentate prin
simboluri, cifre, valori, formule.
Odat cu multiplicarea şi creşterea complexitii entitilor patrimoniale s-a dezvoltat
managementul întreprinderii şi, implicit, rolul contabilitii. Ca urmare, contabilitatea s-a impus tot
mai mult ca ştiin şi practic, fiind considerat – datorit rolului acesteia în organizarea şi evidena
patrimoniului entitii – ca activitate esenial, indispensabil.
Contabilitatea ca îndeletnicire uman/profesie. Stadiul actual de dezvoltare a contabilitii
reflect prin el însuşi faptul c aceast îndeletnicire uman a evoluat odat cu societatea.
Retrospectiva evoluiei contabilitii în decursul timpului pune în eviden faptul c aceasta a
aprut, s-a dezvoltat şi perfecionat asemenea tuturor celorlalte activiti umane.
Înregistrrile contabile, începând cu însemnrile simple, dateaz de la începuturile
societii omeneşti. Evidenele contabile au rezultat din necesitile practicii economice, ajungând la
stadiul actual în urma unui proces continuu de dezvoltare a forelor de producie şi a schimbrilor
petrecute în sfera relaiilor de producie. De asemenea, suportul principal al dezvoltrii şi
sistematizrii însemnrilor contabile l-a constituit legile şi procedeele matematice de calcul, care au
fost aplicate cu mult înainte de crearea contului şi au servit, ulterior, ca baz pentru demonstrarea
relaiilor existente între diferite conturi ca şi pentru stabilirea funciei acestora.
De la simple însemnri, de la evidene întâmpltoare s-a trecut la însemnri organizate, cu
caracter permanent şi, în prezent, la evidene globale odat cu globalizarea societii. Contabilitatea
s-a dezvoltat odat cu adâncirea diviziunii sociale a muncii, cu intensificarea schimbului de
activiti, cu folosirea banilor ca mijloc de schimb, cu informatizarea şi globalizarea societii.
Niciodat în decursul istoriei contabilitatea n-a atins stadiul de astzi, dar nici nu va rmâne la acest
stadiu. Ca ştiin şi practic, contabilitatea a fost subiect distinct, complex de studiu şi obiect serios
de activitate. Identificarea unei însuşiri exhaustive a lucrrilor de contabilitate elaborate de-a lungul
timpului, şi cu atât mai mult a preocuprilor teoreticienilor şi practicienilor contabili, este imposibil
de realizat. Dedicarea generaiilor trecute, prezente şi viitoare cercetrii teoriei şi practicii contabile,
pe lâng faptul c este o activitate socialmente util, ofer satisfacii profesionale dintre cele mai
intense.
Contabilitatea ca disciplin de studiu. Contabilitatea a evoluat de-a lungul timpului
asemenea oricrei alte discipline: a cunoscut momente de glorie ca şi perioade de stagnare; se
cunosc forme variate de utilizare a contabilitii în practica economic; lucrrile şi tratatele de
contabilitate elaborate de diverşi autori pot fi prezentate cronologic şi sistematic; sunt cunoscui
cercettori celebri în practica şi teoria contabilitii; a evoluat de sine-stttor ca disciplin de
studiu; au existat, şi exist, curente şi şcoli dedicate aprofundrii obiectului şi metodei contabilitii;
au fost emise concepte şi teorii ştiinifice proprii acestei discipline.
Contabilitatea este o disciplin de studiu dificil, atât ca iniiere, ca însuşire, cât şi ca
aprofundare, perfecionare a cunoştinelor de specialitate. Dificultile sunt generate de diversitatea,
complexitatea şi exactitatea cunoştinelor necesare înelegerii procedeelor şi procedurilor contabile,
evalurii şi încadrrii operaiilor supuse înregistrrilor contabile. Relaiile biunivoce care se
stabilesc în cazul contabilitii în partid dubl între procese, fenomene, operaii îngreuneaz

1
Dicionar de economie politic. Editura Politic, Bucureşti, 1974, p.166.
2
Gh. Enache, „Bazele contabilitii”, Editura Ştiinific şi Enciclopedic, Bucureşti, 1977, p.245.
8
perceperea şi transpunerea acestora în formule contabile. În lipsa unei experiene, unei practici
adecvate, dificultile se amplific. De asemenea, contabilitatea solicit un efort susinut pentru
aducerea şi meninerea cunoştinelor în actualitate. Efortul vizeaz şi latura juridic, de
reglementare. Efortul de însuşire a cunoştinelor contabile este deosebit de cel pe care-l presupune
navigarea pe interne, sau vizionarea programelor TV.
Aspectele menionate mai sus ajung „la vedere” atunci când se pune problema angajrii
unui contabil, şi mai ales când acesta este testat. Altfel, contabilitatea este o disciplin interesant, o
profesie folositoare şi, uneori, bine remunerat.

1.2. Obiectul şi metoda contabilitii
Ştiinele, ca obiecte de studiu, se deosebesc între ele prin ceea ce studiaz, cu ce se ocup
acestea. Ca teorie şi practic, contabilitatea are metod şi obiect proprii, distincte de celelalte
discipline. Prima încercare de definire a obiectului contabilitii dateaz din 1494 şi se afl în cartea
publicat de Luca Paciolo la Veneia cu titlul: Summade arithmetica, geometria, proportioni et
proportionalita: „contabilitatea studiaz tot ce dup prerea negustorului îi aparine pe lume, ca
avere mobil şi imobil, precum şi afacerile mari şi mrunte, în ordinea în care acestea au avut loc”.
În prezent sunt numeroase puncte de vedere privind obiectul ştiinei contabilitii.
Principalele concepii privind obiectul contabilitii se structureaz sub aspect juridic, economic şi
financiar.
Sub aspect juridic, contabilitatea, cu procedee şi instrumente proprii, furnizeaz date şi
informaii pe titulari de patrimoniu şi perioade de gestiune în legtur cu averea şi rezultatele
participanilor la circuitul economic. În aceast concepie, patrimoniul este privit ca totalitate a
drepturilor şi obligaiilor cu valoare economic ce aparine unui subiect de drept – persoan fizic
sau juridic. Astfel, sunt puse în eviden raporturile juridice între posesie şi administrare a
patrimoniului pe de o parte şi, pe de alt parte, cele de drepturi şi obligaii (cele de natur
economic, comensurabile în bani). Astfel, se raporteaz la persoanele fizice / juridice atât
patrimoniul în coninutul su material (bunuri) cât şi drepturile şi obligaiile generate de proprietate,
administrare, folosin a bunurilor. Drepturile şi obligaiile evaluabile în bani exprim raporturile de
proprietate ce se creeaz în cazul gestionrii bunurilor.
Sub aspect economic, contabilitatea reflect cu procedee şi instrumente proprii existena,
starea, transformarea capitalului. Capitalul este reflectat în contabilitate sub aspectul modului în
care se procur, se dobândesc bunurile şi cel al alocrii, întrebuinrii, al consumului, înlocuirii
acestora. Capitalul este tratat difereniat în contabilitate: ca active imobilizate (capital fix) şi active
circulante (capital circulant), capital propriu, atras etc. Ca reflectare în contabilitate, bunurile nu pot
fi altele decât cele procurate cu capital propriu şi cu capital din care rezult obligaii (capital
împrumutat, atras).
Sub aspect financiar, obiectul de studiu al contabilitii îl constituie reflectarea existenei,
strii, mişcrii şi transformrii resurselor economice. Acestea se individualizeaz ca provenien şi
ca mod de utilizare, ceea ce se şi reflect prin procedeele şi lucrrile contabile. La rândul lor,
resursele pot fi proprii sau/şi împrumutate, deinute pe diferite termene sau permanente etc. În
aceast concepie, resursele economice sunt tratate în contabilitate în acelaşi timp ca active şi
pasive, egalitatea între cele dou reprezentri fiind natural, probat în bilanul contabil.
Obiectul contabilitii îl constituie reprezentarea patrimoniului şi a operaiilor privind
patrimoniul: evidena, calculul, analiza şi controlul bunurilor mobiliare şi imobiliare exprimate în
etalon monetar. Legea contabilitii, nr. 82/1991, defineşte contabilitatea „ca instrument principal
de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obinute” care trebuie s asigure
înregistrarea cronologic şi sistematic, prelucrarea, publicarea şi pstrarea informaiilor cu privire
la situaia patrimonial şi rezultatele obinute atât pentru necesitile proprii ale persoanelor fizice şi
juridice, cât şi în relaiile acestora cu asociaii sau acionarii, clienii, furnizorii, bncile, organele
fiscale şi alte persoane juridice şi fizice.
9
Cu ajutorul contabilitii se asigur controlul operaiunilor patrimoniale şi al procedeelor
de prelucrare utilizate, precum şi exactitatea datelor contabile furnizate. O contabilitate bine
organizat asigur furnizarea informaiilor necesare stabilirii patrimoniului naional, execuiei
bugetului public naional, precum şi întocmirii balanelor financiare şi a bilanului pe ansamblul
economiei naionale.
Instituiile publice au obligaia s organizeze şi s conduc contabilitatea proprie, respectiv
contabilitatea financiar şi, dup caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca activitate specializat în msurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi
controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obinute din activitatea
instituiilor publice, trebuie s asigure înregistrarea cronologic şi sistematic, prelucrarea,
publicarea şi pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar şi
fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinele interne ale acestora, cât şi pentru utilizatori externi:
Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienii, dar şi ali utilizatori (organismele financiare
internaionale).
Contabilitatea instituiilor publice asigur informaii ordonatorilor de credite cu privire la
execuia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul execuiei bugetare, patrimoniul aflat în
administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar şi
informaii necesare pentru întocmirea contului general anual de execuie a bugetului de stat, a
contului anual de execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat şi fondurilor speciale.
În sensul prevederilor Legii finanelor publice nr. 500/2002, instituii publice reprezint
denumirea generic ce include Parlamentul, Administraia Prezidenial, ministerele, celelalte
organe de specialitate ale administraiei publice, alte autoriti publice, instituiile publice
autonome, precum şi instituiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanare a
acestora.
În sensul prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului privind finanele publice locale
nr. 45/2003, aprobat cu modificri şi completri, instituii publice reprezint denumirea generic ce
include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeele, municipiul
Bucureşti, instituiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridic,
indiferent de modul de finanare a activitii acestora.
Potrivit reglementrilor existente în domeniul finanelor publice şi contabilitii,
contabilitatea public cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare, care s
reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea general bazat pe principiul constatrii
drepturilor şi obligaiilor, care s reflecte evoluia situaiei financiare şi patrimoniale, precum şi
excedentul sau deficitul patrimonial;
d) contabilitatea destinat analizrii costurilor programelor
aprobate.
În aplicarea prevederilor de la pct. a) şi c), planul de conturi cuprinde:
- conturi bugetare – pentru reflectarea încasrii veniturilor şi plii cheltuielilor şi
determinarea rezultatului execuiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea
veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizeaz cu ajutorul unor conturi speciale deschise pe
structura clasificaiei bugetare în vigoare. Aceste conturi asigur înregistrarea veniturilor încasate şi
a cheltuielilor pltite, potrivit bugetului aprobat şi furnizeaz informaiile necesare întocmirii
contului de execuie bugetar şi stabilirii rezultatului execuiei bugetare.
- conturi generale – pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituiei, a cheltuielilor şi
veniturilor aferente exerciiului, indiferent dac veniturile au fost încasate, iar cheltuielile pltite,
pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).
Conturile contabile trebuie s fie conforme, corecte şi complete şi vor prezenta situaia
real şi exact a patrimoniului şi a modului de execuie a bugetului.
10
Instituiile publice au obligaia s conduc contabilitatea în partid dubl cu ajutorul
conturilor prevzute în planul de conturi general.
Planul de conturi general cuprinde urmtoarele clase de conturi:
- clasa 1 „Conturi de capitaluri”,
- clasa 2 „Conturi de active fixe”,
- clasa 3 „Conturi de stocuri şi producie în curs de execuie”,
- clasa 4 „Conturi de teri”,
- clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bnci comerciale”,
- clasa 6 „Conturi de cheltuieli”,
- clasa 7 „Conturi de venituri şi finanri”,
- clasa 8 „Conturi speciale”.
În cadrul claselor exist mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt dezvoltate pe conturi
sintetice de gradul I şi II. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice în funcie de
specificul activitii şi de necesitile proprii de informare.
Cu ajutorul acestor conturi, instituiile publice înregistreaz operaiunile economico-
financiare pe baza principiilor contabilitii de drepturi şi obligaii (de angajamente), respectiv în
momentul crerii, transformrii sau dispariiei / anulrii unei valori economice, a unei creane sau
unei obligaii. Potrivit principiilor contabilitii de angajament, efectele tranzaciilor şi ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzaciile şi evenimentele se produc, şi nu pe msur ce
numerarul sau echivalentul su este încasat sau pltit.
Corespondenele stabilite în cadrul funciunii fiecrui cont nu sunt limitative. Ele pot fi
dezvoltate în cadrul fiecrei instituii, cu respectarea coninutului economic al operaiunii
respective, a cerinelor contabilitii bazate pe principiul drepturilor şi obligaiilor şi a prevederilor
legale în vigoare. În acest sens, ordonatorii principali de credite pot s elaboreze planuri de conturi
cu dezvoltarea conturilor în analitice precum şi monografii coninând operaiuni specifice
domeniului de activitate respectiv.
1.3. Organizarea şi conducerea contabilitii instituiilor publice
Rspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilitii la instituiile publice revin
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii unitii respective.
1.3.1. Ordonatorii de credite
Calitatea de ordonator de credite este stabilit în legtur cu execuia bugetului
consolidat, respectiv cu activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plii
cheltuielilor aprobate prin buget (a oricrui buget din componena bugetului naional
consolidat). Calitatea de ordonator de credite este deinut în nume propriu de ctre
persoanele care îndeplinesc o funcie de demnitate public. Exercitarea în nume propriu a
funciei de ordonator de credite corespunde, în termeni juridici, cu rspunderea unipersonal a
acestora fa de utilizarea banului public. Un ordonator de credite, indiferent de rang:
principal, secundar sau/şi teriar poart rspunderea direct, întreag, unipersonal în ce priveşte
execuia bugetului asupra cruia îşi exercit aceast autoritate. Acei ordonatori de credite
care înfiineaz comitete, comisii, alte organisme colective, sau care se prevaleaz de
propunerile sau de deciziile acestor board-uri pentru a-şi justifica în faa organelor de
control unele dispoziii privind alocrile bugetare nu sunt exonerai de rspundere în cazul
adoptrii unor dispoziii nelegale. Toate deciziile ordonatorului de credite poart rspunderea
unipersonal a acestuia, fr „acoperiri”, „influene”, „determinri obiective” etc. Sub aceast
inciden se afl şi reglementarea impus de alinierea la legislaia european privind
rspunderea ministerial, inclusiv modificarea şi completarea recent
3
.

3
O.U.G. nr. 3/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial.
M.O. nr. 116 din 4 feb. 2005.
11
In sistemul bugetar naional sunt stabilite urmtoarele categorii de ordonatori de
credite:
a. ordonatori principali: sunt miniştrii, conductorii celorlalte organe de specialitate ale
administraiei publice centrale, conductorii altor autoriti publice şi conductorii
instituiilor publice autonome;
b. ordonatori secundari: sunt conductorii instituiilor publice ierarhic inferioare,
subordonate ordonatorilor principali;
c. ordonatori teriari: sunt conductorii instituiilor publice ierarhic inferioare,
subordonate ordonatorilor secundari.
Calitatea de ordonator de credite, precum şi categoria anume din cele trei prezentate
mai sus, sunt specificate în actul normativ opozabil instituiei în cauz.
In ierarhia artat, ordonatorii principali de credite repartizeaz creditele bugetare
aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituiilor publice ierarhic inferioare, ai
cror conductori sunt ordonatori secundari sau teriari de credite. La rândul lor, ordonatorii
secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru
bugetele instituiilor publice subordonate, ai cror conductori sunt ordonatori teriari de
credite. Ordonatorii teriari de credite utilizeaz creditele bugetare ce le-au fost repartizate
numai pentru realizarea sarcinilor instituiilor pe care le conduc.
Atribuiile ordonatorilor de credite sunt stabilite prin Legea nr. 500/2002. Acestea
privesc delegarea calitii de ordonator ctre înlocuitori, elaborarea proiectelor bugetelor
anuale, repartizarea creditelor bugetare, asigurarea unei execuii bugetare prudente ş.a. Prin
lege, delegarea atribuiilor de ordonator de credite este stabilit ca posibil numai în cazul
ordonatorilor principali. Pot fi înlocuitori de drept lociitorii acestora, secretarii generali sau
alte persoane împuternicite/desemnate prin acte normative în acest scop. Prin actul de
delegare ordonatorii principali de credite vor precise limitele şi condiiile delegrii.
Dintre atribuii menionm:
- realizarea veniturilor bugetare;
- ordonanarea cheltuielilor bugetare în limita prevederilor şi destinaiilor aprobate;
- repartizarea cheltuielilor bugetare pe ordonatori secundari/teriari, aşa cum s-a artat
mai sus;
- deschiderea lunar de credite bugetare în limitele creditelor aprobate pe an,
trimestre, luni, capitole etc.;
- aducerea la îndeplinire a reglementrilor specifice fiecrui exerciiu bugetar
4
;
- organizarea şi inerea la zi a contabilitii;
- îndeplinirea obligaiilor care revin ordonatorilor de credite în fundamentarea
proiectelor de buget potrivit calendarului bugetar
5
.
Cererile de finanare de la bugetul de stat, de suplimentare şi de virare a creditelor
bugetare, în cazurile în care nu îndeplinesc condiiile legale sau se abat de la reglementrile
în vigoare, sunt refuzate (de M.F.P.). De asemenea, în cazurile în care se constat c
finanrile bugetare se utilizeaz în alte scopuri decât cele stabilite, acestea sunt retrase.
Situaiile financiar-contabile ale ordonatorilor de credite care nu îndeplinesc condiiile
stabilite de normele legale sunt respinse, fiind stabilite noi termene pentru refacerea şi
prezentarea acestora, cu aplicarea sanciunilor prevzute de lege.
Dintre atribuii, cea privind elaborarea proiectelor bugetelor anuale este deosebit de
important. Un proiect de buget fundamentat temeinic, fr prevederi în exces şi fr
omisiuni, în deplin acord cu posibilitile de finanare existente în societate la un moment

4
Exerciiu bugetar: perioada egal cu anul bugetar pentru care se elaboreaz, se aprob se execut şi se
raporteaz bugetul.
5
Calendar bugetar: etapele, lucrrile şi termenele stabilite prin lege în legtur cu fundamentarea proieciei
bugetare pentru urmtorul an bugetar.

12
dat - întotdeauna deficitare - va deveni un buget realist, în deplin acord cu îndeplinirea
atribuiilor instituiei (dac aceast cerin preocup conducerea instituiei în cauz).
Propunerile pentru proiectul de buget pentru anul bugetar urmtor, sunt formulate,
iniial, de ordonatorii principali de credite. Propunerile se vor încadra în limitele de cheltuieli
şi estimrile pentru urmtorii 3 ani. M.F.P. întocmeşte proiectele legilor bugetare pe baza
proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite. Este de la sine îneles c
ordonatorii principali de credite formuleaz propunerile de buget cu participarea ordonatorilor
secundari şi teriari, dac este cazul.
Propunerile bugetare se fundamenteaz astfel:
- cheltuielile de personal – pe baza numrului de posturi aprobat, a cheltuielilor cu
salariile şi a cheltuielilor aferente acestora, potrivit legislaiei în vigoare;
- cheltuielile materiale şi cu serviciile – pe baza normativelor şi normelor de
consum unice/departamentale, a specificului instituiei;
- cheltuielile de capital – pe baza programelor de investiii şi a celorlalte cheltuieli
de investiii finanate din fonduri publice. Documentaiile tehnico-economice
aferente obiectivelor de investiii noi se aprob de ctre Guvern, ordonatorii
principali de credite, de ctre ceilali ordonatori de credite pentru limite de valori
care se modific prin hotrâre a Guvernului, în funcie de evoluia indicilor de
preuri.
1.3.2. Organizarea contabilitii
Instituiile publice organizeaz şi conduc contabilitatea, de regul, în compartimente
distincte, conduse de ctre directorul economic, contabilul şef sau alt persoan împuternicit s
îndeplineasc aceast funcie. Aceste persoane trebuie s aib studii economice superioare şi
rspund împreun cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilitii, în
condiiile legii.
Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocup funcia de conducere a
compartimentului financiar–contabil şi care rspunde şi de activitatea de încasare a veniturilor şi de
plat a cheltuielilor sau, dup caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuii în cadrul
unei instituii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar–contabil sau persoana
care îndeplineşte aceste atribuii pe baz de contract, în condiiile legii.
Instituiile publice la care contabilitatea nu este organizat în compartimente distincte sau
care nu au personal încadrat cu contract individual de munc, potrivit legii, pot încheia contracte de
prestri de servicii pentru conducerea contabilitii şi întocmirea situaiilor financiare trimestriale şi
anuale cu societi comerciale de expertiz contabil sau cu persoane fizice autorizate, conform
legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementrilor privind achiziiile publice de
bunuri şi servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceast destinaie.
Persoanele care rspund de organizarea şi conducerea contabilitii trebuie s asigure,
potrivit legii, condiiile necesare pentru organizarea şi conducerea corect şi la zi a contabilitii,
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv, precum şi valorificarea
rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de întocmire a situaiilor financiare, depunerea la termen
a acestora la organele în drept, pstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaiilor
financiare, organizarea contabilitii de gestiune adaptate la specificul instituiei publice.
1.4. Sisteme de contabilitate
Contabilitatea în partid simpl. Este localizat în timp şi spaiu
în secolele XIII şi XIV, mai întâi în Italia şi, ulterior, şi în alte ri din Europa occidental; se
foloseşte şi în zilele noastre în contabilitatea afacerilor simple. Legea contabilitii nr. 82/1991,
astfel cum a fost modificat şi completat, prevede în legtur cu contabilitatea în partid simpl:
„Categoriile de persoane fizice şi juridice care pot ine contabilitatea în partid simpl, precum şi
sistemul de raportare al acestora se stabilesc prin ordin al ministrului finanelor publice”. În
13
instituiile publice elemente de contabilitate în partid simpl se întâlnesc la clasa a 8-a de conturi –
conturi în afara bilanului - cunoscute drept conturi de eviden şi control.
Specificul acestui sistem de contabilitate const în înregistrarea operaiilor economice în
aşa-zisul sistem al simplei înregistrri: valorile care intr în proces se înregistreaz în debitul
contului, iar în creditul aceluiaşi cont se înregistreaz valorile rezultate. Un agricultor, spre
exemplu, care cultiv cereale: grâu, porumb, orz ş.a., deschide câte un cont pentru fiecare cultur. În
debitul fiecrui cont va înregistra cheltuielile (cu artura, smâna, pentru fertilizare, erbicidare
etc.). În creditul fiecrui cont va înregistra cantitativ şi valoric recolta obinut şi destinaia acesteia:
pentru consumul familial, pentru smân, pentru pia, eventual restituiri în contul unor
împrumuturi etc.
Exemplu de contabilitate în partid simpl în instituiile publice.
Contul 8033 „Valori materiale primite în pstrare sau custodie ” se foloseşte pentru
evidena valorilor materiale primite spre pstrare sau custodie pe baz de act de predare – primire
(scoatere) din custodie. În debitul contului se înregistreaz valoarea materialelor (bunurilor) primite
în custodie, iar în credit – valoarea aceloraşi materiale (bunuri) ieşite din custodie ca urmare a
restituirii, casrii, lipsurilor de inventar etc. Valorile se înregistreaz, atât în debit cât şi în credit, la
preurile trecute în documentele justificative. Contabilitatea analitic se ine pe beneficiari cu
indicarea felului, cantitii, valorii, magaziei (gestionarului).
Sistemul de contabilitate în partid simpl „este superior celor care l-au precedat prin
aceea c are la baz criterii raionale de organizare şi permite urmrirea mişcrilor de valori, în mod
distinct, potrivit naturii şi destinaiei lor.”
6
Contabilitatea în partid simpl a reprezentat un progres real pe scara evolutiv a
contabilitii, fapt dovedit, aşa cum s-a artat mai sus, de virtuile, precum şi de longevitatea
acesteia. Sistemul are îns şi limite: nu reflect procesele economice în interdependena acestora, nu
evideniaz transformrile suferite de patrimoniu în întregul su, nu serveşte, decât secvenial, ca
baz pentru stabilirea rezultatelor financiare.
Contabilitatea în partid dubl. Dezvoltarea vieii economice a impus şi perfecionarea
sistemului de contabilitate în partid simpl, altdat singurul în funciune. Prin sine însşi,
contabilitatea în partid simpl nu mai putea asigura realizarea obiectului contabilitii: reflectarea
patrimoniului în complexitatea sa. Ca urmare, treptat, s-a impus întocmirea de noi documente,
completarea de noi registre. Datorit acumulrilor în timp pe toate planurile, s-a impus un sistem
nou de contabilitate: cel în partid dubl. Acesta se bazeaz pe principii şi tehnici perfecionate de
reflectare a operaiilor economice, dar şi a formelor de eviden economic.
Contabilitatea în partid dubl asigur evidena mişcrilor şi transformrilor produse în
structura patrimoniului, permite stabilirea situaiei patrimoniale la momentele dorite şi, implicit, a
rezultatelor financiare. Acest sistem evoluat de contabilitate s-a impus la sfârşitul secolului al XV-
lea; acesta fiind prezentat în lucrarea fundamental: Summa de Arithmetica, Geometria,
Proportioni et Proportionalita. Apariia acestei lucrri, şi a altora în acel timp, face ca Italia s fie
considerat patria contabilitii în partid dubl, iar Veneia – leagnul acestui sistem.
7
Contabilitatea în partid dubl are la baz dubla înregistrare a fondurilor, dup modul de
procurare şi modul de întrebuinare a acestora. Operaiile economice se înregistreaz în conturi dup
sistemul dublei înregistrri: în debitul unui cont şi, concomitent, în creditul altui cont. Reflectarea
operaiilor în conturi se efectueaz în ordine cronologic, iar relaiile reciproce dintre conturi se
realizeaz prin articole contabile.
Contabilitatea în partid dubl se bazeaz pe registre ajuttoare, unele preluate din
sistemul de contabilitate în partid simpl: cartea mare, registrul-jurnal, registrul-inventar ş.a.
Caracterul de noutate în utilizarea registrelor a constat în uniformizarea modelelor, imprimatelor, a
coninutului acestora şi a modului de completare şi utilizare.
Încercrile de clasificare şi reclasificare a conturilor au fost permanente şi continu şi
astzi.

6
Gh. Enache – Bazele contabilitii. Editura Ştiinific şi Enciclopedic, Bucureşti, 1977, p.241.
7
Demetrescu, C.G. – Istoria contabilitii, Editura Ştiinific, Bucureşti, 1972, p.68.
14
Contabilitatea în partizi multiple. Este de dat mai recent, în secolul XX, şi este rezultatul
evoluiei contabilitii, dar şi a globalizrii relaiilor economice. Apariia sistemului de contabilitate
în partid multipl a fost posibil datorit informatizrii, utilizrii metodelor matematice moderne.
Dubla reprezentare a fondurilor şi dubla înregistrare a operaiilor economice în sistemele de
contabilitate prezentate mai sus se dovedesc insuficiente în raport cu complexitatea activitilor şi
relaiilor societilor multinaionale.
În sistemul de contabilitate în partid multipl se propune folosirea conturilor bugetare de
venituri şi cheltuieli, de felul celor în care se ine evidena fondurilor speciale. Numrul fondurilor
speciale existente la un moment dat d numrul partizilor, fiecare fond având o gestiune proprie.
Prin asimilare, sucursalele, filialele, uzinele societilor multinaionale sunt considerate partizi
autonome care încorporeaz şi elemente de contabilitate autohton, constituindu-se la societatea-
mam în sistemul de partizi multiple. Funcia de control realizat în sistemul de contabilitate în
partizi multiple este îndeplinit mai bine de acest sistem de contabilitate.
1.5. Moneda şi cursul de înregistrare
Contabilitatea operaiunilor economico–financiare se ine în limba român şi în moned
naional. Contabilitatea operaiunilor efectuate în valut se ine atât în moned naional, cât şi în
valut, potrivit reglementrilor elaborate în acest sens.
Operaiunile privind încasrile şi plile în valut se înregistreaz în contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Naional a României.
La data întocmirii situaiilor financiare, elementele monetare exprimate în valut
(disponibiliti şi alte elemente asimilate, creane şi datorii) se reevalueaz la cursul comunicat de
Banca Naional a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
Înregistrarea în contabilitatea instituiilor publice a operaiunilor privind contribuia
financiar nerambursabil a Comunitii Europene se efectueaz în EURO şi în lei, la cursul INFO–
euro.
Cursul INFO–euro reprezint rata de schimb între euro şi moneda naional şi este
comunicat de Banca Central European.
Cursul INFO–euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operaiunilor din luna curent
(n), sau poate fi cel din penultima zi lucrtoare a lunii precedente (n-1). Acest curs va fi utilizat de
ctre toate instituiile publice care efectueaz operaiuni financiare din fonduri comunitare PHARE,
ISPA etc., respectiv: Agenii şi/sau Autoriti de Implementare, instituiile publice ca beneficiari
finali ai fondurilor respective, sub diverse forme: disponibiliti, bunuri, servicii.
Elementele monetare exprimate în euro: disponibiliti şi depozite bancare, creane şi
datorii, se reevalueaz la cursul INFO–euro comunicat în penultima zi lucrtoare a lunii în care se
întocmesc situaiile financiare.
1.6. Forma de înregistrare în contabilitate
Formele de înregistrare în contabilitate reprezint sistemul de registre, formulare şi
documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologic şi sistematic în
contabilitate a operaiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciiului bugetar.
La instituiile publice, forma de înregistrare în contabilitate a operaiunilor economico-
financiare este "maestru-şah".
În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah", principalele registre şi formulare care se
utilizeaz sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar, cartea-mare şi balana de verificare.
La instituiile publice se poate folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-şah
simplificat". În acest caz, contabilitatea sintetic se ine pe "Fişe de cont pentru operaii diverse",
deschise pentru fiecare cont sintetic în cartea-mare (şah), iar contabilitatea analitic se ine pe fişele
menionate la forma de înregistrare "maestru-şah".
Evidena analitic a creditelor bugetare, plilor de cas şi a cheltuielilor efective se ine cu
ajutorul "Fişei pentru operaii bugetare".
15
1.7. Documente justificative şi registrele de contabilitate
Deinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi şi
obligaii, precum şi efectuarea de operaiuni economice, fr s fie înregistrate în contabilitate,
constituie contravenii la Legea contabilitii, dac nu sunt svârşite în astfel de condiii încât,
potrivit legii, s fie considerate infraciuni.
Instituiile publice consemneaz în documente justificative operaiunile economico–
financiare în momentul efecturii lor pe baza crora se fac înregistrri în jurnale, fişe şi alte
documente contabile dup caz.
Documentele care stau la baza înregistrrilor în contabilitate pot dobândi calitatea de
document justificativ numai în condiiile în care furnizeaz toate informaiile prevzute de normele
legale în vigoare.
Documentele justificative care stau la baza înregistrrilor în contabilitate angajeaz
rspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat
în contabilitate, dup caz.
Documentele justificative trebuie s cuprind urmtoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea şi, dup caz, sediul unitii care întocmeşte documentul;
- numrul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menionarea prilor care particip la efectuarea operaiunii economico–financiare
(când este cazul);
- coninutul operaiunii economico–financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal
al efecturii acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaiunii economico–financiare efectuate;
- numele şi prenumele, precum şi semnturile persoanelor care rspund de efectuarea
operaiunii economico–financiare, ale persoanelor cu atribuii de control financiar
preventiv şi ale persoanelor în drept s aprobe operaiunile respective, dup caz;
- alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiunilor efectuate.
Înregistrrile în contabilitate se efectueaz cronologic, prin respectarea succesiunii
documentelor dup data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic, în conturi
sintetice şi analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru forma de înregistrare în contabilitate
"maestru-şah".
Înregistrrile în contabilitate se pot face manual sau utilizând sistemele informatice de
prelucrare automat a datelor.
Registrele de contabilitate şi formularele comune pe economie, care nu au regim special
de înscriere şi numerotare, privind activitatea financiar şi contabil, pot fi adaptate în funcie de
specificul şi necesitile instituiilor publice, cu condiia respectrii coninutului minimal de
informaii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Acestea pot fi tipizate sau editate cu
ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automat a datelor.
Numrul de exemplare al formularelor care nu au regim special de înscriere şi numerotare
poate fi diferit de cel prevzut în reglementrile legale, în condiiile în care procedurile proprii
privind organizarea şi conducerea contabilitii impun acest lucru.
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar şi cartea mare.
Acestea se utilizeaz în strict concordan cu destinaia lor şi se prezint în mod ordonat
şi astfel completate încât s permit, în orice moment, identificarea şi controlul operaiunilor
contabile efectuate.
Registrele de contabilitate se pot prezenta sub form de registru, foi volante sau listri
informatice, dup caz.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de înregistrare cronologic şi
sistematic a modificrii elementelor de activ şi de pasiv ale instituiei.
Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituie public într-un singur exemplar, dup ce
a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidena instituiei.
16
Numerotarea filelor registrelor se va face în ordine cresctoare, iar volumele se vor
numerota în ordinea completrii lor.
Se întocmeşte zilnic sau lunar, dup caz, prin înregistrarea cronologic, fr ştersturi şi
spaii libere, a documentelor în care se reflect mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unitii.
Operaiunile de aceeaşi natur, realizate în acelaşi loc de activitate, pot fi recapitulate într-
un document centralizator, denumit jurnal-auxiliar, care st la baza înregistrrii în registrul-jurnal.
Instituiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaiunile de cas şi banc,
decontrile cu furnizorii, situaia încasrii-achitrii facturilor etc. Acestea pot înregistra în registrul-
jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale.
În condiiile conducerii contabilitii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare
automat a datelor, fiecare operaiune economico-financiar se va înregistra prin articole contabile,
în mod cronologic, dup data de întocmire sau de intrare a documentelor în unitate. În aceast
situaie, registrul-jurnal se editeaz lunar, iar paginile vor fi numerotate pe msura editrii lor.
În cazul în care o instituie public are uniti subordonate fr personalitate juridic, care
conduc contabilitatea pân la balana de verificare, registrul-jurnal se va conduce de ctre unitile
subordonate, cu condiia înregistrrii acestuia în evidena unitii.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistreaz toate
elementele de activ şi de pasiv grupate în funcie de natura lor, inventariate potrivit legii.
Registrul-inventar se întocmeşte de fiecare instituie public într-un singur exemplar, dup
ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidena instituiei.
Registrul-inventar se întocmeşte pe baz de inventar faptic la înfiinarea instituiei, cel
puin odat pe an pe parcursul funcionrii instituiei, cu ocazia fuziunii, divizrii sau încetrii
activitii, precum şi în alte situaii prevzute de lege.
În acest registru se înscriu, într-o form recapitulativ, elementele inventariate dup natura
lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica coninutul fiecrui post al bilanului.
Registrul-inventar se completeaz pe baza inventarierii faptice a fiecrui cont de activ şi
de pasiv. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în registrul-inventar au la baz listele de
inventariere sau alte documente care justific coninutul acestora.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în registrul-inventar se
înregistreaz soldurile existente la data inventarierii, la care se adaug rulajele intrrilor şi se scad
rulajele ieşirilor de la data inventarierii pân la data încheierii exerciiului.
În cazul în care o instituie public are uniti subordonate fr personalitate juridic, care
conduc contabilitatea pân la balana de verificare, registrul-inventar se va conduce de ctre
unitile subordonate, cu condiia înregistrrii acestuia în evidena unitii.
Registrul "Cartea mare" este un registru contabil obligatoriu în care se înregistreaz lunar
şi sistematic, prin regruparea conturilor, existena şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv, la un
moment dat.
Registrul cartea mare (şah) se întocmeşte într-un exemplar, lunar, separat pentru debitul şi
separat pentru creditul fiecrui cont sintetic, pe msura înregistrrii operaiunilor.
Cartea mare st la baza întocmirii balanei de verificare. Registrul cartea mare poate fi
înlocuit cu Fişa de cont pentru operaiuni diverse. Editarea crii mari se va efectua numai la cererea
organelor de control sau în funcie de necesitile proprii.
1.8. Balana de verificare
Balana de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitii
înregistrrilor contabile şi controlul concordanei dintre contabilitatea sintetic şi cea analitic,
precum şi principalul instrument pe baza cruia se întocmesc situaiile financiare.
Balana de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (şah),
respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont sintetic.
Pentru verificarea înregistrrilor în contabilitatea analitic se întocmesc balane de
verificare analitice. La instituiile publice, balanele de verificare sintetice se întocmesc lunar, iar
17
balanele de verificare analitice - cel mai târziu la sfârşitul perioadei pentru care se întocmesc
situaiile financiare.
Balana de verificare cuprinde pentru toate conturile instituiei urmtoarele elemente:
simbolul şi denumirea conturilor, în ordinea înscris în planul de conturi, soldurile iniiale sau
totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente, dup caz, rulajele curente debitoare şi
creditoare, totalul sumelor debitoare şi creditoare, soldurile finale debitoare şi creditoare. În balana
de verificare pentru luna ianuarie rubrica "solduri iniiale" se completeaz cu soldurile finale
debitoare şi creditoare ale lunii decembrie ale anului precedent.
1.9. Principiile şi conveniile contabile
Principiile, procedeele, conveniile contabile, ansamblul cunoştinelor necesare însuşirii
contabilitii s-au structurat în timp, au evoluat, şi evolueaz.
Contabilitatea, condus şi inut potrivit principiilor şi conveniilor proprii, asigur
prezentarea fidel a realitii. Aceasta este reflectat în situaii financiare, conturi de rezultat,
bilanuri contabile etc.
Sistemul unitar de norme, constituite în principii şi convenii contabile, sunt aplicabile
într-un teritoriu administrativ determinat, naional, sau, în cazul Uniunii Europene, teritoriul este cel
al rilor membre ale Comunitii Europene.
Principiile contabile. N-au fost niciodat aceleaşi. Acestea s-au diversificat în acord cu
evoluia contabilitii şi cu realitatea în care se foloseşte contabilitatea. Sunt principii contabile
reglementate explicit, considerate obligatorii a fi îndeplinite pentru ca realitatea s fie reflectat
fidel în lucrrile contabile. Fenomenul globalizrii atinge şi acest domeniu, în sensul c principiile
contabile sunt recunoscute şi se generalizeaz la scar multinaional. Pe lâng acestea, sunt şi
principii contabile nereglementate, utilizate în practic, unele în mod cutumiar.
În legislaia româneasc sunt reglementate urmtoarele principii contabile:
1. Principiul prudenei. Aplicarea acestui principiu are rolul s previn supraevaluarea
elementelor de activ şi a veniturilor, precum şi subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.
Natura uman în general este înclinat s fie favorabil activitilor care convin în detrimentul celor
care nu convin. Rolul activ al acestui principiu se rsfrânge şi asupra riscurilor, deprecierilor şi
pierderilor înregistrate – în mod natural sau inevitabil – în activiti din exerciiul curent sau
precedent, care trebuie avute în vedere. De asemenea, trebuie luate în considerare fapte viitoare care
prezint riscul de a afecta – favorabil sau nefavorabil – situaia financiar şi rezultatele unitii. În
cazul instituiilor publice, la încheierea exerciiului financiar se evideniaz distinct veniturile
efectiv încasate dintre cele certe, inclusiv transferuri, subvenii efective. Aşa–numitele rmşie –
veniturile certe cuvenite unui buget dar neîncasate în cursul exerciiului financiar – se urmresc în
continuare, existând îns riscul de a nu fi încasate integral. La rândul lor, veniturile anticipate
incumb un risc de evaluare. Concluzia este c, şi în contabilitatea public, trebuie s se in seama
de incertitudini, riscuri previzibile, de pierderi şi distrugeri în cazul calamitilor naturale, prin
manifestarea unei prudene ponderate. Aplicarea corect a acestui principiu depinde de capacitatea
managerial, de experiena personalului implicat în actul de conducere. Informaiile privind
coreciile rezultate din manifestarea unei atitudini prudente sunt utile proieciilor bugetare, dar şi
terilor (structuri ierarhice de conducere sau furnizori).
2. Principiul permanenei metodelor. Este vorba de necesitatea asigurrii continuitii
metodelor de evaluare şi calcul a activelor, datoriilor şi rezultatelor de la un exerciiu bugetar la
altul. Stabilitatea folosirii acestora favorizeaz analiza situaiilor financiare, asigur
comparabilitatea în timp a performanelor. În cazuri justificate şi in condiii prevzute de lege se
poate apela şi la alte metode (de evaluare, de calcul, de prezentare a rezultatelor etc.), dar despre
aceste schimbri ordonatorul de credite prezint raportri odat cu prezentarea bilanului. În anexele
la bilan se prezint fie note justificative în care sunt redate diferenele rezultate prin aplicarea
diferitelor metode, fie sunt redate separat situaiile financiare în cauz pentru a putea fi comparate
între ele. În cazul instituiilor publice schimbarea metodelor are efect mai mult asupra rezultatului,
18
eventual a patrimoniului, şi mai puin – sau deloc – un efect fiscal (ca în cazul operatorilor
economici).
3. Principiul continuitii activitii. Contabilitatea este organizat şi condus în instituiile
publice (dar şi la operatorii economici) în condiiile în care activitatea şi funciile acestora se
exercit fr a fi reduse semnificativ într-un viitor previzibil. Aciunea acestui principiu ine de
necesitatea gestionrii previzionale şi predictibile a resurselor, ceea ce se realizeaz şi cu ajutorul
contabilitii. Or, gestionarea previzional într-o instituie public priveşte patrimoniul încredinat
spre administrare acesteia, natura drepturilor şi obligaiilor rezultate din exercitarea atribuiilor ş.a.
Ca urmare, în lucrrile de bilan vor fi cuprinse acele informaii necesare a fi cunoscute de ctre cei
interesai, eventual, tocmai în cunoaşterea şi aprecierea certitudinii continurii activitii acesteia:
activul şi pasivul, cheltuielile şi veniturile evaluate la costul istoric, situaia patrimonial, financiar
şi rezultatele obinute pe exerciii financiare ş.a. În administraia public este mai puin posibil s se
înregistreze o situaie de incertitudine în continuarea activitii datorit specificului relaiilor dintre
instituii, specific care cuprinde o stare permanent de control bugetar şi financiar.
4. Principiul independenei exerciiului (specializrii sau
delimitrii perioadelor). Rezultatul exerciiului priveşte o perioad anume, precis determinat;
pentru instituiile publice aceast perioad este cunoscut sub denumirea de exerciiu bugetar, sau
an bugetar, care, în România şi în rile membre UE, coincide cu anul calendaristic. Determinarea
rezultatului aferent unei perioade anume prezint multe avantaje, ceea ce face s se constituie într-o
necesitate. Permite, în primul rând, cunoaşterea rezultatelor financiare a activitii desfşurate pe
fiecare exerciiu financiar şi, prin comparare, cu exerciiile anterioare. Se individualizeaz, totodat
ciclurile de activitate în condiiile meninerii independenei exerciiului curent fa de cele
precedente şi cele care urmeaz. În cazul instituiilor publice acestea privesc programarea, execuia
şi raportarea bugetar. Autoritile administrativ-teritoriale ale administraiei publice pot determina
obligaiile contribuabililor, colectarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor într-o perioad precis
determinat, ceea ce sprijin activitile de evaluare, de raportare statistic şi de eviden contabil.
Aplicarea principiului independenei exerciiului face necesar utilizarea conturilor de regularizare,
înregistrarea cheltuielilor de plat şi a veniturilor de încasat aferente perioadei (potrivit principiului
„accrual”: drepturile şi obligaiile se evideniaz în momentul constituirii şi nu în momentul
plii/încasrii acestora).
5. Principiul intangibilitii. Potrivit acestui principiu, bilanul de deschidere al unui
exerciiu trebuie s corespund cu bilanul de închidere al exerciiului precedent. Cerina acestui
principiu este aplicabil în contabilitate sine die, este una din aplicaiile cutumiare. Principiul
intangibilitii asigur continuitatea şi coerena informaiilor furnizate de situaiile financiare în
succesiunea temporal a acestora.
6. Principiul costului istoric. Costul istoric reprezint valoarea nominal a elementelor
patrimoniale la data achiziionrii acestora, respectiv la data înregistrrii acestora în contabilitate.
Potrivit acestui principiu, orice bun/valoare preluat în gestiune este înregistrat în contabilitate la
costul de intrare înscris în documentele justificative (care stau la baza înregistrrii). Toate
modificrile care intervin ulterior în valoarea acestora se opereaz cronologic în situaiile financiare
în care se reflect evoluia patrimonial a instituiei astfel încât, ori de câte ori se impune luarea unei
decizii privind finanarea sau se efectueaz raportri de bilan se face referire la costul istoric.
Opiunea pentru costul istoric are la baz faptul c este singurul cost consemnat în documente în
chiar momentul prelurii în patrimoniu, ceea ce-i confer un caracter verificabil, deci o determinare
obiectiv.
7. Principiul necompensrii. Respectarea acestui principiu presupune evaluarea şi
înregistrarea distinct în contabilitate a elementelor de activ şi a celor de pasiv, fiind interzis
compensarea între posturile de activ şi între posturile de pasiv, precum şi între venituri şi cheltuieli.
Respectarea acestui principiu asigur reprezentarea nedeformat a elementelor patrimoniale în
bilan, precum şi a cheltuielilor şi veniturilor perioadei şi, implicit, a fluxurilor monetare. Cum o
compensare poate ascunde ceva, având ca efect reducerea reprezentrii fidele a fenomenului redat
19
în postul respectiv de bilan, se impune respectarea întocmai a acestui principiu coroborat cu
principiul permanenei metodelor.
8. Principiul evalurii separate a elementelor de activ şi a celor de pasiv. Posturile în
bilan se compun din valori cumulate. Pentru stabilirea valorii totale a unui post de bilan se impune
determinarea separat a valorii fiecrui element de activ şi de pasiv, cele care compun postul
respectiv. Este evident legtura dintre acest principiu şi cel al necompensrii.
9. Principiul prevalenei economicului asupra juridicului (realitii). Informaiile
prezentate în conturile anuale trebuie s reflecte realitatea economic a operaiilor, nu numai forma
lor juridic. De exemplu, dac este vorba de reflectarea în contabilitate a modalitilor de finanare a
unui bun aceasta va privi atât latura juridic (aspectele de legalitate a plilor) cât şi latura
economic (modalitile, sursele din care se efectueaz acestea). Cadrul general pentru elaborarea
situaiilor financiare imprim acestui principiu o caracteristic calitativ în sensul c realitatea
economic oblig la reflectarea prin conturile de bilan a tuturor informaiilor financiare.
10. Principiul pragului de semnificaie (al importanei relative). În conturile anuale este
obligatoriu s se prezinte în mod distinct orice element care are o valoare semnificativ; omisiunea
sau prezentarea eronat a vreunui element semnificativ influeneaz deciziile economice. Pragul de
semnificaie depinde de mrimea elementului sau erorii apreciate în condiiile omisiunii sau
declarrii greşite. Prin contrast, elementele cu valori nesemnificative pot fi prezentate cumulat
(pentru a nu „încrca” situaiile financiare). În aprecierea importanei relative în practic apar
dificulti deoarece pot interveni aprecieri subiective (situaii şi evenimente semnificative pentru o
entitate pot s nu aib relevan pentru alt entitate). Ca urmare, se impune o selecie a faptelor,
situaiilor şi evenimentelor în mod real semnificative pentru a satisface nevoile generale de
supraveghere şi control.
1.10. Politici contabile
Acestea se stabilesc sub forma unui set de proceduri de ctre conducerea fiecrei instituii
publice pentru toate operaiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor justificative pân
la întocmirea situaiilor financiare trimestriale şi anuale.
Aceste proceduri trebuie elaborate de ctre specialişti în domeniul economic şi tehnic,
cunosctori ai specificului activitii desfşurate şi ai strategiei adoptate de instituie.
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baz ale contabilitii de
angajamente.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât s se asigure furnizarea, prin situaiile
financiare, a unor informaii care trebuie s fie:
a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice; şi
b) credibile în sensul c:
- reprezint fidel rezultatul patrimonial şi poziia financiar a instituiei publice;
- sunt neutre;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Modificri ale politicilor contabile sunt permise doar dac sunt cerute de lege sau au ca
rezultat informaii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaiunile instituiei publice.
Acest lucru trebuie menionat în notele explicative.
1.11. Informaii şi proceduri utile
1. Corectarea erorilor contabile. Eventualele erori constatate în
contabilitate, dup aprobarea şi depunerea situaiilor financiare, vor fi corectate în anul în care
acestea se constat.
Erorile contabile pot s apar ca urmare a unor greşeli matematice, greşelilor de aplicare a
politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii greşite a evenimentelor şi fraudelor.
Corectarea unor asemenea erori aferente exerciiilor precedente se efectueaz pe seama
rezultatului reportat.
20
În notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la
erorile constatate.
2. Momentul înregistrrii. Potrivit ordinii contabilitii de angajamente, efectele
tranzaciilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzaciile şi evenimentele se
produc şi nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este încasat sau pltit.
3. Comasarea prin absorbirea unei instituii publice de ctre o alt instituie public are ca
efect dizolvarea fr lichidare a instituiei care îşi înceteaz existena şi transmiterea patrimoniului
su ctre instituia public absorbant, în starea în care se gseşte la data comasrii.
Operaiile care trebuie efectuate, în situaia comasrii prin absorbire, divizare sau
dizolvare sunt:
* inventarierea patrimoniului în conformitate cu prevederile Legii contabilitii nr.
82/1991, republicat, şi cu normele privind inventarierea elementelor de activ şi de pasiv.
* întocmirea situaiilor financiare de încetarea activitii, pe formulare şi conform
metodologiei elaborate de Ministerul Finanelor Publice pentru instituii publice.
În cazul comasrii prin absorbire, instituia public absorbant dobândeşte toate bunurile,
drepturile şi obligaiile instituiei publice care îşi înceteaz activitatea şi care este absorbit.
Predarea-primirea activelor şi pasivelor instituiei absorbite, ctre instituia absorbant are loc dup
publicarea actului de reorganizare şi aprobarea de ctre ordonatorul principal de credite a
inventarului, situaiilor financiare şi contractelor în curs de execuie la data comasrii.
4. Evaluarea. Pentru evaluarea elementelor din bilan se aplic urmtoarele reguli:
a) Evaluarea la data intrrii în instituia public
La data intrrii în patrimoniu bunurile se evalueaz şi se înregistreaz în contabilitate la
valoarea de intrare, denumit valoare contabil (costul istoric), care se stabileşte astfel:
- la cost de achiziie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
- la cost de producie - pentru bunurile produse în instituie;
- la valoarea just - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit.
Costul de achiziie al bunurilor cuprinde:
a) Preul de cumprare, taxele de import şi alte taxe (cu excepia acelora pe care instituia
public le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte
cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective, cheltuieli cu montajul, probe
tehnologice ş.a.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ şi pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actual a
fiecrui element, denumit valoare de inventar, stabilit în funcie de utilitatea bunului, starea
acestuia şi preul pieei.
c) Evaluarea la încheierea exerciiului financiar
La încheierea exerciiului financiar, elementele de activ şi de pasiv de natura datoriilor se
evalueaz şi se reflect în situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu
rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii,
respectiv valoarea de inventar.
d) Evaluarea la data ieşirii din unitate
La data ieşirii din instituie sau la darea în consum, bunurile se
evalueaz şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
5. Costul de producie al unui bun cuprinde: costul de achiziie al materiilor prime şi
materialelor consumabile şi cheltuielile de producie direct atribuibile bunului.
6. Valoarea just a unui bun reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunvoie între dou pri aflate în cunoştin de cauz, în cadrul unei tranzacii cu preul determinat
obiectiv.
Pentru bunurile care au valoare de pia, valoarea just este identic cu valoarea de pia.
21
1.12. Arhivarea, pstrarea şi reconstituirea documentelor
Instituiile publice au obligaia pstrrii în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a
celorlalte documente contabile, precum şi a documentelor justificative care stau la baza
înregistrrilor în contabilitate.
Rspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de
credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii unitii beneficiare.
Registrele de contabilitate şi documentele justificative şi contabile se pot arhiva, în baza
unor contracte de prestri servicii, cu titlu oneros, de ctre alte persoane juridice române, care
dispun de condiii corespunztoare.
Termenul de pstrare a registrelor şi documentelor justificative şi contabile este de 10 ani
cu începere de la data încheierii exerciiului financiar în cursul cruia au fost întocmite, cu excepia
statelor de salarii, care se pstreaz timp de 50 de ani. Situaiile financiare anuale se pstreaz timp
de 50 de ani. În caz de încetare a activitii, instituiile publice predau documentele la arhivele
statului sau arhivele militare, dup caz. Arhivarea registrelor de contabilitate, a documentelor
justificative şi contabile se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru a putea fi
înregistrate în contabilitate, operaiunile economico-financiare trebuie s fie înscrise în documente
originale, întocmite sau reconstituite, potrivit legii. Orice persoan care constat pierderea,
sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaia s înştiineze în
scris, în termen de 24 de ore de la constatare, ordonatorul de credite sau alt persoan care are
obligaia gestionrii unitii respective. În cazul în care pierderea, sustragerea sau distrugerea
documentelor constituie infraciune, se înştiineaz imediat organele de urmrire penal.
Reconstituirea documentelor se face pe baza unui "dosar de reconstituire". Documentele
reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil meniunea "RECONSTITUIT", cu specificarea
numrului şi datei dispoziiei pe baza creia s-a fcut reconstituirea. Documentele reconstituite
potrivit legii constituie baza legal pentru efectuarea înregistrrilor în contabilitate.
1.13. Sistemul informatic
Sistemul informatic de prelucrare automat a datelor la nivelul fiecrei instituii trebuie s
asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile
aplicabile, controlul şi pstrarea acestora pe suporturi tehnice. La elaborarea şi adaptarea
programelor informatice trebuie avute în vedere criteriile minimale pentru programele informatice
utilizate în activitatea financiar şi contabil, potrivit reglementrilor legale în vigoare.
Unitile de informatic sau persoanele care efectueaz lucrri cu ajutorul sistemului
informatic de prelucrare automat a datelor poart rspunderea prelucrrii cu exactitate a
informaiilor din documente, iar beneficiarii rspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care
le transmit pentru prelucrare. Responsabilitile ce revin personalului instituiei cu privire la
utilizarea sistemului informatic de prelucrare automat a datelor se stabilesc prin regulamente
interne. Din punct de vedere al bazei de date trebuie s existe posibilitatea reconstituirii în orice
moment a coninutului registrelor, jurnalelor şi altor documente financiar-contabile.
1.14. Exerciiul financiar
Exerciiul financiar reprezint perioada pentru care trebuie întocmite situaiile financiare
anuale şi, de regul, coincide cu anul calendaristic. Durata exerciiului financiar este de 12 luni.
Exerciiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepia primului an de
activitate, când acesta începe la data înfiinrii instituiei publice, potrivit legii.

Materiale bibliografice obligatorii
1. Pitulice, Cosmina; Glvan, Mariana; Contabilitatea instituiilor publice din România, Editura
Contaplus, Ploieşti, 2007 (biblioteca SNSPA).
2. Ministerul Finanelor Publice – Ordinul ministrului finanelor publice Nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilitii patrimoniului
22
institu turi pentru instituiile publice şi intruciunile de aplicare a
a s
iilor publice şi Planul de con
ce tuia (www.monitoruloficial.ro).

Întiebăii iecapitulative:
ublice.

1. Cum se uefineşte contabilitatea instituțiiloi p

2. Caie sunt piincipiile îniegistiăiii şi țineiii contabilității.
ntabilitatea ue angajamente.
S. Piezentati piincipiul continuității activității.
4. Analizați tieceiea ue la contabilitatea ue casă la co
S. Sistemul oiuonatoiiloi ue cieuite. Befiniție şi iol.
23
Modulul 2: EVIDENŢA ACTIVELOR ÎN  
CONTABILITATEA PUBLICĂ 



Obiectivele modulului:

• Definirea activelor în administraia public
• Identificarea diferenei dintre acele bunuri care se folosesc pe o perioad mai mare
de un an, îns valoarea lor este diferit, mai exact activele fixe şi obiectele de
inventar
• Modul de eviden al activelor fixe, circulante şi financiare prin reflectarea lor în
contabilitate

Activele în administraia public
Din fig. 1 (p.36) rezult natura material a elementelor nefinanciare de activ din
patrimoniul administraiei publice, privit ca sistem. Sunt denumite generic active pentru faptul c
au un rol activ în funcionarea autoritilor/instituiilor de administraie public şi, ca urmare, pentru
faptul c sunt reflectate în activul bilanului.
Şi activele financiare se pot prezenta ca imobilizri. Activele nefinanciare sunt imobilizri:
corporale (tangibile) şi necorporale (intangibile). Fiecare activ – corporal sau necorporal – este
caracterizat sub aspect valoric prin:
• Valoarea sa iniial, de intrare (contabil);
• Valoarea la începutul exerciiului financiar;
• (eventual) modificarea valorii în timpul exerciiului financiar;
• Valoarea activului în cauz la sfârşitul exerciiului financiar.
În cursul exerciiului financiar pot avea loc intrri şi/sau ieşiri de
active. Intrrile au loc prin achiziionare, intrri din producie proprie, prin donaii, sponsorizri,
transferuri ş.a. Valorile de intrare sunt diferite, potrivit specificului modului de dobândire. Ieşirile
au loc prin casare, vânzare, transfer ş.a.
Imobilizri necorporale. Sunt active fixe necorporale, intangibile. În fig. 1 sunt date
exemple din categoria imobilizrilor necorporale.
O categorie distinct o reprezint imobilizrile necorporale în curs. Sunt acele imobilizri
necorporale neterminate pân la sfârşitul perioadei. Acestea sunt evaluate la costul de producie,
respectiv costul de achiziie.
Evaluarea iniial, ca şi cea la data bilanului, a imobilizrilor necorporale se efectueaz la
costul de achiziie (dac sunt cumprate)sau la costul de producie (dac sunt produse în unitate). În
unele situaii (de exemplu donaii, sponsorizri, imobilizri primite cu titlu gratuit) evaluarea are loc
pe baza preurilor produselor similare existente pe pia sau este simulat o estimare a preului la
care aceste active ar putea fi achiziionate pe pia la data înregistrrii în conturi. Acestea urmeaz a
se înregistra în contabilitate la valoarea just.
Valoarea just a unui bun reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunvoie între dou pri aflate în cunoştin de cauz, în cadrul unei tranzacii cu preul determinat
obiectiv. Conturile în care se înregistreaz imobilizrile necorporale sunt de activ: se debiteaz cu
valoarea intrrilor, se crediteaz cu valoarea ieşirilor, au sold final debitor, care exprim valoarea
imobilizrilor necorporale aflate în patrimoniul instituiei publice la acel moment.

Exemple:
Contul 203 – „Cheltuieli de dezvoltare”. Sunt acele cheltuieli fcute pentru aplicarea
rezultatelor cercetrii sau a altor cunoştine, în scopul realizrii de produse sau servicii noi sau
îmbuntite substanial, înaintea începerii produciei de serie. De natura cheltuielilor de dezvoltare
24
sunt şi cele efectuate pentru: a) proiectarea, construcia şi testarea produciei intermediare (de
exemplu, producia din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor şi modelelor; b)
proiectarea uneltelor, sculelor, matrielor care implic tehnologie nou; c) proiectarea, construcia şi
operarea unei uzine pilot care nu este fezabil din punct de vedere economic pentru producia pe
scar larg. Cheltuielile de dezvoltare se eşaloneaz pe durata mai multor exerciii financiare.
Contul 205 – „Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi şi active similare”.
Pot fi achiziionate sau dobândite pe alte ci, ceea ce determin costul la care acestea sunt
înregistrate în contabilitate.
Momentul înregistrrii în contabilitate al activelor fixe necorporale este cel al transferului
de proprietate (dac sunt achiziionate cu titlu oneros) sau cel al întocmirii documentelor (dac sunt
construite sau produse de instituie, respectiv primite cu titlu gratuit). Când sunt cumprate,
valoarea iniial a imobilizrilor necorporale coincide cu costul de achiziie. Dac sunt produse pe
cont propriu valoarea de înregistrare este dat de costul de producie . Când nu este cazul a unei
procurri, nici a provenirii din producie proprie (donaie, ş.a) valoarea iniial se stabileşte pe baza
preurilor produselor similare, constate pe pia.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal – dup cumprarea sau finalizarea
acestuia – se înregistreaz în conturile de cheltuieli, când acestea sunt efectuate. Cheltuielile
ulterioare vor majora costul activului în cauz atunci când este probabil c aceste cheltuieli vor avea
ca rezultat îmbuntirea parametrilor tehnici iniiali, creşterea performanelor acestuia.
La data bilanului un activ necorporal este prezentat în bilan la o anumit valoare: aceasta
este valoarea de achiziie sau de producie a activului în cauz, mai puin amortizarea şi
provizioanele cumulate din depreciere. Operaia în sine este una de ajustarea a valorii: utilizarea
activelor fiind limitat în timp, prin asemenea ajustri se asigur o depreciere sistematic, în
concordan cu natura activului respectiv. Amortizarea reprezint expresia bneasc a uzurii unui
activ. (Este o ajustare de valoare cu caracter permanent, spre deosebire de ajustrile provizorii
pentru depreciere). Amortizarea se înregistreaz lunar, începând cu luna urmtoare drii în folosin
sau punerii în funciune a activului.
Amortizarea anual se calculeaz prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a
activelor fixe necorporale. Cota de amortizare se determin ca raport între 100 şi durata normal de
utilizare prevzut de lege. Valoarea amortizabil a unui activ trebuie s fie eşalonat sistematic de-
a lungul duratei sale de via. În cazul constatrii unei deprecieri ireversibile (definitive) se va
proceda la constituirea unor amortizri suplimentare în vederea punerii de acord a valorii contabile
nete cu valoarea stabilit în momentul inventarierii.
Valoarea amortizabil a unui activ este determinat dup deducerea valorii sale reziduale.
O valoare rezidual, alta decât zero, presupune c unitatea intenioneaz s înstrineze actul înainte
de sfârşitul vieii sale economice, iar acest lucru trebuie s aib o mare certitudine. Astfel se merge
pe valoarea rezidual zero. Se practic mai multe metode de amortizare: liniar (uniform),
progresiv, regresiv, accelerat. În Regulamentul nr. 2909/2000 al C.E. se recomand metoda
amortizrii liniare. Pentru serviciile şi activitile economice, îndeosebi cele specifice unitilor
administrativ-teritoriale, se poate folosi oricare dintre metodele de amortizare alese pe baza
raionamentului profesional.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz într-o perioad de cel mult 5 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite (contul 280). Înregistrrile de reprezentaii teatrale, programe de radio sau
televiziune, lucrri muzicale, evenimente sportive, lucrri literare, artistice ori recreative efectuate
pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizeaz. Programele informatice create de
instituiile publice, achiziionate sau dobândite pe alte ci se amortizare în funcie de durata
probabil de utilizare, care nu poate depşi 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite.
În cazul nerecuperrii integrale, pe calea amortizrii valorii contabile a activelor fixe
necorporale scoase din funciune, valoarea rmas neamortizat se include în cheltuielile
instituiilor publice, integral, la momentul scoaterii în funciune.
25
Pe lâng deprecierea ireversibil a unui activ este posibil şi o depreciere reversibil,
relativ. În aceast situaie se constituie provizioane care s reflecte deprecierea nedefinitiv sub
forma de ajustare. (Contul 290: „Ajustri pentru deprecierea activelor fixe necorporale).
Scoaterea din uz a unui activ – şi, deci, din bilan – are loc ca urmare a înstrinrii acestuia
sau când nu se mai aşteapt nici un beneficiu economic din folosina acestuia. Câştigurile sau
pierderile provenite prin scoaterea din uz sau înstrinarea unui activ trebuie s fie determinate ca o
diferen dintre încasrile nete aferente înstrinrii şi valoarea contabil a activului, şi trebuie
recunoscute ca venit sau cheltuial în contul de execuie (sau în contul de profit şi pierdere la
operatorii economici). Un activ poate fi schimbat cu unul similar, operaie în urma creia poate
rezulta un câştig, o pierdere sau o echivalen.
Periodic, imobilizrile necorporale sunt supuse reevalurii. Reevaluarea poate fi efectuat
anual (când rata inflaiei este ridicat), sau odat la 5 ani. Ministerul Finanelor Publice are
competena elaborrii de norme cu caracter general referitoare la reevaluarea imobilizrilor, urmând
ca ordonatorii principali de credite s elaboreze proceduri pentru bunurile cu caracter specific.
Evaluarea, ca şi reevaluarea, pot fi efectuate de evaluatori autorizai acolo unde exist fonduri
prevzute în buget cu aceast destinaie. Scopul normelor generale şi al celor specifice este de a-i
ajuta pe lucrtorii din cadrul instituiilor publice sa-şi rezolve singuri aceste problem. Rezultatele
reevalurii se înregistreaz în Contul 105: „Rezerve din reevaluare”.
Aplicaii contabile
Contul 203: „Cheltuieli de dezvoltare”
a) achiziionarea de lucrri şi proiecte de dezvoltare
203 = 404 (cu valoarea lucrrilor şi proiectelor
„Cheltuieli cumprate)
de dezvoltare” „Furnizori de active fixe”
b) înregistrarea veniturilor din producia proprie de active fixe necorporale
203 = 721 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor
„Cheltuieli primite)
de dezvoltare” „Venituri din producia de active fixe
necorporale”
c) înregistrarea veniturilor din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit
203 = 779 (cu valoarea bunurilor şi serviciilor
„Cheltuieli primite)
de dezvoltare” „Venituri din bunuri şi servicii primite
cu titlu gratuit”
d) înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare fcute pentru concesiuni, brevete etc.
205 = 203 (cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare
aferente acestor active)
„Concesiuni, brevete,
licene, mrci comerciale...”
e) înregistrarea amortizrii cheltuielilor de dezvoltare sczute din eviden:
280 = 203 (cu valoarea amortizrii cheltuielilor de dezvoltare
„Amortizri privind sczute din eviden)
activele fixe necorporale”
Contul 205: „Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi şi active
similare”
a) achiziionarea de concesiuni, brevete...etc.:
205 = 404 (cu valoarea concesiunilor, brevetelor...etc.
achiziionate de la furnizorii de active fixe)
„Furnizori de active fixe”
b) înregistrarea veniturilor din producia proprie de concesiuni, brevete...etc.:
205 = 721 (cu valoarea concesiunilor, brevetelor...etc.
realizate din producie proprie)
26
„Venituri din producia de active fixe necorporale”
c) înregistrarea amortizrii concesiunilor, brevetelor...etc. sczute din eviden:
280 = 205 (cu valoarea amortizrii concesiunilor,
„Amortizri privind brevetelor...etc. sczute din eviden)
activele fixe necorporale”
d) scderea valorii neamortizate a concesiunilor, brevetelor...etc. scoase din folosin:
691 = 205 (cu valoarea neamortizat aferent
concesiunilor, brevetelor...etc. scoase din folosin)
„Cheltuieli extraordinare
din operaiuni cu active fixe”
Imobilizri corporale. Sunt active fixe corporale, tangibile. Se folosesc pe o perioad mai
mare de un an, au o valoare de înregistrare mai mare decât cea stabilit la un moment dat prin act
normativ (hotrâre a guvernului) şi au o utilitate, îndeplinesc o funcionalitate specific. Fiecare
obiect singular, sau complex de obiecte, cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia, îndeplineşte în
mod independent o funcie distinct. În prezent sunt active fixe – corporale şi necorporale – cele
care au o valoare de înregistrare de peste 1500 lei. În contabilitatea european sunt active fixe cele
care au o valoare de înregistrare de peste 420 euro.
Contabilitatea sintetic a activelor fixe corporale se ine pe categorii, iar contabilitatea
analitic pe fiecare obiect de eviden. În figura de mai jos sunt exemplificate activele fixe
corporale.
Terenuri şi amenajri de terenuri
Contabilitatea terenurilor se ine separat pentru: terenuri (cont 2111) şi amenajri la
terenuri (cont 2112). În contabilitatea analitic, terenurile pot fi evideniate pe urmtoarele grupe:
terenuri agricole, silvice, terenuri cu construcii/fr construcii, terenuri cu zcminte ş.a.
Amenajrile la terenuri cuprind lucrri cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie
electric, la lucrri de acces, cu împrejmuiri etc. Terenurile nu sunt supuse amortizrii, dar
amenajrile la terenuri se amortizeaz pe o durat de 10 ani.
Construcii
Se evideniaz pe grupe, subgrupe, clase şi subclase, potrivit Catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe aprobate prin hotrâre a
Guvernului.
Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaii
Se evideniaz pe grupe, subgrupe, clase şi subclase.
Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie ş.a active corporale
Se evideniaz pe grupe, subgrupe, clase şi subclase.
Imobilizri financiare. Sunt recunoscute şi ca active financiare. Se prezint sub form de
mijloace de plat şi/sau de creane financiare. În patrimoniul instituiilor publice se regsesc ca
imobilizri financiare titlurile de participare şi creanele imobilizate.
Titlurile de participare reprezint drepturile sub form de aciuni deinute de o instituie
public în capitalul unei societi comerciale. De exemplu, ministerele pot deine aciuni în capitalul
social al unor societi comerciale ale cror datorii ctre buget au fost convertite în aciuni, precum
şi primriile care dein aciuni în capitalul social al unor societi comerciale.
Creanele imobilizate se grupeaz în împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creane
imobilizate. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistreaz sumele acordate terilor în
baza unor contracte pentru care instituia percepe dobânzi, potrivit legii. La alte creane imobilizate
se cuprind: garaniile, depozitele şi cauiunile depuse de instituia public la teri.
Imobilizrile financiare recunoscute ca active se evalueaz la costul de achiziie sau la
valoarea determinat prin contractul de achiziie a acestora. Cheltuielile ulterioare privind
achiziionarea imobilizrilor financiare se înregistreaz în cheltuielile de exploatare ale exerciiului.
Imobilizrile financiare sunt prezentate în bilan la valoarea curent de pia.
Activele circulante. Pe lâng activele fixe şi activele financiare, instituiile publice dein
şi active circulante.
27
Un activ este circulant atunci când:
• este achiziionat, sau produs, pentru consumul propriu sau în scopul comercializrii;
• este reprezentat de creane curente (aferente ciclului de exploatare);
• este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar, a cror utilizare nu este
restricionat.
(Ciclu de exploatare: reprezint perioada de timp dintre achiziionarea materiilor prime care
intr într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent
de numerar). (Prin echivalene de numerar se îneleg investiiile financiare pe termen scurt, uşor
convertibile în numerar şi al cror risc la schimbare a valorii este nesemnificativ).
În categoria activelor circulante se cuprind:
• stocurile;
• terii;
• investiii financiare pe termen scurt.
Stocurile reprezint bunuri şi servicii produse în perioada curent sau într-o perioad
anterioar, care sunt conservate în vederea vânzrii, sau utilizrii în producie, sau cu alte destinaii
la o dat ulterioar. Stocurile cuprind: materii prime şi semifabricate, producia neterminat,
produse finite şi bunuri destinate vânzrii. Sunt incluse toate stocurile deinute de instituiile
publice, inclusiv stocurile de materii prime strategice şi de alte bunuri cu o importan deosebit
pentru economia naional.
Materiile prime particip direct la fabricarea produselor şi se regsesc integral sau parial
în produsul finit în starea lor iniial sau transformat. Sunt bunuri pe care proprietarul lor nu are
intenia s le revând, ci s la utilizeze ca intrri intermediare în procesul de producie.
Consumabilele (materiale) sunt materialele auxiliare, combustibilii, ambalajele, piesele de
schimb, seminele şi materialul de plantat, furajele, medicamentele, materialele sanitare ş.a., care
particip sau ajut la procesul de fabricaie sau de exploatare, fr a se regsi, de regul, în produsul
finit. Obiectele de inventar reprezint bunuri cu o valoare mai mic decât limita prevzut de lege
pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durat mai mic
de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de
protecie, de lucru, sportiv, îmbrcmintea special, S.D.V-urile – sculele, dispozitivele,
verificatoarele –, aparatele de msur şi control, ş.a). Prin caracteristicile lor, obiectele de inventar
sunt cunoscute şi ca obiecte de mic valoare sau de scurt durat.
Documentele aflate în coleciile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune, nu
sunt mijloace fixe; sunt înregistrate ca documente de inventar. Casarea documentelor din colecii se
aplic numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, dup o perioad de minimum 6 luni
de la achiziie.Urmrirea existenei obiectelor de inventar date în folosin se va realiza cu ajutorul
Fişei de eviden a obiectelor de inventar în folosin (cod de formular comun 14-3-9) în contul în
afara bilanului 8053 „Obiecte de inventar în folosin”.
Terii pentru instituiile publice sunt furnizorii, clienii, personalul, asigurrile sociale,
bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, decontrile referitoare la
fondurile nerambursabile de la Comunitatea European, debitorii şi creditorii diverşi pentru
decontrile între instituii publice, operaiunile ce nu pot fi înregistrate şi necesit clarificri
ulterioare ş.a. Contabilitatea terilor asigur evidena datoriilor şi creanelor instituiilor publice în
relaiile acesteia cu terii.
Contabilitatea activelor
La achiziionarea activelor fixe corporale se face înregistrarea:
682 = 404
„Chelt. cu activele „Furnizori de
fixe neamortizabile” active fixe”

La sfârşitul lunii contul 682 se închide:
121 = 682
28
„Rezultatul „Chelt. cu activele
patrimonial” fixe neamortizabile”
Furnizorii vor fi pltii din disponibil la bnci (fiind vorba de valori mai mari decât
plafonul de pli admis):
404 = 512.1
„Furnizori de „Conturi la
active fixe” bnci în lei”
Activele fixe corporale, înregistrate la achiziionare cum s-a artat mai sus, sunt
evideniate ca mijloace în conturile de activ:
- 211 – „Terenuri şi amenajri la terenuri”
- 212 – „Construcii”
- 213 – „Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaii”
- 214 – „Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie... alte active fixe
corporale”.
Aceleaşi active fixe corporale sunt evideniate – potrivit procedeului dublei înregistrri – ca fonduri
în conturile de pasiv:
- 101 – „Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului”
- 102 – „Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al statului”
- 103 – „Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al unitilor administrativ-
teritoriale”
- 104 – „Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al unitilor administrativ-
teritoriale”
Obiectele de inventar se înregistreaz la achiziionare:
303 = 401
„Materiale de natura „Furnizori”
obiectelor de inventar”
Odat achiziionate, obiectele de inventar se pot afla în magazie sau pot fi date în
folosin:
303.1 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie”
303.2 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosin”.
Obiectele de inventar degradate se scad din gestiune:
117 = 303
„Rezultatul reportat” „Materiale de natura
obiectelor de inventar”
Furnizorii de obiecte de inventar pot fi pltii din disponibilul la bnci sau prin casierie,
potrivit reglementrilor şi procedurilor (stabilite prin acte normative şi în cadrul instituiei).
Materialele consumabile sunt evideniate asemntor obiectelor de inventar, cu deosebirea
c sunt gestionate printr-un cont propriu acestora:
302 = 401
„Materiale consumabile” „Furnizori”
Şi în cazul scderii din gestiune a materialelor consumabile degradate se face
înregistrarea:
117 = 302
„Rezultatul reportat” „Materiale consumabile”
Din exemplele date mai sus rezult cum este folosit disponibilul la bnci (contul 512) în ce
priveşte achiziionarea activelor. La rândul su, disponibilul este alimentat pe mai multe ci:
512 = 461/prin încasri de la diverşi debitori;
„Conturi la bnci” „Debitori”
472/prin încasare de venituri în avans;
„Venituri înregistrate în avans”
519/prin obinerea de credite bancare pe
29
30
termen scurt;
„Împrumuturi pe termen scurt”
531/prin viramente din „cas”;
„Casa”
Valorile materiale şi bneşti gestionate într-o instituie public se grupeaz şi sub aspectul
naturii acestora în bunuri mobile şi bunuri imobile. În cele dou grupe de bunuri se cuprind:
mijloace fixe, obiecte de inventar, mijloace bneşti, aciuni ş.a.
Legea contabilitii nr. 82/1991, cu modificrile şi completrile ulterioare, prevede la art.
12 (2) c deinerea de valori materiale şi bneşti sub orice form şi cu orice titlu, a oricror drepturi
şi obligaii patrimoniale, precum şi efectuarea de operaii patrimoniale fr înregistrarea lor în
contabilitate sunt interzise. Deinerea, ca şi primirea şi eliberarea din depozite a bunurilor de orice
fel, fr documente justificative de intrare şi ieşire constituie contravenii, sau infraciuni. Amenzile
administrate în aplicarea prevederii de mai sus se suport de ctre persoanele vinovate (nu se trec pe
costuri).
2.1. Active fixe
Activele fixe sunt active deinute de ctre instituiile publice în scopul utilizrii lor pe
termen lung. Activele fixe includ activele fixe necorporale, activele fixe corporale şi activele
financiare (v. fig.1).
2.1.1. Active fixe necorporale
Sunt active fr substan fizic, care se utilizeaz pe o perioad mai mare de un an.
Contabilitatea sintetic a activelor fixe necorporale se ine pe categorii, iar contabilitatea
analitic pe feluri de active fixe necorporale.
Activele fixe necorporale cuprind:
- cheltuieli de dezvoltare;
- concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi şi active similare, cu excepia
celor create intern de instituie;
- înregistrri ale reprezentaiilor teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrri
muzicale, evenimente sportive, lucrri literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi
magnetice sau alte suporturi;
- alte active fixe necorporale;
- avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuie.
Activele fixe necorporale se înregistreaz în momentul transferului dreptului de
proprietate (dac sunt achiziionate cu titlu oneros) sau în momentul întocmirii documentelor (dac
sunt construite sau produse de instituie, respectiv primite cu titlu gratuit).
Activele fixe necorporale sunt evaluate iniial la:
- costul de achiziie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de producie, pentru cele construite sau produse de instituie;
- valoarea just pentru cele primite gratuit (ex. donaii, sponsorizri).
Valoarea just se determin pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de evaluatori autorizai.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal dup achiziionarea, finalizarea
acestuia sau primirea cu titlu gratuit, care au drept scop meninerea parametrilor funcionali stabilii
iniial, se înregistreaz în conturile de cheltuieli atunci când sunt efectuate.
Fig.1. Activele în administraia public

31
FINANCIARE titluri de participare (ex: aciuni)
alte titluri imobilizate (ex: obligaiuni)
creane imobilizate (ex: împrumuturi pe termen lung,
garanii, depozite la teri)
ACTIVE
terenuri, amenajri terenuri
CORPORALE cldiri, construcii
maşini, echipamente
NEFINANCIARE animale (de munc, de prod., de prsil)
(FIXE) plantaii (pe rod)
mobilier, birotic

zcminte
NECORPORALE rezerve de ap
prospec. miniere, petrolifere
programe software
opere artist. (orig.)
cheltuieli de dezvoltare
concesiuni/ brevete/ licene/ mrci comerciale
înregistrri pe pelicule, benzi magnetice, ş.a.
alte active fixe necorporale

materii prime
NEFINANCIARE STOCURI materiale consumabile
(CIRCULANTE) obiecte de inventar
materiale de rezerv de stat şi de mobilizare
alte stocuri

Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci când au ca efect
îmbuntirea performanelor fa de parametrii funcionali stabilii iniial.Un activ fix necorporal
trebuie evaluat la data bilanului şi prezentat în bilan la valoarea de intrare, mai puin ajustrile
cumulate de valoare.
Ajustrile de valoare cuprind toate coreciile destinate s in seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanului, indiferent dac acea reducere este sau nu
definitiv. Ajustrile de valoare pot fi ajustri permanente, denumite şi amortizri, şi/sau ajustri
provizorii, denumite şi ajustri pentru depreciere, în funcie de caracterul permanent, sau
provizoriu, al deprecierii activelor fixe necorporale.
Amortizarea. Valoarea amortizabil reprezint valoarea contabil a activului fix necorporal
ce trebuie înregistrat în mod sistematic pe parcursul duratei de via utile. Instituiile publice
amortizeaz activele fixe necorporale utilizând metoda amortizrii liniare.
Amortizarea se înregistreaz lunar, începând cu luna urmtoare drii în folosin sau
punerii în funciune a activului, dup caz. Amortizarea anual se calculeaz prin aplicarea cotei de
amortizare la valoarea de intrare a activelor fixe necorporale.
Cota de amortizare se determin ca raport între 100 şi durata normal de utilizare
prevzut de lege.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaz într-o perioad de cel mult 5 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite. Evidena acestora se ine în contul 280 „Amortizri privind activele fixe
necorporale”.
Exemplu: valoarea unui brevet este de 6000 lei. Durata normal de utilizare a acestuia este
de 6 ani.
Cota de amortizare:
6
100
= 16,66
Amortizarea anual: 16,66 x 6000 lei = 999,6 lei
Amortizarea lunar: 999,6 lei : 12 = 83,30 lei
Concesiunile, brevetele, licenele, mrcile comerciale, drepturile şi activele similare,
achiziionate sau dobândite pe alte ci se amortizeaz pe durata prevzut pentru utilizarea lor de
ctre instituiile publice care le dein. Înregistrrile de reprezentaii teatrale, programe de radio sau
televiziune, lucrri muzicale, evenimente sportive, lucrri literare, artistice ori recreative efectuate
pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizeaz.
Programele informatice create de instituiile publice, achiziionate sau dobândite pe alte
ci, se amortizeaz în funcie de durata probabil de utilizare, care nu poate depşi o perioad de 5
ani, cu aprobarea ordonatorului de credite. În cazul nerecuperrii integrale, pe calea amortizrii, a
valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din funciune, valoarea rmas neamortizat se
include în cheltuielile instituiilor publice, integral, la momentul scoaterii acestora din funciune.
Ajustri pentru depreciere. Instituiile publice pot înregistra ajustri pentru deprecierea
activelor fixe necorporale la sfârşitul exerciiului financiar, pe seama cheltuielilor.
În situaia în care ajustarea devine total sau parial fr obiect, întrucât motivele care au
dus la reflectarea acesteia au încetat s mai existe într-o anumit msur, atunci acea ajustare
trebuie diminuat sau anulat printr-o reluare corespunztoare la venituri.
În situaia în care se constat o depreciere suplimentar fa de cea care a fost reflectat,
ajustarea trebuie majorat.
Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare în situaiile:
- încetrii sau apropierii momentului încetrii cererii sau nevoii de servicii furnizate de
activ;
- bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat;
- exist o decizie de oprire a construciei unui activ înainte de
terminare sau punere în funciune;
- performana sa în furnizarea serviciilor este inferioar celei
preconizate;
- modificri de tehnologie sau legislaie în domeniu.
Reevaluarea. Se efectueaz în baza unor reglementri legale sau de ctre evaluatori
autorizai. Rezultatele reevalurii se înregistreaz în contabilitate în contul 105 „Rezerve din
reevaluare”.
2.1.2. Active fixe corporale
Sunt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaz ca
atare şi care îndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: au valoare de intrare mai mare decât limita
stabilit prin hotrâre a Guvernului (v. pag.24) şi o durat normal de utilizare mai mare de un an.
Contabilitatea sintetic a activelor fixe corporale se ine pe categorii, iar contabilitatea
analitic pe fiecare obiect de eviden, prin care se înelege obiectul singular sau complexul de
obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia, destinat s îndeplineasc în mod independent,
în totalitate, o funcie distinct.
Activele fixe corporale cuprind:
- terenuri şi amenajri la terenuri;
- construcii;
- instalaii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaii;
- mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a
valorilor umane şi materiale şi alte active corporale;
- avansuri şi active fixe corporale în curs de execuie.
Domeniul public şi privat al comunitilor locale şi instituiilor publice centrale este stabilit
prin legi speciale.
Exemplu: Conturi analitice Conturi sintetice
(distinct pentru terenurile din domeniul public
de cele din domeniul privat)

211 211.1 •terenuri agricole
„Terenuri şi „Terenuri” •terenuri silvice
amenajri la terenuri” •terenuri fr construcii
•terenuri cu construcii
•terenuri cu zcminte
•alte terenuri neamenajate

211.2 • terenuri racordate la
„Amenajri la sistemul de energie
la terenuri” electric/ap potabil
•terenuri pe care s-au
efectuat lucrri de acces
•terenuri împrejmuite
•terenuri amenaj. piscicol
Momentul înregistrrii. Activele fixe corporale se înregistreaz la momentul transferului
dreptului de proprietate pentru cele achiziionate cu titlu oneros sau la data întocmirii documentelor
pentru cele construite sau produse de instituie, respectiv primite cu titlu gratuit.
Evaluarea. Iniial, activele fixe sunt evaluate la:
- costul de achiziie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de producie, pentru cele construite sau produse de
instituie;
- valoarea just pentru cele dobândite gratuit (ex. donaii,
sponsorizri).
Valoarea just se determin pe baza raportului întocmit de
specialişti şi cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluri efectuate de regul de
evaluatori autorizai.
33
Cheltuieli ulterioare. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal, dup
achiziionarea, finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit, care au drept scop meninerea
parametrilor funcionali stabilii iniial se înregistreaz în conturile de cheltuieli atunci când sunt
efectuate (ca reparaii curente).
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci când au ca efect
îmbuntirea performanelor, fa de parametrii funcionali stabilii iniial (modernizri) sau
mrirea duratei de via utile (reparaii capitale) şi conduc la obinerea de beneficii economice
viitoare.
Obinerea de beneficii economice viitoare se poate realiza fie direct prin creşterea
veniturilor, creşterea potenialului de servicii furnizate, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de
întreinere şi funcionare.
În cazul cldirilor, investiiile efectuate trebuie s asigure protecia valorilor umane şi
materiale şi îmbuntirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi modernizarea termic a
acestora.
La expirarea contractului de închiriere, valoarea investiiilor efectuate la activele fixe luate
cu acest titlu se scad din contabilitatea instituiei publice care le-a efectuat şi se înregistreaz în
contabilitatea instituiei care le are în patrimoniu, sau a agentului economic, pentru a majora
corespunztor valoarea de intrare a activelor fixe respective, potrivit contractelor încheiate.
Evaluarea la data bilanului. Un activ fix corporal trebuie prezentat în bilan la valoarea
de intrare mai puin ajustrile cumulate de valoare.
Ajustrile de valoare cuprind toate coreciile destinate s in seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanului, indiferent dac acea reducere este sau nu
definitiv.
Ajustrile de valoare pot fi ajustri permanente, denumite şi amortizri, şi/sau ajustri
provizorii, denumite şi ajustri pentru depreciere, în funcie de caracterul permanent sau provizoriu
al deprecierii activelor fixe corporale.
Amortizarea. Modalitatea de determinare este aceeaşi ca la activele fixe necorporale.
Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie, în concesiune sau în folosin gratuit
se calculeaz de ctre instituiile publice care le au în patrimoniu.
Amortizarea investiiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituiile
publice se înregistreaz de instituiile publice care au efectuat investiiile, pe perioada contractului
sau pe durata normal de utilizare rmas, dup caz.
La încetarea contractului, valoarea investiiilor nediminuat cu amortizarea calculat se
cedeaz instituiei publice care le are în patrimoniu sau agentului economic, dup caz, pentru a
majora corespunztor valoarea de intrare a activelor fixe corporale.
În procesul-verbal de predare-preluare a investiiei se va meniona şi valoarea amortizrii
investiiei, pentru ca instituia public care le are în patrimoniu sau agentul economic s poat
înregistra amortizarea corespunztoare noii valori de intrare.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituiilor publice se amortizeaz pe o durat
normal de funcionare cuprins în cadrul unei plaje de ani (durata minim şi maxim), existând
posibilitatea alegerii numrului de ani de amortizare în cadrul acestor durate. Astfel stabilit, durata
normal de funcionare a activului fix rmâne neschimbat pân la recuperarea integral a valorii de
intrare a acestuia.
În cazul nerecuperrii integrale, pe calea amortizrii, a valorii contabile a activelor fixe
corporale scoase din funciune, valoarea rmas neamortizat se include în cheltuielile instituiilor
publice, integral, la momentul scoaterii din funciune.
Ajustri pentru depreciere. Instituiile publice pot înregistra ajustri pentru deprecierea
activelor fixe corporale la sfârşitul exerciiului financiar, pe seama cheltuielilor.
În situaia în care ajustarea devine total sau parial fr obiect, întrucât motivele care au
dus la reflectarea acesteia au încetat s mai existe într-o anumit msur, atunci acea ajustare
trebuie diminuat sau anulat printr-o reluare corespunztoare la venituri.
34
În situaia în care se constat o depreciere suplimentar fa de cea care a fost reflectat,
ajustarea trebuie majorat.
Deprecierea unui activ fix corporal poate apare în aceleaşi situaii ca şi în cazul unui activ
fix necorporal, în plus putând interveni deteriorarea fizic a unui asemenea activ.
Reevaluarea. Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea just. Valoarea just
se determin pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesionişti calificai, membrii ai unui
organism profesional în domeniu.
În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniiale ca activ, valoarea unui activ fix corporal este
determinat pe baza reevalurii activului respectiv, valoarea rezultat din reevaluare va fi atribuit
activului, în locul costului de achiziie/costului de producie sau al oricrei alte valori atribuite
înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în
vedere valoarea acestuia, determinat în urma reevalurii.
Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel încât valoarea contabil s nu
difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilanului.
Diferena dintre valoarea rezultat în urma reevalurii şi valoarea la cost istoric trebuie
prezentat la rezerva din reevaluare.
Reevaluarea se efectueaz pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul
Finanelor Publice sau de ctre evaluatori autorizai.
Valorificarea şi scoaterea din funciune. Potrivit prevederilor legale în vigoare, pot fi
transmise fr plat orice fel de bunuri aflate în stare de funcionare, indiferent de durata de
folosin, dac acestea nu mai sunt necesare instituiei publice care le are în administrare, dar care
pot fi folosite în continuare de alt instituie public sau dac, potrivit reglementrilor în vigoare,
instituia nu mai are dreptul s utilizeze bunul respectiv.
Ca procedur, instituia public care disponibilizeaz bunuri va informa în scris alte
instituii publice pe care le consider c ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.
Transmiterea, fr plat, de la o instituie public la o alt instituie public, se va face pe
baz de proces-verbal de predare-preluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al instituiei
publice care a solicitat s îi fie transmis bunul respectiv, precum şi de ordonatorul de credite care îl
are în administrare.
Instituiile publice pot valorifica bunurile şi prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi,
similare, având cel puin aceeaşi parametri. În acest caz, bunurile valorificate prin schimb pot
reprezenta, dup caz, plata sau parte din plata datorat pentru bunurile noi care se achiziioneaz
conform prevederilor legislaiei privind achiziiile publice.
Scoaterea din funciune a activelor fixe corporale, necorporale şi în curs se face cu
aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dup caz.
La instituiile publice la care conductorii îndeplinesc atribuiile ordonatorilor teriari de
credite, scoaterea din funciune a activelor fixe corporale, necorporale şi în curs se va face cu
aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dup caz, în funcie de subordonare.
Activele fixe primite prin donaii şi/sau sponsorizri. Activele fixe corporale şi
necorporale primite ca donaii, sponsorizri sau cu titlu gratuit se înregistreaz în contabilitate la
valoarea just. Valoarea just se determin pe baza raportului întocmit de specialişti şi cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluri efectuate, de regul, de evaluatori autorizai.
2.1.3. Active financiare
Un activ financiar este orice activ care reprezint: depozite, un instrument de capitaluri
proprii al unei alte entiti, un drept contractual. Activele financiare cuprind:
- titluri de participare;
- alte titluri imobilizate;
- creane imobilizate.
Titlurile de participare reprezint drepturile sub form de aciuni deinute de stat sau
unitile administrativ-teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societi comerciale sau organisme
internaionale, a cror deinere pe o perioad îndelungat aduce venituri sub form de dividende.
35
Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligaiunile deinute de stat, a cror deinere
pe o perioad îndelungat aduce venituri sub form de dobânzi .
Creanele imobilizate reprezint drepturile instituiilor publice pentru împrumuturi
acordate pe termen lung şi alte creane pe termen lung, potrivit legii.
Contabilitatea creanelor imobilizate se ine pe urmtoarele categorii: a. împrumuturi
acordate pe termen lung şi b. alte creane imobilizate.
a. În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistreaz sumele acordate terilor în
baza unor contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi.
b. În categoria altor creane imobilizate intr: garaniile şi depozitele depuse de instituia
public la teri.
Iniial, activele financiare de natura titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate se
înregistreaz la momentul dobândirii acestora.
Împrumuturile acordate pe termen lung se înregistreaz în momentul constatrii dreptului
de crean respectiv.
Activele financiare se evalueaz la costul de achiziie sau valoarea determinat prin
contractul de dobândire a acestora; se prezint în bilan la valoarea de intrare, mai puin ajustrile
cumulate pentru pierderea de valoare.
Instituiile publice pot înregistra ajustri pentru pierderea de valoare a activelor financiare
la sfârşitul exerciiului financiar, pe seama cheltuielilor. În situaia în care ajustarea devine total sau
parial fr obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat s mai existe într-o
anumit msur, atunci acea ajustare trebuie diminuat sau anulat printr-o reluare corespunztoare
la venituri.
În situaia în care se constat o depreciere suplimentar fa de cea care a fost reflectat,
ajustarea trebuie majorat.
2.2. Active curente (circulante)
Un activ se clasific ca activ circulant (curent) atunci când:
- este achiziionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializrii şi se
aşteapt s fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanului;
- este reprezentat de creane aferente ciclului de exploatare;
- este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a cror utilizare nu este
restricionat.
Ciclul de exploatare reprezint perioada de timp dintre achiziionarea materiilor prime care
intr într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui
echivalent de trezorerie.
Activele circulante (curente) cuprind:
1. stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a
fost întocmit factura;
2. creane;
3. investiii pe termen scurt;
4. casa şi conturi la bnci.
2.2.1. Stocurile
Stocurile sunt active circulante:
a) deinute pentru a fi vândute pe parcursul desfşurrii normale a activitii;
b) în curs de producie în vederea vânzrii în procesul desfşurrii normale a activitii;
sau
c) sub form de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmeaz s fie folosite în
desfşurarea activitii curente a instituiei, în procesul de producie sau pentru prestarea de servicii.

36
În cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materialele de
natura obiectelor de inventar, produsele, animalele şi psrile, mrfurile, ambalajele, producia în
curs de execuie şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaie la teri.
Sunt incluse, de asemenea, stocurile de materii prime strategice şi de alte stocuri cu o
importan deosebit pentru economia naional.
Stocurile se înregistreaz iniial în contabilitate la costul de achiziie, costul de producie
sau valoarea just, dup caz.
Costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei şi prelucrrii,
precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se gsesc.
Costul de producie, sau de prelucrare a stocurilor, precum şi costul de producie al
activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente produciei, şi anume: materiale directe, energie
consumat în scopuri tehnologice, manoper direct şi alte cheltuieli directe de producie, precum şi
cota cheltuielilor indirecte de producie alocat în mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însrcinat cu supravegherea,
precum şi regiile corespunztoare.
Diferenele de pre fa de costul de achiziie sau de producie trebuie evideniate distinct
în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilan la o valoare mai mare decât
valoarea care se poate obine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se
diminueaz pân la valoarea realizabil net, prin reflectarea unei ajustri pentru depreciere.
Prin valoare realizabil net se înelege preul de vânzare estimat ce ar putea fi obinut pe
parcursul desfşurrii normale a activitii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,
atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzrii.
Instituiile publice pot înregistra ajustri pentru deprecierea stocurilor la sfârşitul
exerciiului financiar, pe seama cheltuielilor.
În situaia în care ajustarea devine total sau parial fr obiect, întrucât motivele care au
dus la reflectarea acesteia au încetat s mai existe într-o oarecare msur, atunci acea ajustare
trebuie diminuat sau anulat printr-o reluare corespunztoare la venituri.
De asemenea, dac se constat o depreciere suplimentar fa de cea care a fost reflectat,
ajustarea trebuie majorat.
În condiiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistreaz toate
operaiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a
stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
Inventarul intermitent const în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determin ca diferen
între valoarea stocului iniial plus valoarea intrrilor şi valoarea stocului final, determinat pe baza
inventarierii.
Scderea din gestiune a stocurilor. Potrivit prevederilor reglementrilor legale în vigoare,
scderea din contabilitate a unor pagube care nu se datoreaz culpei unei persoane se face în baza
aprobrii ordonatorului de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de credite ierarhic superior.
Pentru instituiile publice, limitele maxime de perisabilitate admise se aprob de
ordonatorul principal de credite. În acest scop, ministerele stabilesc limite proprii, care sunt supuse
spre avizare Ministerului Finanelor Publice.
Declasarea şi casarea unor bunuri materiale se aprob de ctre ordonatorul superior de
credite, respectiv principal sau secundar, dup caz.

2.2.2. Creane
Creanele aferente ciclului de exploatare provin din relaiile comerciale ocazionate de
achiziia unor materiale, materii prime care urmeaz s intre într-un proces de transformare,
prelucrare. Fiecrui ciclu de exploatare îi sunt aferente creane proprii. Creanele aferente ciclului
37
de exploatare sunt altele decât creanele imobilizate (ca drepturi ale instituiilor publice pentru
împrumuturi acordate de acestea pe termen lung ş.a.).
2.2.3. Investiii pe termen scurt
Investiiile pe termen scurt sunt echivalente de trezorerie extrem de lichide, uşor
convertibile în numerar. Sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (datorit
perioadei scurte de realizare). Investiiile pe termen scurt la instituiile publice se prezint sub forma
obligaiunilor emise şi rscumprate. În scopul asigurrii surselor de finanare, unitile
administrativ – teritoriale pot emite obligaiuni cu dobând sau cu discount pe care le rscumpr la
termen.
2.2.4. Casa şi conturi la bnci
Contabilitatea trezoreriei asigur evidena existenei şi mişcrii titlurilor de plasament, a
altor valori de trezorerie, a disponibilitilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca
Naional a României, bncile comerciale şi în casierie.
În scopul întririi rolului finanelor publice şi al asigurrii unei discipline bugetare ferme,
instituiile publice, indiferent de sistemul de finanare şi de subordonare, inclusiv activitile de pe
lâng unele instituii publice, finanate integral din venituri proprii, efectueaz operaiunile de
încasri şi pli prin unitile teritoriale ale trezoreriei statului în raza crora îşi au sediul şi unde au
deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibiliti, în condiii de siguran. Este interzis
instituiilor publice de a efectua operaiunile de mai sus prin bncile comerciale, cu excepia
situaiilor prevzute de lege.
În vederea efecturii cheltuielilor prevzute în buget, instituiile publice au obligaia de a
prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise - bugetul de venituri şi cheltuieli.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de instituiile publice finanate de la
buget la cererea ordonatorilor de credite numai dup deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare.
Creditele bugetare aprobate în bugetul instituiilor publice finanate integral sau parial din
venituri proprii pot fi folosite în limita disponibilitilor existente în cont.
Contabilitatea instituiilor publice asigur înregistrarea plilor de cas şi a cheltuielilor
efective, pe subdiviziunile clasificaiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

Aplicaţie practică recapitulativă 
O instituie public a efectuat în luna curent urmtoarele tranzacii:
• Achiziia unui teren conform facturii în valoare de 15.000 lei:
Ü se înregistreaz achiziia terenului:
2111 = 101 15.000 lei

Ü se înregistreaz recepia terenului:
6821 = 404 15.000 lei

• Primirea prin transfer de la o instituie superioar, a unui terne în valoare de 6.000 lei:
2111 = 101 6.000 lei

• Transferul unui teren în valoare de 9.000 lei unui institut de cercetri:
101 = 2111 9.000 lei

38
• Reevaluarea unui teren agricol:
valoarea de intrare = 6.000 lei
valoare just stabilit de evaluatori, membrii ANEVAR: 9.000 lei

Diferena dintre valoarea just şi valoarea contabil, reprezint rezerva din reevaluare, 3.000
lei (= 9000 - 6000) şi se reflect în contabilitate astfel:
2111 = 1051 3.000 lei


Materiale bibliografice obligatorii

1. Pitulice, Cosmina; Glvan, Mariana; Contabilitatea instituiilor publice din România, Editura
Contaplus, Ploieşti, 2007 (biblioteca SNSPA).
2. Ministerul Finanelor Publice – Ordinul ministrului finanelor publice Nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilitii patrimoniului
instituiilor publice şi Planul de conturi pentru instituiile publice şi intruciunile de aplicare a
acestuia (www.monitoruloficial.ro).

Întiebăii iecapitulative:
1. Ce epiezintă activele imobilizate.
2. Befiniți imobilizăiile ecoipoiale, coipoiale şi financiaie.
t să fie încauiat ca active
i
n

S. Ce conuiții tiebuie înueplinite pentiu ca un elemen

necoipoial.
4. ctivele coipoiale şi activele necoipoiale. Paiticulaiități.
S. e iepiezintă stocuiile şi caie sunt metouele ue evaluaie.
A
C

39
Modulul  3: CONTABILITATEA TREZORERIEI ŞI 
A DISPONIBILITĂŢILOR 
 

Obiectivele modulului:

• Delimitarea şi definirea trezorerie şi disponibilitilor bneşti
• Modul de organizare şi de conducere a contabilitii instituiilor publice
• Precizarea documentelor financiar – contabile
• Definirea principiilor contabilitii


Grupa Casa, conturi la trezoreria statului şi bnci include: conturi la trezoreria statului
şi bnci (4.1.), disponibil al bugetelor(4.2.), casa şi alte valori (4.3.), acreditive (4.4.), disponibil din
fonduri cu destinaie special (4.5.), disponibil al instituiei publice finanate din venituri proprii
(4.6.), disponibil din veniturile fondurilor speciale (4.7.), viramente interne (4.8.), fonduri externe
nerambursabile (4.9.).
Importana acestor conturi face necesar tratarea lor separat.

3.1. Disponibiliti ale instituiilor publice la trezoreria statului şi bnci

Aceast grup cuprinde:
a)disponibilul din împrumuturi din disponibilitile contului curent general al trezoreriei
statului;
b) valorile de încasat sub forma cecurilor;
c) disponibilul în lei şi valut al instituiilor publice pstrat la bncile comerciale;
d) disponibilitile în lei şi valut provenind din împrumuturi interne şi externe contractate
de stat şi garantate de stat;
e) disponibilul din fonduri externe nerambursabile
f) disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autoritile administraiei
publice locale şi garantate de acestea;
g)dobânzile de pltit;
h) dobânzile de încasat;
i) împrumuturi pe termen scurt primite.
Dobânzile de încasat aferente disponibilitilor aflate în conturi la bnci se înregistreaz în
contabilitate distinct, fa de cele de pltit, aferente împrumuturilor primite pe termen scurt.
Dobânzile de pltit şi cele de încasat, în cursul exerciiului financiar, se înregistreaz la
cheltuieli financiare sau venituri financiare, dup caz.
Sumele virate sau depuse la bnci ori prin mandat poştal, pe baz de documente prezentate
instituiei şi neaprute înc în extrasele de cont, se înregistreaz într-un cont distinct.
Depozitele bancare constituite în condiiile legii se evideniaz distinct în cadrul conturilor
sintetice de disponibiliti.
Contabilitatea disponibilitilor aflate în conturi la bnci comerciale şi a mişcrii acestora,
ca urmare a încasrilor şi plilor efectuate în valut, se ine distinct în lei şi în valut.
Operaiunile privind încasrile şi plile în valut se înregistreaz în contabilitate la cursul
zilei, comunicat de Banca Naional a României.
Operaiunile de vânzare-cumprare de valut se înregistreaz în contabilitate la cursul
utilizat de banca comercial la care se efectueaz schimbul valutar, fr ca acestea s genereze
diferene de curs valutar.
40
La finele perioadei, diferenele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitilor în
valut şi a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive, depozite pe termen scurt în valut, la
cursul de schimb comunicat de Banca Naional a României, valabil pentru aceast dat, se
înregistreaz în conturile de venituri sau cheltuieli din diferene de curs valutar, dup caz.
Conturile curente la bnci comerciale se dezvolt în analitic pe fiecare banc.

3.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurrilor
sociale de stat şi bugetelor locale
Conturile de disponibil ale bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat şi
bugetelor locale nu au un corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop
evidenierea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:
- disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520), corespunztor
conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" şi 23 "Cheltuielile bugetului de stat";
- disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521), corespunztor conturilor
de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" şi 24 "Cheltuielile bugetelor locale";
- disponibilul bugetului asigurrilor sociale de stat (contul 525), corespunztor
conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat" şi 25 "Cheltuielile
bugetului asigurrilor sociale de stat".
Aceast grup mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local,
disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale,
disponibilul din venituri încasate pentru bugetul capitalei, disponibilul bugetului asigurrilor sociale
de stat pentru constituirea fondului de rezerv, disponibilul din fondul de rezerv al asigurrilor
sociale de sntate, disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silit,
disponibilul din sume colectate pentru bugete.
3.3. Casa şi alte valori
Contabilitatea disponibilitilor aflate în casieria instituiilor publice, precum şi a mişcrii
acestora ca urmare a operaiunilor de încasri şi pli efectuate în numerar, se ine distinct în lei şi în
valut în contul 531.
Înregistrarea în contabilitate a operaiilor în lei sau în valut se efectueaz cu respectarea
reglementrilor emise de Banca Naional a României şi Ministerul Finanelor Publice, precum şi a
altor reglementri în domeniu.
8
Operaiunile privind încasrile şi plile în valut se înregistreaz în
contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naional a României.
La finele perioadei, disponibilitile în valut şi alte valori de trezorerie (acreditive,
depozite pe termen scurt în valut) se evalueaz la cursul de schimb în vigoare la acea dat, iar
diferenele de curs rezultate se înregistreaz în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferene
de curs valutar, dup caz.
Instituiile publice pot ridica din contul de finanare sau din conturile de disponibil, dup
caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de pli în numerar, reprezentând drepturi
de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justific a fi efectuate prin virament.
Instituiile publice au obligaia s îşi organizeze activitatea de casierie, astfel încât
încasrile şi plile în numerar s fie efectuate în condiii de siguran, cu respectarea dispoziiilor
legale în vigoare.
Încasrile efectuate de ctre instituiile publice prin casieria proprie se depun în conturile
bugetare respective deschise la trezoreria statului şi reprezint venituri ale bugetului de stat, ale
bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.
Veniturile încasate în numerar care sunt lsate, potrivit legii, la dispoziia instituiilor ca
venituri proprii se depun în conturile de disponibiliti ale acestora.

8
Regulamentul operaiilor de cas, aprobat prin Decretul nr.209/1976. Buletinul Oficial nr.64/1976.
41
Instituiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale şi
poştale, biletele de tratament şi odihn, tichetele şi biletele de cltorie, bonurile valorice pentru
carburani auto, biletele cu valoare nominal, tichetele de mas, alte valori etc.

3.4. Acreditive
În vederea achitrii unor obligaii fa de furnizori instituiile publice pot deschide
acreditive la bnci, în lei sau în valut, în favoarea acestora. Sumele în numerar, puse la dispoziia
personalului sau a terilor, în vederea efecturii unor pli în numele instituiei, se înregistreaz în
contabilitate distinct.

3.5. Disponibil din fonduri cu destinaie special
Disponibilitile din fondurile cu destinaie special, constituite în condiiile legii, se
înregistreaz în contabilitate distinct. Şi alocaiile bugetare cu destinaie special acordate
instituiilor publice se înregistreaz în contabilitate distinct.
Sumele de mandat şi sumele în depozit pe care instituiile publice le pot pstra la finele
anului într-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se înregistreaz în
contabilitate distinct.
Aceast grup mai include şi disponibilitile unor fonduri gestionate de unitile
administrativ-teritoriale în afara bugetelor locale, respectiv: disponibilul din taxe speciale,
disponibilul din amortizarea activelor fixe deinute de serviciile publice de interes local,
disponibilul fondului de risc, disponibilul din depozitele speciale constituite pentru construirea de
locuine.
În categoria disponibilitilor cu destinaie special intr şi disponibilul din valorificarea
unor bunuri intrate în proprietatea privat a statului, precum şi disponibilul din cofinanarea de la
buget aferent programelor/proiectelor finanate din fonduri externe nerambursabile.


3.6. Disponibil al instituiilor publice finanate integral sau parial din venituri
proprii
Veniturile proprii ale instituiilor publice, precum şi subveniile primite de la buget în
completarea acestora, se încaseaz, se administreaz, se utilizeaz şi se contabilizeaz potrivit
dispoziiilor legale.
Excedentele rezultate din execuia bugetelor instituiilor publice finanate din venituri
proprii şi subvenii acordate de la buget se regularizeaz la sfârşitul anului cu bugetul din care au
fost acordate subveniile, în limita sumelor primite de la acesta.
Excedentele anuale rezultate din execuia bugetelor instituiilor publice finanate integral
din venituri proprii se reporteaz în anul urmtor.

3.7. Disponibil al fondurilor speciale
Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naional unic de asigurri sociale
de sntate şi bugetul asigurrilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale acestor bugete nu au un
corespondent ca atare în contabilitatea trezoreriei statului şi au drept scop evidenierea veniturilor
încasate şi a cheltuielilor efectuate din aceste bugete astfel:
- disponibilul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, corespunztor
conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate" şi 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate";
42
- disponibilul bugetului asigurrilor pentru şomaj, corespunztor conturilor de
trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurrilor pentru şomaj" şi 29 "Cheltuielile bugetului
asigurrilor pentru şomaj".
3.8. Viramente interne
În contul de viramente interne se înregistreaz transferurile de disponibiliti bneşti între
conturile de la trezoreria statului şi bnci comerciale, precum şi între conturile de la trezorerie sau
bnci, dup caz, şi din casieria instituiei.
3.9. Fonduri externe nerambursabile
Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor
principali de credite şi se aprob odat cu acestea. Creditele bugetare aferente fondurilor
externe nerambursabile au caracter previzional şi se deruleaz conform acordurilor încheiate
cu partenerii externi. Acestea sunt gestionate printr-un cont distinct şi sunt utilizate în limita
disponibilitilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate. M.F.P.
avizeaz, în faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea
înelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative care conin
implicaii financiare. Totodat, M.F.P. dispune msurile necesare pentru administrarea şi
urmrirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanrii în bani, rezultate
din contribuia financiar extern acordat României.
Sunt fonduri nerambursabile cele structurale şi cele de coeziune.
Fonduri structurale. Se aloc Statelor Membre cu regiuni defavorizate (Spania, Portugalia,
unele landuri din Germania de est ş.a.).
În prezent, regiunile cu un PNB de sub 75% din nivelul mediu al U.E. sunt calificate
pentru finanare din fonduri structurale; acestea sunt denumite „regiuni de categoria întâi”
(„category one regions”).
Fonduri de coeziune. Sunt acele fonduri care au ca scop eliminarea decalajelor economice
dintre zonele mai bogate şi cele mai srace din U.E.
Contribuia financiar a Comunitii Europene reprezint sume care se transfer Guvernului
României de ctre Comisia Comunitilor Europene, cu titlu de asisten financiar nerambursabil
acordat României de ctre Comunitatea European.
Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate în conturi distincte şi se utilizeaz numai
în limita disponibilitilor existente în aceste conturi şi în scopul în care au fost acordate.
Ministerul Finanelor Publice asigur gestionarea contribuiei financiare a Comunitii
Europene prin conturi deschise la Banca Naional a României, trezoreria statului sau, dup caz, la
bnci comerciale, conform prevederilor memorandumurilor de înelegere, memorandumurilor de
finanare şi ale Acordului multianual de finanare SAPARD.
Disponibilitile din contribuia financiar a Comunitii Europene şi sumele recuperate şi
datorate Comunitii Europene, aflate în conturile deschise la Banca Naional a României,
trezoreria statului sau, dup caz, la bnci comerciale, sunt purttoare de dobând; dobânda se
bonific şi se utilizeaz conform prevederilor memorandumurilor de înelegere, memorandumurilor
de finanare, ale Acordului multianual de finanare SAPARD şi ale altor documente încheiate sau
convenite între Comisia European şi Guvernul României, precum şi, dup caz, conform
instruciunilor emise de donator.
Contribuia public naional destinat cofinanrii în bani a contribuiei financiare a
Comunitii Europene se aloc, se utilizeaz şi se deruleaz conform cadrului tehnic, juridic şi
administrativ prevzut pentru fondurile nerambursabile.
Sumele necesare finanrii proiectelor/programelor în cazul indisponibilitii temporare a
contribuiei financiare a Comunitii Europene se transfer structurilor de implementare, urmând s
se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia European, în limita sumelor eligibile transferate.
Sumele pltite necuvenit din contribuia public naional, reprezentând cofinanarea în
bani a contribuiei financiare a Comunitii Europene, în scopul achitrii debitelor ctre
43
Comunitatea European, ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijene stabilite în baza
prevederilor memorandumului de finanare şi a Acordului multianual de finanare SAPARD, se
recupereaz conform legii şi se fac venit la bugetul din care au fost acordate.
Orice înscris pe baza cruia se aloc fonduri provenind din contribuia financiar a
Comunitii Europene şi din contribuia public naional se învesteşte cu titlu executoriu.
Disponibilitile din contribuia public naional destinate cofinanrii în bani a
contribuiei financiare a Comunitii Europene, rmase la finele exerciiului bugetar în conturile
structurilor de implementare, se reporteaz în anul urmtor pentru a fi folosite cu aceeaşi destinaie.

Materiale bibliografice obligatorii

1. Creoiu, Ghe., Bucur, Ion; Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Ediia a II-a,
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007 (Editura C. H. Beck)
2. Ministerul Finanelor Publice – Ordinul ministrului finanelor publice Nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilitii patrimoniului
instituiilor publice şi Planul de conturi pentru instituiile publice şi intruciunile de aplicare a
acestuia (www.monitoruloficial.ro).


Întiebăii iecapitulative:
1. Ce iepiezintă uisponibilitățile băneşti.
2. Caie sunt metouele ue îniegistiaie a încas
S. Paiticulaiități piivinu fonuuiile exteine.

ăiiloi şi plățiloi.
44
Modulul 4: DECONTĂRI CU TERŢII 



Obiectivele modulului:

• Definirea furnizorilor, clienilor şi personalului
• Identificarea datoriilor ctre furnizorii de active fixe, de active circulante, dar şi a
datoriilor fa de personalul angajat

Contabilitatea terilor asigur evidena datoriilor şi creanelor instituiei în relaiile acesteia
cu furnizorii (5.1.), clienii (5.2.), personalul (5.3.), bugetul statului, bugetele locale, bugetul
asigurrilor sociale de stat (5.4.), asigurri sociale, protecie social (5.5.), Comunitatea European
(decontrile pentru fondurile PHARE, ISPA, SAPARD etc.) (5.6.), cu debitorii şi creditorii diverşi,
debitori şi creditori ai bugetelor (5.7.), decontrile între instituii publice (5.8.), precum şi evidena
operaiilor ce necesit clarificri ulterioare şi alte decontri (5.9.).

4.1. Furnizori
În contabilitatea furnizorilor se înregistreaz operaiunile privind achiziiile de bunuri,
lucrri executate şi servicii prestate (conturile 401 şi 404).
Avansurile acordate furnizorilor
9
se înregistreaz în contabilitate în conturi distincte.
Bunurile cumprate, lucrrile executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au primit
facturi se evideniaz distinct în contabilitate.
Datoriile în valut se înregistreaz în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data
efecturii operaiunilor, comunicat de Banca Naional a României, cât şi în valut. Operaiunile în
valut trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniiale în moneda de raportare (leu),
aplicându-se sumei în valut cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda strin, la data
efecturii tranzaciei.
Contabilitatea furnizorilor se ine pe fiecare persoan fizic sau juridic.
În contabilitatea analitic furnizorii se grupeaz astfel: interni şi externi, iar în cadrul
acestora pe termene de plat.

4.2. Clieni
În contabilitatea clienilor se înregistreaz operaiunile privind livrrile de mrfuri şi
produse, lucrrile executate şi serviciile prestate.
Creanele incerte se înregistreaz distinct în contabilitate.
Bunurile vândute, lucrrile executate şi serviciile prestate pentru care nu s-au întocmit
facturi, se evideniaz distinct în contabilitate.
Avansurile primite de la clieni se înregistreaz în contabilitate într-un cont distinct.
Creanele în valut se înregistreaz în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la
data efecturii operaiunilor, comunicat de Banca Naional a României, cât şi în valut.
Operaiunile în valut trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniiale în moneda de
raportare (leu), aplicându-se sumei în valut cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda
strin, la data efecturii tranzaciei.
Contabilitatea clienilor se ine pe categorii, precum şi pe fiecare persoana fizic sau
juridic. În contabilitatea analitic clienii se grupeaz astfel: clieni interni şi externi, iar în cadrul
acestora pe termene de încasare.

9
Potrivit H.G. nr.264/2003, republicat, privind stabilirea aciunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor
şi limitelor pentru efectuarea de pli în avans din fonduri publice, M.O. nr.109/2004.
45
4.3. Personal
Contabilitatea decontrilor cu personalul evideniaz drepturile salariale, sporurile,
premiile, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum şi cele pentru incapacitate temporar
de munc, pltite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau în natur datorate de instituia
public personalului pentru munca prestat.
Contabilitatea decontrilor cu pensionarii evideniaz drepturile de pensie şi alte drepturi
prevzute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii.
Ajutoarele şi indemnizaiile datorate evideniaz ajutoarele de boal pentru incapacitate
temporar de munc, îngrijirea copilului, ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate.
Contabilitatea decontrilor cu şomerii evideniaz indemnizaiile de şomaj datorate
şomerilor, potrivit legii.
În contabilitate se înregistreaz distinct alte drepturi acordate care, potrivit reglementrilor
în vigoare, nu se suport din fondul de salarii.
Avansurile acordate personalului evideniaz indemnizaiile pentru concedii de odihn
acordate ca avans.
Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistreaz într-un cont distinct,
deschis pe fiecare persoan.
Reinerile din salariile personalului pentru cumprri cu plata în rate, chirii sau pentru alte
obligaii ale salariailor, datorate terilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectueaz numai în
baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaii contractuale.
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihn şi alte drepturi de
personal) aferente exerciiului în curs se înregistreaz ca alte datorii în legtur cu personalul.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi
echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalitile
stabilite în baza unor hotrâri ale instanelor judectoreşti, şi alte creane fa de personalul unitii,
se înregistreaz ca alte creane în legtur cu personalul.

4.4. Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat
În cadrul decontrilor cu bugetul statului, bugetele locale şi alte bugete se cuprind: taxa pe
valoarea adugat, impozitul pe venituri de natur salarial, impozitul pe cldiri, taxa asupra
mijloacelor de transport şi alte impozite, taxe şi vrsminte asimilate.
Taxa pe valoarea adugat datorat bugetului de stat se stabileşte ca diferen între
valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate şi a taxei deductibile pentru
cumprrile de bunuri şi servicii.
Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor
individuale, calculate potrivit legii. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în limita sumei nepltite.
Dac suma pltit depşeşte suma datorat, surplusul trebuie recunoscut drept crean.
Alte impozite, taxe şi vrsminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe vamale,
accize) sau bugetelor locale (impozitul pe cldiri, impozitul pe terenuri) sau alte impozite şi taxe
datorate, potrivit legii. Acestea se înregistreaz în contabilitatea analitic pe feluri de impozite, taxe
şi vrsminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Alte datorii şi creane cu bugetul statului cuprind: drepturile de personal neridicate,
prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate creditorilor, cuvenite bugetului
statului dup prescrierea lor, plusul de numerar din casierie, amenzi şi penaliti, vrsminte
efectuate în plus la buget şi altele, precum şi sumele datorate bugetului de ctre instituiile finanate
de la buget reprezentând venituri realizate în condiiile legii.
4.5. Asigurri sociale, protecia social
Contabilitatea decontrilor privind asigurrile sociale evideniaz contribuiile
angajatorilor - instituii publice - pentru asigurri sociale de stat, asigurri sociale de sntate,
46
accidente de munc şi boli profesionale, asigurri pentru şomaj, precum şi contribuiile asigurailor
(salariai) pentru asigurri sociale de stat, asigurri sociale de sntate şi asigurri pentru şomaj.
Alte datorii sociale reprezint sume datorate altor categorii de persoane, cum ar fi: drepturi
pentru donatorii de sânge, alocaii şi alte ajutoare pentru copii, alocaia suplimentar pentru
familiile cu mai muli copii, ajutoare sociale, indemnizaii pentru persoanele cu handicap şi altele.

4.6. Decontri cu Comunitatea European
4.6.1. PHARE, ISPA, SAPARD etc.
Sumele primite din contribuia financiar nerambursabil a Comunitii Europene
(PHARE, ISPA, SAPARD) se înregistreaz la instituiile publice implicate în derularea acestor
fonduri (Fondul Naional şi Ageniile de Implementare) ca şi creane - sume de primit şi datorii -
sume de plat.
Aceste sume sunt recunoscute ca venituri şi cheltuieli numai în contabilitatea instituiilor
publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective.

4.6.2. Decontri cu bugetul U.E.
Statele membre U.E. contribuie, potrivit unor norme şi proceduri prestabilite, la
constituirea bugetului U.E.
Contribuiile statelor membre la bugetul U.E. provin din:
resurse proprii tradiionale
• prelevri din agricultur;
• taxe asupra zahrului şi izoglucozei;
• contribuii din taxe vamale.
contribuii din T.V.A.
contribuii bazate pe venitul naional brut
Înregistrrile în contabilitatea naional urmeaz procedura artat în continuare
10
:
1. Înregistrarea obligaiei de plat a României la bugetul U.E.:
675 = 459
„Contribuia României „Sume datorate
la bugetul U.E.” bugetului U.E.”

2. Achitarea obligaiei de plat, potrivit procedurilor convenite:
459 = 7701
„Sume datorate „Finanarea de la
bugetului U.E.” bugetul de stat”

3. Înregistrarea, pentru închiderea contului de cheltuieli, în contul de rezultat patrimonial:
121.01 = 675
„Rezultatul „Contribuia României
patrimonial” la bugetul U.E.”

4.7. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai
bugetelor
Sumele datorate instituiilor publice de ctre tere persoane fizice sau juridice, altele decât
personalul propriu şi clienii, se înregistreaz ca şi debitori diverşi.
Sumele datorate de instituiile publice unor tere persoane fizice sau juridice, altele decât
personalul propriu şi furnizorii, se înregistreaz ca şi creditori diverşi.
Evidena creanelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor
sociale de stat, bugetului asigurrilor pentru şomaj şi al Fondului naional unic de asigurri sociale

10
OMFP nr. 1649/2006 pentru modificarea şi completarea OMFP nr. 1917/2005.
47
de sntate, se realizeaz pe baza declaraiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal.
Evidena analitic se ine pe tipuri de impozite şi pe pltitori, pe structura clasificaiei bugetare.
Creditori ai bugetelor mai sus menionate sunt persoane fizice şi juridice pentru sumele
de restituit sau de compensat cu alte creane ale aceluiaşi buget sau cu alte creane ale altor bugete,
la cererea acestora sau din oficiu; sunt evideniai pe tipuri de impozite şi pe pltitori, pe structura
clasificaiei bugetare.
În aceast grup se cuprind şi conturi în care se evideniaz împrumuturile pe termen scurt
acordate din bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurrilor pentru şomaj, potrivit legii, precum
şi dobânzile aferente acestora.
4.8. Conturi de regularizare
Conturile de regularizare se utilizeaz când operaiunile îşi extind efectele pe mai muli
ani, iar veniturile şi cheltuielile trebuie s fie atribuite exerciiului în care au fost realizate sau
efectuate, dup caz.
Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans, venituri în avans şi
decontri din operaii în curs de clarificare.
Sumele pltite în exerciiul financiar curent, dar care privesc exerciiile financiare
urmtoare, se înregistreaz distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans (chirii, asigurri,
abonamente publicaii, alte cheltuieli efectuate în avans).
Sumele încasate în exerciiul financiar curent, dar care privesc exerciiile financiare
urmtoare, se înregistreaz distinct în contabilitate, la venituri în avans (venituri din chirii,
abonamente la publicaii, abonamente la instituiile de spectacole, alte venituri realizate în avans).
Operaiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunztoare, pentru care sunt
necesare clarificri ulterioare, se înregistreaz, provizoriu, într-un cont distinct. Sumele înregistrate
în acest cont trebuie clarificate de ctre instituie în termenul cel mai scurt.
4.9. Decontri
Decontrile între instituiile publice cuprind operaiunile de decontare intervenite în cursul
exerciiului între instituia superioar şi instituiile subordonate sau între instituiile subordonate
aceleiaşi instituii superioare, dup caz, reprezentând valoarea activelor fixe şi a materialelor
transmise şi primite în vederea executrii unor aciuni în cadrul instituiei, precum şi sumele
transmise de instituia superioar ctre instituiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din
alocaii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinaie special, împrumuturi externe
rambursabile şi nerambursabile. Contabilitatea decontrilor între instituiile publice cuprinde
operaiile care se înregistreaz reciproc şi în aceeaşi perioad de gestiune, atât în contabilitatea
unitii debitoare, cât şi a celei creditoare aparinând aceluiaşi ordonator principal de credite.
La consolidare soldurile acestor conturi se elimin.
Înregistrarea în contabilitate a creanelor şi datoriilor se efectueaz în momentul constatrii
drepturilor şi obligaiilor.

Întiebăii iecapitulative:
1. Ce opeiații se incluu în categoiia uecontăiiloi cu teiții.
l


2. Ce iepiezintă uatoiii e. Bai cieanțele.
S. Piezentați contabilitatea uecontăiiloi cu peisonalul piin exemple.
4. Cum îniegistiați în contabilitate uebitul cieat ue cătie un angajat înti-o instituție
publică.

48
Modulul 5: DATORII ŞI CAPITALURI 


Obiectivele modulului:

• Evidenierea datoriei publice guvernamentale
• Precizarea bunurilor care alctuiesc domeniul public şi domeniul privat al statului şi
al unitilor administrativ – teritoriale, precum şi modul de eviden al acestor
bunuri în contabilitatea instituiilor publice.
• Identificarea cheltuielilor şi veniturilor bugetului de stat şi bugetelor locale.

5.1. Datorii
5.1.1. Datorii pe termen scurt (curente)

O datorie trebuie clasificat ca datorie pe termen scurt, denumit şi datorie curent, atunci
când:
a) se aşteapt s fie decontat în cursul normal al ciclului de exploatare al entitii; sau
b) este exigibil în termen de 12 luni de la data bilanului.
Toate celelalte datorii se clasific drept datorii pe termen lung.
5.1.2. Datorii pe termen lung (necurente)
O instituie public trebuie s menin clasificarea datoriilor pe termen lung purttoare de
dobând în aceast categorie, chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data
bilanului, dac:
a) termenul iniial a fost pentru o perioad mai mare de 12 luni; şi
b) exist un acord de refinanare sau de reeşalonare a plilor, care este încheiat înainte
de data bilanului.
Împrumuturile şi datoriile din aceast clas reprezint sume ce trebuie pltite într-o
perioad mai mare de un an, conform acordului de împrumut.
Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ine pe urmtoarele
categorii: împrumuturi din emisiunea de obligaiuni, împrumuturi interne şi externe contractate de
autoritile administraiei publice locale, împrumuturi interne şi externe garantate de autoritile
administraiei publice locale, împrumuturi interne şi externe contractate de stat, împrumuturi interne
şi externe garantate de stat, alte împrumuturi şi datorii asimilate, dobânzile aferente împrumuturilor
şi datoriilor asimilate, prime privind rambursarea obligaiunilor.
5.1.3. Datoria public
Datoria public reprezint datoria public guvernamental, la care se adaug datoria
public local.
5.1.3.1. Datoria public guvernamental
Cuprinde totalitatea obligaiilor financiare interne şi externe ale statului, la un moment dat,
provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor
Publice, în numele României, de pe pieele financiare.
Datoria public guvernamental intern este partea din datoria public guvernamental
care reprezint totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate
direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, inclusiv sumele
utilizate temporar din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru
finanarea temporar a deficitelor bugetare.
49
Datoria public guvernamental extern este partea din datoria public guvernamental
reprezentând totalitatea obligaiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate
direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România.
5.1.3.2. Contractarea şi garantarea datoriei publice guvernamentale
Guvernul este autorizat s contracteze în mod direct împrumuturi de la instituiile
financiare internaionale sau de la ali creditori, numai prin Ministerul Finanelor Publice şi s le
subîmprumute unor beneficiari finali în scopul prevzut de lege.
Subîmprumutarea împrumuturilor contractate de Guvern, prin Ministerul Finanelor
Publice, în numele statului, beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar
încheiate între Ministerul Finanelor Publice şi aceştia sau, dup caz, pe baza unor acorduri de
împrumut subsidiar şi garanie, încheiate între Ministerul Finanelor Publice, pe de o parte,
autoritile administraiei publice locale coordonatoare ale activitii beneficiarilor finali şi, dup
caz, garante ale sumelor subîmprumutate acestora şi beneficiarii finali ai împrumutului, pe de alt
parte. Guvernul este autorizat s garanteze împrumuturi interne şi externe numai prin Ministerul
Finanelor Publice, contractate în scopuri prevzute de lege. Garaniile de stat pot fi acordate numai
pentru împrumuturi a cror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii, respectiv din
bugetele locale, în cazul autoritilor administraiei publice locale.
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre stat a
împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituiile creditoare, precum şi din
împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul
de risc.
Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fr a se limita la acestea: titluri de
stat emise pe piaa intern sau extern, împrumuturi de stat de la bnci, de la alte instituii de credit,
persoane juridice române sau strine, împrumuturi de stat de la guverne şi agenii guvernamentale
strine, instituii financiare internaionale, sau de la alte organizaii internaionale, împrumuturi
temporare din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului, garanii de stat.

5.1.4. Datoria public local
Datoria public local reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne şi externe ale
autoritilor administraiei publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate
direct sau garantate de acestea de pe pieele financiare.
Datoria public local intern este partea din datoria public local care reprezint
totalitatea obligaiilor financiare ale autoritilor administraiei publice locale, provenite din
împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente
în România.
Datoria public local extern este partea din datoria public local reprezentând
totalitatea obligaiilor financiare ale autoritilor administraiei publice locale, provenind din
împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice
nerezidente în România.
Împrumuturile contractate sau garantate de autoritile administraiei publice locale fac
parte din datoria public a României, dar nu reprezint obligaii ale Guvernului, iar plata serviciului
datoriei publice aferent acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale şi prin
împrumuturi pentru refinanarea datoriei publice locale.
Autoritile administraiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne
şi/sau externe pe termen scurt, mediu şi lung, în scopurile prevzute de lege, numai cu avizul
Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.
Autoritilor administraiei publice locale li se interzice accesul la împrumuturi sau s
garanteze orice fel de împrumut, dac totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la
împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale
împrumutului care urmeaz s fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depşeşte limita
50
prevzut de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite, taxe, contribuii, alte
vrsminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit, cu excepia cazurilor aprobate prin
legi speciale. Aceste condiii se aplic şi pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile
contractate şi/sau garantate de stat pentru autoritile administraiei publice locale.
Valoarea total a datoriei contractate de autoritatea administraiei publice locale va fi
înscris în registrul de eviden a datoriei publice locale al acestei autoriti şi se raporteaz anual
prin situaiile financiare.
Valoarea total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice locale se înscrie în
registrul garaniilor locale al acestei autoriti şi se raporteaz anual prin situaiile financiare.
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre unitile
administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituiile
creditoare, precum şi din împrumuturile contractate direct de unitile administrativ-teritoriale şi
subîmprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de risc.
Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, împrumuturi de la societile
bancare sau de la alte instituii de credit.
Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de ctre autoritile
administraiei publice locale sau prin intermediul unor agenii ori al altor instituii specializate.
Consiliile locale, judeene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dup caz, pot
aproba contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu şi lung sau
garantarea acestora pentru realizarea de investiii publice de interes local, precum şi pentru
refinanarea datoriei publice locale.

5.2. Provizioane
Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incert.
Provizioanele nu pot depşi, din punct de vedere valoric, sumele care sunt necesare
stingerii obligaiei curente la data bilanului.
Instituiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:
- litigiile, amenzile şi penalitile, despgubirile, daunele şi alte datorii incerte;
- cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanie şi alte cheltuieli
privind garania acordat clienilor;
- alte provizioane.
5.3. Capitaluri
Capitalurile unei instituii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul
reportat, rezervele din reevaluare.
5.3.1. Fonduri
Fondurile unei instituii publice includ: fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al
statului, fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al statului, fondul bunurilor care alctuiesc
domeniul public al unitilor administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alctuiesc domeniul
privat al unitilor administrativ-teritoriale, fondul activelor fixe necorporale, fonduri în afara
bugetelor locale etc.
Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului şi al unitilor administrativ-
teritoriale. Statul şi unitile administrativ-teritoriale exercit posesia, folosina şi dispoziia asupra
bunurilor care alctuiesc domeniul public, în limitele şi în condiiile legii.
Domeniul public este alctuit din bunurile prevzute în Constituie, cele exemplificate în
anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public şi regimul juridic al acesteia şi din orice
alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite
de stat sau de unitile administrativ-teritoriale prin modalitile prevzute de lege.
51
Domeniul public al statului este alctuit din bunurile prevzute în Constituie,
exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public şi regimul juridic al
acesteia precum şi din alte bunuri de uz sau de interes public naional, declarate ca atare prin lege.
Domeniul public al judeelor este alctuit din bunurile exemplificate în anexa la Legea nr.
213/1998 privind proprietatea public şi regimul juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de
interes public judeean, declarate ca atare prin hotrâre a consiliului judeean, dac nu sunt declarate
prin lege bunuri de uz sau de interes public naional.
Domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alctuit din bunurile
prevzute exemplificate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public şi regimul
juridic al acesteia şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotrâre
a consiliului local, dac nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naional ori
judeean.
Bunurile din domeniul public al localitilor, judeelor şi al statului sunt inalienabile,
insesizabile şi imprescriptibile:
a) nu pot fi înstrinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionare sau
închiriere, în condiiile legii;
b) nu pot fi supuse executrii silite şi asupra lor nu se pot constitui garanii reale;
c) nu pot fi dobândite de ctre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de
bun-credin asupra bunurilor mobile.
Bunurile din domeniul public pot fi date, dup caz, în administrarea regiilor autonome şi
instituiilor publice.
Domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale este alctuit din
bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Bunurile din domeniul
privat al statului şi unitilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun,
dac legea nu dispune altfel.
Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte anual, de ministere, de
celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, precum şi de autoritile publice
centrale care au în administrare asemenea bunuri, dup depunerea situaiei financiare anuale.
Centralizarea inventarului menionat se realizeaz de ctre Ministerul Finanelor Publice şi
se supune anual spre aprobare Guvernului.
Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale
în domeniul public al acestora se face, dup caz, prin hotrâre a Guvernului, a consiliului judeean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local.
Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societilor comerciale, la care
statul sau o unitate administrativ-teritorial este acionar, se poate face numai cu plata şi cu acordul
adunrii generale a acionarilor societii comerciale respective. În lipsa acordului menionat,
bunurile societii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura
exproprierii pentru cauz de utilitate public şi dup o just şi prealabil despgubire.
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei uniti
administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dup caz, prin hotrâre a Guvernului.
Trecerea unui bun din domeniul public al unei uniti administrativ-teritoriale în domeniul
public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotrâre a consiliului judeean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.
Dreptul de proprietate public înceteaz, dac bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul
privat.
Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, dup caz, prin hotrâre a
Guvernului, a consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a
consiliului local, dac prin Constituie sau prin lege nu se dispune altfel.


52
5.3.2. Rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat
Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (lunar, sau cel mult la întocmirea
situaiilor financiare) prin închiderea conturilor de venituri şi finanri şi a conturilor de cheltuieli.
La începutul exerciiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se
transfer asupra rezultatului reportat.
Rezultatul reportat exprim rezultatul patrimonial al exerciiilor financiare anterioare.
Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activitilor curente ale instituiei
publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare. Acestea rezult din
desfşurarea unor tranzacii sau evenimente ce sunt clar diferite de activitile curente ale instituiei
şi care, prin urmare, nu se aşteapt s se repete într-un mod frecvent sau regulat.
Prin activiti curente se îneleg activitile desfşurate de o instituie public pentru
realizarea obiectului su de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare şi funcionare.
Pentru a stabili dac un eveniment sau o tranzacie se delimiteaz clar de activitile
curente ale entitii, se are în vedere, mai degrab, natura elementului sau tranzaciei aferente
activitii desfşurate în mod curent de instituie, decât frecvena cu care se aşteapt ca aceste
evenimente s aib loc.
5.3.3. Rezerve din reevaluare
Activele fixe pot fi supuse reevalurii care se efectueaz potrivit reglementrilor legale,
caz în care sunt prezentate în bilan la valoarea reevaluat şi nu la costul lor istoric. Reevaluarea
acestora se face, cu excepiile prevzute de reglementrile legale, la valoarea just. Valoarea just
se determin pe baza unor evaluri efectuate de evaluatori autorizai sau de comisii tehnice
constituite, în condiiile legii.
În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniiale ca activ, valoarea unui activ fix este
determinat pe baza reevalurii activului respectiv, valoarea rezultat din reevaluare va fi atribuit
activului, în locul costului de achiziie sau costului de producie, dup caz. În astfel de cazuri,
regulile privind amortizarea se aplic activului având în vedere valoarea acestuia, determinat în
urma reevalurii.
Reevalurile trebuie fcute cu suficient regularitate, astfel încât valoarea contabil s nu
difere substanial de cea care ar fi determinat folosind valoarea just la data bilanului.
Dac rezultatul reevalurii este o creştere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz
astfel:
- ca o creştere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor
proprii, dac nu a existat o descreştere anterioar, recunoscut ca
o cheltuial aferent acelui activ;
- ca un venit care s compenseze cheltuiala cu descreşterea
recunoscut anterior la acel activ.
Dac rezultatul reevalurii este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se trateaz
astfel:
- ca o scdere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea
minim dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii; eventuala diferen rmas
neacoperit din rezervele din reevaluare existente se înregistreaz ca o cheltuial;
- ca o cheltuial cu întreaga valoare a descreşterii, dac în rezerva din reevaluare nu este
înregistrat o suma aferent acelui activ.

5.3.4. Fonduri cu destinaie special
Contabilitatea fondurilor/finanrilor speciale

Fonduri cu destinaie special
* Fondul de rulment
53
* Fondul de rezerv al bugetului asigurrilor
sociale de stat
* Fondul de rezerv pentru sntate
* Sume reprezentând amortizarea activelor fixe
deinute de serviciile publice de interes local
* Fondul de risc
* Fondul de dezvoltare a spitalului

Alocaii bugetare cu destinaie special

Fonduri speciale
* Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate
* Bugetul asigurrilor pentru şomaj

Fonduri/finanri speciale Taxe speciale

Depozite speciale

Disponibiliti cu destinaie special
* Disponibiliti din valorificarea unor bunuri
intrate în proprietatea privat a statului
* Disponibiliti din cofinanarea de la buget
* Fondul de tezaur

Fondul de rulment. Se constituie din excedentul anual al bugetului local dup efectuarea
regularizrilor în limita tansferurilor (din bugetul de stat). Disponibilitile acestui fond pot fi
utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de cas provenite din decalaje între veniturile şi
cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitiv a eventualului deficit bugetar
rezultat la finele exerciiului bugetar. Utilizarea fondului de rulment se aprob de consiliul
local/judeean şi/sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Fondul de rulment poate
fi utilizat şi pentru finanarea unor investiii din competena autoritilor administraiei publice
locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul comunitii.
Exemplu:
Evidena fondului de rulment constituit potrivit legii se ine cu ajutorul Contului 131:
Fondul de rulment. Contabilitatea analitic a fondului de rulment constituit potrivit legii se ine pe
destinaiile stabilite de lege:
- 131.01 – „Fondul de rulment destinat acoperirii golului de cas”;
- 131.02 – „Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar”;
- 131.03 – „Fondul de rulment destinat unor investiii sau pentru dezvoltarea serviciilor
publice locale”.
Contul 131 „Fondul de rulment” este un cont de pasiv. În creditul contului se
înregistreaz sumele repartizate din rezultatul execuiei bugetare anuale pentru constituirea
fondului de rulment, iar în debit – sumele utilizate din fondul de rulment constituit în anii
precedeni pentru acoperirea definitiv a deficitului bugetar în anul curent. Soldul creditor al
Contului 131 reprezint fondul de rulment constituit şi neutilizat.
Contul 131 „Fondul de rulment” se crediteaz prin debitul contului 121.02 „Rezultatul
patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele repartizate, potrivit legii, din excedentul
anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521).
Contul 131 „Fondul de rulment” se debiteaz prin creditul contului 121.02 „Rezultatul
patrimonial – buget local” la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit în
anii precedeni pentru acoperirea definitiv a deficitului bugetar în anul curent (concomitent:
521=522).
54
Contului 131, ca fond, îi corespunde un cont de disponibil: contul 522 „Disponibil din
fondul de rulment al bugetului local”. În cadrul acestuia se evideniaz distinct disponibilul curent
din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) şi depozitele constituite din fondul de rulment
al bugetului local (contul 5222).
Cu ajutorul Contului 522 unitile administrativ – teritoriale in evidena încasrilor şi
plilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria
statului. Este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistreaz sumele încasate din contul de
disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment, potrivit legii, iar în credit se
evideniaz sumele virate în contul de disponibil al bugetului local, pentru utilizare ca fond de
rulment. Soldul debitor al Contului 522 reprezint disponibilitile existente la acel moment ca fond
de rulment.
Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se debiteaz prin
creditul Contului 581 „Viramente interne” la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil
reprezentând fond de rulment propriu constituit la nivelul unitii administrativ – teritoriale din
execuia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) şi (1222.1.01 = 131).
Contul 522 se crediteaz prin debitul Contului 581 „Viramente interne” cu sumele
utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit în anii precedeni pentru acoperirea
definitiv a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) şi (131 = 1222.1.01).
Fondul de rezerv al bugetului asigurrilor sociale de stat. Se constituie anual dintr-o
cot de pân la 3% din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat. Acest fond se utilizeaz
pentru acoperirea costurilor prestaiilor de asigurri sociale în situaii temeinic motivate sau a altor
cheltuieli ale sistemului public, aprobate anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat.
Sumele constituite ca fond de rezerv, necheltuite, se reporteaz în anul urmtor şi se
completeaz potrivit legii.
Eventualul deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat se acoper din
disponibilitile bugetului asigurrilor sociale de stat din anii precedeni şi, în continuare, din fondul
de rezerv.
Evidena contabil a fondului de rezerv al bugetului asigurrilor sociale de stat se
ine cu ajutorul contului 132.
Fondul de rezerv pentru sntate. Temeiul legal al constituirii acestui fond de
rezerv este Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sntii. Este o component a
Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate prin care este finanat asistena de
sntate public. Se constituie în baza prevederilor legale în cot de 1% din sumele constituite la
nivelul Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Bugetul fondului se aprob ca anex la legea
bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileşte prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerv
rmas neutilizat la finele anului se reporteaz în anul urmtor cu aceeaşi destinaie. Evidena
contabil a fondului de rezerv pentru sntate se ine cu ajutorul contului 133.
Sume reprezentând amortizarea activelor fixe deinute de serviciile publice de interes
local. Serviciile publice de interes local care desfşoar activiti de natur economic au obligaia
calculrii, înregistrrii şi recuperrii uzurii fizice şi morale a activelor fixe aferente acestor
activiti, prin tarif sau pre potrivit legii. Aceste sume se utilizeaz pentru realizarea de investiii în
domeniul respectiv şi se evideniaz distinct în programul de investiii, ca surse de finanare.
Evidena contabil a sumelor reprezentând amortizarea activelor fixe deinute de
serviciile publice de interes local se ine cu ajutorul contului 134.
Fondul de risc. Se constituie distinct pentru garanii locale la împrumuturi interne şi,
respectiv, pentru garanii la împrumuturi externe, pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg
din garantarea de ctre autoritile administraiei publice locale a împrumuturilor contractate de
operatorii economici şi serviciile publice de subordonare local. Fondul de risc se constituie din:
sumele încasate sub form de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate, dobânzile
acordate de unitile trezoreriei statului la disponibilitile fondului, dobânzi şi penaliti de
întârziere pentru neplata în termen de ctre beneficiarii împrumuturilor şi în completare de la
bugetul local.
55
Evidena contabil a sumelor reprezentând fondul de risc se ine cu ajutorul
contului 135. Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru construcii de locuine. Se
pstreaz într-un cont distinct, deschis pe seama unitilor administrativ-teritoriale, la unitile
trezoreriei statului. Evidena contabil a sumelor cu destinaie de construcii de locuine se
ine cu ajutorul contului 136 „Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcii de
locuine”.
Taxe speciale. Pentru funcionarea unor servicii publice locale, create în interesul
persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeene şi Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, dup caz, aprob taxe speciale.
Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obinute din acestea se
utilizeaz integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinarea serviciilor publice
locale, precum şi pentru finanarea cheltuielilor de întreinere şi funcionare ale acestor servicii.
Taxele speciale se încaseaz într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind
utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinate. O tax special înceteaz când înceteaz serviciul
public pentru care a fost înfiinat. Evidena contabil a taxelor speciale se ine cu ajutorul
contului 137.
Fondul de dezvoltare a spitalului. Spitalele sunt autorizate s constituie un fond de
dezvoltare care s fie utilizat pentru procurarea de echipamente şi aparatur medical şi de
laborator, necesar desfşurrii activitii spitalului.
Acest fond se constituie din:
• cota-parte din amortizarea calculat lunar, cuprins în bugetul de venituri şi cheltuieli;
• sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum şi din cele casate, cu
respectarea dispoziiilor legale în vigoare;
• sponsorizri cu destinaia "dezvoltare";
• o cot de 20% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la finele
exerciiului bugetar.
Fondul de dezvoltare a spitalului se evideniaz în contul 1391, din cadrul grupei
13: „Fonduri cu destinaie special”. Contul 1391 este un cont de pasiv. In creditul contului
se înregistreaz sumele încasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului, iar în debit, la
sfârşitul anului, cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziionate din fondul de
dezvoltare a spitalului. Soldul creditor al contului 1391 reprezint fondul de dezvoltare a
spitalului constituit la un moment dat.
Fondul de tezaur. Se constituie la nivelul consiliului judeean şi a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti din vrsmintele efectuate din excedentul anual al
bugetului unitilor administrativ-teritoriale. Din fondul de tezaur se realizeaz investiii
publice de interes multicomunitar (pentru dou sau mai multe localiti).
Împrumuturile acordate unitilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se
înregistreaz în contul 468.4 „Împrumuturi din fondul de tezaur”. Acesta este un cont de
activ. In debit se înregistreaz împrumuturile acordate din fondul de tezaur unitilor
administrativ-teritoriale, iar în credit – împrumuturile acordate şi nerambursate de acestea.
Soldul debitor al contului 468.4 reprezint împrumuturile acordate şi nerambursate.

5.4. Cheltuieli
Potrivit contabilitii de angajamente, cheltuielile reflect costul bunurilor şi serviciilor
utilizate în vederea realizrii serviciilor publice sau veniturilor, dup caz, precum şi subvenii,
transferuri, asisten social acordate, aferente unei perioade de timp.
Cheltuielile de personal: salarii în bani şi în natur, prime, al 13-lea salariu, contribuiile
aferente acestora, se recunosc în perioada în care munca a fost prestat.
Drepturile cuvenite şi neachitate aferente exerciiului bugetar, sunt incluse de asemenea în
costurile de personal ale exerciiului.
56
Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci când acestea au fost consumate, cu excepia
materialelor de natura obiectelor de inventar care se înregistreaz la scoaterea din folosin a
acestora. Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achiziionate şi pltite în exerciiile
bugetare anterioare şi consumate în exerciiul bugetar curent.
Consumul propriu trebuie s fie înregistrat în momentul când are loc producia destinat
pentru acest scop.
Cheltuielile cu serviciile se recunosc în perioada când serviciile au fost prestate şi lucrrile
executate, indiferent de momentul când a fost efectuat plata acestora.
Cheltuielile cu dobânzile se recunosc drept costuri în perioada când sunt datorate conform
contractului de împrumut şi nu atunci când sunt pltite.
Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizrii care se înregistreaz în
mod sistematic, pe parcursul duratei de via utile a activului fix.
Valoarea rmas neamortizat a activelor fixe scoase din funciune înainte de expirarea
duratei normale de funcionare a acestora, se recunoaşte drept cost al perioadei când acest
eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe în curs nu reprezint un cost al
perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dup finalizarea şi punerea în funciune a activelor fixe
şi calculul amortizrii.
Transferurile între uniti ale administraiei publice, curente şi de capital, se recunosc ca
şi costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Alte transferuri, interne şi în strintate, se recunosc ca
şi costuri la instituia care transfer fondurile.
Cheltuielile bugetare sunt sumele aprobate în bugetele, în limitele şi potrivit destinaiilor
stabilite prin bugetele respective. Sumele aprobate la partea de cheltuieli în toat bugetele în cadrul
crora se angajeaz, se ordonaneaz şi se efectueaz pli, reprezint limite maxime care nu pot fi
depşite. Cheltuielile bugetare se angajeaz numai în limita creditelor bugetare aprobate.
Cheltuielile bugetare se ordonaneaz, se achit şi se lichideaz.
Ordonanarea cheltuielilor constituie o faz în procesul execuiei bugetare în care se
confirm ca livrri de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creane au fost verificate şi c
plata poate fi dispus.
Şi plata cheltuielilor este o faz în procesul execuiei bugetare reprezentând actul final prin care
instituia publica achit obligaiile sale fa de teri.
Lichidarea cheltuielilor este faza în care se verific existena angajamentelor, s determine
sau s verifice realitatea sumei datorate, se verific condiiile de exigibilitate ale angajamentului, pe
baza documentelor justificative care s ateste operaiunile respective.
5.4.1. Grupele de cheltuieli
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe grupe de cheltuieli, dup natura şi destinaia lor.
Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrrile şi
serviciile executate de teri, cheltuieli cu alte servicii executate de teri, cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vrsminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operaionale, cheltuieli
financiare, alte cheltuieli finanate din buget, cheltuieli de capital, amortizri şi provizioane,
cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile privind stocurile includ urmtoarele:
- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,
materiale nestocate, animale şi psri, mrfuri, ambalaje, alte stocuri.
Cheltuieli cu lucrrile şi serviciile executate de teri. Acestea includ: - energie şi ap;
- întreinere şi reparaii;
- chirii;
- prime de asigurare;
- deplasri, detaşri, transferri.
Cheltuieli cu alte servicii executate de teri:
- comisioane şi onorarii;
- protocol, reclam şi publicitate;
57
- transportul de bunuri şi personal;
- servicii poştale şi taxe de telecomunicaii;
- servicii bancare şi asimilate;
- alte servicii executate de teri;
- alte cheltuieli autorizate prin dispoziii legale.
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vrsminte asimilate. Aceast grup include cheltuielile
cu alte impozite, taxe şi vrsminte asimilate ce trebuie pltite de ctre instituiile publice, conform
legii.
Cheltuielile cu personalul includ:
- salariile personalului;
- drepturi salariale în natur;
- asigurri sociale: contribuiile angajatorilor pentru asigurri sociale, asigurri de
şomaj, asigurri sociale de sntate, accidente de munc şi boli profesionale, alte cheltuieli privind
asigurrile şi protecia social;
- indemnizaii de delegare, detaşare.
Alte cheltuieli operaionale includ:
- pierderi din creane şi debitori diverşi;
- alte cheltuieli operaionale.

Exemplu:
Se acord un avans spre decontare în sum de 100 lei angajatului C.V. pentru procurarea
unei truse medicale (auto).
1. se înregistreaz acordarea avansului din casierie:
„Debitori” „Casa”
461 = 531.1 100 lei
2. Angajatul C.V. cumpr trusa medical (obiect de inventar) cu suma de 78 lei, conf.
facturii fiscale.
Se deconteaz în termenul legal de 3 zile suma primit ca avans spre decontare:
% = %
„Materiale de „Debitori”
natura obiectelor
de inventar”
303 461 78 lei
„Casa” „Debitori”
531.1 461 22 lei

3. La momentul casrii se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale:
„Cheltuieli privind „Materiale de natura
materiale de natura obiectelor de inventar”
obiectelor de inventar”
603 = 303 78 lei

Cheltuielile financiare includ:
- pierderi din creane imobilizate;
- cheltuieli privind investiiile financiare cedate;
- diferene de curs valutar;
- dobânzi;
- sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar în cadrul
programelor PHARE, SAPARD, ISPA;
- dobânzi de transferat Comunitii Europene sau de alocat în cadrul programelor:
PHARE, SAPARD, ISPA;
- alte pierderi - cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA.
58
Alte cheltuieli finanate din buget includ:
- subvenii;
- transferuri curente între uniti ale administraiei publice;
- transferuri de capital între uniti ale administraiei publice;
- transferuri interne;
- transferuri în strintate;
- asigurri sociale;
- ajutoare sociale;
- alte cheltuieli.
Cheltuieli de capital, amortizri, provizioane şi ajustri includ:
- cheltuieli operaionale privind amortizrile, provizioanele şi ajustrile pentru
depreciere;
- cheltuieli cu active fixe neamortizabile;
- cheltuieli financiare privind amortizrile, provizioanele şi ajustrile pentru pierderea
de valoare;
- cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare.
Cheltuieli extraordinare includ:
- pierderi din calamiti;
- cheltuieli extraordinare din operaiuni cu active fixe.

5.4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare
Veniturile fiecrui buget, odat constituite/încasate, vor fi utilizate potrivit
prevederilor înscrise în bugetul respectiv. Cheltuielile bugetului de stat, ale bugetului
asigurrilor sociale de stat, cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile
bugetare anuale; cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii, aprobate prin
hotrâri ale consiliilor locale/judeene. Astfel, prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire
a veniturilor: sunt colectate printr-o procedur anume şi, apoi, utilizate potrivit altei proceduri.
Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funciona instituiile şi autoritile publice, de a
fi îndeplinite activitile de interes public date acestora: de ordin social, economic, de aprare
şi ordine public ş.a. Creditele bugetare se utilizeaz pentru finanarea funciilor
administraiei publice, programelor, aciunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit
scopurilor prevzute în legi şi alte reglementri.
Cheltuielile, ca şi veniturile, au legtur cu programul de guvernare, oricare este
acesta. Un buget public este în primul rând un document politic, programatic, şi numai în al
doilea rând un document financiar. Dac bugetele publice, în succesiunea lor, nu se deosebesc
între ele, dac bugetele guvernelor de stânga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta,
dac sunt orientate şi executate la fel, fr deosebiri, acestea nu (mai) exprim o voin
politic anume, nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinct-
doctrinare. In aceste situaii, contribuabilul – ca pltitor de taxe şi impozite şi ca beneficiar al
politicii bugetare – nu se va regsi într-o orientare politic anume, corespunztoare naturii,
caracterului şi aspiraiilor sale. In consecin, Ministerul Finanelor Publice îndeplineşte, între
alte funcii, şi pe aceea de elaborare şi implementare a politicii bugetare şi a politicii fiscale
a guvernului (de o anumit orientare), de corelare a politicilor fiscale şi bugetare cu celelalte
politici economico-sociale.
Execuia bugetului general consolidat const în încasarea veniturilor şi încadrarea
cheltuielilor în deficitul bugetar aprobat. Execuia operativ implic şi perfecionarea
managementului fondurilor publice, armonizarea cadrului legislativ naional cu reglementrile
Uniunii Europene, precum şi îndeplinirea altor principii de ctre administraia financiar a
statului.
Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. Cheltuielile fiecrui
ordonator principal de credite se stabilesc anual, pe exerciii bugetare. Creditele bugetare
59
aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate şi utilizate pentru finanarea altui
ordonator principal. (Este interzis transformarea creditelor bugetare în credite comerciale).De
asemenea, este interzis utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finanarea
altui capitol.
Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice şi în cadrul crora se
angajeaz, se ordonaneaz şi se efectueaz pli reprezint limite maxime care nu pot fi
depşite. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesar îndeplinirea procedurii de
deschidere a creditelor bugetare
11
. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea
comunicat ordonatorului principal de credite de ctre M.F.P., prin trezoreria statului, în
limita creia se pot efectua repartizri de credite bugetare şi pli.
Efectuarea cheltuielilor bugetare implic urmtoarele faze în procesul execuiei
bugetare:
a. ordonanarea cheltuielilor: faz în care se confirm c livrrile de bunuri şi
prestrile de servicii au fost efectuate, sau alte creane au fost verificate şi c plata poate fi
efectuat;
b. plata cheltuielilor: faz reprezentând actul final prin care instituia public achit
obligaiile sale fa de teri;
c. lichidarea cheltuielilor: faz în care se verific existena angajamentelor, se
determin sau se verific realitatea sumei datorate, se verific condiiile de exigibilitate ale
angajamentului, pe baza documentelor justificative care s ateste operaiunile respective.
Şi cheltuielile se grupeaz în buget pe baza clasificaiei bugetare.
Cheltuielile sunt structurate în buget pe pri, capitole, subcapitole, articole şi
alineate. Cheltuielile prevzute în capitole şi articole au destinaie precis şi limitat. Numrul
de salariai, permaneni şi temporari, şi fondul salariilor de baz se aprob – ca cheltuieli –
distinct, prin anex la bugetul fiecrui ordonator principal de credite. Numrul de salariai
aprobat fiecrei instituii publice nu poate fi depşit. In consecin, şi alocaiile pentru
cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite şi, în cadrul acestora pe
capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de
angajament şi duratele de realizare a investiiilor. Cheltuielile pentru investiiile publice şi alte
cheltuieli de investiii finanate din fonduri publice se cuprind în buget în baza programelor
de investiii publice şi se prezint ca anex la bugetul fiecrui ordonator principal de credite.
Strategia în domeniul investiiilor publice este elaborat de guvern, prin M.F.P., pe baza
propunerilor de programe de investiii formulate de ordonatorii principali de credite.

5.4.3. Structura conturilor de cheltuieli
În cadrul instituiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se ine în conturi distincte, dup
natur şi destinaie. Conturile de cheltuieli se dezvolt în analitic pe structura clasificaiei bugetare.
Structura contului contabil va fi urmtoarea:
1. simbolul contului (din planul de conturi);
2. capitolul;
3. surs de finanare a cheltuielii, respectiv:
- bugetul de stat;
- bugetele locale;
- bugetul asigurrilor sociale de stat;
- bugetul asigurrilor pentru şomaj;

11
Credit bugetar – sum aprobat într-un buget, inclusiv în bugetele activitilor finanate integral din venituri
extrabugetare, reprezentând limita maxim pân la care se pot ordonana şi efectua pli în cursul anului
bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciiului bugetar şi/sau din exerciii anterioare pentru
aciuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonana şi efectua pli din buget pentru celelalte aciuni.

60
- bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate;
- bugetul fondurilor externe nerambursabile;
- bugetul instituiilor publice şi activitilor finanate integral
sau parial din venituri proprii;
- cheltuieli evideniate în afara bugetelor locale.
4. subcapitolul;
5. titlul;
6. articolul;
7. alineatul;
8. subalineatul (paragraful).
Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la
întocmirea situaiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
În situaia în care apar operaiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli,
acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor, în roşu.
Reflectarea unitar a cheltuielilor efectuate de instituiile publice pe articolele şi alineatele
prevzute în clasificaia economic, se asigur cu ajutorul "Îndrumarului" elaborat de ctre
ordonatorii principali de credite, cu avizul Ministerului Finanelor Publice.

5.5. Venituri şi finanri
Potrivit contabilitii de angajamente, veniturile reprezint impozite, taxe, contribuii şi
alte sume de încasat potrivit legii, precum şi preul bunurilor vândute şi serviciilor prestate, dup
caz, aferente unei perioade de timp.
În contabilitate, veniturile din activiti economice se înregistreaz în momentul predrii
bunurilor ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza facturii sau în alte condiii prevzute în contract,
al facturrii lucrrilor executate şi serviciilor prestate, moment care atest transferul de proprietate
ctre clieni.
Veniturile proprii ale instituiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestri
culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaii, prestaii editoriale, studii, proiecte, valorificri
de produse din activiti proprii sau anexe, prestri de servicii şi altele asemenea.
Veniturile din diferene de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în care apar cu
ocazia decontrii sau a raportrii în situaiile financiare a elementelor monetare, creanelor şi
datoriilor, la cursuri diferite fa de cele la care au fost înregistrate iniial pe parcursul perioadei sau
fa de cele care au fost raportate în situaiile financiare anterioare.
Veniturile din dobânzi se înregistreaz pe msura generrii veniturilor respective.

5.5.1. Grupele de venituri
Contabilitatea veniturilor se ine pe grupe de venituri, dup natura şi sursa lor.
Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activiti economice, alte venituri
operaionale, venituri din producia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contribuii de
asigurri, venituri nefiscale, venituri financiare, finanri, subvenii, transferuri, alocaii bugetare cu
destinaie special, fonduri cu destinaie special, venituri din provizioane, venituri extraordinare.
La rândul lor, veniturile din activiti economice includ:
- venituri din vânzarea produselor finite;
- venituri din vânzarea semifabricatelor;
- venituri din vânzarea produselor reziduale;
- venituri din lucrri executate şi servicii prestate;
- venituri din studii şi cercetri;
- venituri din chirii;
61
- venituri din vânzarea mrfurilor;
- venituri din activiti diverse;
- variaia stocurilor.

Exemplu :

I. O instituie public închiriaz un spaiu cu destinaia de depozit.
Suprafaa spaiului închiriat : 128 m.p.
Chiria lunar este de 9 lei / m.p.. Potrivit prevederilor contractuale, chiria se încaseaz în prima zi
calendaristic lucrtoare a lunii.
S se înregistreze în contabilitate venitul (de) încasat.

1. înregistrarea obligaiei de plat a chiriei:
“Clieni” “Venituri din chirii”
411 = 706 1452 lei

2. Se achit chiria prin casieria instituiei publice:
“Casa” “Clieni”
531.1 = 411 1452 lei

3.Se depune suma încasat în contul de disponibil:
“Viramente interne” “Casa”
581 = 531.1 1452 lei
“Disponibil al bugetului de stat” “Viramente interne”
520 = 581 1452 lei

4. Se preia la sfârşitul perioadei soldul creditor al contului „Venituri din chirii” în contul
„Rezultatul patrimonial” (pentru închiderea contului „Venituri din chirii”):
“Venituri din chiri” “Rezultatul patrimonial”
706 = 121 1452 lei

II. Se înregistreaz o crean provenit din impozit pe salarii:
1. Se înregistreaz o obligaie restant de plat a impozitului pe salarii:
„Creane ale bugetului = „Impozit pe salarii”
de stat
463 733 283 lei

2. Se achit impozitul:
„Disponibil al = „Creane ale bugetului
bugetului de stat” de stat”
520 463 283 lei

3. Se preia la sfârşitul perioadei soldul creditor al contului „Impozit pe salarii” în contul
„Rezultatul patrimonial” (pentru încchiderea contului „Impozit pe salarii”):
„Impozit pe salarii” = “Rezultatul patrimonial”
733 = 121 283 lei
III. Venituri din dobânzi:
1. Se înregistreaz dreptul instituiei publice de a obine un venit din dobânzi:
„Debitori” = „Venituri din dobânzi”
461 766 640 lei

2. Se achit dobânda în contul de disponibil:
62
„Conturi la bnci” = „Debitori”
512 461 640 lei

3. Se preia la sfârşitul perioadei soldul creditor al contului „Venituri din dobânzi” în contul
„Rezultatul patrimonial” (pentru încchiderea contului „Venituri din dobânzi”):
„Venituri din dobânzi” = “Rezultatul patrimonial”
766 121 640 lei

Veniturile din alte activiti operaionale includ:
- venituri din creane reactivate şi debitori diverşi;
- alte venituri operaionale.
Venituri din producia de active fixe includ:
- venituri din producia de active fixe necorporale;
- venituri din producia de active fixe corporale.
Venituri fiscale. Aceast grup include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat,
recunoscute la momentul constatrii, înregistrate pe baza declaraiilor fiscale şi a deciziilor emise de
organul fiscal. Se dezvolt în analitic pe structura clasificaiei bugetare.
Grupa "Venituri fiscale" include:
- impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice;
- impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice;
- alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital;
- impozit pe salarii;
- impozite şi taxe pe proprietate;
- impozite şi taxe pe bunuri şi servicii;
- impozit pe comerul exterior şi tranzaciile internaionale;
- alte impozite şi taxe fiscale.
Venituri din contribuii de asigurri. Aceast grup conine veniturile bugetului
asigurrilor sociale de stat, veniturile bugetului asigurrilor pentru şomaj, veniturile Fondului
naional unic de asigurri sociale de sntate recunoscute la momentul constatrii, înregistrate pe
baza declaraiilor fiscale şi a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolt în analitic pe structura
clasificaiei bugetare.
Grupa "Venituri din contribuii de asigurri" include:
- venituri din contribuiile angajatorilor: contribuiile pentru asigurri sociale,
contribuiile pentru asigurri de şomaj, contribuiile pentru asigurri sociale de sntate,
contribuiile pentru accidente de munc şi boli profesionale şi alte contribuii pentru asigurri
sociale;
- venituri din contribuiile asigurailor: contribuiile pentru asigurri sociale,
contribuiile pentru asigurri de şomaj, contribuiile pentru asigurri sociale de sntate şi alte
contribuii ale altor persoane pentru asigurri sociale.
Venituri nefiscale. Aceast grup include venituri ale bugetului general consolidat, altele
decât cele menionate la grupele: "Venituri fiscale" şi "Venituri din contribuii de asigurri". De
regul, aceste venituri sunt recunoscute la momentul încasrii, neexistând obligaia de a întocmi
declaraii conform legii.
Se dezvolt în analitic pe structura clasificaiei bugetare.
Grupa "Venituri nefiscale" include:
- venituri din proprietate;
- venituri din vânzri de bunuri şi servicii.
Veniturile financiare includ:
- venituri din creane imobilizate;
- venituri din investiii financiare cedate;
- venituri din diferene de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
63
- sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar -
PHARE, SAPARD, ISPA;
- alte venituri financiare;
- sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli
neeligibile) - PHARE, SAPARD, ISPA.

5.5.2. Finanri, subvenii, transferuri, alocaii bugetare cu
destinaie special
Potrivit prevederilor legislaiei în vigoare privind finanele publice, finanarea instituiilor
publice şi serviciilor publice se asigur astfel:
- integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, dup caz;
- din venituri proprii şi subvenii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dup caz;
- integral din venituri proprii.
Sunt, îns, şi alte surse de finanare: pe programe, din împrumuturi externe nerambursabile
sau/şi rambursabile, din donaii, sponsorizri.
Unitile publice finanate din venituri extrabugetare şi din alocaii de la bugetul de stat
sau bugetele locale, în funcie de subordonare, precum şi de cele integral autofinanate utilizeaz
conturile comune pentru toate instituiile publice. Când exist surse duble de finanare, evidena
contabil se deschide distinct pe surse bugetare şi surse extrabugetare.
Între sursele de finanare, un rol din ce în ce mai important revine veniturilor proprii şi
veniturilor extrabugetare.
Sub aspectul surselor de finanare, instituiile din sistemul administraiei publice centrale
prezint particularitatea c ponderea alocaiilor de la bugetul de stat se menine ridicat, la unele
dintre acestea ponderea este de 100%. Din aceast surs, dar şi din celelalte, se finaneaz aciuni
social – culturale, de înfptuire a justiiei, de asigurare a aprrii rii şi siguranei naionale,
finanarea unor activiti de interes strategic ş.a.
Potrivit prevederilor Legii contabilitii, contabilitatea instituiilor publice asigur
înregistrarea plilor de cas şi a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaiei bugetare,
potrivit bugetului aprobat.
Plile efectuate din contul de finanare bugetar de ctre instituiile finanate integral de la
buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrri executate şi servicii prestate,
reprezint pli de cas. În aceast categorie se includ şi plile efectuate prin casierie, în
conformitate cu reglementrile legale în vigoare.
Clasificaia bugetar. Pentru ca execuia bugetar s se realizeze unitar în profil
teritorial şi departamental, este important respectarea clasificaiei bugetare. Clasificaia
bugetar const în gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi
dup criterii unitare pentru toi operatorii bugetari. In ce priveşte cheltuielile bugetare,
practica a impus şi clasificaii specifice acestora. Astfel, clasificaia economic const în
gruparea cheltuielilor dup natura şi efectul lor economic (cheltuieli de personal, materiale, de
capital ş.a.). In schimb, clasificaia funcional reprezint gruparea cheltuielilor dup destinaia
lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activiti sau obiective care definesc
necesitile publice (cheltuieli sociale, de infrastructur, de aprare şi siguran naional etc.).
Clasificaia bugetar are rolul de a organiza şi sistematiza informaia privind
destinaia şi utilizarea resurselor bugetare în scopul cunoaşterii şi adoptrii deciziilor în
materie. Potrivit clasificaiei bugetare, veniturile sunt înregistrate pe surse de provenien.
Numrul mare
12
al impozitelor şi taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a fcut
necesar elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematic a resurselor bugetare.

12
S-a vehiculat la un moment dat în mass-media cifra de 247 de impozite şi taxe; ulterior, la începutul anului
2008, numrul impozitelor şi taxelor pltite de contribuabili în România ar fi fost de 97, numr cu care ara
64
Competena stabilirii clasificaiei bugetare revine prin lege Ministerului Finanelor
Publice. Aceasta se public în Monitorul Oficial, se actualizeaz permanent pe baza
prevederilor legale şi este obligatorie pentru toate instituiile publice de pe întreg teritoriul
rii. Astfel, în orice unitate administrativ-teritorial şi la orice instituie public, unul şi
acelaşi impozit/tax este încadrat univoc, în acelaşi fel, ca venit, pentru a nu deforma,
denatura masa şi proveniena veniturilor bugetare. Fiecare sum cuvenit bugetului este
încadrat obligatoriu într-o singur subdiviziune a clasificaiei bugetare. Modul de încadrare a
impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv şi a celui ulterior.
Clasificaia bugetar constituie un instrument de lucru în toate etapele
procesului bugetar, începând cu întocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului şi
raportarea execuiei bugetare.
Instituiile publice pot avea şi alte surse de finanare, respectiv: transferuri, fonduri
externe nerambursabile, subvenii, alocaii bugetare cu destinaie special etc., dup caz.
Aceast grup include:
- finanarea de la buget;
- finanarea în baza unor acte normative speciale;
- venituri din subvenii;
- venituri din alocaii bugetare cu destinaie special;
- finanarea din fonduri externe nerambursabile;
- fonduri cu destinaie special;
-venituri din cofinanarea de la buget aferent programelor/proiectelor finanate din
fonduri externe nerambursabile;
- venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit.
Transferuri. In timpul exerciiului bugetar pot avea loc transferuri între ordonatorii
principali de credite. In situaiile în care, pe baza dispoziiilor legale, au loc treceri de
uniti, aciuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, sau în cadrul
aceluiaşi ordonator principal de credite, M.F.P. este autorizat s introduc modificrile
corespunztoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat, fr afectarea
echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului).
Pot exista şi transferuri cu destinaie special de la bugetul de stat la bugetele locale, ca
resurse financiare ale acestora. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se
efectueaz şi pentru investiii finanate din împrumuturi externe, la a cror realizare
contribuie şi Guvernul. Pentru a se putea evidenia dimensiunile efortului financiar public
într-un exerciiu bugetar, starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget în parte şi pe
total buget consolidat , dup caz, se elimin în contabilitate transferurile dintre bugete, operaie
cunoscut sub denumirea de consolidare bugetar.
Sume/cote defalcate. Reprezint sume fixe sau cote procentuale din unele venituri
cuvenite bugetului de stat dar cedate autoritilor administraiei publice locale pentru
echilibrarea bugetelor proprii. Spre exemplu, impozitul pe salarii datorat bugetului de stat:
unitatea pltitoare vireaz, la data plii salariului, o cot la bugetul de stat, o cot la bugetul
unitilor administrativ-teritoriale în a cror raz se desfşoar activitatea şi o cot la
bugetul judeului respectiv. Aceste cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat; la
virare, sunt evideniate distinct în contabilitate.
Veniturile extraordinare provin din:
- venituri din despgubiri şi din asigurri;
- venituri din valorificarea unor bunuri.


ocupa un loc de top. Cifrele nu au fost contestate oficial, dar nici nu exist o list public, exhaustiv, cu toate
taxele şi impozitele pltite de toi contribuabilii la un moment dat.

65
5.5.3. Veniturile bugetare
Componentele bugetului general consolidat
Prin definiie, bugetul este un document în care sunt prevzute şi aprobate în fiecare an
veniturile şi cheltuielile sau, dup caz, numai cheltuielile, în funcie de sistemul de finanare a
instituiilor publice.
În sistemul bugetar naional sunt legiferate
13
urmtoarele bugete:
a) bugetul de stat
b) bugetul asigurrilor sociale de stat
c) bugetul fonduriloe speciale
d) bugetul trezoreriei statului
e) bugetele instituiilor publice autonome
f) bugetele instituilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, bugetul asigurrilor
sociale de stat, şi bugetele fondurilor speciale, dup caz
g) bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii
h) bugetul fondurilor prevenite din credite externe contractate sau garantate de stat, ale cror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigur din fonduri publice
i) bugetul fondurilor externe nerambursabile
Bugetele de mai sus compun bugetul general consolidat ca ansamblul bugetelor agregate şi
consolidate pentru a forma un întreg. Fiecare buget este reglementat de sinestttor prin acte
normative proprii, ca existen, surse de venituri, normative de cheltuieli, ca gestiune etc. În cadrul
ansamblului, exist anumite corelaii între bugete. Spre exemplu, bugetul asigurrilor sociale de stat
ci bugetele fondurilor speciale pot fi echilibrate în timpul exerciiului bugetar prin subvenii de la
stat. Aceste subvenii devin transferuri consolidabile (dup regularizare la sfârşitul exerciiului
bugetar cu bugetul de stat în limita subveniilor acordate). Exist corelaii şi între bugetul de stat,
sau bugetele fondurilor speciale, cu bugetele locale.
Veniturile bugetare reprezint resursele bneşti care se cuvin bugetelor nominalizate mai
sus în baza unor prevederi legale; sunt compuse din impozite, taxe, contribuii şi alte vrsminte.
Veniturile se grupeaz în buget pe baza clasificaiei bugetare şi sunt structurate pe capitole şi
subcapitole. Veniturile se repartizeaz pe trimestre în funcie de termenele legale de încasare ale
acestora, de termenele şi posibilitile de asigurare a resurselor de finanare a deficitului bugetar şi
de perioada în care este necesar efectuarea cheltuielilor. Încasare veniturilor bugetare se reflect
prin execuia de casa bugetar.
Impozitul este prelevarea obligatorie fr contraprestaie şi nerambursabil perceput de
ctre administraia public de la persoanele fizice şi juridice pentru satisfacerea necesitilor de
interes general. Exemple: impozitul pe salarii, pe profit, pe terenuri/venituri agricole, pe cladiri,
curi, mijloace de transport etc.
Taxa este suma pltit de o persoan fizica sau/şi juridicde regul pentru serviciile
prestate acesteia de ctre un agent economic, o instituie public sau un serviciu public. Exemple:
taxa de autorizare (a unei construcii, taxa pentru folosirea a unu drum public).
Prin contribuie se înelege orice prelevare obligatorie a unei pri din veniturile
persoanelor fizice şi juridice cu sau fr posibilitatea obinerii unei contraprestaii. Exemple:
contribuia angajaiilor şi a angajatorilor la construirea fondului de asigurarea de sntate, a
fondului de somaj.
Sume cuvenite statului sunt acele sume care se fac venit la bugetul de stat şi se cuvin
acestuia într-un temei anume; aceste sume au un regim juridic precis determinat.Întocmirea
declaraiilor de venit, stingerea obligaiilor bugetare, soluionarea contestaiilor, controlul fiscal,
executarea creanelor bugetare precum şi cele referitoare la evaziunea fiscal se supun fiecare în
parte legislaiei în domeniu.
Veniturile bugetare se încaseaz în procesul execuie de cas bugetar.

13
Sunt reglementate de Legea nr.500/2002 privind finanele publice, art.1. M.O. nr.597/2002.
66
5.5.4. Execuia de cas bugetar
Este un complex de operaiuni care se refer la încasare veniturilor şi plata cheltuielilor
bugetare. Execuia de casa bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaz prin trezoreria
statului pe baza normelor metodologice emise de M.F.P.
Acestea statueaz:
- încasare veniturilor bugetare,
- efectuarea plilor dispuse de persoanele autorizate ale instituilor publice în limita creditelor
bugetare şi destinaiilor aprobate potrivit dispoziiilor legale.
- efectuarea operaiunilor de încasri şi pli privind datoria public intern şi extern rezult din
imprumuturi contractate direc sau garantate de ctre stat, inclusiv a celor privind rambursarea
ratelor la scaden şi plata dobanzilor comisioanelor spezelor şi altor costuri aferente,
- efectuarea altor operaiuni financiare în contul autoritilor administraiei publice centrale şi
locale.
Prin trezoreria statului se efectueaz şi alte operaiuni cum sunt:
- pstrarea disponibilitilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloare în lei a
acestora primite pe baz de acorduri şi înelegeri guvernamentale şi de la organisme internaionale
şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baz de hotrâre ale
guvernului potrivit destinaiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele
publice şi economice dup caz;
- efectuarea de plasamente financiare din disponibilitile aflate în contul general al trezoreriei
statului prin BNR
- alte operaiuni financiare prevzute de lege.
Şi bugetele instituiilor publice trec prin faza execuiei de cas.
Instituiile publice indiferent de sistemul de finanare şi de subordonare inclusiv activitile
de pe lâng unele instituii publice finanate integral prin venituri proprii efectueaz operaiunile de
încasri i pli prin unutile teritoriale ale trezoreriei statului în a cror raz îşi au sediu şi la care
au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibiliti. Este interzis în intituiile publice de a
efectua operaiunile de mai sus prin bncile comerciale. Instituiile publice au obligaia de a
transmite bugetul aprobat unutii teritoriale a trezoreriei statului si, de asemenea, supune bilanul
contabil, vizei trezoreriei prin care deruleaz fondurile.
Colectarea veniturilor bugetului general consolidat const, în principal, în exercitarea
aciunilor care au ca scop stingerea creanelor fiscale. Colectarea creanelor fiscale se face în
temeiul unui titlu de crean sau al unui titlu executoriu. Titlul de crean este actul prin
care se stabileşte şi se individualizeaz creana fiscal. Creanele fiscale sunt scadente la
expirarea termenelor prevzute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementeaz). Plata
obligaiilor fiscale se efectueaz de ctre debitori în baza debitului stabilit, distinct pe fiecare
impozit, tax sau alte obligaii fiscale, inclusiv dobânzi
14
şi penaliti
15
de întârziere.
Contribuabilii persoane fizice îşi achit obligaiile fiscale în contul bugetului local
la primrie (la ghişeele de încasare a impozitelor şi taxelor), pentru care li se elibereaz
chitane doveditoare. Obligaiile fiscale în contul celorlalte bugete se pot achita la primrie
(dac primria este împuternicit în acest sens, cu înregistrrile aferente în contabilitate), sau
la agenii fiscali.
Contribuabilii persoane juridice îşi achit obligaiile fiscale cu numerar la ghişeele
de încasare a impozitelor şi taxelor (pân la suma de 3500 lei), sau prin ordin de plat
peste aceast sum.

14
Dobânzile se calculeaz pentru fiecare zi, începând cu ziua urmtoare termenului de scaden şi pân la data
stingerii sumei datorate, inclusiv.
15
Este sanciunea pentru plata cu întârziere a obligaiilor fiscale. Este de 0,5% pentru fiecare lun şi/sau pentru
fiecare fraciune de lun de întârziere, începând cu data de întâi a lunii urmtoare scadenei acestora pân la
data stingerii acestora, inclusiv. Penalitatea de întârziere nu înltur obligaia de plat a dobânzilor. Penalitatea
de întârziere se datoreaz pân la data începerii procedurii de executare silit.

67
Agenii fiscali de la percepiile rurale trimit sumele încasate din impozite şi taxe la
trezoreriile la care sunt arondai, prin poşt, potrivit bugetului în contul cruia acestea au
fost încasate. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la
compartimentul contabilitate-decontri din cadrul primriei sau din cadrul trezoreriei
municipale/orşeneşti, dup care se înregistreaz ca încasri. Încasrile la primrii sunt
verificate zilnic cu ajutorul balanei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local).
Eventualele înlesniri, restituiri, compensri şi amânri la plata impozitelor, taxelor,
contribuiilor sociale şi a altor vrsminte bugetare obligatorii sunt prevzute de lege şi sunt
aprobate de M.F.P. şi A.NA.F., sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local).

5.5.5. Administrarea veniturilor bugetare
Ministerul Finanelor Publice îndeplineşte, pe lâng alte funcii, şi pe aceea de
elaborare şi implementare a politicilor bugetare şi a politicilor fiscale ale Guvernului. In
îndeplinirea acestei funcii elaboreaz proiecte de acte normative privind stabilirea
impozitelor directe şi indirecte, urmreşte îmbuntirea aşezrii acestora pe contribuabili şi
bugete, precum şi armonizarea legislativ în acest domeniu. Autoritatea de specialitate din
subordinea M.F.P. care administreaz veniturile statului este Agenia Naional de
Administrare Fiscal (A.N.A.F.)¹. Printre alte obiective, A.N.A.F. îl are şi pe cel de colectare
a veniturilor bugetului de stat, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de
stat, precum şi a veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului asigurrilor de
şomaj, bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, reprezentând
contribuia de asigurri sociale, contribuia pentru asigurri sociale de sntate, contribuia de
asigurare pentru accidente de munc şi boli profesionale, datorate de pltitori, persoane
juridice şi persoane fizice, care au calitatea de angajator sau asimilai acestora. A.N.A.F.
elaboreaz, cu avizul direciilor de specialitate din cadrul M.F.P., coninutul şi modelele
formularelor şi imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor, precum şi
insruciunile de completare a acestora.
In legtur cu veniturile bugetare, ordonatorii de credite (principali, secundari sau/şi
teriari) au obligaia de a asigura înregistrarea corect în sarcina contribuabililor a obligaiilor
fiscale ale acestora. Aceeaşi obligaie revine ordonatorilor de credite şi în legtur cu
veniturile din mijloace extrabugetare, a veniturilor fondurilor speciale şi a celor cu destinaie
special constituite potrivit legii.
Stabilirea obligaiilor de plat. Procedurile de impunere a persoanelor fizice şi a
persoanelor juridice sunt elaborate şi se aplic de A.N.A.F. în baza dispoziiilor legale. De
asemenea, aceast autoritate precizeaz procedurile privind evidena contribuabililor, gestiunea
dosarului fiscal şi a cazierului fiscal, stimuleaz conformarea voluntar a pltitorilor de taxe
şi impozite.

5.5.6. Structura conturilor de venituri
Veniturile se înregistreaz în contabilitatea instituiilor publice pe baza documentelor care
atest crearea dreptului de crean (declaraia fiscal sau decizia emis de organul fiscal), avize de
expediie, facturi, alte documente legal întocmite sau în momentul încasrii efective a acestora, în
situaia în care nu exist documente anterioare încasrii pentru înregistrarea creanei.
În cadrul instituiilor publice, contabilitatea veniturilor se ine în conturi distincte, dup
natur şi surs. Conturile de venituri se dezvolt în analitic pe structura clasificaiei bugetare.
Structura contului contabil de venituri este urmtoarea:
1. simbolul contului (din planul de conturi);
2. bugetul cruia îi aparine venitul:
- bugetul de stat;
68
- bugetele locale;
- bugetul asigurrilor sociale de stat;
- bugetul asigurrilor pentru şomaj;
- bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate;
- bugetul fondurilor externe nerambursabile;
- bugetul instituiilor publice şi activitilor finanate integral
sau parial din venituri proprii;
- venituri evideniate în afara bugetelor locale.
3. capitolul;
4. subcapitolul;
5. paragraful.
Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la întocmirea
situaiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
În situaia în care apar operaiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri,
acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor de venituri, în roşu.
Instituiile publice mai pot folosi pentru desfşurarea activitii lor bunuri materiale şi
fonduri bneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub form de donaii şi sponsorizri.
Fondurile bneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite ca donaii şi
sponsorizri de instituiile publice finanate integral de la buget, se vars direct la bugetul din care
se finaneaz acestea. Cu aceste sume se majoreaz creditele bugetare ale bugetului instituiei
publice beneficiare şi care urmeaz s se utilizeze potrivit legii.
Cu fondurile primite de ctre instituiile publice finanate integral din venituri proprii şi
cele finanate din venituri proprii şi subvenii de la buget se majoreaz bugetele de venituri şi
cheltuieli ale acestora.

5.6. Contabilitatea angajamentelor şi a elementelor extrabilaniere
Drepturile şi obligaiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi
pasivele unitii, se înregistreaz în contabilitate în conturi în afara bilanului, denumite şi conturi de
ordine şi eviden.
În aceast categorie se cuprind angajamente (garanii) acordate sau primite în relaiile cu
terii, active fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în pstrare sau
custodie, debitori scoşi din activ, urmrii în continuare, chirii şi alte datorii asimilate, efecte
scontate neajunse la scaden, precum şi alte valori.


Materiale bibliografice obligatorii

1. Creoiu, Ghe., Bucur, Ion; Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Ediia a II-a,
Editu (Editura C. H. Beck) ra C. H. Beck, Bucureşti, 2007

Întiebăii iecapitulative:

69
S. Cum se îniegistiează cheltuielile şi venituiile în co
4. Ce iepiezintă iezultatul patiimonial. Bai iezultat
S. Sistemul oiuonatoiiloi ue cieuite. Befiniție şi iol.
1. Ce iepiezintă uatoiiile pe teimen scuit. Sau uatoiiile pe teimen lung.
t. Eviuențiați mouul ue

2. Piezentați bunuiile uomeniului public şi uomeniului piiva

ieflectaie în contabilitate al acestoia.
ntabilitate.
ul iepoitat.

Modulul 6: SITUAŢIILE  FINANCIARE ANUALE 


Obiectivele modulului:

• Se doreşte înelegerea de ctre studeni a componentelor situaiilor financiare şi rolul
acestora în intituiile publice.
• Precizarea rolului bilanului, dar şi modificrile în cadrul acestuia.
• Importana contului de execuie bugetar

Se constituie din: (v. O.G. nr. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii
Contabilitii nr. 82/1991, art.27 (3):
- bilan
- cont de profit şi pierdere
- situaia modificrii capitalului propriu
- situaia fluxurilor de trezorerie
- politici contabile
- note explicative.
Pentru persoanele juridice care aplic reglementrile contabile
armonizate cu directivele C.E.E. şi cu Standardele Internaionale de Contabilitate, aprobate prin
ordin al ministrului finanelor publice, situaiile financiare anuale sunt cele simplificate, care se
compun din:
- bilan
- cont de profit şi pierdere
- politici contabile
- note explicative.
Pentru instituiile publice, documentul oficial de prezentare a situaiei patrimoniului aflat în
administrarea statului şi a unitilor administrativ-teritoriale şi a execuiei bugetului de venituri şi
cheltuieli îl reprezint situaiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de
Ministerul Finanelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finanelor publice.

6.1. Componena situaiilor financiare
Situaiile financiare trimestriale şi anuale ale instituiilor publice cuprind:
• bilanul;
• contul de rezultat patrimonial;
• situaia fluxurilor de trezorerie;
• situaia modificrilor în structura activelor/capitalurilor;
• anexe la situaiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative;
• contul de execuie bugetar.
Situaiile financiare se întocmesc în moneda naional, respectiv în lei, fr subdiviziunile
leului. Pentru necesitile proprii de informare şi la solicitarea unor organisme internaionale, se pot
întocmi situaii financiare şi într-o alt moned.
Întocmirea situaiilor financiare anuale trebuie s fie precedat obligatoriu de inventarierea
general a elementelor de activ şi de pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune, potrivit
normelor emise în acest scop de Ministerul Finanelor Publice.
Situaiile financiare trebuie s ofere o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei
financiare (active nete/ patrimoniu net/ capital propriu), precum şi a performanei financiare şi a
rezultatului patrimonial.
70
Situaiile financiare se semneaz de conductorul instituiei şi de conductorul
compartimentului financiar-contabil sau de alt persoan împuternicit s îndeplineasc aceast
funcie.
Instituiile publice au obligaia s prezinte la unitile de trezorerie a statului la care au
deschise conturile situaia fluxurilor de trezorerie pentru obinerea vizei privind exactitatea plilor
de cas, a soldurilor conturilor de disponibiliti, dup caz, pentru asigurarea concordanei datelor
din contabilitatea instituiei publice cu cele din contabilitatea unitilor de trezorerie a statului.
Situaiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evidena trezoreriilor
statului se vor restitui instituiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunztoare.
Este interzis instituiilor publice s centralizeze situaiile financiare ale instituiilor din
subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.
Instituiile publice ai cror conductori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau
teriari, depun un exemplar din situaiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, alte
autoriti publice, instituii autonome şi unitile administrativ-teritoriale, ai cror conductori au
calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finanelor Publice sau direciile
generale ale finanelor publice judeene şi a municipiului Bucureşti, dup caz, un exemplar din
situaiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta.
Unitile fr personalitate juridic, subordonate instituiei publice, organizeaz şi conduc
contabilitatea operaiunilor economico-financiare pân la nivel de balan de verificare, fr a
întocmi situaii financiare.
Activitatea desfşurat în strintate de unitile fr personalitate juridic, subordonate
instituiilor publice din România, se include în situaiile financiare ale persoanei juridice române şi
se raporteaz pe teritoriul României.

6.1.1. Bilanul
1. Definiie. Componen
Bilanul contabil prezint situaia patrimoniului şi rezultatele obinute de o entitate la un
moment specificat, punând fa în fa – prin dubla reprezentare – mijloacele şi resursele; este
documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii şi capitaluri proprii
ale instituiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte situaii prevzute de lege.
Actul de conducere în sectorul public (şi în cel privat) impune folosirea informaiilor
contabile la anumite perioade – atât în cursul anului bugetar cât şi la încheierea exerciiului – într-o
form centralizat, generalizat, sintetic. Acestei cerine trebuie s-i rspund situaiile financiare
prin intermediul crora datele înregistrate în conturi sunt prezentate sub forma unor indicatori
economico-financiari cu ajutorul crora s poat fi caracterizat situaia şi starea patrimoniului,
situaia financiar şi rezultatele obinute.
Reprezentarea la un moment dat a patrimoniului instituiilor publice (şi cel al operatorilor
economici) în mod sintetic şi exhaustiv se obine cu ajutorul bilanului. „Procedeu principal al
metodei contabilitii şi baz informaional fundamental, bilanul se prezint practic sub forma
unui complet ordonat al conturilor cu ajutorul cruia se organizeaz şi se centralizeaz datele
evidenei la nivelul fiecrei autoriti cu personalitate juridic, indiferent de obiect, mrime,
proprietate sau complexitate.”
16
Bilanul se întocmeşte pe baza ultimei balane de verificare a conturilor sintetice, încheiat
dup înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operaiunile economico-
financiare aferente perioadei raportate.

16
Drgan, C.M. – Contabilitatea instituiilor publice, 2005. Editor: Asociaia European de Studii şi Consultan,
p.279.
71
Bilanul se prezint sub forma unui tabel care are dou pri distincte: activul (partea
stâng) şi pasivul (partea dreapt). Acest tabel specific în forma şi coninutul su este unul din
procedeele specifice metodei contabilitii, unul deosebit de important.
Schematic, bilanul se prezint astfel:

Activ BILAN Pasiv

• Imobilizri (necorporale, corporale, • Capitaluri (rezultatul exerciiului
financiare) curent şi rezultatul reportat;
• Active circulante (stocuri, mijloace fonduri imobilizate; fonduri
de trezorerie, creane etc.) curente ş.a.)
(din activ se scad datoriile) • Provizioane
• Datorii ( împrumuturi şi alte
datorii)
(din pasiv se scad creanele
restante – cele peste un an)

Total Activ = Total Pasiv


Prin diferena dintre total activ şi total datorii se determin indicatorul active nete, care
trebuie s fie egal cu capitalurile proprii.
Patrimoniul oricrei entiti este reflectat în bilan sub dou aspecte: al componenei şi
structurii lui natural – materiale, ca active – în partea stâng şi ca mod de dobândire, ca provenien,
respectiv ca surse de formare, ca pasive – în partea dreapt. Toate drepturile şi obligaiile înscrise în
contabilitate, inclusiv în bilan, sunt evideniate în momentul constituirii acestora şi nu în momentul
stingerii lor (al rambursrii, efecturii plii/încasrii ş.a.). „... activul prin componena sa
evideniaz destinaia şi lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul, clasificarea surselor de
finanare în funcie de modul de constituire (surse proprii şi surse strine) şi exigibilitatea lor”.
17
Pentru fiecare element de bilan trebuie prezentat valoarea aferent elementului respectiv
pentru exerciiul financiar precedent. Teoretic, fiecrui post de bilan – de activ sau de pasiv – îi
corespunde un cont contabil, cont de activ sau cont de pasiv: aceast relaie exprim legtura dintre
cont şi bilan. În practic îns, în cadrul unor lucrri pregtitoare întocmirii bilanului, se efectueaz
cumulri şi disocieri ale soldurilor unor conturi, chiar înregistrarea unor solduri ale unor conturi de
pasiv în activul bilanului, şi invers (soldurile unor conturi de activ se înscriu în pasivul bilanului).
Scopul acestor permutri este cel al creşterii potenialului informaional şi de analiz a bilanului.
Activele sunt prezentate în activul bilanului în starea lor la momentul încheierii acestuia:
de aici denumirile de imobilizri, stocuri, disponibiliti bneşti ş.a. Activele – datorit diversitii,
complexitii, multitudinii acestora – se clasific unitar pe economie pentru a fi evideniate în
acelaşi mod – prin aceleaşi înregistrri contabile – oriunde funcioneaz entitatea care întocmeşte
bilan contabil. O prim clasificare a activelor este în active imobilizate – sau fixe – şi active
circulante – sau curente.
Activele imobilizate, sau fixe, sunt, evident, imobilizri, respectiv bunuri imobile. Sunt
valori economice a cror perioad de utilizare este mai mare de un an, deci se caracterizeaz printr-
o utilizare durabil. Aceast categorie de active particip la mai multe cicluri de
producie/activitate. Activele cuprinse în categoria celor fixe se deosebesc de alte active materiale şi
prin valoarea mare de înregistrare a acestora în evidenele contabile (în prezent pragul valoric de la

17
Clin O., Vduva I., Ristea M., Neamu H., Bazele contabilitii, Editura Didactic şi Pedagogic, R.A., Bucureşti,
1997, p.35.
72
73

care un activ material este considerat activ fix este de peste 1800 lei
18
). Exemple de active
imobilizate: cldiri, mijloace de transport, construcii speciale ca poduri, ziduri de sprijin ş.a.
Activele circulante, sau curente, sunt acele valori economice existente sub forma
stocurilor, creanelor, disponibilitilor bneşti. Acestea se afl într-o continu stare de transformare
ca form material şi/sau valoric. Spre deosebire de activele fixe, utilizarea acestora este limitat
convenional la un singur ciclu de producie / activitate. Stocurile, ca active circulante, sunt acele
valori economice care prin natura lor sunt utilizate ca materii prime, materiale (consumabile),
ambalaje etc.
În mod convenional în categoria stocurilor sunt incluse şi obiectele de inventar. Valoarea
de înregistrare în contabilitate a obiectelor de inventar este de sub 1800 lei indiferent de durata lor
de funcionare. De asemenea, sunt înregistrate ca obiecte de inventar acele bunuri care au o durat
de funcionare mai mic de un an, indiferent de valoarea lor contabil. Datorit acestor
particulariti, obiectele de inventar se mai denumesc curent drept bunuri de mic valoare sau de
scurt durat. Sunt asimilate obiectelor de inventar echipamentul de protecie, de lucru, sportiv,
sculele şi verificatoarele ş.a.
Disponibilitile bneşti reprezint numerarul din casieria instituiei şi sumele aflate în
conturile curente sau de disponibil deschise la unitile bancare sau ale trezoreriei statului. Din
categoria disponibilitilor bneşti fac parte şi carnetele de cecuri cu limit de sum, acreditivele şi
avansurile de trezorerie. Toate acestea se constituie în active şi sunt reflectate în activul bilanului.
Pasivele reprezint acelaşi patrimoniu, dar reflectat din punctul de vedere al provenienei,
respectiv al surselor de formare: capital propriu, surse atrase, împrumutate ş.a. Rezult c, prin
componena sa, pasivul bilanului – evideniind sursele de finanare a bunurilor/activitii
economice – indic gradul de finanare proprie/atras, inclusiv exigibilitatea surselor împrumutate
(termenul de rambursare/decontare).
Capitalul, sub diferitele sale forme, reprezint fonduri proprii şi reflect modul de
finanare din surse proprii a bunurilor economice aflate în circuit (acestea din urm sunt redate în
activul bilanului).
Pe lâng resurse proprii, bunurile/activitatea este finanat şi din împrumuturi, din care
rezult obligaii de rambursare, decontri cu persoane fizice, juridice etc. Aceste persoane sunt
denumite generic creditori întrucât crediteaz instituia/operatorul în cauz. Ca surs de finanare,
datoriile sunt rambursabile din momentul naşterii obligaiei fa de cei care le-au acordat (dac nu s-
a convenit altfel) pân în momentul rambursrii complete (dac este vorba de credite bancare sau de
credite acordate de persoane fizice) sau, în cazul datoriilor generate de relaiile de decontare, pân
în momentul plii lor. Datoriile se grupeaz şi în datorii financiare (creditele primite de la bnci sau
instituii de credit pe termen lung şi/sau mijlociu), datorii fiscale (impozite datorate pe profit, pe
salarii etc.), datorii salariale (privind obligaiile salariale ale angajatorului fa de angajai) ş.a.
În pasivul bilanului se reflect şi creanele. Acestea sunt valori avansate de o persoan
fizic/juridic în calitate de proprietar, administrator, finanator al unei pri din patrimoniu cu
scopul de a primi un echivalent valoric. Beneficiarii respectivelor valori avansate poart denumirea
de debitori (instituia, operatorul cruia i se acord sume cu titlu rambursabil devine debitor pân la
achitarea debitului). Egalitatea dintre activul şi pasivul bilanului este obligatorie şi are ca baz
economic corespondena deplin între mijloacele (active) şi sursele de procurare a acestora
(pasive). Nu pot exista în patrimoniul unei instituii (sau al unui operator economic) mijloace fr
surs de finanare, şi invers.
Întocmirea bilanului este precedat de o serie de lucrri pregtitoare: inventarierea,
reevaluarea, clasificarea creanelor şi datoriilor dup vechime (în curente – de pân la un an, şi
necurente – de peste un an), operaii de regularizare ş.a. Toate aceste lucrri, şi altele, contribuie la
întocmirea unui bilan realist, care reflect situaia de fapt.

18
Se stabileşte periodic prin hotrâre a Guvernului. Pragul de 1800 lei este stabilit prin H.G.
nr.105/2007. În spaiul european comunitar pragul valoric de la care un activ material este
considerat activ fix este de 420 € (în rile membre UE care au adoptat moneda unic).
Exemplu: O instituie public întocmeşte urmtorul bilan contabil la sfârşitul exerciiului bugetar (A se vedea şi Fig. 1, p.40)
Bilan contabil la 31.12. ... 
ACTIV 
                                                                                     PASIV 
I.  Active financiare     1. Rezerve, fonduri   
  Titluri de participare (deinere de aciuni)  6 000,00
    63 800,00 
  Creane imobilizate (împrumuturi pe termen 
lung)  12 000,00
2. Rezultatul reportat (sold creditor) 
12 200,00 
  Active fixe (nefinanciare)     3. Rezultatul patrimonial (sold creditor)   
  Active corporale        11 500,00 
  Terenuri, cldiri, maini, mobilier  20 000,00      
  Active necorporale         
  Programe software  12 000,00      
  Înregistrri pe pelicule  2 000,00      
  Stocuri (active)          
  Materiale consumabile  8 000,00      
  Obiecte de inventar  11 000,00      
 
Creane curente i necurente (creane ce 
urmeaz a fi încasate întro perioad mai mic 
de un an i mai mare de un an) 
15 000,00      
  Disponibiliti bneti (conturi la banc)   9 000,00      
  Disponibil în cas  0,00      
 
Total Active 95 000,00      
II. 
Datorii curente i necurente (cu termen de 
rambursare sub un an i de peste un an): 
(3000+4500)  7 500,00         
 
Active nete: 
Total active (I) – Total datorii (II)  87 500,00  
Capitaluri proprii 
(1 + 2 + 3)  87 500,00 
2. Modificrile bilanului

Exercitarea atribuiilor date prin lege instituiilor publice face ca funcionarea acestora s fie
activ, dinamic. Activitatea instituiilor şi autoritilor în interesul public se efectueaz cu cheltuieli,
cu încasri de venituri şi viramente de credite bugetare, cu transferuri şi subvenii ş.a.
Astfel, fiecare operaie economic, financiar, d naştere unei modificri în bilan. În practic
îns nu se încheie – şi nici nu se poate încheia - bilan contabil dup fiecare operaie economic şi nici
dup efectuarea câtorva operaii. Operatorii economici, instituiile publice şi celelalte entiti încheie
bilanurile contabile potrivit prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991.
Cu referire direct la instituiile public, Legea prevede ca acestea s încheie bilan contabil la
sfârşitul exerciiului bugetar, la încheierea trimestrelor şi a semestrului I, în momentul începerii
funcionrii, la încetarea activitii, în cazul fuzionrii ş.a.
Bilanul se modific ca urmare a unei singure operaii fie numai în activ, fie numai în pasiv,
fie simultan în activ şi în pasiv în sensul majorrii sau diminurii cu aceeaşi sum a unor posturi din
bilan. În toate situaiile de modificare a bilanului se menine egalitatea dintre activ şi pasiv.
Principalele modificri ale bilanului ca urmare a unei operaii economice se încadreaz în unul din
urmtoarele tipuri:
I. Modificri de structur:
a) A + x - x = P
Se modific simultan unul sau mai multe posturi numai în activul bilanului, fr a afecta
egalitatea acestuia cu pasivul.
b) A = P + x – x
Se modific simultan unul sau mai multe posturi numai în pasivul bilanului, fr a afecta
egalitatea acestuia cu activul.
II. Modificri de volum:
a) A + x = P + x
Se majoreaz simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanului,
fr a afecta egalitatea bilanier.
b) A – x = P – x
Se diminueaz simultan un post/mai multe posturi atât în activul cât şi în pasivul bilanului,
fr a afecta egalitatea bilanier. Bilanul, fiind singurul instrument contabil cu ajutorul cruia
patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect – ca active şi pasive – va reflecta în posturile sale oricare
din cele patru tipuri de modificri care pot avea loc în decursul desfşurrii activitii astfel încât
egalitatea dintre cele dou pri ale tabloului bilanier s se menin (neexistând alternativa inegalitii
între acestea). În cazul ambelor tipuri de modificri se produc schimbri în posturile de bilan, fr
influenarea totalului bilanier în cazul modificrilor de structur şi cu diminuarea – sau majorarea –
totalului în cazul modificrilor de volum.
Totodat, bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de
activ, datorii şi capital propriu ale instituiei publice la sfârşitul perioadei de raportare, precum şi în alte
situaii prevzute de lege.
Pentru fiecare element de bilan trebuie prezentat valoarea aferent elementului respectiv
pentru exerciiul financiar precedent. Dac valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absena
comparabilitii trebuie prezentat în notele explicative.
Un element de bilan pentru care nu exist valoare nu trebuie prezentat, cu excepia cazului în
care exist un element corespondent pentru exerciiul financiar precedent.
75
În bilan, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcie de gradul cresctor al
lichiditii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcie de gradul cresctor al
exigibilitii.
Un activ reprezint o resurs controlat de ctre instituia public ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se aşteapt s genereze beneficii economice viitoare pentru instituie şi al
crui cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie reprezint o obligaie actual a instituiei publice ce decurge din evenimente trecute
şi prin decontarea creia se aşteapt s rezulte o ieşire de resurse care încorporeaz beneficii
economice. Activele şi datoriile curente se prezint în bilan distinct de activele şi datoriile necurente.
Capitalul propriu reprezint interesul rezidual al statului sau unitilor administrativ-
teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituii publice, dup deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determin ca
diferen între active şi datorii. În funcie de necesitile de informare, Ministerul Finanelor Publice
poate solicita prezentarea în bilan a unor informaii suplimentare fa de cele care trebuie prezentate în
mod curent, de regul. Formatul bilanului nu poate fi modificat de la un exerciiu financiar la altul. Ca
structur şi coninut, în bilanul contabil se reflect toate principiile contabilitii.

6.1.2. Contul de rezultat patrimonial
Contul de rezultat patrimonial (simbol 121) prezint situaia veniturilor, finanrilor şi
cheltuielilor din cursul exerciiului curent. Veniturile şi finanrile sunt prezentate pe feluri de venituri
dup natura sau sursa lor, indiferent dac au fost încasate sau nu.
Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dup natura sau destinaia lor, indiferent
dac au fost pltite sau nu. Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentat
valoarea aferent elementului corespondent pentru exerciiul financiar precedent. Dac valorile
prevzute anterior nu sunt comparabile, absena comparabilitii trebuie prezentat în notele
explicative. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exist valoare nu trebuie
prezentat, cu excepia cazului în care exist un element corespondent pentru exerciiul financiar
precedent. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprim performana financiar a
instituiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determin pe fiecare
surs de finanare în parte, precum şi pe total, ca diferen între veniturile realizate şi cheltuielile
efectuate în exerciiul financiar curent.

6.1.3. Situaia modificrilor în structura activelor/capitalurilor
Situaia modificrilor în structura activelor/capitalurilor ofer informaii referitoare la structura
capitalurilor proprii, influenele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influenele rezultate în
urma reevalurii activelor, calculului şi înregistrrii amortizrii sau din corectarea erorilor contabile.
Situaia prezint în detaliu creşterile şi diminurile din timpul anului ale fiecrui element al conturilor
de capital.

6.1.4. Anexele la situaiile financiare
Anexele sunt parte integrant a situaiilor financiare. Ele conin: politici contabile şi note
explicative. Notele explicative furnizeaz informaii suplimentare care nu sunt încorporate în situaiile
financiare.Notele explicative la situaiile financiare conin informaii referitoare la metodele de
76
evaluare a activelor, precum şi orice informaii suplimentare care sunt relevante pentru necesitile
utilizatorilor în ceea ce priveşte poziia financiar şi rezultatele obinute.
Notele explicative se prezint sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilan
trebuie s existe informaii în notele explicative. Pentru elementele prezentate în notele explicative se
va prezenta, de regul, suma corespunztoare anului curent şi celui precedent, pentru comparaie.
Urmtoarele informaii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru
buna lor înelegere:
a) numele persoanei juridice care face raportarea;
b) faptul ca situaiile financiare sunt proprii acesteia;
c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se refer situaiile financiare;
d) moneda în care sunt întocmite situaiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (lei).
6.1.5. Contul de execuie bugetar
Contul de execuie bugetar cuprinde toate operaiunile financiare din timpul exerciiului
financiar cu privire la veniturile încasate şi plile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul,
şi trebuie s conin:
a) informaii privind veniturile:
- prevederi bugetare iniiale, prevederi bugetare definitive
- drepturi constatate
- încasri realizate
- drepturi constatate de încasat
b) informaii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniiale, credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- pli efectuate
- angajamente legale de pltit
- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse).
c) informaii privind rezultatul execuiei bugetare (încasri realizate minus pli efectuate).
Contul de execuie bugetar se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele debitoare şi
creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie s corespund cu cele din conturile deschise în
trezorerie sau la bnci, dup caz.

Materiale bibliografice obligatorii
1. Mora instituiilor publice, Editura Universitar, Bucureşti, 2004. riu, A. Suciu G., Contabilitatea


Întiebăii iecapitulative:

1. Ce iepiezintă situațiile financiaie.

2. Ce cupiinue un set ue situații financiaie.
S. Piezentati bilanțul şi tipuiile ue mouificăii în bilanț.
4. Contul ue execuție bugetaiă. Elemente uefinitoiii şi iolul acestuia în instituția publică.
77

PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUII PUBLICE
(Extras)

Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI

100 Fondul activelor fixe necorporale
101 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului
102 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al statului
103 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al unitilor administrativ-
teritoriale
104 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al unitilor administrativ-
teritoriale
117 Rezultatul reportat
117.01 Rezultatul reportat - instituii publice finanate integral din buget (de stat, local,
asigurri, sntate, şomaj)
117.02 Rezultatul reportat - bugetul local
117.03 Rezultatul reportat - bugetul asigurrilor sociale de stat
121 Rezultatul patrimonial
121.01 Rezultatul patrimonial - instituii publice finanate integral din buget (de stat,
local, asigurri sociale, şomaj, sntate)
121.02 Rezultatul patrimonial - bugetul local
131 Fondul de rulment
161 Împrumuturi din emisiunea de obligaiuni
162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autoritile administraiei publice
locale

Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE

205 Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi şi active similare
211 Terenuri şi amenajri la terenuri
211.1 Terenuri
211.2 Amenajri la terenuri
212 Construcii
213 Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaii
214 Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protecie a valorilor umane şi
materiale şi alte active fixe corporale

Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCIE ÎN CURS
DE EXECUIE

302 Materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar

Clasa 4 CONTURI DE TERI

401 Furnizori
404 Furnizori de active fixe
78
411 Clieni
421 Personal - salarii datorate
431 Asigurri sociale
437 Asigurri pentru şomaj
442 Taxa pe valoarea adugat
444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi
450-458-Decontri cu Comunitatea European privind fondurile nerambursabile (Phare,
SAPARD, ISPA etc. )
459 Sume datorate bugetului U.E.
461 Debitori
462 Creditori
463 Creane ale bugetului de stat
464 Creane ale bugetului local
468 Împrumuturi acordate potrivit legii
468.1 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat
468.2 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local
468.4 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur
468.7 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans

Clasa 5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI
BNCI COMERCIALE

512 Conturi la bnci
5121 Conturi la bnci în lei
5124 Conturi la bnci în valut
519 Împrumuturi pe termen scurt
520 Disponibil al bugetului de stat
521 Disponibil al bugetului local
5211 Disponibil al bugetului local
5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local

Casa şi alte valori
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valut
532 Alte valori
560 Disponibil al instituiilor publice finanate integral din venituri proprii

Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI

602 Cheltuieli cu materialele consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
610 Cheltuieli privind energia şi apa
611 Cheltuieli cu întreinerea şi reparaiile
614 Cheltuieli cu deplasri, detaşri, transferri
641 Cheltuieli cu salariile personalului
675 Contribuia României la bugetul U.E.
79
682 Cheltuieli cu active fixe neamortizabile

Clasa 7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANRI

745 Contribuiile angajatorilor
746 Contribuiile asigurailor
766 Venituri din dobânzi
768* Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA -
770 Finanarea de la buget

Clasa 8 CONTURI ÎN AFARA BILANULUI

8030 Active fixe şi obiecte de inventar primite în folosin
8031 Active fixe corporale luate cu chirie
8036 Chirii şi alte datorii asimilate
8051 Garanii constituite de concesionar
8060 Credite bugetare aprobate
8061 Credite deschise de repartizat
891 Bilan de închidere
892 Bilan de deschidere


80




BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. Creoiu, Ghe., Bucur, Ion; Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic, Ediia a II-a,
Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007 (Editura C. H. Beck).
2. Dasclu, C., Nişulescu, I., Ştefnescu, A., Noua contabilitate public, Editura InfoMega,
Bucureşti, 2005.
3. Drgan, C.M., Noile orizonturi ale contabilitii, Editura Universitar, Bucureşti, 2009.
4. Morariu, A. Suciu G., Contabilitatea instituiilor publice, Editura Universitar, Bucureşti, 2004.
5. Pitulice, Cosmina; Glvan, Mariana; Contabilitatea instituiilor publice din România, Editura
Contaplus, Ploieşti, 2007 (biblioteca SNSPA).
6. IPSASB, Standarde Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, traducere, Editura
CECCAR, 2005.
7. Legea nr. 82/1991 a contabilitii, republicat în M. O., Partea I, nr. 292 din 15 aprilie 2008.
8. Ministerul Finanelor Publice – Ordinul ministrului finanelor publice Nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilitii patrimoniului
instituiilor publice şi Planul de conturi pentru instituiile publice şi intruciunile de aplicare a
acestuia (www.monitoruloficial.ro).

• Glosar
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprob bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care
începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie;
2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competent, potrivit legii, afecteaz fonduri
publice unei anumite destinaii, în limita creditelor bugetare aprobate;
3. angajament legal - faza în procesul execuiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezult
sau ar putea rezulta o obligaie pe seama fondurilor publice;
4. buget - document prin care sunt prevzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, dup
caz, numai cheltuielile, în functie de sistemul de finanare a instituiilor publice;
5. contabil - denumire generic pentru persoana şi/sau persoanele care lucreaz în compartimentul
financiar-contabil, care verific documentele justificative şi întocmesc instrumentele de plat a
cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;
6. compartimentul financiar-contabil - structura organizatoric din cadrul instituiei publice, în care
este organizat execuia bugetar (serviciu, birou, compartiment);
7. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicat ordonatorului principal de credite de ctre
Ministerul Finanelor Publice prin trezoreria statului, în limita creia se pot efectua repartizri de
credite bugetare şi pli;
8. donaie - fonduri bneşti sau bunuri materiale primite de o instituie public de la o persoan juridic
sau fizic cu titlu nerambursabil şi fr contraprestaie;
9. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depşeşte cheltuielile bugetare întrun an bugetar;
10. instituii publice - denumire generic ce include Parlamentul, Administraia Prezidential,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice, alte autoriti publice, instituiile
publice autonome, precum şi instituiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanare a
acestora.
81

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->