Literatura europeana Seminar

Portretul lui Dorian Gray

Oscar Wilde a scris Portretul lui Dorian Gray in 1890 , singurul sau roman, publicat la Roma. A primit multe critici => obligat sa modifice romanul. A scris si o prefata in care anticipa parerile criticilor si se apara. Prefata justifica oarecum opera. Face niste afirmatii transante care pun in lumina un crez al lui Oscar Wilde. Nu este deloc exagerat sa comparam aceste afirmatii cu un catehism, avem de a face cu niste fraze care presupun un tip de crez si care pun in lumina noul tip de literatura pe care el o reprezinta, o literatura care deja era bine reprezentata. El nu este un scriitor original. Subiectul este des vehiculat la autorii dinaintea sa (Ex. Edgar Alan PoePortretul oval) Este un roman cu o teza (afirmatii asemanatoare cu cele din prefata vom intalni pe parcursul romanului). Actiunea nu este importanta in sine, ci aceste pasaje, dicutii intre Dorian si Lord in care sunt afirmate ideile noului crez artistic : estetismul Estetismul situarea frumosului in calitate de valoare fundamentala. In jurul frumosului se grupeaza toate celelalte valori. => Frumusetea ia locul lui Dumnezeu (valoarea religioasa este valoarea suprema in ideea traditionala). Odata cu iluminismul are loc pierderea insemnatatii religiei. Consecinta acestui fenomen (a retragerii divinitatii din lume) consta in faptul ca valoarea estetica ajunge sa ia locul valorii divine. Frumusetea e cu adevarat mai presus decat geniul Pentru romantism geniul era eroul clasic.

-1-

Literatura europeana Seminar Avem de a face cu o rasturnare a viziunii traditionale care imparte lumea in 2: jos, sus; palpabil, nepalpabil; superior, transcendent si inferior; material, imaterial. Opozitia traditionala aparenta/esenta. Odata cu literatura decadenta avem de a face cu rasturnarea raportului dintre esenta si aparenta. Esenta devine din ce in ce mai estompata iar aparenta (gr. Aisthesis de unde termenul estetica) nu mai e considerata asa neimportanta ca in gandirea traditionala. Oscar Wilde contesta faptul ca,aparenta, nu este considerata la fel de importanta ca si esenta. Nietzsche cauta sa demostreze ca ceea ce noi numim gandire, ratiune, logica nu sunt decat alte nume date propriilor noastre pasiuni. Noi folosim gandirea rationala pentru a ne satisface interesele si placerile. Ceea ce e important in gandire este dinamismul ei. Oricat de rationala ar parea gandirea umana la suprafata, in adancuri se va descoperi ca sunt pasiunile care nu tin de gandire. El spune ca omul este condus de o stare de bine sanatate, prosperitate. Fiinta umana poate suporta raul produs de soarta daca se afla in stare de bine. Pentru a obtine aceasta stare oamenii incearca sa ii dea o aparenta logica, rationala acesta este demersul gandirii. Nu faptul ca gandirea umana imbraca aceste pasiuni, ci ca oamenii nu recunosc interesul personal din spatele gandirii. Ceea ce pune in discutie Oscar Wilde este tocmai tratamentul injust la care a fost supusa incepand cu Platon si pana in sec al XIX-lea, aparenta si totodata arta frumosului. Aparenta are importanta ei care in multe situatii se dovedeste a fi covarsitoare si nu este un lucru pe care sa il trecem cu vederea. Raportarea lui Dorian Gray la celelalte personaje. Henry ii stimeaza parereile; poate fi considerat corespondentul raului; se situeaza de partea aparentei. Face parte din societatea engleza pentru care

-2-

Literatura europeana Seminar aparenta si frumusetea este mai importanta decat esenta. Il influenteaza pe Dorian sa isi dea sufletul pentru frumusetea vesnica. Intalnirea cu Dorian Gray il face sa se indragosteasca de acesta. El doreste sa isi implineasca propriile pasiuni prin el. Isi propune sa il modeleze pe Dorian Gray. Prin aceste dialoguri il slefuieste incet incet si pe masura ce continua acest proces, Dorian se transforma si devine constient de frumusetea sa si de importanta spirituala a frumusetii sale (un lucru care nu trebuie sa se raporteze la opusul sau frumos in sine, in aparenta sa). Viata ca opera de arta este o teza care e pusa astfel in evidenta. Nu mai exista o divinitate care sa ne determine viata, ne-o construim noi. Ii daruieste o carte care a fost decisiva in schimbarea lui. Actrita se indragosteste pentru prima oara de ea. Incearca sa demostreze ca este iubire adevarata. Povestea de dragoste este prea putin exploatata pentru un roman, dar se intampla asta pentru ca este un roman tezist. Personajele profeseaza un nou tip de filosofie : hedonismul cultivarea pasiunilor si a placerilor. Hedonismul modern este o copie lipsita de mare adancime a epicureismului. Filosoful grec Epicur este primul care a privit raportul dintre esenta si aparenta in chip invers decat o faceau filosofii metafizici. Epicur spune ca binele uman nu este decat o stare de bine si este echivalent cu placerea, iar raul este echivalent cu durerea. Supremul bine pentru Epicur este in privinta corpului fizic absenta oricarei dureri si in privinta spiritului absenta oricarei nelinisti. Pentru el nu exista o diferenta atat de importanta intre suflet si trup. Omul are un trup si un suflet insa sufletul, la fel ca si trupul este ceva material, format din atomi numai ca atomii sufletului sunt foarte fini si nu pot fi perceputi la fel ca cei ai trupului. Daca sufletul nu este ceva inefabil si ca atare opus trupului => la moarte sufletul nu supravietuieste; odata cu moartea trupului se produce si moartea sufletului ; nu exista lume de dincolo si tot ce putem face se rezuma la aceasta lume. Epicur : Filosofia este arta de a trai. Filosofia traditionala =arta de a muri.

-3-

Literatura europeana Seminar Socrate a baut paharul cu otrava in fata discipolilor vrand sa arate ca isi elibereaza sufletul din temnita trupului. Trupul este o inchisoare a sufletului. (la fel ca si in crestinism) Exista o formula a modernitatii care intoarce pe dos aceasta viziune : sufletul, aceasta inchisoare a trupului. Pentru ca sufletul ajunge prin comanda pe care o are asupra trupului il impiedica pe acesta sa faca orice. Astfel, estetismul vrea sa elibereze trupul, aparenta. Oscar Wilde nu este important pentru ideile pe care le preia ci pentru talentul cu care le spune.

-4-