Sunteți pe pagina 1din 21

PATOLOGIA INTESTINULUI SUBTIRE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Boala diverticulara Diverticulul meckel Boala Crohn Enterita de iradiere TBC intestinal Infarctul entero-mezenteric Ischemia cronica Tumorile intestinului subtire

Intestinul subtire este alcatuit din 2 elemente: duoden si jejunoileon. Jejunoileon este a-2-a parte a intestinului subtire, mobila, ce se intinde de la unghiul duodeno-jejunal la valva ileocecala Bauhin, avand o lungime de 5-7 m. Este invelit de un mezou, numit mezenter, care reprezinta o formatiune peritoneala de legatura si suspensie dintre jejunoileon si peretele posterior al cavitatii abdominale. Foitele mezenterului cuprind intre ele artere, vene limfatice si nervi ai intestinului. Radacina mezenterului prezinta falduri, pliuri, orizontale, la nivelul jejunelui si vertical la nivelul ileonului.

Componentele anatomice ale intestinului subtire Vascularizatie: Artera si Vena Mezenterica Superioara.

1. BOALA DIVERTICULARA
Este o afectiune rara, ce se caracterizeaza prin aparitia unor evaginatii la nivelul peretelui intestinal = diverticuli Afecteaza mai frecvent jenunul, marginea sa mezostenica.

Diverticuli colonici Diagnostic: Clinic: Radiologic tuburi digestive nesistematizate: dureri abdominale, borborisme, balonari, greturi, diaree/constipatie sindrom de malabsorbtie (anemie megaloblastica) tranzitul baritat arata: opacitate lipita de peretele intestinal persistenta opacitatii dupa golirea intestinului ( diverticuli retentivi) imagini in cuiburi de porumbel (asemanatoare celor din bronsiectazie), in diverticuloza multipla.

DIVERTICULI DUODENALI

Complicatii 1. Hemoragia - exteriorizata prin melena, fara rasunet major. 2. Inflamatia = diverticulita, asemanatoare anatomopatologic si clinic cu apendicita acuta, mai ales cu forma de plastron apendicular. 3. Ocluzie intestinala - cu bride peridiverticulare, invaginatie, volvulara. Tratament: Formele necomplicate : tratament medical si regim alimentar Formele insotite de malabsorbtie: vit B12, acid folic, fier, AB Formele complicate : tratament chirurgical enterectomie, cu anastomoza terminoterminala, termino-laterala, latero-laterala.

2. DIVERTICULUL MECKEL
Definitie: Este o afeciune congenital i nu o afeciune dobndit. Friedrich Meckel descrie pentru prima dat, n 1809, entitatea nosologic dat, atrgnd atenia asupra cauzelor sngerrilor digestive. Dei aceast anomalie congenital a fost ntrevzut de mai mult timp, conturat progresiv a fost n special n ultimii ani, odat cu dezvoltarea rapid a mijloacelor de investigare imagistic. Diverticulul Meckel este un diverticul complet (adevarat), localizat pe marginea antimezostenica a intestinului subtire .

Imagine anatomica a diverticulului Meckel Localizat la 70-100 cm proximal de cec, cu frecvena de 0,3-3% reprezint o formaiune n deget de mnu de dimensiune variabil, cu lungimea de 4-10 cm. El provine dintr-o anomalie involutiv a canalului omfalo-mezenteric , care se oblitereaza in mod normal in luna a 2 a a vietii intrauterine.-- se oblitereaz doar segmentul ombilical al canalului, iar cel distal rmne deschis. Acest diverticul se poate prezenta sub 2 forme:

liber; fixat la ombilic, mezenter sau ileon, printr-un cordon fibros (vestigii de vase omfalomezenterice sau bride inflamatorii) ce continu extremitatea sa libera n cavitatea abdominal, diverticulul Meckel este liber, iar n unele cazuri, fixat print-o brid fi broas la ombilic, mezou, intestin etc.

Diverticul Meckel liber sau fixat in cavitatea peritoneala Apare mai frecvent la sexul masculin. In majoritatea cazurilor este asimptomatic, fiind descoperit intamplator, sau la examenul necroptic. Devine simptomatic odata cu aparitia complicatiilor.

Imagini de diverticul Meckel complicat

Complicatii: A. Ulcerul Diverticulului Meckel: Este mai frecvent la brbaii sub 20 de ani. Ulceraia, de obicei mic, plan, cu margini netede, regulate se localizeaz la baza diverticulului, n zona de contact a mucoasei heterotopice (gastrice sau duodenale) cu mucoasa de tip intestinal. Diagnostic: Clinic: cantitate mare: rectoragie - cantitate mica : melena - durerea : crampe periombilicale, fara orar precis - greturi, varsaturi, diaree, constipatie - obiectiv, rareori se deceleaza o mica masa tumorala periombilical - orientativ: anomalii ale ombilicului Radiologic: este practic imposibil de obtinut un diagnostic pozitiv. HDI

Imagine radiologica de diverticul Meckel Evolutia : - hemoragii grave - perforatia: - in cavitatea abdominala = peritonita generalizata - acoperita = peritonita in 2 timpi - intr-un alt viscer: fistula ileo-colica, ileo-vezicala B. Inflamatia (diverticulita): asemanatoare anatomo-patologic, clinic si evolutiv cu apendicita acuta. De aceea, in practica se intervine de obicei pentru apendicectomie, iar daca leziunea nu justifica simptomatologia, se cauta un posibil diverticul Meckel. C. Ocluzie intestinala de cauza Meckeliana: Dupa mai multe episoade inflamatorii, se dezvolta un proces aderential: - strangularea ansei printr-un diverticul Meckel lung

- volvularea (torsionarea) in jurul axului propriu - invaginarea diverticulului ca un deget de manusa in ileon, chiar si in colon Pacientul prezinta semne de ocluzie, cu evolutie rapida si grava: oprire tranzit, varsaturi, balonari. D. Hernii de diverticul Meckel (hernia Littre) E. Tumori: - benigne: lipoame, mioame, fibroame, angioame maligne: carcinoide (vezi tumorile intestinului subtire), carcinoame, sarcoame. Tratamentul diverticulului Meckel: rezectie cuneiforma cu sutura transversala rezectie segmentara (enterectomie) mai intinsa si cu teritoriu limfatic adiacent in leziuni maligne.

3. BOALA CROHN
Poate afecta intreg tubul digestiv, insa localizarile mai frecvente sunt: - Ileonul terminal (30%), - Colonul si rectul ( 20%), - Ileon terminal + colon + rect (50%) - Leziuni ano-perianale (LAP)(30%) Spre deosebire de RCUH, care se limiteaza la mucoasa, boala Chron afecteaza intreg peretele tubului digestiv.

Forme clinice:
1. Formele inflamatorii (40%) 2. Formele stenozante (40%) forme fibrozante cu stenozare concentrica a lumenului digestiv. 3. Formele perforante si fistulizante (20%) cu aparitia de abcese, perforatii, fistule digestive (ex. colo-ileale, sigmoido-vezicale, ileo-vaginale) sau fistule anale.

Evolutia in timp a bolii Chron s-a dovedit a fi de la formele inflamatorii la formele stenozante si perforante. Simptomatologia bolii Chron cu localizare la nivelul intestinului subtire:
Diaree uneori poate fi absenta Durerile abdominale intense Sindromul infectios (febra, semne biologice de inflamatie) Evolutia formelor stenozante este catre un sindrom subocluziv cu evolutie maxima sindrom Konig

Sindromul KONIG: durere abdominala intensa cu balonari ce se remit spontan, urmate de


un debaclu diareic (subocluzie) Alterarea starii generale: astenie, anorexie, slabire fizica, febra in grade variabile, sindrom carential Leziuni ano-perianale: abcese, fistule trenante, complexe, atipice. Spondilartrite, uveite, colangite clerozante primitive, unele manifestari dermatologice

Semne biologice: - Sindrom inflamator: hiperleucocitoza - Anemie, trombocitoza - Hipoalbuminemie (inflamatorie, malabsorbtie, diaree) - p-ANCA (Ac anti-citoplasma PMN): mai frecventi in cazul RCUH, dar prezenti si in 20% din cazurile de Chron - ASCA ( Ac anti Saccharomyces Cerevisiae): pozitiv la 50% din pacienti Asocierea ASCA + p-ANCA inclina balanta catre maladia Chron. Ileo-colonoscopia: - Examinarea completa presupune biopsia atat a zonelor macroscopic normale cat si a celor patologice Poate fi normala in cazul leziunilor izolate de intestin subtire Leziuni discontinue cu intervale de mucoasa normale Ulceratii aftoide (similare cu cele intalnite in cazul colitelor medicamentoase sau infectioase) Ulceratii in harta geografica sau profunde, poliforme Fisuri ale mucoasei Fistule, stenoze Conservarea secretiei mucoase Pseudopolipoza (modalitate de cicatrizare a formelor vegetative)

- Rectul este intact!

Boala Chron imagini colonoscopice

Histologie: - Se poate efectua pe piesele de biopsie endoscopica sau pe piesa operatorie - Poate pune in evidenta: - Ulceratii - Abcese criptice - Neregularitati vilozitare - Infiltrat inflamator in lamina proprie - Conglomerate limfocitare -Granuloame epiteloide (inclina balanta in favoarea bolii Chron, inconstant insa (50% din cazuri), sunt nespecifice apar si in tuberculoza intestinala); sunt absente in ECUH exclud aceasta patologie.

Severitatea bolii Chron se evalueaza cu ajutorul indicelui CDAI (Chron Disase Activity Index)
Imagistica: Numarul recaderilor, durerile abdominale, starea generala Alte manifestari (articulare, oculare, perineale, cutanate, febra) Necesitatea tratamentului antidiareic Variatii de greutate

1.

Tranzit baritat al intestinului subtire:


Poate fi normal in afectarea colonica izolata Rigiditate parietala Stenoza, fistule

Tranzit baritat al intestinului subtire in boala Chron

2.Video-capsula:
Poate fi utila in diagnosticul afectarii intestinului subtire Are totusi o rentabilitate mai mica decat entero-scanerul sau tranzitul baritat Este total contraindicata in cadrul formelor stenozante-intotdeauna se face un tranzit baritat inaintea administrarii capsulei endoscopice.

Imagine de videocapsula

3.CT abdomeno-pelvin cu substanta de contrast:


De cerut sistematic in caz de febra sau durere localizata pentru evidentierea unui eventual abces sau perforatie Alte indicatii: ocluzie, fistule, complicatii extradigestive Acesti pacienti sunt sub tratament cronic cu corticoizi febra si apararea abdominala sunt inconstante!

- Tehnica: - Ingestie de gastrografin - Opacifiere colonica (clisma baritata) - Administrare de substanta de contrast i.v. - In afectarea murala ingrosare parietala simetrica, circumferentiala, imagine in tinta - In afectarea extramurala inflamatia grasimii peri-digestive, imaginea in pieptane (dilatatie a vaselor drepte de la baza mezenterului).

4.Enteroscaner ( CT+H2O):
- Examen opacifiant al tubului digestiv cu apa administrata pe sonda N-G - Inlocuieste din ce in ce mai des tranzitul baritat al intestinului subtire prin acuratetea mai mare a evaluarii intestinului subtire, permitand evaluarea si a restului cavitatii abdominale.

5.RMN pelvin:
- Precizeaza bilantul lezional in cazul afectarii anoperianale - Este indicat in cazul fistulelor anale complexe, recidivate dupa chirurgie, inaintea indicatiei tratamentului cu Remicade (un focar infectios contraindica acest tip de tratament) Diagnosticul diferential: - Apendicita acuta tablou identic cu un puseu ileal de boala Chron - RCUH (Rectocolita ulcero-hemoragica) - Colitele infectioase (bacteriene sau virale ( CMV+++) - Tuberculoza intestinala (cu afectare ileala frecventa) - Colita ischemica - Colita data de AINS

Complicatiile maladiei Chron


Recidiva puseelor Recidiva sau ineficacitatea tratamentului medicamentos Abcese profunde, perforatii, peritonite. Examenul de referinta este CT-ul ce permite ghidarea drenajului percutan al abcesului. Acest drenaj permite evitarea interventiei chirurgicala in urgenta. Entero-enterale, emtero-vezicale, recto-vaginale, etc. Examenele imagistice cu substanta de contrast evidentiaza traseele fistuloase. Datorate leziunilor stenozante ale intestinului subtire. Sunt mai mult sindroame subocluzive cronice decat o ocluzie violenta. CT-ul este si aici examenul de electie-anse dilatate, anse colabate, zone de tranzitie Sunt rareori importante. In putinele cazuri cand apar sunt masive si necesita interventie chirurgicala de urgenta. Prin sindromul inflamator cronic, malabsorbite, diaree exudativa, etc. este un factor de risc al complicatiilor post-operatorii. Risc clar marit Adenocarcinomul de intestin subtire-mai rar decat adenocarcinomul colonic Data de corticoterapie , de imunosupresoare si de chirurgie. Sindroame depresive, consecinte socio-economice date de spitalizarile repetate, necesitatea unui acces rapid la toaletele publice din sistemul de transport in comun.

Fistule Ocluziile sau sindroamele subocluzive Hemoragii digestive Subnutritie Tromo-flebite Cancer Iatrogenie Altele

Tratamentul maladiei Chron: Prima intentie oprirea fumatului! Masuri generale: - Alimentatie parenterala;
- Transfuzii sanghine; - Agenti antidiareici;

Tratamentul medicamentos:
Sulfasalazine derivati ai acidului 5aminosalicilic ( Sulfasalazina, Mesalamina) Glucocorticoizi utili in formele severe sau in puseele evolutive-utilizarea indelungata este grevata de bineunoscutele efecte secundare. Agenti imunosupresori-Azatioprina (Imuran)-sunt o alternativa la utilizarea cortizonului. Remicade (anticorpi monoclonal anti TNF Infliximab)

Chirurgia maladiei Chron: SCHITE.....................................................

- Interventia chirurgicala se impune pentru leziunile simptomatice sau rezistente la tratamentul medicamentos. Aceasta abordare se aplica la peste 70% din pacienti.
Explorarea completa a intestinului subtire in perioada preoperatorie este fundamentala in vederea tratarii tuturor leziunilor si a face diferenta intre leziunile cronice si acute. In cazul afectarii ileo-cecale:indicatia cea mai frecventa este rezectia ileo-cecala cu anastomoza ileo-colica. In cazul stenozeii ultimei anse ileale (Sindrom Konig) se poate incerca o dilatatie endoscopica. In cazul afectarii intestinului subtire, enterectomia cu anastomoza entero-enterala t-t poate fi propusa, insa recidivele sunt frecvente, marind riscul sindromului de intestin scurt, de aceea se poate practica stricturoplastia stenozelor.

- Rezectia intestinului subtire trebuie sa se limiteze doar la leziunile macroscopice.

4. ENTEROPATIA DE IRADIERE
Definitie: Enterita de iradiere reprezinta o forma de patologie iatrogena, aparuta dupa iradierea pelvisului pentru cancere genitale (la femei). Simptomatologia poate fi pusa in mod eronat pe seama recidivelor. Anatomo-patologic si fizio-patologic: iradierea determina endarterita trombozanta, care duce la infarctizarea si ulterior ulcerarea mucoasei: - perforatie:libera (peritonita), : blocata, fistulizata = fistula entero-vezicala, entero-vaginala; - transformare conjunctiva-stenoza-ocluzie

- sangerare (HD) Clinica: - colici abdominale (crampe) calmate de varsaturi/diaree - diaree rezistenta la tratament / Imodium - HDS (melena) micro/macroscopica - palpator: masa tumorala abdominala (epiploon aderent la o perforatie intestinala) - in abcese / fistule: stare subfebrila - in steozele intestinale: semne de ocluzie - in perforatii: semne de peritonita difuza Tratament: - in formele necomplicate:intreruperea iradierii si medicatie simptomatica - in formele complicate: tratament chirurgical-enterectomiiderivatii interne - probleme deosebite ridica fistulele entero-vezicale si entero-vaginale.

5. TUBERCULOZA INTESTINULUI SUBTIRE


Localizarea intestinala a tuberculozei este rara, intalnindu-se de obicei intre 20 si 50 de ani. Cel mai frecvent se gaseste la nivelul ileonului, datorita bogatiei in placi Peyer. In 90% din cazuri coexista cu TBC pulmonara. In 10% din cazuri exista o contaminare pe cale digestiva: TBC primitiva. Alte cai de contaminare: - hematogena - limfatica rara

Anatomie patologica Leziunea primitiva este foliculul tuberculos (nodul format in placile Peyer), care formeaza granulatii multiple, tuberculom sau infiltratie difuza. El poate evolua: - spre lumen o cazeificare o ulceratie o cicatrizare stenozare - spre peritoneu o perforatie o limfangita o adenopatie mezenterica

Imagine anatomopatologica in tuberculoza intestinala forme anato-clinice:

sdr.Konig - alterare stare generala Simptomul clinic major este durerea abdominala colicativa, postprandiala, colica se poate repeta in accese de 10-15 min postprandial (sdr colicilor etajate). Aceste forme au ca substrat stenozele cicatriciale si atrofice, localizate mai frecvent pe ileonul terminal. Radiologic: Tehnica Pansdorf (ingestie fractionata la 10 min a cate 30ml BaS04) arata: - intarziere peste 12 ore in jejuno-ileon - stenoza si dilatatia supraiacenta

1. TBC intestinale stenozante: stenoze multiple

2. TBC enteroperitoneala: Peritoneul ansei este acoperit cu granulatii, mezenterul este infiltrat si aexista adenopatie satelita. Ansa/ansele realiyeaya un planson abdominal = aglomerare de viscere, cu localizare variabila ( fosa iliaca dreapta, subombilical pelvin, ) pacientul preyinta dureri paroxistice, diaree rebela, varsaturi. Se poate produce fistulizare interna (colon, rect, vezica,vagin) sau externa.

Imagine intraop. de TBC peritonala Imagine CT de TBC peritoneala 3. TBC ulcerat: ulceratie pe marginea libera a ansei, vizibila, dar mai ales palpabila intraoperator. Ulceratia: - cicatrizarea stenozarea ocluzia - perforatie peritonita difuza

Tratament: 1. Medical: tuberculostatice 2. Chirurgical in complicatii: - ocluzii prin stenoze cicatriciale, bride se practica enterectomii segmentare, derivatii interne, sutura sau patch-ul perfortiei cu ansa vecina. - perforatie peritonita generalizata se practica rezectia segmentului perforat, lavaj si drenaj peritoneal.

6. INFARCTUL ENTERO-MEZENTERIC:
Definitie: Infarctul entero-mezenteric este rezultatul obstructiei acute al arterelor sau numai a capilarelor intestinale.

Infarct enteromezenteric imagine intraoperatorie Anatomo-patologic: - infiltratia peretelui intestinal cu elemente figurate sanguine - hematom intraparietal. Se descriu modificari: o in perete o in lumen o in cavitatea peritoneala o in vasele mezenterice Peretele intestinal creste in volum, este ferm ansa grea inerta, cu suprafata neteda, rosu-violacee, apoi devine flasca, verde-negru, sfacelata, acoperita cu pseudomembrane. Lumenul ansei: staza masiva cu continut sero-sanguinolent toxic si septic (T0C ), rezultat din exudarea elementelor sanguine. Cavitatea peritoneala: o ascita hemoragica in cantitate redusa o perforatie peritonita generala severa

Vasele mezenterice: infiltratie violacee serohematica

Imagine anatomopatologica in infarctul enteromezenteric In functie de lungimea intestinului infarctizat, exista: o infarctul segmentar o infarct extins, subtotal sau total soc exitus Clasificare etiopatogenica:

Infarct entero-mezenteric:
arterial 60%, ansa rosie o prin tromboza 60%, favorizata de hipotensiune pe fond de ats +/- iei o prin embolie 40% - fibrilatie arteriala/tromb mural in IMA o *forma particulara:infarct prin spasm arterial prelungit o limitat ansa defunctionalizata mucoasa eliminate si inlocuita cu tesut conjunctiv ansa rigida stenoza ocluzie - venos 40%, ansa neagra + ascita - conditii generale o policitemie o hemoconcentratie o carcinomatoza o splenectomie-tromboza v. splenice incetinire flux conditii locale o compresiuni o ciroza Clinic, infarctele venoase sunt mai putin brutale la debut ( disconfort, balonare, anorexie) apoi devin zgomotoase si nu se mai pot deosebi de cele arteriale. Diagnostic: Clinic: abdomen acut intre ocluzie si peritonita + soc hTA o bolnav cu stigmate de ateroscleroza, boala coronariana o durere abdominala intense, generalizata, persistenta, nu iradiaza, fara contracture

o balonare si semne de ocluzie; tardiv-enteroragie o soc paloare, transpiratii, hTA, puls rapid filiform, agitatie o ansa se palpeaza sub forma unui boudin (caltabos in franceza) o percutie ascita meteorism abdominal (semn Mondor) Paraclinic: Rx abdominala pe gol (nu se administreaza BaS04) o tardiv distensie aerica jejuno-ileala , cu 3 caractere difuzie/omogenitate (in ocluzie img aerice sunt inegale), aerojejunie si lipsa peristalticii, ansa in doliu , destinsa, cu peretii grosi o ascita: aspect gri, difuz al abdomenului o calcifieri arteriale:semn indirect Echografia : ascita Laborator: hemoconcentratie, hipovolemie, anemie, leucocitoza, uree, creatinina , K+ Arteriografia mezenterica ( tehnica Seldinger) poate evidentia obstructive la originea AMS ( infarct intestinal total) sau pe o ramura AMS (infarct segmentar), permitand in acelasi timp si proceduri de repermeabilizare arteriala. Arteriografia este indicate de electie in abdomenul acut chirurgical la care suspiciunea clinica este de infarct enteromezenteric.

Imagine angio-RMN in infarctul enteromezenteric

Diagnostic diferential: o IMA postero-inferior ( EKG) o Ocuzie intestinala clasica prin strangulare peritonita acuta o Pancreatitat acutnecrotico-hemoragica soc o Colica renala (suma de urina) o Sarcina extrauterina rupta soc, semnele sarcinii Majoritatea are indictie de laparotomie diacnostic intraoperator Tratament: o IEM venos, intins:anticoagulante, cortizon, AB, reechilibrare hidro-electrolitica o IEM arterial: embolectomie, trombendarterectomie, reimplantarea AMS in aorta o IEM limitate: enteroctomie segmentara, anticoagulante, AB, reechilibrare hidroelectrolitica Mortalitate : 80-90%

7. ISCHEMIA CRONICA INTESTINALA (angina abdominala)


Definitie: totalitatea manifestarilor digestive, secundare insuficientei de irigatie a intestinului, datorita leziunilor obstructiv-degenerative ale AMS . Fiziopatologic, fluxul sangvin este suficient in conditii de repaus, devenind insuficient in solicitarile digestive inalte claudicatie. Diagnostic: Clinic: o durere abdominala postprandiala, proportional cu cantitatea alimentelor ingerate, medioabdominala, nu iradiaza, repetitive, crste progresiv in intensitate o distensie abdominala o greturi, varsaturi o rar pierdere ponderala, denutritie Paraclinic: Rx abdominala: - exclude alte afectiuni - calcificari ale aortei abdominale Aortografia: - stenoza trunchiului AMS risc de infarct intestinal

Aortografie stenoze AMS Tratament: o conservativ: regim igieno-dietetic (mese mici fara grasimi, alcool, evitarea frigului, a fumatului) Trinitrina (nitroglicerina) o chirurgical: trombendarterectomia la originea AMS, reimplantarea AMS in aorta, derivatii aorto-mezenterice. 8.

TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE

Tumorile intestinului subtire sunt relative rare si au o mare variabilitate histologica.

I. II.
I.

Tumori benigne Tumori maligne Tumorile benigne: sunt mai frecvente; afecteaza in special sexul feminine

Simptome: - dureri, greata, varsaturi - ocluzie - HDI - perforatie Asocieri patologice: o sdr Peutz-Jegers: polipoza intestinala si pete melanice periorale o boala Rendu-Osler-Weber: teleangiectazie hemoragica ereditara o sdr Gardner: polipoza ereditara, tumori ale tesuturilor moi si ale oaselor

Tipuri de tumori benigne: 1. polipii adenomastosi: solidari / multiplii 2. leiomioame: din stratul muscular

Leiomiom 3. fibroame - neurofibromaoaza Recklinghausen 4. lipoame lipomatoza Odelberg

5. neurinoame 6. incluziile pancreatice: sdr Zollinger-Ellison, tumori hipoglicemiante ( insulinom )

Tumori carcinoide: tumori benigne histologice, dar cu potential de metastaze (25%). Apar pe orice segment digestive: apendice 45%, ileon 27%. Sunt mici, galbui si submucoase.
Diagnostic:

a) semne abdominale: dureri intermitente, sdr Konig, diaree periodica abundenta, severa cu scadere ponderala b) sdr vasomotor: flash carcinoid congestia fetei si a toracelui, caldura, astenie, dispnee astmatiforma , hTA, lipotimie cateva minute c) sdr cardiac: leziuni ale cordului drept stenoza tricuspidiana/pulmonara d) sdr biologic: serotonina serica ( N=0,2 u/ml), ac 5OH-indolacetic urinar ( N=5 mg/24h) Manifestarile apar dupa metastazarea hepatica. Tratament: o chirurgical: extirpare o 5 fluoro-uracil in a. hepatica o tratamentul se urmareste prin dozarea urinara a ac 5HO-indolacetic II.

Tumorile maligne

1. Adenocarcinoamele : apar la adulti, mai ales la barbate Afecteaza de obicei extremitatile intestinului subtire. Exista; o forma obisnuita, inelara, ocluziva o forma boselata, voluminoasa 2. Sarcoamele: sunt mai frecvente decat adenocarcinoamele si apar mai ales la tineri o limfosarcoamele, dependente de elementele limfatice ileon, cu adenopatie si metastaze o sarcoame fuzocelulare: dilatatie pseudoanevrismala cu celule fuziforme, lipita de conjunctiv, distruge stratul muscular o lifogranulomatoza Hodgkin Tratament: chirurgical - enterectomia