SUPORT Stivuitorist

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA
SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTI

Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) 1. Definiie. Clasificare. Crucioarele stivuitoare, denumite n continuare stivuitoare, sunt utilaje de transport i ridicat mrfuri, n general paletate. Conducerea crucioarelor stivuitoare se face de ctre deserveni stivuitoriti, autorizai ISCIR,conform prescripiilor tehnice in vigoare.
1.1.
Dup modul n care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica n: - stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare); - stivuitoare tractate sau mpinse.
1.2. Dup modul de acionare principal a roii motoare, autostivuitoarele se clasific n : - electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcionarii motorului electric de curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator rencrcabil; ex. FM 12-14(STILL - Germania), R14(LINDE - Germania); - motostivuitoare: energia electrica necesara funcionarii motorului electric de curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare; - servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un generator de c.c. antrenat de un motor cu ardere intern; ex :R70-16/20(STILL-Germania), H12/16/18-350 (LINDE-Germania).
1.3.
La rndul ei aceast categorie se mparte n : motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina; motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina; motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.
Dup tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu contragreutate; - stivuitoare cu furci rectractabile; - stivuitoare cu furci laterale.
1.4. Dup locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu conductor purtat, pe scaun sau in picioare. - stivuitoare cu conductor pietonal, cu proap (timona); ex: EGV 1250/14/16(STILL - Germania), 372-L14-L16 (LINDE - Germania), acest tip mai purtnd denumirea i de transpalet stivuitor.
1.5. Dup
direcia de deplasare, n raport cu poziia deserventului fa de sarcin (furci), autostivuitoarele se clasific n: - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n dreapta deserventului. - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n faa deserventului.
1.6. Dup felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in: - simplex ( cu catarg intr-o treapta). - duplex (cu catarg in doua trepte) - triplex (cu catarg in trei trepte)
2

1.7. Dup felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu furci - stivuitoare cu platforma - stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, brae, crlige, etc.)
2.
Descrierea detaliat a tipurilor de stivuitoare.
2.1
MOTOSTIVUITOARE Datorita faptului ca acionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de combustie interna ,i confer acestuia o mare autonomie n deplasare. Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa att pe drumuri uzinale, special amenajate n acest scop ct si pe drumurile publice n caz de nevoie cu respectarea regulamentului de circulaie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se deplaseaz sunt mai mari dect cele admise de regula la electrostivuitoare. Motostivuitoarele se executa n general cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conductorul purtat pe scaun sau cabina de comanda, prevzute cu centura de sigurana Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/purtare este constituit din furci. Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, nsa n mod curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc urmtoarele motostivuitoare: - cu furca frontala si conductor purtat, eznd , care sunt cele mai uzuale; - cu furca frontala si conductor purtat in picioare , rar ntlnite; - cu furca frontala si conductor pieton; la acestea timona de direcie este echipata cu prghii de comanda care acioneaz asupra acceleraiei si ambreiajului. Cnd se ia mna de pe timona, sau aceasta este ridicata n poziie vertical, n mod automat se produce debreierea i frnarea stivuitorului; - cu furca laterala.
Din prima categorie, putem enumera:
Motostivuitoare cu contragreutate Sunt cele mai rspndite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice funcionale si dimensionale care permit o manevrare uoara si se preteaz la operaii de manipulare a sarcinilor, att n hale industriale i depozite nchise, ct si n aer liber, putnd circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala. Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmtoarele ansambluri tehnic constructive mai importante:
2.2.1.
a) motorul de acionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina(Diesel); b) asiul motorului, care este specific tipului constructiv i n general, se executa din profile laminate sau profile cheson sudate, avnd rolul de a susine toate elementele componente ale motostivuitorului; c) mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu
3

doua-patru trepte de viteza, fie pe principiul ntlnit la electrostivuitoare unde motorul cu combustie interna antreneaz un generator de curent continuu care alimenteaz un motorul electric de antrenare, prin diferenial al roilor de rulare pe pneuri sau anvelope pline. Rotile montate(libere) sunt amplasate n fata, iar rotile directoare(motoare) sunt amplasate in spate in dreptul contragreutii, fapt care determina o mai buna nscriere in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, avnd in vedere ca rotirea nu este mpiedicata de mecanismul de ridicare. Direcia este realizata hidraulic cu servomotor, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de sigurana (de mina-parcare); d) mecanismul de ridicare este cu acionare hidraulica si se compune din catargul care permite si o basculare n fata de cca. 1-3, n vederea aezrii la preluare a sarcinii si o basculare n spate cu cea. 3-12, pentru a putea asigura o buna stabilitate a sarcinii pe furci in timpul transportului. Catargul, care mai poate permite si o micare transversala sting/dreapta de civa [cm], poate sa fie netelescopic (executat dintr-un singur element fix) - la motoslivuitoarele simplex, sau telescopic (din unul fix si unul sau doua elemente mobile) - la cele duplex respectiv triplex. Pe crucior este montat suportul de furci sau traversa, iar cruciorul execut micarea de ridicare/coborre; la unele tipuri constructive, traversa de pe crucior execut si bascularea fata/spate pe catarg, precum i micarea transversal stnga/dreapta pe catarg, astfel nct bascularea este fcuta cu flambaj mai mic. Traversa de pe crucior, pe care sunt montate furcile, culiseaz n micarea de ridicare/coborire pe catarg, fiind deplasata prin intermediul unor lanuri articulate, acionate cu hidromotoare liniare (cilindrii hidraulici). Toate celelalte micri cinematice, respectiv basculare si micare transversala, indiferent de varianta constructiva (executa catargul sau traversa), sunt acionate prin intermediul unor mecanisme antrenate, de asemenea, cu cilindrii hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite echiparea motostivuitorului si cu alte tipuri de organe de prindere/susinere, n afara furcilor care sunt organele de preluare/susinere uzuale; e) instalaia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acionat direct de ctre motorul de combustie interna sau de cel electric de acionare principala (la tipurile mai moderne), fluidul de lucru(uleiul hidraulic) acionnd prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul crora se executa micrile cinematice de ridicare/coborre, basculare fata/spate, respectiv micarea transversala sting/dreapta. In ventilul de comanda se monteaz si un ventil de siguran, care acioneaz n cazul creterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise (de exemplu la depirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %). In instalaia hidraulica se monteaz si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborre a sarcinii, n cazul spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare. Instalaia hidraulica mai conine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb n bazinul cu fluid de lucru, care trebuie periodic curat sau nlocuit; f) instalaia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalaia electrica cuprinde n schema urmtoarele elemente principale: motor electric pentru
4

pornirea motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare conform reglementarilor pentru circulaia pe drumurile publice, un dispozitiv de semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), sigurane electrice; g) contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un cadru poligonal, care asigura stabilitatea la rsturnare a motostivuitorului, mai ales in timpul transportului cu sarcina; h) postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de comanda nchisa echipata, dup caz, cu instalaie de nclzire, sau un loc de comanda, prevazut cu protecie care asigure securitatea manevrantului mpotriva cderii sarcinilor de pe furci,de la nlime. Postul conducere trebuie sa asigure o uoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea motostivuitorului. Postul de conducere trebuie s dispun de toate organele de comand necesare. Organele de comand trebuie s fie : vizibile, uor de identificat i, cnd este necesar, s fie marcate corespunztor; dispuse astfel nct s se garanteze o manevr sigur, univoc i rapid; proiectate astfel nct sensul de micare al organului de comand s corespund cu sensul micrii organului sau mecanismului comandat; amplasate n afara zonelor periculoase i dispuse astfel nct acionarea lor s nu provoace riscuri suplimentare; proiectate sau protejate astfel nct acionarea lor, dac poate provoca un risc, s nu se poat produce fr o manevr intenionat; executate astfel nct s reziste la eforturi previzibile. 2.1.2. Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil) Acest tip de stivuitor se utilizeaz ndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare (cherestea, laminate) la care operaia de ridicare si stivuire se realizeaz cu ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aezata pe platforma de transport a motostivuitorului. Motostivuitoarele cu furci laterale, n ceea ce privete componenta sunt asemntoare motostivuitoarelor cu contragreutate, avnd ns catargul retractabil. Componenta motostivuitorului cu furci laterale: a) motorul de acionare , cu benzina ,gaz sau diesel(motorina); b) asiul motorului , executat din profile laminate si grinzi cheson sudate este specific acestui tip de crucior de manipulare avnd amplasate cabina, motorul de acionare si contragreutatea in partea stnga dup direcia de mers si platforma de transport a sarcinilor si catargul cu furci retractabil in partea dreapta; c) mecanismul de deplasare este realizat pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor, rotile directoare, spre deosebire de motostivuitoarele cu contragreutate sunt amplasate in partea din fata; d) mecanismul de ridicare este cu acionare hidraulica si are catargul (ne)telescopic cu furci retractabile, cu ajutorul crora sarcinile pot fi ridicate si
5

stivuite in afara saiului, iar prin retragerea acestora se pot aeza sarcinile pe platforma cruciorului de manipulare in vederea transportului; e) instalaia hidraulica este asemntoare cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate, avnd in plus elemente necesare deplasrii pe orizontala a catargelor cu furci pentru a da posibilitatea retractabilitii acestora. f) instalaia electrica este similara cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate; g) postul de conducere este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da posibilitatea manevrantului de a avea o buna vizibilitate att asupra cmpului de lucru al motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplaseaz, trebuie sa asigure o poziie comoda n timpul lucrului.
Reglarea scaunului: Apsai pe maneta de ajustare (1) ctre stnga i lsai scaunul culiseze; Eliberai maneta dup ce ai obinut poziia dorit pe scaun, n momentul n care auzii un clic. ATENIE: Scaunul trebuie s fie fixat n totalitate, astfel ca el s aib stabilitate. Reglarea sptarului i a scaunului Tragei de maneta (4) spre napoi i n mod simultan micai scaunul fa sau n spate. Aceast aciune va ajusta de asemenea i sptarul. ATENIE: Sptarul trebuie s stea fix. Reglarea scaunului oferului" Tragei de maneta (7) spre dreapta. Culisai scaunul ori nainte ori napoi; Eliberai maneta i fixai scaunul. ATENIE: Scaunul trebuie s fie fixat n totalitate, astfel ca el s aib stabilitate. Rotii dispozitivul (6) pentru reglarea sptarului; Maneta (5) este destinat pentru reglarea greutii oferului. Reglarea nclinaiei coloanei de direcie Deurubai butonul de la reglaj (9) de la coloana de direcie; Reglai coloana (8) la unghiul de nclinare dorit i strngei buton loc. ATENIE: Asigurai-v de faptul c coloana de direcie este fixat siguran. Deschiderea capotei motorului ATENIE: nainte de a deschide capota motorului, scaunul trebuie mpins spre spate i colierele trebuie lsate n jos.
Fixarea scaunului* PERICOL: Scaunul nu va fi fixat n timpul mersului. Exist pericol de accident. Fixarea pe orizontal Maneta (3) se trage n sus; Scaunul se culiseaz n fa sau n spate. Maneta (3) se pune n poziie iniial pentru fixarea scaunului. ATENIE: Maneta trebuie fixat bine. 6

Fixarea sptarului Maneta (4) se ridic. Sptarul (1) se regleaz n poziia dorit. Maneta (4) se pune n poziia iniial pentru fixarea sptarului.
Reglarea suspensiei scaunului n funcie de greutatea oferului NOT: Acest reglaj se face fr ca oferul s fie aezat pe scaun. Eliberai i rotii mnerul rotund (3). Indicatorul (2) arat urmtoarele !mai puin suprafa roie pentru o greutate mai uoar ! mai mult suprafa roie pentru o greutate mai mare Reglarea greutii - Maneta de reglare (2) se va poziiona de sus n jos la greutatea dorita conform scalei (5). - Domeniul de reglare este de 9 trepte, de la 50 kg la 130 kg
Folosirea centurii de siguran ATENIE: Centura de siguran va fi pus nainte de orice micare a motostivuitorului. Centura de siguran nu trebuie s fie rsucit a cnd este pus. Centura de siguran va fi folosit doar pentru, asigurarea unei singure persoane. - Tragei uor centura de siguran din lcaul ei (2) i fixai-o strns pe corp. NOT: Aezai-v pe scaun ct mai spre spate posibil, astfel ca spatele s fie fixat foarte bine n sptar. Dispozitivul de blocare permite o lejeritate n micare. - Fixai dispozitivul de prindere (4) n dispozitivul de siguran (1). - Verificai dac centura a fost pus bine. Ea trebuie s fie fix peste corp Reglarea cotierei Butonul (6) destinat pentru reglarea cotierei se deurubeaz. Cotiera (7) se fixeaz la poziia dorit. Butonul (6) se nurubeaz la loc. ATENIE: Butonul trebuie strns foarte bine.
2.1.3. Crucior cavaler Pentru manipularea containerelor mari ndeosebi pentru transportul acestora la distante mari se utilizeaz crucioarele de manipulare specifice acestor sarcini si anume, crucioarele cavaler. Crucioarele cavaler se compun, n general, din urmtoarele ansambluri mai importante :
7

a) b)
c)
d)
e) f)
g)
h)
motorul de acionare care este un motor cu combustie interna, de regula, motor Diesel. asiul cruciorului cavaler este specific acestui tip de crucior de manipulare si este in construcie sudata. Se compune din doua grinzi longitudinale pe care sunt amplasate motorul de acionare, pompele hidraulice, cabina de comanda , mecanismul de ridicare si picioarele cruciorului. Pe picioarele cruciorului cavaler sunt amplasate rotile mecanismului de deplasare, echipamentul electric de iluminare si semnalizare. mecanismul de ridicare este acionat hidraulic si cu ajutorul unui spreader sau a unor gheare speciale se ridica containerul. nlimea de ridicare variaz la diferitele tipuri de crucioare avnd n vedere faptul ca unele dintre le sunt utilizate numai pentru transportul containerelor, n care caz nlimea de ridicare este mica, de aproximativ 500.. . 600 mm, la alte tipuri, n afara de transportul containerelor se face si stivuirea acestora in care caz nlimea de ridicare poate sa ajung pana la 5500 mm. mecanismul de deplasare este de tipul cu transmisie hidraulica doua cate doua, fapt care permite nscrierea n curbe cu raze mici i la unele tipuri deplasarea pe diagonala, n care caz toate rotile sunt roti motoare. instalaia hidraulica se compune din rezervorul de fluid de lucru , pompe si motoare hidrostatice, cilindrii hidraulici , conducte , distribuitoare , etc. instalaia electrica cuprinde circuitul de comanda cu impulsuri cu tiristoare si electroventile, circuitul de iluminat si semnalizare , circuitul demarorului motorului cu combustie interna precum si bateria cu acumulatoare cu dinamul (generatorul de curent continuu) respectiv. cabina de conducere este cu vedere panoramica , pentru a permite o buna vizibilitate a manevrantului asupra cmpului de lucru si drumului pe care se deplaseaz cruciorul cavaler. dispozitive de protecie si siguran ,vor fi tratate intr-un capitol aparte.
Vom exemplifica n continuare doua tipuri de motostivuitoare, de fabricaie mai recenta, respectiv R70 16/20 (STILL Germania), H12/16/18 - 350 (LINDE Germania), primul alimentat cu motorina, cel de al doilea cu gaz metan.
Descriere R70 16/20 Vedere general Cabin

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Platform Acoperi de protecie ofer Comand electronic SCR Leviere de comand Scaun ofer Motor Diesel Radiator Dispozitiv de remorcare Rezervor combustibil Bar de direcie Generator 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. Pomp hidraulic Filtru de aerisire Rezervor de ulei hidraulic Ax traciune motor Cilindru de nclinare Cutie cu sigurane Furci Motor de traciune Vas lichid de frn Cilindru de ridicare
Descriere Bordul oferului - sistem comanda cu o pedala acceleraie
10
1. Manet de direcie 2. Volan 3. Claxon 4. Manet semnalizare1 5. Manet direcie de mers 6. Contact cheie 7. Buton de reglaj coloan de direcie 8. Afiaj 9. Manet de ridicare / coborre 10. Manet de nclinare 11. Manet, echipament auxiliar2 12. Manet frna de parcare 13. Pedala de acceleraie 14. Pedala de frn 15. Scaunul oferului Descriere - varianta joystick Cabina oferului
11
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
Manet de direcie 11. Plcu indicatoare pentru acionarea capacului de la ventilaie Volan Claxon 12. Manet frn de parcare Manet semnalizare 13. Buton poziionare cotier Manet direcie de mers 14. Cotier reglabil Contact cheie 15. Pedal de acceleraie Buton de reglaj coloan de direcie 16. Pedal de frn Afiaj 17. Scaun ofer Schimbtor de vitez 18. Claxon ntreruptor de siguran Descriere Schimbtorul de viteze
12
1. Prghie cu brae egale - nclinarea ncrcturii - Funcionare echipament auxiliar 2. Buton claxon (rou) 3. Buton direcie de mers nainte (galben) 4. Control fin (gri nchis) 5. Buton funcionare pentru echipament auxiliar (gri deschis) 6. Buton direcie de mers napoi (galben) 7. Schimbtor de vitez OBSERVAII: Schimbtorul de vitez este nclzit electric, dependent de temperatura din jur.
VEDERE GENERALA. H12/16/18-350

13
1. Rama de protecie 2. Scaunul conductorului 3. Butelia de gaz 4. Contragreutate 5. Axul de direcie 6. Capota motorului 7. Capota de protecie 8. Roata motoare
9. Furci 10. Portfurc 11. Declanator rapid pentru furca. 12. Cilindri de ridicare 13. Lan de ridicare 14. Catarg 15. Consola direcie
14

COMENZI SI INDICATOARE - sistem comanda cu doua pedale
1. Maneta frnei de parcare 2. Contactor de pornire cu cheie de contact 3. Volan / direcie hidrostatica 4. Buton claxon 5. Aparat indicator compus 6. Indicator pentru defeciune in sistemul electronic. Contactor basculant pentru hidraulica auxiliara 7. ntreruptor pentru hidraulica de lucru. 8. Maneta de comanda pentru hidraulica auxiliara (utilaje anexe) 9. Eticheta simbol pentru hidraulica auxiliara (anexe) 10.Plcuta indicatoare 11.Diagrama capacitii de ncrcare 12.Plcuta pentru capacitatea de ncrcare (utilaje anexe) 13.Eticheta simbol pentru hidraulica de lucru 14. Maneta de comanda pentru hidraulica de lucru 15.Pedala de acceleraie pentru mers nainte 16.Pedala de frna 17.Pedala pentru mersul napoi 18.Sigurane
15

APARAT INDICATOR COMPUS Aparatul indicator compus conine urmtoarele elemente de control si indicatoare: Contor pentru nr. ore de exploatare Martor indicator pentru funcionarea contorului de nr. ore exploatare 3. Martor avertizare pentru temperatura lichidului de rcire 4. Martor avertizare pentru temperatura uleiului din sistemul hidraulic
1. 2.
Martor avertizare pentru presiunea uleiului din motor 6. Martor avertizare semnalizri intermitente 7. Martor indicator pentru descrcare 8. Martor avertizare electroventilaie 9. Martor avertizare pentru filtrul de aer 10,11 .Martor funcii auxiliare
5.
16
2.2. ELECTROSTIVUITOARE Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a cror acionare este electrica. Sursa de energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele ntreprinderilor , depozitelor , grilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor efectundu-se pe drumuri amenajate. Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5 % , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita acionarii electrice care nu creeaz noxe , sunt utilizate cu precdere in construcii nchise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care trebuie prevzute cu dispozitive de epurare a gazelor eapate si cu dispozitive antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare i gsesc utilizarea urmtoarele tipuri: 2.2.1 Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate Sunt cele mai rspndite electrostivuitoare datorita construciei simple si caracteristicilor tehnic funcionale si dimensionale, pretabile manipulrii oricrui tip de paleta. Aceste stivuitoare se caracterizeaz, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca au catargul, furca si sarcina situate in afara saiului, deci si a poligonului de sprijin. Se creeaz un sistem de prghii articulate in centrul osiei punii din fata. Un bra al prghiei i constituie catargul, furca i sarcina care dau natere la un moment de rsturnare fata de osia din fata; al doilea bra: saiul, puntea motrice si bateriile de acumulatori dau natere la un contramoment care i echilibreaz pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se pune o contragreutate Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor - ncrctura care trebuie sa corespunda unor norme de sigurana reglementate pe plan mondial. Momentul care tinde sa rstoarne stivuitorul este dat de o fora , care se considera concentrata in centrul de greutate al ncrcturii, aflata la o distanta pana la clciul furcii denumita cota centrului de greutate. Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru capacitate de 0,5-3t. nlimea de ridicare foarte larg rspndita la stivuitoarele de depozit este cea de 3,2-3,3 m ntruct asigura suprapunerea a patru palete cu nlimea de 1m. S-au realizat stivuitoare de depozit cu nlime de ridicare de 5-6 m si chiar pana la 10 m. Electrostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmtoarele ansambluri mai importante: a. saiul electrostivuitorului, executat in construcie sudata, specific acestui tip de crucior de manipulare. Pe asiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, locul de comanda, instalaia electrica, comenzile si contragreutatea. b. mecanismul de deplasare, prevzut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata a mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directoare si este astfel conceputa nct sa permit virarea cu raza exterioara cat mai mica. Antrenarea roilor motrice este fcuta de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcia este
17

realizata, cu sermotor, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor (rotii) directoare si n starea de repaus stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne ,una de serviciu(de picior-urgenta) si una de sigurana (de mina-parcare). mecanismul de ridicare ,poate fi executat in doua variante: simplex - cu nlimea constructiv mare si nlimea de ridicare libera mica, sau duplex avnd nlimea constructiv redusa i nlimea de ridicare libera mare, aceasta varianta fiind utilizata in spatii cu nlime redusa (vagoane de cale ferata, containere, autocamioane, etc.) La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu doua pistoane plunger coaxiale. instalaia electrica, similara la toate autostivuitoarele. instalaia hidraulica este n funcie de tipul mecanismului de ridicare si poate sa fie duplex sau simplex, i conine rezervorul de fluid de lucru, pompa hidraulica antrenata de regula de ctre motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii hidraulici, conductele (furtunele) si dispozitivele de sigurana si reglare. postul de conducere este de tipul ergonomie. dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate intr-un capitol aparte.
c.
d. e.
f. g.
2.2.2. Electrostivuitoarele de vagon Au doua nlimi de ridicare a ncrcturii : una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in mijloacele de transport, la care catargul nu atinge nlimea plafonului acestora si a doua de 2,3-2,5 m pentru stivuirea n afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind mai redusa dect a stivuitoarelor din depozit. nlimea gabaritica a stivuitoarelor de vagon permite intrarea acestora pe ua mijloacelor de transport. Din punct de vedere al poziiei manipulatorului, stivuitoarele cu furca frontala se construiesc in doua variante: a) cu conductor purtat: - sezand - in picioare: au proporional dimensiuni mai mici dect cele cu conductorul eznd , iar conductorul este plasat n picioare pe o platforma ntre ansamblul de baterii , putndu-se deplasa la stnga i la dreapta pentru a avea vizibilitate cat mai buna. b) cu conductor pieton: sunt o mbinare a elementelor transpaletei electrice i a stivuitorului cu furc, acestea au o turel motrice pivotant, care acioneaz pe o roata, sau pe doua roti ngemnate , adic cu poligonul de sprijin pe 3 puncte; direcia de mers se imprim prin pivotri manuala a turelei cu ajutorul timonei. Pe turela timonei este plasat tabloul de comanda. Manevrarea timonei n poziie verticala sau orizontala duce la frnarea sau defrnarea stivuitorului. Prezint avantajul unui gabarit si al unei greuti reduse, comparative cu crucioarele cu conductor purtat; au dezavantajul ca conductorul fiind pieton cer un oarecare efort si au o viteza de translaie redusa. 2.2.3. Electrostivuitorul cu furca in interiorul poligonului de sprijin ( cu proap).
La aceste stivuitoare longeroanele prevzute cu roti sunt ieite in afara construciei si sunt plasate n mod obinuit sub furcile purttoare de sarcina. Prin aceasta construcie se realizeaz o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cdea totdeauna n interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind n consol fa de poligonul de sprijin, ci numai fata de
18

furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea. Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu proap, la aceeai capacitate, comparative cu cele cu furca frontal, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea spatiilor necesare pentru manevr i la o greutate redusa cu 40-50 % avantaj foarte important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu portan redusa. Prezint nsa dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca longeroanele pot intra intr-un spaiu liber sub stiv , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu palete lada. Pot fi folosite i la manipularea paletelor plane de uz general insa numai prin introducerea furcilor pe latura mica de 800 mm, unde legtura intre picioarele de sprijin este realizat numai la partea superioar a acestora. Lonjeroanele se construiesc in doua moduri: - apropiate, adic n dreptul furcilor; - deprtate, plasate n afara furcilor; n aceast situaie ncrctura intra ntre longeroane, ceea ii confer o stabilitate foarte mare, nsa necesit, uneori, spatii ntre stive pentru ptrunderea lonjeroanelor. 2.2.4. Electrostivuitoare cu furci retractabile la care furca are posibilitatea de a culisa nainte i napoi ntre lonjeroane. n acest fel in timpul deplasrii pe orizontal ncrctura este plasata n interiorul poligonului de sprijin, ceea ce ii confer o stabilitate mrita. Aceast construcie este de fapt o combinaie ntre stivuitoarele cu furca frontal i cele cu proap avnd avantajele ambelor tipuri, adic pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, avnd greutate proprie, gabaritul i spaiul de manevra reduse. Prezint dezavantajul c datorit diametrului mic al roilor au un consum mrit de energie electrica si sunt ceva mai dificile la ntreinere. Sunt crucioare de manipulare stivuitoare destinate manipulrii sarcinilor pe distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferin betonate) i uscate. Electrostivuitoarele retractabile se pot executa n funcie de tipul mecanismului de ridicare n: - varianta simplex, cu un cilindru plunger - varianta duplex, cu un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale - varianta triplex, cu un cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale. Variantele duplex si triplex datorita nlimii constructive reduse sunt utilizate n special la stivuirea sarcinilor n vagoane de cale ferata sau n spatii cu nlime limitata. Electrostivuitoarele retractabile se compun din urmtoarele ansambluri mai importante: a. saiul electrostivuitorului, executat n construcie sudata, este de tipul longeroane deprtate. Pe asiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile i de deplasare a electrostivuitorului precum i locul de conducere, comenzile, instalaia electrica i cadrul de contragreutate. b. mecanismul de deplasare prevzut cu roi avnd bandaj din cauciuc sau din contilan. Variantele de execuie pot fi cu roata motoare n spate i roi libere directoare n fa pe direcia de mers, sau cu puntea din fata a mecanismului de deplasare - motrice i puntea din spate - directoare, astfel conceput nct s permit virarea cu o raza exterioara ct mai mic. Antrenarea roilor(roii) motrice este fcut de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin
19

intermediul unui mecanism reductor. Direcia este realizat, cu sermotor, de regula tot electric, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor(rotii) directoare i n starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) i una de siguran (de minaparcare). c. mecanismul de ridicare/inclinare, dup cum s-a artat mai sus, poate sa fie executat n variantele simplex, duplex sau triplex i are prevzut un mecanism de deplasare pe orizontala a catargelor cu furci. Catargul poate fi nclinat spre napoi n scopul plasrii centrului de greutate sarcinii cat mai spre interiorul poligonului de sprijin; prin aceasta se asigur o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor ncrctura n timpul deplasrii. Catargul realizeaz i o nclinare nainte care trebuie utilizat cu mare atenie la aezarea ncrcturii n stiv, sau degajarea ncrcturii pe furcile stivuitorului. d. instalaia electrica poate fi executat n doua variante cu comanda prin controler sau prin impulsuri. e. instalaia hidraulica este similar cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate . f. dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate ntr-un capitol aparte. g. postul de conducere este de tipul ergonomie:
Post de conducere ergonomie Pentru reglarea optima a scaunului oferului la mrimea oferului posibila reglarea electrica a poziiei scaunului oferului i a nlimii pedalelor. Poziia orizontal, unghiul de nclinare a suprafeei scaunul unghiul de inclinare a sptarului scaunului oferului sunt de asemeni ajustabile. Suplimentar, scaunul poate fi reglat pentru greutatea oferul Unghiul de inclinare al coloanei de direcie poate fi reglat manual.
Reglarea postului de conducere - Reglarea scaunului oferului si a nivelului pedalelor: Reglajul optim este obinut in momentul in care oferul poate sa stea cu picioarele (coapsele) in poziie orizontala sau uor nclinata spre spate si cu braul drept cobort si sprijinit confortabil pe suport, fr sa fie necesar sa se ncline pe o parte. Braul trebuie sa poat sa manevreze butonul de direcie, fr a trebui sa se apleca in fata. Ridicarea scaunului oferului (5) Coborrea scaunului oferului (6)
20

- Reglarea coloanei de direcie : Deurubai urubul de blocare (7), pivotai coloana de direcie n poziia dorita, strngei la loc urubul de blocare (7). Verificai daca poziia e ferma. - Reglajul personalizat al scaunului oferului Scaun in fata - in spate (8) Sptar in fata - in spate (9) Suprafaa scaun nclinata in fata - n spate (10) - Adncimea suspensiei n funcie de greutatea oferului Greutate mica (11a) Greutate mare (11b) 2.2.5. Electrostivuitoare cu furca laterala Au saiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane n mijloc, pe care lucreaz - amplasat perpendicular pe axa longitudinala - un catarg retractabil. Prezint avantajul unui gabarit redus, ns au inconvenientul c pot depune sarcina numai ntr-o singura parte a sensului de mers pentru a putea lucra i pe cealalt parte, trebuie manevrat stivuitorul i adus n poziie corespunztoare. Exist stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea c ansamblul portfurca poate fi rotit lateral i dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului att pe partea stnga, ct i pe partea dreapta. 2.2.6. Electrostivuitoare cu furca , manuale au conductor pietonal. Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translaia pe orizontala se realizeaz manual , iar ridicarea la nlimea ncrcturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Au longeroanele plasat fie sub furci, fie lateral acestora. Sunt destinate seciilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descrcarea mrfurilor din mijloace auto. Atrage atenia construcia unor asemenea stivuitoare, specializate, cum ar fi cele destinate manipulrii butoaielor. OBSERVAIE : Din punct de vedere al stabilitii ansamblului stivuitor ncrctur, stivuitorul este definit prin greutatea ncrcturii i cota centrului de greutate al ncrcturii Modificarea acestor doua elemente, adic a greutii sau a cotei centrului de greutate duce att la pierderea stabilitii, ntruct momentul care se nate depete pe cel calculat, ct si la suprasolicitarea unor piese ale utilajului. Toate stivuitoarele au determinat prin construcie diagrama de ncrcare care prezint relaia dintre greutatea ncarcaturii si cota centrului de greutate n condiiile meninerii stabilitii. Diagrama de incarcare la electrostivuitorul FM 14: Diagrama de ncrcare (1) si limitele capacitilor de
21

ncrcare stipulate pentru anumite condiii de utilizare date, trebuie strict respectate. Nerespectarea limitelor stipulate poate afecta stabilitate aparatului. Exemplu ncrctura de ncrcare permisa pn la nlimea de ridicare 56 mm, Distanta centrului de greutate de la baza furcilor (in mm). 600 mm ncrctura maxima 1600 kg 700 mm ncrctura maxima 1350 kg 800 mm ncrctura maxima 1200 kg VEDERE DE ANSAMBLU A STIVUITORULUI R14 ( LINDE Germania ) DESCRIERE
1. Catarg 2. Cilindru de ridicare 3. Capot de protecie pentru conductor 4. Acoperire 5. Cupla baterie 6. Baterie 7. Motor de ridicare si modul pompa 8. Rezervor lichid hidraulic 9. Role ncrctura (portante) 10. Distribuitor hidraulic 11. Role de translaie fata / spate 12. Rola antrenare 13. Transmisie 14. spate 15.Motor antrenare 16. Claxon 17.Lichid de frna si rezervor 18.Capota motor 19. Motor antrenare - Frna 20.Motor servodirectie / transmisie 21.Scaun operator 22. Volan 23.Lan de ridicare 24.Declanator rapid furci 25. Furci 26.Placa port furci 27.Dispozitiv de translaie laterala Cilindru translaie fata /
22

ELEMENTE DE COMAND l INDICATORI - Sistem comanda cu doua pedale 1. Volan (sistem hidrostatic de direcie) 2. Cleme de sir taste * 3. Comutator pt. funciuni suplimentare * 4. Comutator frna de mana 5. Contact cu cheie 6. Display bord 7. Maneta comanda (funcii ridicare si mpingere) 8. Maneta comanda ( nclinare si translaie laterala) 9. Maneta comanda ( dispozitive suplimentare) 10. Comutator claxon 11. Blocaj baterie de traciune 12. Pedala pentru mersul napoi 13. Pedala frna 14. Pedala pentru mersul nainte 15. Maneta comanda (funcii de ridicare)* 16. Maneta comanda (funcii de translaie orizontala)* 17. Maneta comanda (funcii de nclinare)* 18. Maneta comanda (funcii de translaie laterala) *Dotri suplimentare
23

APARATE INDICATOARE DESCRIERE
Contorul pentru orele de funcionare Indic timpul de funcionare al stivuitorului, n ore. El funcioneaz numai atunci cnd este pus contactul butonul stop de urgen este tras i comutatorul de scaun activat. Contorul servete ca prob pentru durata de funcionare a stivuitorului i pentru inspeciile i servicii de ntreinere programate. NOT Cnd se nlocuiete un contor defect, numrul de ore efective de serviciu trebuie notat. Fixai aceast informaie pe o band durabil, alturi de noul contor. Exist i posibilitatea ca noul aparat s fie ulterior actualizat. Rugm adresai-v reprezentantului dumneavoastr pentru Linde. Indicatorul pt. descrcarea bateriei Indic starea de ncrcare a bateriei atunci cnd este pus contactul i butonul stop de urgen este tras b ateria este complet ncrcat atunci cnd toate LED-urilei verzi (3) sunt iluminate. Pe msur ce b ateria se descarc, dunga iluminat se mic de la dreapta spre stnga. Dac este iluminat numai zona galbena (2), atunci descrcarea bateriei este de peste 70% i bateri; trebuie rencrcat. Dac dioda galben (2) se extinde de asemeni, atunci cele dou LED-uri roii (1) ncep s semnalizezi cu lumin intermitent. Descrcarea bateriei este de peste 80% i este cerut rencrcarea. Viteza de lucru este redus atunci cnd bateria ajunge la o descrcare de 80%. Fig. 115-12
Indicatorul de poziie a rotii de antrenare In momentul cuplrii contactului cu cheie poziia rotii de antrenare este afiat pe Display cu 2 averti* de culoare verde in forma de sageti. La acionarea volanului avertizoarele de poztia indica simultan poziia modificata. Indicatorul uzura perii colectoare Avertizorul (1) de culoare rou indica uzura periilor colectoare iar cel galben (2) sau (3) indica defeciunea in cauza (motor translaie sau ridicare). Nota. La avertizarea uzura perii colectoare se anuna de urgenta service-antul. Indicatorul pentru frna de mana
24

In momentul acionarii comutatorului pentru frna de mana avertizorul rou (1)se aprinde.
Indicator blocaj baterie Avertizorul rou (2) se aprinde in momentul in care bateria nu este corect blocata. Nota . La schimbarea bateriei este posibila o deplasare stivuitorului in sensul napoi. Viteza de deplasare va fi limitata iar avertizorul de viteza redusa (3) intra in funciune. Indicator viteza de deplasare limitata. Avertizorul rou (3) intra in funciune in momentul in care regulatorul reduce capacitatea nominala a funciei solicitate. APARATE INDICATOARE
DISPLAY BORD DISPLAY MULTIFUNCIONAL Contor ore de funcionare 1. nlimea de ridicare 2. Ceas de bord Avertizor baterie descrcata 3. Code eroare ( ptr. teste) Poziia rotii de antrenare 4. Simbol acordare de asistenta " Avertizor perii colectoare Help " Avertizor supranclzire 5. Ore de funcionare Avertizor blocaj baterie Avertizor lichid frna Avertizor intervalului-service Avertizor frna de mana Avertizor deblocare baterie Avertizor viteza limitata Emitor de distanta * Avertizor inaltime de ridicare * Contor ore de funcionare La acionarea chei de contact avertizorul reprezentnd clepsidra intra in funciune si orele de funcionare sunt afiate pe displayul mtultifunctional. Orele de funcionare raman afiate pana la oprirea comutatorului cu cheie.
25
VEDERE DE ANSAMBLU A ELECTROSTIVUITORULUl DESCRIERE FM 12-14(STILL - Germania)
26

1. Protecie deasupra capului oferului 2. Placa cu punctele de prindere" 3. Stlp 4. Placa cu Nu trecei pe sub incarcatura" 5. Placa cu Nu va urcai pe caucior" 6. Plcuta de avertizare Pericol de strivire" 7. Furcile ncrcturii 8. Roata incarcaturii 9. Cadru-suport baterie 10. Baterie 11. Sabot suport 12. compartiment unitate motoare 13. Roata de traciune 14. Treapta 15. Plcuta Deschidere umplere (alimentare) cu ulei hidraulic" 16. Plcuta prevenire accidente 17. Plcuta de identificare (signalectica) 18. Scaunul oferului 19. Plcuta Sistem direcie reversibila" 20. Volan 21. Diagrama de ncarcare * opional
27

ELEMENTE DE COMAND l INDICATORI - Sistem comanda cu o pedala
28

1. Buton blocare pentru dispozitivul de reglare al coloanei de direcie 2. Coloana de direcie 3. Volan 4. Buton de direcie 5. Comutator (contact) cu cheie 6. Afisaj cu starea de funcionare 7. 8. 9. 10. 11. 12. Maneta de comanda grup hidraulic" Frna de mana Pedala de acceleraie Pedala de frna Pedala de picior (ntreruptor siguran) Dispozitiv pentru reglare scaun ofer
ELEMENTE DE COMANDA - AFIARE STARE DE FUNCIONARE
29

1. Comutator basculant Ridicare coborre scaun ofer" (intrerupator electric de forma rectangulara, funcionnd prin basculare alternativa) 2. Comiutator basculant Viteza de poziionare" 3. Comutator sirena (avertizor sonor) 4. Buton de oprire de avarie 5. Tasta preselectie inclinare stlp" 6. Tasta preselectie deplasare laterala stlp" 7. Tasta preselectie culisare stlp" 8. Tasta preselectie ridicare-coborare" 9. Suport bra 10. ntreruptor direcie (sens) de deplasare 11.Indicator descrcare baterie 12.Perioada dinainte de ntreinere expirata* 13.Contor orar pentru orele de funcionar afisaj numeric pentru anomalii . 14.In dicator direcie de deplasare 15.Indicator unghi de direcie 16.Nealocat 17.Viteza de poziionare 18.ntreruptor cu cheie PORNIT 19.Frna de parcare PORNIT
2.3. TRANSPALETE (CRUCIOARE - LIZA) Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii ndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traverseaz ferestrele plcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm. Sunt utilaje de construcii simple, destinate manipulrii manual - mecanice a mrfurilor ambalate. Menionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in uniti si depozite mici, in special in cele din reeaua de distribuie, datorita condiiilor si dotrilor improprii nu este posibila mecanizarea descrcrii ncrcturilor mari, care la expeditor au fost ncarcate in mijloace auto pe palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in aceste situaii, folosirea lizelor si a oblonului ridictor permite realizarea unui grad de mecanizare destul de ridicat; ncrctura este descompusa, manipularea facandu-se in sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanial fata de manipularea prin purtarea pe brae. Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere n depozite sau ateliere. Limea sa mic (inferioar limii celor mai mici palete standardizate) permite acesul n culoarele de lucru cele mai nguste si stocarea n spatiile cele mai mici. Construcia compact, centrul de greutate palsat jos si conceptul de 4 puncte , confer stivuitorului o stabilitate excepional si o maxim siguran. El este simplu de manevrat si nu necesit personal specializat. Greutatea sa redus i permite accesul la etaje, deoarece datorit dimensiunilro sale reduse poate fi transportat n ascensoare. 2.3.1. Clasificare: a).Transpaletele pot fi : - electrice, care au o timona pivotanta, asemntoare cu cea descrisa la stivuitorul cu furca frontala si conductorul pieton; se construiesc in mod curent cu conductor pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conductor purtat, eznd sau in picioare. - manuale , la care translaia pe orizontala se face manual, iar ridicarea ncrcturii de la sol se realizeaz prin acionarea manuala a unui mecanism mecanic sau hidraulic. b). Se construiesc lize : -pe doua roti , care prezint dezavantajul ca o parte din greutatea incarcaturii este preluata de manipulant. -pe trei sau patru roii ( doua fixe , una sau doua pivotante) elimina acest neajuns , manipulantul fcnd numai efortul de a mpinge si dirija liza. c). Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt:
30

- cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de navete este aplecata puin spre fata , pentru a crea spaiu de intrare a platformei; - cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare din stiva; in momentul, prelurii ncarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele pivotante suspendate, iar dup aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata si deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua navete pe oricare din laturi. d). Mai exista urmtoarele construcii de crucioare - liza , daca stivele de navete , pentru a fi manipulate , trebuie coborte de pe palete : - lize pasitoare care pot rula peste denivelri de 10-20 cm. Sistemul de rulare are, in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aezate in stea, care se rotesc in jurul unui ax central. - lize stivuitoare, a cror sistem hidraulic de ridicare - coborre este asemntor celui folosit la transpalete manuale. OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate avnd sistemul de rulare al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentru manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg. 2.3.2. Elemente constructive : - Exemplu LINDE :L 14-16 Antrenarea Un motor electric autoventilat antreneaz roata motrice prin intermediul unui reductor cu 2 trepte: 1 - prima treapt prin aib de antrenare si curea de transmisie 2 - treapta a doua prin pinioane gresate pe viat, care funcioneaz intr-o carcas etanat. Energia necesar este furnizat de o baterie de acumulatoare de 24 V de mare capacitate. Viteza de deplasare este reglat printr-o comand electronic de impuls LINDE tip LTM cu tranzistori MOS-FET, care permite o pornire ct si frnare extrem de supl si ofer n afar de acestea o rezerv de putere pt. mrirea puterii de demarare si un reglaj al vitezei maxime la cea. 6 km/h. Direcia O timon, robust si ergonomic mnuit de 2 manete orienteaz direct roata motrice. Mecanismul de ridicare O unitate compact de motopomp cuprinde motorul, pompa, supapa si filtrul. Cilindrul de ridicare este echipat cu o supap de frnare pt. micarea de coborre. Catargele cu mare vizibilitate executate din otel ( profil dublu T permit o nlime de ridicare pn la 3824 mm (LI2) fr curs liber (catargele N, T) sau cu, curs liber (catarge X). Micarea de ridicare si coborre se regleaz printr-un distribuitor hidraulic si un electroventil. Deservirea Diferitele comenzi : mersul nainte si napoi, ridicare si coborrea furcilor si butonul de claxon se afl n extremitatea timonei. Ridicarea si coborrea furcilor pot fi comandate si cu ajutorul levierului plasat pe capota superioar. Prin apsarea butonului de oprire de urgent instalaia electric este complet separata de alimentarea cu energie electric. Frnarea O frn cu saboi situat pe arborele intermediar al reductorului este comandat mecanic cnd timona este plasat n poziie nalt sau joas. Frn de parcare este
31

acionat automat, cnd timona este lsat liber. O frnare n contracurent se poate obine prin acionarea comenzii de inversare a sensului de mers. Aparat de ncrcat bateriile, ncorporat * Acest aparat de ncrcare complet automat echipat cu un redresor. Curba de ncrcare este controlat n ntregime de un microprocesor. Aparatul este prevzut pt. nccarea bateriilor de 140 pn la 180 Ah : alimentarea cu, curent alternativ de 220 V, 50 Hz (alte tensiuni si frecvente ca echipare special) absorbie de curent 4,7 A efectiv curent de ncrcare min. 20 A NOT: Pentru baterii cu electrolit gel (fr ntreinere) este necesar un aparat special de ncrcare. VEDERE GENERALA TRANSPALET STIVUITOR L14-L16(LINDE Germania)
32
1. Braele furcii 2. Cilindrul de ridicare 3. Roti portante 4. Grup motopomp 5. Bra purttor de sarcin 6. Baterie 7. Capot 8. Roat stabilizatoare 9. Roat motrice 10.Reductor
11.Motor de traciune 12.Claxon 13.Distribuitor 14. Platina comenzii pt. impuls 15.Capota bateriei 16.Timona 17.Catargul de ridicare 18. Priza de siguran a aparatului de ncrcat 19.Priza pt. baterie DESERVIREA COMENZII
Cheie de contact 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Contor al orelor de functionare*/indicator de descrcare Indicatoare ale aparatului de ncrcare ncorporat Baterie(acumulator) alimentare energie electrica Buton pt. oprire de urgent Buton de claxon Comutator pt. sensul de mers/accelerator Comanda liftare (ridicare de preluare) furci Comanda de aezare (deliftare / coborre de depozitare) furci 33

9. Buton inversor de (sens de micare) /securitate 10. Levier(maneta) pt. ridicare/ coborre furci la inaltime Echipamente opionale
2.4. TRANSLATOARE Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe cile de acces dintre stelaje. Sunt crucioare care se deplaseaz in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevzute cu furci sau cu mese, cu ajutorul crora se manipuleaz sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest crucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisant). Ghidarea ntregului ansamblu - crucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in funcie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungnd pana la 30 m. Caracteristic acestor translatoare este robusteea mai mare in comparaie cu celelalte utilaje de manipulare descrise mai nainte. Comanda instalaiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix. Translatoarele stivuitoare se compun din urmtoarele ansambluri mai importante: a) construcia metalica in execuie sudata are doua elemente principale : asiul inferior pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul translatorului pe care culiseaz organul de prindere, si, dup caz , cabina de comanda. b) mecanismul de deplasare care este de tipul mecanismelor macaralelor care se deplaseaz pe cai de rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in numr de doua sunt amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de acionare sa nu mpiedice manipularea sarcinilor. c) mecanismul de ridicare, de obicei, se realizeaz cu electropalane care confer un gabarit redus. Organele de prindere pot fi furci sau mese care permit o buna stivuire a sarcinilor paletizate in rafturi sau stelaje. d) instalaia electrica conine echipamentul de alimentare si racordare la sursa de curent, echipamentul de acionare a mecanismelor, aparatajul de comanda, echipamentul si instalaiile de protecie, precum si echipamentul pentru iluminat si semnalizare. e) cabina de comanda sau locul de comanda, in cazul comenzilor de la distanta, trebuie astfel amplasate nct manevrantul sa aib o buna vizibilitate a cmpului de lucru. In general, cabinele sunt de tipul nchis. Se construiesc si cabine de tipul deschis prevzute cu perei, lateral si in spate, acoperi, si cu un dispozitiv de protecie mpotriva cderii manevrantului, micarea translatorului fiind posibila numai daca dispozitivul menionat este fixat. La translatoarele uoare, cu sarcina nominala de pana la 320 kg, pereii laterali pot lipsi. f) dispozitive de protecie si siguran, vor fi tratate intr-un capitol aparte. 2.5. PODURI RULANTE STIVUITOARE Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizeaz in depozite cu nlimi de peste 6 m, att la stivuirea libera cat si la stelaje. NOTA : Progresele recente n domeniul construciei de electrostivuitoare constau n nlocuirea
34

reglajului prin intermediul reostatelor a turaiei motoarelor electrice de curent continuu , cu reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si asigura o mai mare finee la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt crucioare stivuitoare moderne , realizate ntr-o construcie fiabil ,avnd o manevrabilitate ergonomic realizat prin elemente de comand electronic, asistate de calculator ; remedierea tehnic a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcionali prin intermediul unui computertester i nlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul echipamentului mecanic, electric sau electronic complex. In general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate. Motostivuitorul, prin robusteea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se lucreaz in spatii deschise, acolo unde gazele de eapament se pot disipa in atmosfera. In spatii nchise, funcionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de electrostivuitor. In tara noastr, pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcina nominala Q=- 1250 daN (cca 1250 kgF) si motostivuitoare cu Q=1500 daN (cea 1500 kgF). 3. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) Aadar, autostivuitorul este alctuit cel puin din patru mari subansambluri : a).sistemul de rulare - transmisia ; b).mecanisme de ridicare / coborre / inclinare al catargului ; c). echipamentul electric; d). echipamentul hidraulic ; Sitemul de rulare si sistemul de susinere este alctuit din : - cadru saiu legat rigid de puni , construcie sudata din tabla de otel prevzuta cu intarituri transversal; - puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata; - rotile ,motoare/de direcie. Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uurarea conducerii vehiculului, pentru mrirea duratei de funcionare a anvelopelor cat si pentru asigurarea unor gabarite de ntoarcere cat mai mici, rotile de direcie sunt montate intr-o poziie caracteristic Transmisia este rigida, fr arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator. Mecanismul de ridicare-inclinare este alctuit din: - cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saiu intre rotile motrice din fata, prin intermediul unor bolturi. - cadrul glisant: este o construcie sudata cu supori verticali din pro file U special legate la capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care ruleaz pe cadrul fix. Cadrul mobil este dublu ghidat att in planul longitudinal cat si transversal asigurndu-se astfel o stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziia ridicata. - cruciorul: este de asemenea o construcie sudata care servete pentru fixare dispozitivelor de lucru . - lanul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susinuta , de doua bucati de lanuri de tip Flyer. Acest lan are un capt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul de ridicare si are celalalt capt fixat de crucior de care este legata sarcina prin intermediul dispozitivului de lucru. Echipamentul electric, alcatuit din : - echipamentul electric de comanda
35

- echipamentul electric de protecie - echipamentul electric de iluminare si semnalizare. - echipamentul electric de incalzire, ventilaie si condiionare a aerului (opional). Echipamentul hidraulic , alctuit in principal, din : - motorul hidraulicfpompa hidraulica) : realizeaz presiunea si debitul necesar utilizrii lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de comanda. - subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.) cilindrul de ridicare: reprezint un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de fora de tip Plunger. Coborarea cruciorului se face sub aciunea greutii sarcinii si a dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasndu-se in interiorul cilindrului, elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecnd in prealabil prin supapa de reglare viteza de coborre , care are rolul de a limita viteza de coborre prin laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc dup ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa in poziia de coborre. In partea superioara este nurubata o piulia si sudata cu un cordon de sudura, care reprezint fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul este legat de capul cu role. - cilindrul de nclinare: nclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de inclinare , avnd fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu buca de alunecare in captul tijei pistonului , se leag fix , iar captul de la fundul cilindrului , prin intermediul unui bulon , este legat de cadrul saiului. - tuburi flexibile : stabilesc legtura intre pompa cu roti dinate , distribuitor si cilindrii de fora. La montarea tuburilor trebuie sa se evite rsucirea acestora si unde nu este posibila se folosesc coturi racord. - regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinate si distribuitorul hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ; uleiul apas asupra pistonului pe care-l deplaseaz la stnga inchizand orificiul de ieire spre rezervor; reglarea cantitii de ulei se realizeaz cu urubul de blocare. - regulatorul de presiune : menine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulic secundar .
36
Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare. 1. DISPOZITIVE DE SIGURANA LA STIVUITOARE . 1.1. Generaliti Dispozitivele de sigurana sunt elemente cu care se echipeaz macaralele si mecanismele de ridicat , avnd rolul da a asigura funcionarea acestora fr pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executrii unor manevre greite sau cnd apar anumite defeciuni tehnice care genereaz pericole, prevenind personalul de exploatare sau ntrerupnd micarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaia. Dispozitivele de sigurana nu trebuie folosite in mod intenionat, dect atunci cnd se ncearc buna lor funcionare. Toate dispozitivele de sigurana trebuie verificate de manevrant la nceperea lucrului, daca acioneaz corect, cu excepia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de reinere a fluidului in cilindrii la scderea brusca a presiunii. Dispozitivele de sigurana trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - sa aib construcie simpla care sa garanteze funcionarea cu posibiliti minime de defectare; - sa-si pstreze reglajul in timp si la modificrile condiiilor de mediu; - sa poat fi reglate uor si simplu; - precizia lor sa permit ncadrarea in limitele tolerate, prevzute in prescripiile tehnice, pentru mrimea pe care o protejeaz; - sa revin la starea iniiala dup ncetarea cauzei care a provocat acionarea dispozitivului. - sa nu acioneze la apariia unor cauze trectoare ce nu pericliteaz securitatea instalaiei sau nu constituie un pericol de accident; - numrul pieselor in micare sa fie minim pentru a reduce frecrile, uzurile si jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcionare; - sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiiilor de exploatare; - sa aib gabarit redus si greutate mica; - ntreinerea sa se fac uor si sa nu reclame personal de ntreinere cu nalt calificare. 1.2. Stivuitoarele se echipeaz n special cu urmtoarele dispozitive de sigurana: 1. Limitatoare de cursa; 2. Limitatoare de sarcina; 3. Limitatoare de viteza; 4. Paracztoare; 5. Supape de reglare a vitezei; 6. Supape de blocare; 7. Supape de sigurana; 8. ntreruptor de securitate; 9. Tampoane opritori; 10. Piese de reazem, curitoare de ina; 11. Contacte si sigurane electrice.
37
1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA Cu aceste dispozitive de sigurana se echipeaz mecanismele stivuitoarelor, cu excepia celor acionate manual. Ele sunt destinate s ntrerup automat micarea mecanismelor cnd se depete poziia limita de lucru stabila. Limitatoarele de cursa trebuie sa permit acionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat micarea respectiva. La stivuitoare se ntlnesc urmtoarele limitatoare de cursa: - limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziia limita superioara a organului de prindere a sarcinii; limita poziiei inferioare nu este obligatorie. - limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare nainte - napoi si stnga dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaz in cadrul cilindrilor hidraulici de acionare prin deplasarea pistoanelor pana la captul cilindrilor; - limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizeaz prin limitarea cursei pistonului n cilindrul hidraulic de acionare. 2.2. LIMITATOARE DE SARCINA Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaiei la posibilitile ei maxime, fr pericol de avarii sau accidente. Ele sunt destinate sa ntrerup automat acionarea mecanismului de ridicare in cazul depirii sarcinilor nominale si sa permit descrcarea sarcinii (coborre). Toate instalaiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de sigurana , cu excepia acelora cu acionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin construcia sa nu permit sau previn suprasarcini mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1 tf ( inclusiv). Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel fcuta, nct sa acioneze la o sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permit ridicarea sarcinii la o nlime mai mare de 100 mm de la sol. Pentru macaralele acionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa. Supapa hidraulica limitatoare de sarcina Se utilizeaz la macarale cu acionare hidraulica si la electro si motostivuitoare. Declaneaz la o suprasarcina de 10 % si protejeaz si instalaia hidraulica de avarii in cazul apariiei unor suprapresiuni. Instalaia hidraulica sesizeaz suprasarcina prin creterea presiunii in circuit peste valoarea reglata. Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, urubul de reglare 2 cu filetare in dopul de nchidere 3. Poziia relata se asigura prin piulia 4, iar captul tijei de reglare se protejeaz prin capacul 5. La creterea presiunii peste valoarea corespunztoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si las libera trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide si fenomenul se repeta, supapa efectund o micare oscilatorie care se manifesta printrun zgomot specific. In acest fel, presiunea este meninut, ca valoare medie, la nivel reglat. 1. corp 2. urub de reglare 3. dop de nchidere
38

4. piulia de reglare 5. capac de protecie 6. supapa(piston) 7. resort OBS : Coborrea de urgen la motostivuitorul R70 : n cazul n care ncrctura care se afl n poziia ridicat nu poate fi lsat n jos, se folosete coborrea de urgen. Deschidei capota motorului (1). mpingei supapa (2) spre capul de cauciuc. ATENIE: ncrctura este cobort, viteza se poate controla prin modificarea presiunii. Prin apsare puternic ncrctura coboar rapid Prin apsare uoar nchidei capota motorului (1) la
ncrctura coboar lent

-
loc. 1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REINERE A FLUIDULUI IN CILINDRII Limitatoarele de viteza pun in aciune paracazatoarele sau frna de sigurana (de avarie) depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x viteza nominala. Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acionate hidraulic sau pneumatic, unde prin scpare de fluid exista posibilitatea cderii sarcinii sau pierderea stabilitii macaralei, trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de reinere a fluidului. Aceasta situaie se poate ntlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor la toate mecanismele acionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici. Dispozitivul de reinere este format din corpul supapei, n care se gsete o bila, meninut n poziia deschisa de un resort. Un tift opritor limiteaz deplasarea bilei. Diafragma existenta realizeaz o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariiei brute a presiunii din conducta, bila este mpinsa de agentul hidraulic, mpotriva forei resortului si se aeaz pe scaun, blocnd ieirea. OBS: Montarea - dispozitivelor de reinere se face direct ne cilindrii si nu prin intermediul unor 1.2.4. PARACAZATOARELE Reprezint o component de securitate a translatorului - stivuitor si este destinat s opreasc i menin oprit pe glisiere cabina n cazul depirii vitezei stabilite. Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere, att la creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza
39

cat si in cazul ruperii organului de . traciune. 1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI Are rolul de a strangula uleiul la coborrea sarcinii permind reglarea vitezei de coborre in limite prescrise. La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplaseaz spre dreapta permind intrarea in cilindrul de ridicare, la ntoarcerea fluidului pistonul se aeaz pe scaun oblignd uleiul sa treac printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu urubul de blocare. 1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE Aceasta supapa are rolul de a limita cderea sarcinii, in cazul ruperii conductei (furtunului) prin care se scoate din funciune supapa de reglare a vitezei de coborre. 1.2.7. SUPAPE DE SIGURANA Supapa de sigurana se prevede pentru prevenirea creterii presiunii in instalaia hidraulica si acioneaz cnd se depete cu 10 % sarcina nominala. Aceasta lucreaz astfel: presiunea din circuit atingnd o anumita presiune, foita arcului este nvinsa de fora bilei care mpinge scaunul i coboar, lsnd libera trecerea uleiului spre rezervor. Dup deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se nchide, apoi presiunea creste si fenomenul se repeta. 1.2.8. NTRERUPTOR DE SECURITATE ntrerupe circuitul de alimentare cu curent cnd organele de prindere a sarcinii sau cabina, au ieit din spaiul de lucru. ntreruptor de urgenta la electrostivuitorul FM 14: In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent poate fi ntrerupt prin apsarea ntreruptorului de OPRIRE de urgenta (1). Acionai numai in caz de urgenta! Atenie Activarea butonului de oprire de avarie nu iniiaz procesul de frnare ntreruperea circuitului Apsai butonul de oprire la avarie. nchiderea circuitului Tragei in afara butonul de oprire la avarie.
1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE Tamponul este o component de securitate destinat amortizrii ocurilor la lovire. Opritorul este o component de securitate destinat limitrii deplasrii peste poziiile limit de lucru stabilite. Opritoarele sunt dispozitive de sigurana care limiteaz mecanic deplasrile peste poziia extrema de lucru, la captul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina. Opritoarele se confecioneaz din otel si pentru antrenarea ocurilor ele sunt
40

prevzute cu tampoane din materiale elastice. 1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE INA a) Piesele de reazem: este o component de securitate destinat evitrii ocurilor provenite din spargerea accidental a roilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum i mpotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, avnd scopul de a reduce ocurile provenite in czu spargerii roilor de rulare sau al ruperii axelor acestora precum si mpotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe grinzile de capt sau saiul crucioarelor. b) Curitoare de ina: sunt componente de securitate destinat ndeprtrii de pe calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gsi pe aceasta; se fixeaz la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii. 1.2.11 .CONTACTE SI SIGURANE ELECTRICE Acestea se prevd la: - usa cabinei, care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este deschisa - la paracazatoare - la frna de sigurana - la dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza - la cablul de traciune, care controleaz slbirea sau ruperea acestuia - la organele de prindere - furci sau mese - la crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare - la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor Ia translatoarele stivuitoare comandate de la distanta. - la mecanismul de deplasare si la cel de frnare de siguran, la stivuitoarele folosite in spatii aglomerate (vezi desenul de la sistemul de frnare) . Siguranele la electrostivuitorul FM 14 :
Siguranele sunt localizate in compartimentul electric de sub suportul pentru bra din partea dreapta a oferului. Acest compartiment de montaj poate fi accesat prin scoaterea plcii suport a comutatoarelor basculante (pentru siguranele curentului de comanda) sau a panoului de plexiglas si a capacului pe care sta braul (pentru siguranele curentului principal. (1) Curentul principal F1 250A
41

(2) Curentul
de comanda
F2 F3 F4 F5 F6
7,5A 15A 20A 7,5A rezerva
Atenie nainte de a face orice lucrare la sistemul electric, scoatei de sub tensiune prin decuplarea prizei bateriei. Sigurane electrice la motostivuitorul R14: Siguranele sunt localizate n partea stng de sub panoul (2), n suportul de sigurane (3). NOT: Dac motostivuitorul nu este echipat cu toate accesoriile posibile, siguranele corespondente acestor accesorii sunt n funciune.
F2 Siguran IA F4 Siguran IA F5 Siguran 20A 1F11 Siguran 1OA 1F14 Siguran 1OA 1F15 Siguran 5A 1F17 Siguran IOA 1F18 Siguran 3OA 1F19 Siguran 20A 1F20 Siguran IOA 1F21 Siguran 15A
4F1 5F11 5F12 7F1 7F2 9F3 9F4 9F6 9F8 9F12
Siguran 10A Siguran 20A Siguran 20A Siguran 20A Siguran IOA Siguran 80A Siguran IOA Siguran 80A Siguran 5A Siguran IOA
2 CERINE MINIME DE ECHIPARE 2.1 .Motostivuitoare In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele dispozitive de protecie si siguran: frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de deplasare. limitator la sfrit de cursa pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si inferioar. limitator la sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului. limitator de sarcin. dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate (cheie de contact). supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii, n cazul spargerii conductelor hidraulice. dispozitiv de semnalizare acustic (girofar).
42

far pentru iluminat la locul de munc. lmpi pentru semnalizarea poziiei de mers si direciei. sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun. cabin de protecie, pentru sezonul rece si intemperii, care s asigure respectarea cerinelor de vizibilitate si siguran n circulaie. inscripionarea numrului de ordine, a vitezei maxime de circulaie si a capacitii maxime de transport. OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de sigurana, in plus fata de cele cu care se prevd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevd cu limitatoare de sfrit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, dup caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a mpiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta poziie dect cea retrasa complet (in poziie de transport). Electrostivuitoare In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puin cu urmtoarele dispozitive de protecie si siguran: frn de serviciu cu acionare mecanic si frn de siguran la mecanismul de deplasare. limitator de sfrit de curs pentru ridicarea/coborrea sarcinii n poziia superioar si inferioar. limitator de sfrit de curs pentru bascularea n fat si n spate a catargului. limitator de sfrit de curs pentru deplasarea nainte/napoi (retractare) si lateral a catargului. limitator de sarcin. dispozitiv de blocare mpotriva folosirii utilajului de ctre persoane neautorizate(cheie de contact). supap sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii,n cazul spargerii conductelor hidraulice. dispozitiv de semnalizare acustic si vizual. sistem de protecie pentru locul de comand cu scaun. aprtori de protecie laterale i frontale,montate pe lonjeroanele roilor libere. inscripionarea numrului de ordine,a vitezei maxime de circulaie si a capacitii maxime de transport 2.3. Translatoare stivuitoare Translatoarele stivuitoare se prevd cu urmtoarele sisteme de sigurana: limitatoare de sfrit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziia limita a organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaz pe verticala odat cu organele de prindere. Limitatorul de sfrit de cursa pentru poziia limita superioara se amplaseaz si regleaz astfel nct, dup ntreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele corespunztoare ale organelor de prindere sa rmn o distanta de minim 60 mm. limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor. In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevd cate doua limitatoare de sfrit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizeaz trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizeaz deconectarea circuitului de comanda si se amplaseaz fata de opritor la distanta cel
43

puin egala cu spaiul de frnare. limitatoarele de sfrit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor de prindere limitator de sarcina tampoane si opritoare piese de reazem si curitoare de ina ntreruptor de sfrit de cursa ( avarie), care ntrerupe circuitul de alimentare a instalaiei in czu in care organele de prindere, respectiv cabina depesc poziia limita de lucru superioara din cauza nefuncionrii limitatorului de sfrit de cursa. ntreruptorul de sfrit de cursa este astfel amplasa nct dup ntreruperea circuitului electric sa rmn o distanta de cel puin 50 mm intre opritoare si elementele corespunztoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, ntreruptorul de sfrit de cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconecteaz un contactor suplimentar montat in acest scop. paracztoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaz pe verticala. Paracztoarele sunt concepute sa acioneze sigur si simultan pe glisiere att Ia creterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza , cat si in cazul ruperii organului de traciune. La intrarea in aciune a paracztoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconecteaz in mod automat. Dup ce paracztoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita aciunii organelor de traciune, paracztoarele se decupleaz in mod automat si revin la poziia iniiala de repaus. In unele cazuri, cnd cabina este suspendata pe doua sau mai multe organe de traciune, echilibrate intre ele, paracztoarele pot fi nlocuite cu o frna de sigurana (de avarie) de tipul normal deschisa care se nchide la aciunea limitatorului de viteza. frna de sigurana ( de avarie ) trebuie sa aib tamburul cuplat cu tamburul pe care nfoar organul de traciune si sa aib un coeficient de sigurana al frnrii de cel puin 1,5. limitator de viteza , care pune in aciune paracztoarele sau frna de sigurana ( de avarie ) la depirea vitezei nominale de coborre a cabinei in limitele de 1,15.. . 1,40 ori viteza nominala. contacte electrice de sigurana la : - ua cabinei care sa nu permit manevrarea instalaiei daca aceasta este deschisa; - paracztoare , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in cazul in care paracztoarele au fost acionate; - frna de sigurana , care sa nu permit dect deplasarea in sensul de ridicare a cabinei in cazul in care frna c sigurana ( de avarie ) este nchisa ca urmare a aciunii limitatorului de viteza; - dispozitivul de ntindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permit manevrarea instalaiei daca ace cablu nu este ntins; - cablul de traciune , care sa controleze slbirea sau ruperea acestuia; - organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permit deplasarea translatorului in cazul in care organele de prindere sunt in alta poziie dect cea de transport al sarcinii; - crucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul acestora se face transbordarea instalaiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul acestor contacte se realizeaz controlul coliniaritii cailor de rulare din depozit cu calea de rulare din interiorul cruciorului de transbordare; de asemenea, se realizeaz controlul ca intrarea cruciorului translatorului stivuitor in cruciorul de transbordare sa se fac cu o viteza
44

redusa, de cel mult 32 m/min; dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziiei sarcinilor, la translatoarele stivuitoare comandate de la distanta.
Cap. C. Dispozitive de frnare 1. Definiie Frna este un dispozitiv destinat sa micoreze sau sa opreasc ansamblul mecanic ce se gsete in micare. Frnele pot micora vitezele de coborre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la ncetarea acionrii lor meninndu-le blocate in stare de repaos. Frnarea se realizeaz datorita frnrii uscate dintre organul mobil (roata de frna) si organul de frna (saboi, banda) transformnd energia cinetica a corpului in micare -in cldura. 2. Tipuri constructive Dup destinaie, frnele pot fi : - frna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus prelund energia de micare si lucrul mecanic al forelor motoare; - frna de coborre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze micarea. - frna de reinere (blocare): are rolul de a menine mecanismul blocat mpotriva forelor exterioare. Dup construcie, frnele pot fi : - frna cu doi saboi cu acionare electrohidraulica. - frna electromagnetica. - frna cu banda acionata hidraulic. - frna cu discuri conice. Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acionare, este prevzut cu : - frne de picior pentru deplasare (este o frna de oprire); - frne de mina pentru staionare (este o frna de reinere).
3
.Exemple de utilizare Frnele electrostivuitorului FM 14 Frna de picior este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda hidraulica. Eliberarea pedalei de mers - acceleraie (4), iniiaz un proces de frnare cu recuperare de energie. Cruciorul este frnat controlat si adus in stare de nemicare, atta timp cat exista alimentare i tensiune. Apsarea uoara a pedalei de frna (5) (aprox. 20mm declaneaz, prin acionarea unui comutator, o frnare prin contra curent cu comanda electronica. Daca acest efect de frnare nu este suficient, trebuie sa apsai pedala de frna cu mai multa
45

putere pentru a opri cruciorul. Frna de parcare este o frna cu tambur cu saboi interiori cu comanda mecanica, acionnd asupra motorului de deplasare. Tragerea ferma, pana la capt a frnei de parcare va menine vehiculul in sigurana chiar pe pante (pentru nclinaia maxima permisa, vezi specificaiile). In acelai timp curentul de deplasare va fi ntrerupt. OBSERVAII : - Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atta timp cat este activata pedala de picior (7) Suplimentar, aceasta face ca piciorul oferului sa fie astfel protejat in limitele conturului cruciorului. - Cele doua tipuri de frna funcioneaz independent una de alta si acioneaz asupra tamburelor roilor(rotii) motrice . - Frna de staionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publice aglomerate, poate fi acionat prin levier sau buton si este nzestrata cu senzor electric care cupleaz frna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului. FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din: - pedala de frna - pompa centrala - cilindrii de frna - plcutele cu saboi - conducte pentru lichid de frnare Drept lichid de frna se folosete cel corespunztor a crui componenta aproximativa este emulsie 50 % ulei de ricin si 50 % acetona. FRNA DE STAIONARE este de tip mecanica cu acionare manuala. VERIFICAREA FRINELOR se face prin: - verificarea lichidului de frna - uzura saboilor de frna - acionarea pedalei de frna - verificarea cablurilor si a conductelor de ulei Verificarea sistemului de frnare la motostivuitorul R70 Verificarea frnei de picior Accelerai motostivuitorul gol ntr-o zon liber Apsai puternic pedala de frn (3) (cea. 60 kg) Msurai distana de frnare pn la locul unde s-a oprit motostivuitorul Distana de frnare trebuie s fie: la 16 km/h.....................cca. 4 m
Verificarea frnei de mn Motostivuitorul va fi condus pe o suprafa nclinat (de exemplu o ramp) nclinaia .. cca. 25% PERICOL: Dac motorul se afl pe o suprafa nclinat
46

capota se va deschide numai atunci cnd roile motostivuitoruiui sunt blocate cu ajutorul unor pene de blocare pentru a evita rularea. Tragei cu putere frna de mn (4). Motostivuitorul trebuie s rmn pe loc, fr a mai avea posibilitatea de rulare. PRUDEN: Nu utilizai motostivuitorul dac sistemul de frnare este defect. REGLAJUL consta in strngerea sau slbirea urubului de reglare in funcie de uzura elementelor mecanismului de frnare Cap. D. Cabluri si lanuri 1.CABLURI DE TRACIUNE 1.1. Definiie Cablul din otel este ansamblul de srme si toroane, grupate prin nfurare (cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepia cablurilor plate, care sunt alctuite din cabluri alturate in plan si cusute( fig.20). Avantajele pe care le prezint cablul sunt urmtoarele: greutate proprie mica, mers linitit fr zgomot, comportare buna la soc, durata mare si sigurana superioara in exploatare, supraveghere uoara (nainte de a se rupe, cablul se alungete si semnaleaz uzura prin rupere locala si treptata a firelor). Contra radierii cldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare , se va urmri ca nfurarea cablului sa nu se fac in sensuri opuse si sa nu fac contact cu conductorii electrici 1.2. Construcie .Caracteristici 1.2.1. Componenta Cablul se compune din : - inima : este firul sau mnunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul crora se nfasoara srmele sau toroanele si mrete flexibilitatea cablului. - toroane : toronul este format dintr-un mnunchi de srme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice. - sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu seciunea rotunda, din otel cu coninut mediu de carbon, avnd rezistenta de rupere intre 120 si 180 kg/mm2. suprafaa lor poate fi mata, zincata sau cositorit. Srmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediu coroziv. OBS: La cablurile cu numr pereche de toroane, diametrul cablului se msoar cu sublerul. Daca numrul toroanelor este far sot, se msoar cu panglica lungimea circumferinei. 1.2.2. Cablarea Este operaia de impreunare a srmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale, precum si operaia de infasurare a toroanelor pe inima cablului. Infasurarea srmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi fcuta spre stnga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z ( dreapta : fig.21 ) sau cu S (stnga : fig.22) . Cablarea poate fi: - paralela dreapta Z/Z - paralela stnga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul inimii se face in acelai sens ; att firele cat si toroanele au tendina de dersucire , din
47

care cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat - n cruce dreapta S/Z sau stnga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendina dederasucire. - mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaz cu toroanele cu infasurare stnga. OBS : Pasul cablrii : este distanta, msurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste aceeai generatoare a cilindrului corespunzator. El este egal cu ....x7,5 x diametrul cablului.
fig. 20 fig. 21 fig. 22 1.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face dup cum urmeaz : - fixarea cu ochet prin matisare : se trece captul cablului peste ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel puin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm. OBSERVAII: Matisarea este operaia prin care se mpreuneaz doua cabluri sau captul cablului prin care se formeaz un ochi, prin mpletirea firelor sau a toroanelor din care sunt compuse. Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima , care are la partea exterioara un cana semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetului este obligatorie, pentru a se evita ndoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a srmelor. Clema este formata dintr-o piesa de otel prevzuta cu doua guri prin care este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate. Strngerea se face cu piulie asigurate cu aiba Grower. - fixarea cu cleme si ochet : fixarea se face prin cel puin 3 cleme;daca una din cleme cedeaz, cablul rmne fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecuta ntotdeauna prin captul liber al cablului; distanta intre cele doua cleme va fi mai mare sau cel puin egala cu de 6 ori diametrul cablului ( minim 150 mm). - fixarea prin manon cu pana : manonul: este din otel turnat si are forma plata ; in manon se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu seciune semicirculara si peste care se trece captul cablului care leag cu sarma subire pentru a nu rmne liber; datorita forei de traciune, pana tinde sa intre cat mai adnc in manon, realizndu-se o presiune mare intre pana, cablu si manon, fapt ce mpiedica scparea captului liber al cablului de pe pana. Montarea necorecta duce la strivirea cablului intre pana si manon. - fixarea prin conus : conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol in interior, fara cele doua baze ; diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablulu; la captul cablului ce urmeaz fi fixat in conus se fac doua legaturi , lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului ; se introduce captul cablului in conus , dup care se desface legtura de la capt; se desfac apoi toroanele , seVndeparteaza inima , pe aceasta lungime , dup care se desfac firele din toroane ; cu un clete special ; ndoaie
48

capetele firelor spre interior , dup care captul cablului este tras in conus ; conusul astfel pregat se incalzeste la circa 160 C dup care se toarn compoziia ( plumb plus cositor), lasand sa se rceasc uor ; compoziia umple toate golurile dintre srme formnd un bloc compact care nu permite smulgere; cablului. Dintre toate procedeele de fixare , procedeul de fixare prin conus este cel mai sigur , cu condiia ca lucrarea sa fie corect executata. - legtura de capt : asigura capetele cablului contra desfacerii lui; se executa prin infasurarea captului cablului cu sarma de otel moale mata , zincata sau cositorit , in spire alturate ; infasurarea se face pe o lungime de 5 x d , lasandu-se liber captul cablului pe o lungime de 2xd ( d = diametrul cablului). 1.2.4. Verificarea cablului In timpul exploatrii cablurile se verifica in felul urmtor: - dup aspect, zilnic, la nceputul fiecrui schimb , de ctre stivuitorist. - verificarea fixrii capetelor de cablu se face la doua sptmni de ctre cel care rspunde de ntreinerea instalaiei. - verificarea amnunita a strii tehnice se face lunar, tot de acelai muncitor, iar o data pe an de responsabilul cu supravegherea instalaiilor de ridicat cu ocazia controlului oficial. 1.2.5. Defectele cablurilor Cablul se scoate imediat din funciune si se nlocuiete, atunci cnd prezint una din urmtoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi( fig.23); este gtuit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; srmele din stratul exterior au o poriune sau pe intreaga lungime a cablului, diametrul micorat cu sau peste 40 % din cel iniial; numrul srmelor rupte este de 10 % din numrul total de srme, pe un pas de cablare, adic apariia unui cuib de ruptura(fig.24). OBSERVAII : - Numrul de srme rupte se stabilete pe poriunea cea mai uzata a cablului. - La verificarea cablurilor se va urmri existenta urmtoarelor defecte: - deteriorri ( striviri , ruperi de toroane , aplatisari , etc.) sau innodari - srme rupte , incrucisate sau fisurate vizibil - uzuri ( provenite din exploatarea normala , din corodare datorita mediului in care funcioneaz instalaii sau datorita influentelor climatice) 2. LANURI 2.1. Definiie Lanurile sunt organe pentru transmiterea micrii, solicitate la traciune, alctuite din zale identice, articulate intre ele. In comparaie cu cablurile, lanurile cu zale au avantajele: - insensibilitate mai mare la cldura si ageni corozivi - flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru redus. Ca dezavantaje, datorita crora utilizarea lor este foarte redusa, menionam: - sigurana redusa in funcionare , ruperea lui facandu-se brusc
49

- durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronunate, indeosebi in punctele de contact ale zalelor, a elasticitii mai mici - greutatea proprie mare - funcionarea neuniforma cu ocuri si zgomot - viteza de funcionare redusa Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu acionare manuala. La stivuitoare sunt folosite lanurile calibrate cu zale scurte, acestea avnd tolerante strnse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dini sau locauri speciale - alveole. 2.2. Construcie . Caracteristici 2.2.1.Elementele caracteristice ale unui lan sunt (fig.25): - diametrul: d - pasul : p - limea zalei: b - sarcina maxima de serviciu
Fig.25 2.2.2. Dup modul de construcie pot fi: - lanuri cu zale sudate : sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizeaz prin diametrul srmei din care se executa zalele , pasul si limea zalei. - lanuri cu eclise si bolturi (GALLE): au funcionare sigura, linitita, randamente bune in transmiterea micrii, dimensiuni reduse ale roilor de antrenare; sunt formate din placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremitile unor buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv : - eclisa - bulon - buloane de legtura - rola - cui spintecat - aiba - eclisa de la zaua finala 2.2.3. Fixarea capetelor lanurilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zaua de capt care are un diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu boit, sau prin inel de capt. 2.2.4. Defectele lanului La verificarea lanurilor se va urmri indeosebi existenta urmtoarelor defecte: - deteriorri (ndoiri, turtiri, fisuri,etc.) - alungiri - uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care funcioneaz instalaia sau datorita influentelor climatice)
50

a). Lanurile cu zale se scot din funciune atunci cnd: - zalele sunt ndoite, turtite, alungite sau fisurate - s-a ntins cu mai mult de 5 % in raport cu lungimea sa iniiala sau cu o valoare mai mare dect cea indicata de constructor - uzura chiar a unei singure zale, in sensul micorrii diametrului, este egala sau depete 20 % din diametrul iniial. b). Un lan cu eclise si boluri se scoate din funciune daca: - eclisele prezint ndoituri, lovituri sau fisuri - s-a rupt una din eclise - diametrul bolurilor este cu sau peste 20 % mai mic dect diametrul iniial OBS : Alungirile, precum si uzurile la lanuri se vor determina pe poriunea de lan cea mai solicitata.
51
Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa rspund cerinelor tehnologice, respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea sarcinilor in locul de depozitare. Pentru aceasta, asa cum am vzut in capitolele anterioare, autostivuitorul este alctuit, cel puin, din doua mari subansambluri: - sistemul de rulare - transmisia; - mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catargului Mecanismul de ridicare-inclinare are in componenta cruciorul, care este o construcie sudata care servete pentru fixare dispozitivelor de lucru ca: - dispozitivul de prindere cu furci - dispozitivul de prindere cu crlig 1. Dispozitivul de prindere cu furci Este prevzut cu 2 furci care se fixeaz pe suport - carucior, care culiseaza pe catarg. Reglarea furcilor la motostivuitorul R70 Ridicai prghia furcilor (1) i reglai furcile n poziia dorit. Lsai n jos prghia. Centrul de greutate trebuie localizat centrul dintre cele dou furci. Nu reglai furcile* dect cnd motostivuitorul este nencrcat.
Reglarea furcilor la electrostivuitorul FM 14 si R14
In versiunea standard sunt montate furci forjate, reglabile manual. Aceasta permite preluarea de paleti de diferite dimensiuni. Cruciorul poate fi echipat opional cu furci reglabile hidraulic. Distanta dintre furci trebuie sa fie astfel reglata incat incarcatura sa nu cada printre ele. Reglai furcile si blocati-le in aceasta poziie. Ridicai mecanismul de oprire al furcilor (5), micai furcile in poziia dorita, apoi lasati opritorul sa revin la poziie si sa cupleze. Nu acionai dispozitivul de reglare (indepartare) al furcilor* dect daca furcile nu sunt ncrcate. Nota: Asigurai-va ca mecanismul de oprire al furcilor (5) este ntotdeauna anclanat si ca sistemul de sigurana lateral (6) este montat si este in stare de funcionare.
52

* opional
Cuplarea hidraulic (varianta constructiva la motostivuitor) naintea montrii echipamentului auxiliar, presiunea la cuplajele de deconectare rapid (sgeile) trebuie depresurizate. In funcie de poziia de greutate fata de suprafaa de fixare a suportului, se da diagrama de incarcare; acestui dispozitiv. In exploatare trebuie inut cont de aceasta diagrama in caz contrar putndu-se ajunge la rsturnri ale motostivuitorului deoarece se epuizeaz rezerva de stabilitate. nainte de preluarea ncrcturii Capacitatea de ncrcare Nu depii capacitatea de ncrcare a motostivuitorului. Aceasta este influenat de centrul de greutate al ncrcturii i posibil, de pneuri. Plcua indicatoare cu privire la capacitate este aezat dreapta scaunului oferului. Se interzice punere de alte greut pentru creterea capacitii de ncrcare. ATENIE: Nu depii niciodat capacitatea maxim indicat deoarece acest lucru reduce stabilitatea motostivuitorului. Se interzice operarea neaprobat i incorect a motostivuitoru sau accesul altor persoane n motostivuitor pentru mrire capacitii de ncrcare. Distana "C", dintre mijlocul ncrcturii i spatele furcilor ( in mm). nlimea de ridicare "h" (n mm). Sarcin maxim "Q" (n kg). Exemplu: ncrctura de ridicat: 1270 kg (3) Distana dintre centrul de greutate i spatele furcilor 600 mm (1) nlimea de ridicare admis 5030 mm (2) ATENIE: Imaginile sunt numai exemple. Doar datele nscrise pe plcuele indicatoare cu privire la capacitatea de ncrcare sau, valabile! ATENIE dac exist echipamente auxiliare: Capacitatea de ncrcare maxim admis pentru echipamentul auxiliar i sarcina redus admis a motostivuitorului nu
53

trebuiesc depite. ATENIE: La transportul pieselor mici, se monteaz un dispozitiv de siguran pentru evitarea cderii ncrcturii peste ofer. Preluarea ncrcturii Pentru asigurarea ncrcturii, oferul trebuie s se asigure ca furcile sunt bine deschise i deplasate spre laterale pe ct posibil pentru a putea transporta ncrctura. ncrctura nu trebuie sa depeasc vrfurile furcilor. 2. Dispozitivul de prindere cu crlig In funcie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (bra macara,cap rotativ,etc.) se poate fixa crligul in diverse poziii numai ca trebuie inut cont de diagrama de ncrcare a acestui dispozitiv. Crligul este un organ ce servete la prinderea sarciniilor si se executa din otel prin forjare. Crligele pot fi : simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf], duble - pentru sarcini de 5-75[tf] si cu dispozitive de sigurana - pentru a preintimpina cderea cablului ce se agata in ciocul crligului. 3. Echipamente auxiliare 3.1. Grilaj de protecie al incarcaturii :
Acest dispozitiv este folosit cnd se stocheaz ncrcturi nalte pentru a preveni articolele individuale sa cada in spate.
3.2.Extentia furcilor
Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in sigurana ncarcaturilor cu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta, trebuie sa respectai urmtoarele puncte: Prindei in sigurana extensiile furcilor de suport. Respectai diagrama de incarcare. Folosirea
54

furcilor extinse nu trebuie sa afecteze capacitatea de incarcare a cruciorului. - Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crpate. - Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o maniera sigura scoatere extensiilor furcilor - Introducei prelungitorul de furci (3) n furc i asigurai cu tija (4). 3.3. Folosirea in depozite frigorifice:
55
Crucioarele folosite in depozite frigorifice sunt prevzute cu sistem speciale suplimentare, pentru a garanta funcionarea corecta la temperaturi sczute (-30 C). Pentru a utiliza acest vehicul trebuie respectate instruciuni speciale, car nu sunt coninute in acest manual de operare. Crucioarele proiectate pentru funcionarea in sale frigorifice sunt marcate cu simbolul alturat (*)
3.4. Transportor cu role pentru baterie (la electrostivuitoare cu furci retractabile) : Pentru schimbarea bateriei prin lateral cu cadru suport de schimbare*. Apropiai cruciorul de-a lungul cadrului de schimbare al bateriei. Eliberai mecanismul de blocare al bateriei (eliberai crligul de ling scaun) si impingeti bateria in fata (4), prin avansare turnului. Deschidei zvorul pivotant (5). Tragei bateria pe suportul de schimbare al bateriei (6) 3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. Instalarea i schimbarea bateriei Montarea bateriei Demontarea bateriei
Cap. F. Obligaiile deserventului stivuitorist 1. Sarcinile principale ale stivuitoristului nainte de nceperea lucrului sunt urmtoarele: s nu manevreze stivuitorul n stare de oboseal sau sub influena alcoolului; s controleze starea tehnic a utilajului i funcionarea componentelor de securitate; sa verifice nivelul de ulei la motor si nivelul de ulei in bazin; sa verifice starea lamelor , cadrului si cilindrului , cruciorului , lanurilor; verificarea pneurilor; verificarea instalaiei de semnalizare electrica si acustica; n cazul n care constat un defect pe care nu poate s-l remedieze singur, nu va pune utilajul n funciune i va anuna echipa de ntreinere i reparaii pentru remedierea defectului. 1.1. Verificri inaintca inceperii lucrului cu electrostivuitorul FM 14 si R14: Controlul funcionarii corecte a sistemului de frnare Verificai frna de mana (frna de parcare). Verificai frna de picior (frna de serviciu). Verificai frna cu recuperare de energie prin eliberarea pedale de acceleraie in timpul deplasarii la viteza normala. Verificai frna de mers inapoi. Frnarea si accelerare; succesivatrebuie sa se fac lin si fara smuncituri. Testul de performan al direciei Direcia trebuie sa fie controlata fara smuncituri. Unghiul maxim de intoarcere dreapta/stnga trebuie sa fie <90. Sistemul de blocare al coloanei de direcie trebuie sa blocheze coloana in sigurana. Verificarea funcionrii dispozitivelor de operare Verificai funcionarea manetelor, comutatoarelor cu cheie si a tastelor. Manetele de comanda si intrerupatoarele cu cheie trebuie sa revin automat in poziia neutra. Toate elementele de operare trebuie verificate daca funcioneaz corect si daca sunt in buna stare. Verificarea comutatorului cu cheie Cheia trebuie sa poat fi scoasa din contact. Cu cheia in-poziia 0 sau cnd cheia este scoasa, vehiculul ar trebui sa nu poat fi folosit. Verificarea dispozitivelor de sprijinire a ncrcturii, de exemplu a furcilor Furcile nu trebuie sa aib nici o fisura. Furcile nu trebuie sa fie indoite
Furcile nu trebuie sa fie uzate mai mult de 10%. Cruciorul furcilor (platforma cu furci) nu trebuie sa fie indoit sau deformat. Verificai starea, uzura, tensiunea si ungerea lanurilor de incarcare. Lanul de incarcare nu trebuie sa fie deteriorat! Verificarea proteciei de deasupra capului oferului Facei o verificare vizuala a proteciei de deasupra capului. Facei o verificare vizuala a traversei de spate a ncrcturii (daca este montata) 1. Sarcinile principale ale stivuitoristului in timpul lucrului sunt urmtoarele: - s circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicat la 250-300 mm de sol i cu catargul nclinat spre spate; - s circule cu sarcina ridicat numai lng stiv; - s nu efectueze porniri, frnri i opriri brute pentru a evita pericolul de rsturnare; - pentru evitarea pierderii de ncrctur i producerea de avarii i accidente, stivuitoristul trebuie s urmreasc tot timpul configuraia traseului i obstacolele de pe acesta; - la transportul de mrfuri de dimensiuni mari care limiteaz vizibilitatea stivuitoristuli manevrarea este permis numai prin dirijarea sa de ctre un nsoitor; - viteza de circulaie a stivuitoarelor trebuie s fie redus pn la limita evitrii producerii oricrui accidente sau avarii; - n cazul manifestrii tendinei de pierdere a stabilitii (roile din spate se desprind de pe sol sarcina trebuie s fie cobort imediat; - este interzis circulaia stivuitoarelor: pe lng utilaje i instalaii, stive de materiale, la o distan mai mic de 0,5m; n locuri aglomerate i treceri nguste unde nu se asigur gabarite de trecere corespunztoare; pe drumuri nentreinute i insuficient luminate; - s nu permit persoanelor s staioneze sub sarcin sau la o distan mai mic de 2,5 m de stivuitor, n timpul funcionrii acestuia; - n cazul constatrii unor defeciuni n timpul funcionrii, stivuitoritii sunt obligai s opreasc lucrul i s aduc la cunotina echipei de ntreinere defeciunea respectiv; lucrul se va rencepe numai dup nlturarea defeciunilor constatate; - transportul cu stivuitorul a substanelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai daca acestea sunt ambalate conform instruciunilor de ambalare i transport specifice, pe care stivuitoritii sunt obligai s le cunoasc i s le respecte; - s efectueze toate manevrele, cu sau fr sarcin, cu vitez redus i fr ocuri.
2. Sarcinile principale ale stivuitoristului dup terminarea lucrului sunt urmtoarele: s descarce sarcina de pe furci; s deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos; s aduc n poziia de"0" (de oprire) toate dispozitivele de comand; s trag frna de mn; s evite parcarea stivuitorului autopropulsat n pant; dac nu este posibil, acesta va fi asigurat corespunztor (calare, pene etc); s pun catargul n poziie vertical; s coboare furcile pe sol.
Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor 1.Norme si tehnici de exploatare Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie s se fac n conformitate cu prevederile prescripii tehnice, cu normele specifice de protecia muncii, instruciunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv i instruciunile interne elaborate de unitatea deintoare.
Este interzis funcionarea stivuitoarelor n cazul n care componentele de securitate nu sunt n stare perfect de funcionare sau nu ndeplinesc condiiile tehnice prevzute n documentat tehnic.
Este interzis folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari dect sarcina maxima admis. - Stivuitoarele la care sarcina este limitat prin condiii de form sau de gabarit, nu poate funciona dac nu sunt ndeplinite condiiile respective.
La ridicarea i transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conin clor, acid sulfuric i similare se vor lua msuri speciale de protecia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea direct a unui cadru tehnic care rspunde de acest transport.
In vederea evitrii producerii de accidente datorit organizrii necorespunztoare a locurilor de munc, unitile deintoare de stivuitoare vor ntocmi instruciuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de munc, n care se vor preciza: nlimea maxim a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitrii, obligativitate amenajrii i ntreinerii corespunztoare a cilor de acces i a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunztoare pentru cile de transport i n general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiiilor de protecie a muncii. La stivuitoarele cu comand hidraulic, lichidul de lucru utilizat trebuie s-i pstreze toate proprietile n intervalul de temperatur cuprins ntre -20C i +40C, s nu fie periculos din punct de vedere exploziv, s nu fie toxic i s nu duc la coroziunea echipamentului.
Este interzis a se executa ungerea, curirea, ntreinerea sau repararea stivuitoarelor n timpul funcionrii lor.
La stivuitoarele care manipuleaz obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare trebuie s fie echipate cu un sptar vertical care s mpiedice o eventual cdere sarcinii sau a unei pri din sarcin peste stivuitorist, atunci cnd catargul este nclinat ) maximum spre spate. Stivuitoarele trebuie s fie prevzute cu dispozitiv de blocare mpotriva folosirii de ctre persoane neautorizate.
Stivuitoristul nu trebuie s prseasc instalaia atunci cnd aceasta are sarcina ridicat.
Cile de circulaie cu nclinare mai mare de 3" se vor marca. La translatoare stivuitoare trebuie s fie respectate urmtoarele spaii de siguran: - spaiul de siguran superior, pn la elementele cele mai de jos ale plafonului, s fie de cel puin 75 mm; - spaiul de siguran inferior, pn la podea, s fie de cel puin 50 mm; - spaiul de siguran pe orizontal, fa de rafturi, s fie cel puin 50 mm. Preluarea ncrcturii i depozitarea Se ncarc numai paleii care nu depesc dimensiunile standard Este interzis ncrcarea paleilor deteriorai sau a altor ncrcai care nu sunt bine stivuite. ncrctura se poziioneaz n aa fel nct s nu existe pericol ca aceasta s se mite sau s cad. ncrctura se ncarc n aa fel nct lrgimea de lucru s nu fie depit. - Apropiai-v uor de raft, frnai uor i oprii motostivuitorul faa raftului. - Tragei frna de mn i poziionai furcile Turnul trebuie pus n poziie vertical: Manevrai maneta de nclinare a platformei spre nainte. Ridicai platforma la nlimea de ncrcare necesar Manevrai maneta de "Ridicare - Coborre" spre napoi. Manevrai maneta de direcionare de mers spre nainte - Eliberai frna de mn - Conducei ncet - La introducerea furcilor fii atent s nu deteriorai raftul sau ncrctura. - mpingei furcile ct mai bine sub ncrctur. Oprii motostivuitorul din mers atunci cnd ncrctura atinge spatel furcilor. Punctul de greutate al ncrcturii trebuie s fie la ntre furci. - Tragei frna de mn - Rificai furcile pn cnd ncrctura st pe furci. - Manevrai maneta de direcionare a mersului spre napoi - Eliberai frna de mn - Fii atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergei uor n mararier pn cnd ncrctura este scoas din
raft. Frnai uor. - nclinai platforma spre spate - Cobori ncrctura. Manevrai maneta de "RidicareCoborre" spre nainte i meninei distana de la pmnt. - Eliberai frna de mn Acum putei pleca de pe loc. Conducei atent i ncet n curbele strnse! Accelerai i frnai ntotdeauna uor! REZUMAT: Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se poate de aproape si de atent. - Se pune catargul in poziie verticala. - Se ridica sau se coboar portfurca la inaltimea necesara. - Se deplaseaz cu atenie stivuitorul nainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana cnd sarcina face contact cu suprafaa furcii, tinand cont de eventualele sarcini nvecinate. - Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol. - Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera. - Se inclina catargul inapoi. - La depozitarea ncrcturii ,v apropiai uor de raft cu ncrctura lsat n jos, dup cum s-a specificat. - Plasai rampa n poziie vertical. ATENIE: Platforma nu trebuie s basculeze nainte i napoi peste suprafaa de depozitare a ncrcturii. - Ridicai ncrctura la nivelul de depozitare. - ofai cu atenie motostivuitorul n interiorul raftului. - Depozitai ncrctura pe raft. - Privii napoi! - Dai napoi motostivuitorului pn cnd furcile pot fi coborte fr a lovi raftul. - Cobori apoi furcile pn la nivelul solului, basculai platforma spre spate i ieii din acel loc cu motostivuitor Intrarea n lift Se permite intrarea n lift cu motostivuitorul numai cnd acesta are spaiu i capacitate suficient i numai cu permisiune operatorului. n interiorul liftului, motostivuitorul trebuie asigur; astfel ca nici o parte a acestuia s nu vin n contact cu pereii sau cu uile de la lift. Conducerea pe poduri care leag rampele de ncrcare nainte de trecerea podurilor care leag rampele de ncrcare oferul trebuie s se asigure c acestea sunt bine fixate i au suficient susinere pentru capacitatea de ncrcare. Trecei peste podurile care leag rampele de ncrcare foarte ncet, i cu atenie. oferul trebuie s se asigure c motostivuitorul poate trece peste aceste poduri care leag rampele, c ele nu se mic i c nu pun n pericol ncrctura i motostivuitorul.
Motostivuitorul poate fi folosit pentru remorcare. Sarcina maxim remorcat nu trebuii niciodat s depeasc sarcina maxim; indicat pe plcua de sarcin cu privire I; furci (aflat la dreapta scaunului oferului) Dac totui se transport o marf egal ci sarcina maxim de ncrcare, nu se permit transportul acesteia pe furc.
ALTE ACTIVITI Activarea luminilor* Apsai butonul (1) pentru aprinderea luminilor de poziie. Apsai butonul (2) pentru aprinderea farurilor. Activarea luminilor de avarie Apsai butonul (3) pentru lumini de avarie. Indicatorii lumineaz intermitent cu ambele poziii aprinse (4).
Aprinderea semnalizatoarelor* Activai luminile de semnalizare prin apsarea pe butonul (5). Luminile de control (4) se aprind. Semnalizare stnga Butonul se mpinge nainte Semnalizare dreapta Butonul se mpinge spre spate. Activarea claxonului Apsai butonul (1) pentru activarea claxonului. Aprinderea farurilor din fa Apsai butonul (6) pentru aprinderea farurilor din fa Operarea dispozitivului de ridicare Ridicarea i coborrea platformei (cruciorului) de ridicare Tragei sau impingeti maneta (1). Culisarea stlpului Tragei sau impingeti maneta (2). nclinarea nainte - napoi" a stlpului
Apsai tasta de preselectie (4) si tineti apsat. In acelai timp tragei sau impingeti maneta (2). Nota Cele doua funcii de baza (1) si (2) pot fi executate concomitent in orice combinaie posibila.
Preluarea ncrcturii Apropiati-va cu grija de stelaj, frnai uor si oprii cruciorul elevator chiar in fata stelajului,paralel si la 30-50 [cm] de acesta poziionnd suportul furcilor fata de reperul care determina, la ntoarcerea in poziie perpendiculara pe raft a stivuitorului, pozitionati aprox. in dreptul europaletului. Intorceti stivuitorul perpendicular pe planul raftului. Punei maneta(butonul) de direcie in poziia neutra, daca nu exista aceasta poziie piciorul acioneaz pedala de frna Frnai. Poziionai turnul in poziie vertical", si ridicai platforma cu furci Fixai tasta de deplasare pe inainte. Eliberai frna.
Intrai uor in paleti. Introducei uor furcile pana la baza lor, far sa deteriorai nici stelajul, nici incarcatura. Introducei furcile pana cnd incarcatura se sprijin pe furci apoi apropiati-va cu saiul vehiculului cat mai mult de stelaj. Frnai. Avansai cu stalpul (turnul) pana cnd baza furcilor se sprijin de paleti.
Ridicai platforma de ridicare a incarcaturii pana cnd incarcatura a fost scoasa din stelaj. Retrageti complet stlpul inapoi. Punei cruciorul in marsarier folosind maneta de comanda si mergei incet inapoi. Eliberai frna. Asigurati-va ca drumul este liber. Dai inapoi cu atenie observind direcia de mers, pana cnd incarcatura este scoasa din stiva . Frnai
nclinai stlpul inapoi.
Cobori ncrctura pstrnd distanta necesara fata de podea (max 300 mm). ncrcaturile care sunt prea late si nu trec printre lonjeroanel roilor mobile trebuie coborte att cat sa nu se sprijine pe lonjeroane. Eliberai frna. Acum putei sa pornii. Conducei cu atenie! ncetinii la virajele strnse! Evitai demararea si frnarea brusca!
Transportul ncrcturii Deplasai-va ntotdeauna cu ncrctura in poziia cea mai joasa posibil (<30C mm). Cu cat este mai ridicata incarcatura cu atat este mai mare pericolul de inclinare. ncrctura trebuie sa fie ridicata numai c a t s a n u a f e c t e z e vizibilitatea oferului. In caz contrar circulai in mararier. Deplasai-va ntotdeauna cu stlpul nclinat pe spate, centrat si retras in poziia cea mai in spate. Nu este permisa abordarea rampelor (pantelor) sub un unghi oarecare, ci numai frontal. ATENIONRI : Accelerai si frnai intotdeauna uor! Evitai demararea rapida si frnarea brusca!
Nu va deplasai niciodat ci cruciorul elevator cu sarcina deplasata lateral (descentrat) sau cu depind marginea (stlp translatat - deplasat lateral, fure cu deplasare laterala).
Nu permitei niciodat staionarea sub incarcaturi ridicate. Pericol de moarte
Deplasarea n pant Cnd conducei in panta, sarcina trebuie sa fie poziionat ntotdeauna spre vrful pantei. Este permisa deplasare numai pe pante care sunt considerate potrivite pentru trafic si care pot fi abordate in sigurana. oferul trebuie sa se asigure ca terenul este curat si antiderapant. Nu este permisa ntoarcerea si parcarea in panta sau abordarea lor dintr-o parte (nu este permisa abordarea sub un unghi oarecare, ci numai frontal). Conducei cu viteza redusa in pante (la urcarea si la coborrea lor). Depozitarea unei ncrcturi ncrcturile sunt depozitate pur si simplu urmnd procedura inversa. Apropiai-va ncet de stiva de depozitare,poziionai, oprit ridicai incarcatura pana la inaltimea de stivuire, conducei nspre rastel. Cobori incarcatura pana cnd sta ferm pe stelaj. Cobora furcile astfel incat sa nu se sprijine pe suprafaa stelajului. lesiti, oprit Cnd conducei cruciorul napoi, asigurai-va ca furcile nu se atinge nici de incarcatura transportata nici de stelaj.
Cobori furcile pana la distanta ceruta fata de parnant, nclinat stlpul inapoi si putei pleca.
Parcarea cruciorului Cnd prsete cruciorul, oferul este obligat: Sa coboare incarcatura, adic sa coboare furcile la sol si sa retracteze stlpul Sa scoat cheia din contact (2); Parcarea se face in afara cailor de circulaie, de exemplu in zona de ncrcare.
Indicatorul de descrcare a bateriei - Indicatorul LED (9) se lumineaz, atunci cnd bateria este conectat si arat starea ei de ncrcare. - Dioda verde (4) lumineaz, dac bateria este complet ncrcat. - n timpul descrcrii lumineaz diodele verzi si galbene din cmpul (3) succesiv (de la dreapta la stnga si de fiecare dat numai o diod). - Dac lumineaz si clipete dioda roie (2), bateria este descrcat aprox. 70% - Dac diodele roii (1) si (2) clipesc cu schimbul, bateria este descrcat 80%. Un releu de siguran ntrerupe circuitul curentului electric de comand pt. funcia hidraulic de ridicare. Bateria trebuie imediat ncrcat. 1.4. Modul de operare a utilajului de ridicat cu platforma pentru persoane Platforma pentru persoane este utilizat numai ntr-un spaiu supravegheat suplimentar. Utilajul de ridicat cu platforma montat este utilizat pentru a ridica la nivelele superioare una sau dou persoane mpreun cu scule sau materiale de intervenie i deplasarea platformei n lungul rafturilor. Platforma pentru persoane este utilizat i pentru ridicarea la punct fix, pentru intervenie la lmpile de iluminat sau nlocuiri de panouri de afiaj . 1. 4.1. Montarea i asigurarea platformei pentru persoane pe furcile utilajului de ridicat se face astfel : se introduc furcile sub nacel, prin fiecare pereche de saboi, se ridic cea. 500 mm de la sol platforma i nclin turnul mobil spre spate la
maximum, se introduce sigurana (bulonul cu tift) prin orificiul cu ctare din braele dispozitivului, trecnd prin spatele fiecrei furci, iar la terminarea cursei se orienteaz cu mnerul n jos. 1.4.2. Descrierea activitii lucrtorului n nacel In cadrul operaiei de intervenie tehnic lucrtorul ia n nacel scule i materiale tehnice. Activitatea de lucru se desfoar n aria nacelei sau n imediata apropiere a acesteia, fr a necesita aplecarea n exterior a lucrtorului. Distana maxim de lucru, n afara nacelei, este limitat de lungimea braelor lucrtorului. La operaia de inventariere a mrfurilor lucrtorul st n nacel i este deplasat dea lungul rafturilor superioare, notnd situaia gsit. n cazul interveniei ocazionale la paleii amplasai pe rafturile superioare, ce au mrfuri rsturnate i nu pot fi coborte clasic, lucrtorul acioneaz din nacel pentru rearanjarea mrfurilor pe palet sau coboar o parte din acestea pentru uurarea operaiei de degajare. Toate operaiile de manevrare a utilajului de ridicat, dotat cu platform pentru persoane, se execut cu manipulantul prezent permanent la comenzi, comunicarea cu lucrtorul din nacel se face prin intermediul coordonatorului lucrrii ,care supravegheaz activitatea la nlime. 2 . Manevre permise si nepermise ,cauzele deranjamentelor 2.1 . Principii de baza la manevrarea stivuitoarelor 2.1.1. Lent i fr ocuri ": Toate micrile stivutorului, trebuie s se realizeze lent i fr ocuri. Acest lucru se obine prin acionarea lent i progresiv a elementelor de comand a micrilor (manete i pedale), fr a avea neaprat o legtur direct cu viteza de rulare aleas de operator (mic - melc", respectiv mare). Viteza oricrei micri comandate(electric sau hidraulic), poate fi maxim, cu condiia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv ncetrii acesteia printr-o decelerare progresiva. 2.1.2. Ergonomia comenzilor ": Toate elementele de comanda (manete,pedalc,butoane) trebuie acionate in sensul ateptat" al micrilor cinematice pe le comanda: avansarea (impingerea / indepartarea ) turnului este comandata prin maneta pe care o impingem (indepartam); centrarea transversala a turnului se comanda prin maneta in sensul miscarii (stinga sau dreapta pe direcia cinematica) ; nclinarea turnului se comanda prin maneta acionat in sensul inclinarii (catre conductor sau dinspre conductor),etc. 2.1.3. Separarea secvenial a micrilor comandate , respectiv a observrilor acestora": - Conductorul va evita s comande simultan, micri cinematice pe care nu le poate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda deplasare-rulare n mar " ,n timp ce comanda si coborrea furci"; pentru sigurana, in acest caz, va trebui sa comande coborirea furcilor si numai dup ce aceasta micare a incetat (furcile in poziie regulamentar coborite), va comanda deplasarea (rulajul).
Astfel va putea supraveghea secvenial ,succesiv, derularea fiecrei micri comandate. Stivuitoristul poate s observe n acelai timp, mai multe micri comandate simultan(sau suprapus) dei se mrete considerabil riscul accidentelor provocate de o conducere defectuoas,provocat de oboseal i o atenie distributiv slbit - numai in cazul in care micrile comandate simultan pot fi supravhegheate simultan(pe aceiai parte de comanda) ; de exemplu se poate supraveghea simultan ridicare/coborire furci" cu avansare/retragere turn" ,respectiv inclinare turn". - Deasemenea, este foarte important ca la executarea micrii de rulare n mar a autostivuitorului, n special pe poriunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit pn la capt, astefel inct conductorul s supravegheze prin observaii succesive, distanele ntre elementele de gabarit ale stivuitorului i obstacolele pe lng care acesta trebuie s treac; conductorul va realiza acest lucru uitndu-se (de ex. n timpul unui viraj cu 180 grade) succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse al autostivuitorului care se rotete (prima dat la muchia cabinei n sensul ntoarcerii,apoi la muchia opus pe diagonal) i ,apoi, la direcia traseului pe care acesta urmeaz s-i continue rulajul. Cu alte cuvinte, uitndu-se succesiv unde trebuie, cnd trebuie i ct timp trebuie " ,conductorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguran mai mare,comanda utilajului. 2.1.4. Poziionarea corespunztoare a membrelor fata de elementele de comanda " Acionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de comanda, se face respectnd poziionarea corespunzatore fata de acestea: mina sting pe volan (directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale turnului, piciorul drept la pedala de acceleraie (eventual din dreapta), piciorul sting pe pedala de sigurana (eventual pe pedala de acceleraie din sting). Se observa ca la comanda simpla pedala (cu pedala de sigurana), practic comanda micrii de rulare (mar) se realizeaz acionnd cu mna stng volanul(direcia), respectiv cu piciorul drept cellalte dou pedale (frna i acceleraia), succesiv; acest lucru nseamn c pot exista dou situaii (stri), pentru aceast comand, stri care se exclud reciproc: fie starea n care electrostivuitorul ruleaz - caz n care piciorul drept se afl pe acceleraie, fie starea n care electrostivuitorul st (este n repaus) - caz n care piciorul drept se afl pe pedala de frn. Pentru ca operaia de rulare s fie corect i sigur,conductorul de stivuitor va sincroniza intensitatea manevrrii volanului cu intensitatea apsrii acceleraiei. 2.1.5. Control fata " In timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atit de gabaritul transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate. In funcie de poziia stivuitoristului in cabina de conducere si de vizibilitatea pe care o are, comanda micrilor cinematice ale stivuitorului se va face astfel incit, gabaritul prtilor componente uor observabile din utilajului sau sarcina in micare, sa fie reperate cit mai apropiat fata de obstacolele uor observabile, in asa fel incit celelalte parti greu (ne)observabile sa nu fie angrenate in coliziune. Marul stivuitorului de tipul celui care se deplaseaz cu sarcina in dreapta deserventului (FM 12/14, R14) , se va face ,de cele mai multe ori ,spre sting deserventului ;deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat ,sau nepilotat doar in fata paletului (de pe sol sau de pe raft).
2.1.6. Poziia verticala a catargului" Poziia orizontal a furcilor stivuitorului,att de necesar la operaia de introducerescoatere a acestora sub europalet, precum i la aezarea(preluarea) sarcinii pe(de pe) raftul de la etajul stelajului sau pardosea (la sol), se obine prin acionarea turnului(catargului) n poziie vertical. Datorit poziiei sale de lucru n cabina stivuitorului,conductorul utilajului nu poate aprecia vizual nclinarea catargului,pe care1 vede frontal. De aceea, ntre cele dou poziii extreme de nclinare a catargului,precizate(fixate) de nite limitatori, conductorul stivuitorului va comanda la sim" poziia vertical a catargului. La stivuitoarele cu furci retractabile ,comanda de nclinarea a catargului (maxim n spate,necesara la operaia de coborre a sarcinii,precum i la transportul sarcinii),respectiv de revenire la poziia vertical, se va executa numai atunci cnd acesta se afl n poziie maxim retras,respectiv n centru de greutate din perimetrul de stabilitate maxim a stivuitorului. Depunerea (aezarea) i preluarea(li(tarea) unui europalet la nlime sau la sol,se vor executa cu catargul vertical,n poizitie avansat.
2.2 . Manevre nepermise , cauzele deranjamentelor 2.2.1. Manevre nepermise ATENIE: Transportai ncrctura numai cnd este cobort. C ct ncrctura este mai ridicat cu att stabilitate motostivuitorului este mai mic. Ridicai sau cobori ncrctu pn cnd exist spaiu suficient de manevrare. ncrctu trebuie s fie n aa fel poziionat nct s nu fie mpiedica vizibilitatea oferului, n caz contrar manevrele se vor face c spatele. n cazul n care nici acest lucru nu este posibil o al persoan trebuie s de indicaiile de manevrare. n acest caz se \. conduce numai cu vitez redus, si cu foarte mare atenii Stivuitorul se va opri imediat ce persoana care d indicaiile c manevrare nu mai este n raza vizual a oferului. - Conducei numai cu platforma nclinat spre spate. - Totdeauna accelerai i frnai fr bruschee! Evitai demarrile puternice i opririle brute! - Niciodat nu se parcheaz si nu se prsete stivuitorul cu incarcatura ridicata.
ATENIE: Nu conducei niciodat stivuitorul cu ncrctura care s depeasc marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la mpingtoare laterale sau la platforme de ridicare lateral).
Condusul n pante (urcu, cobor] La conducerea pe drumuri n pant, ncrctura trebuie poziionat pe partea dinspre captul furcilor. Se accept numai ofajul n pantele care sunt accesibile traficului i care au o siguran determinat. oferul trebuie s se asigure i el c panta este aderent. Nu se accept ntoarcerea sau parcarea n pante sau n apropierea acestora. La coborrea pantelor, se conduce cu vitez redus.
Nu va deplasai niciodat cu cruciorul elevator cu sarcina deplasat lateral (descentrat) sau cu aceasta depind marginea (stlp translatat - deplasat lateral, furci cu deplasare laterala).
Lista erorilor Clasa 1 FE 01 Clasa 2 FE 02 FE FE FE FE FE FE 03 04 10 20 30 40 Blocarea bateriei Scurtcircuit supape Eroare de comunicare, sistem de comanda Eroare de telegrama, sistem de comanda Temperatura excesiva la regulatorul de putere Supranclzire motor de traciune Supranclzire motor pompa Supranclzire motor de direcie
Clasa 3 FE 21 FE FE 31 41
Monitorizare perii de crbune la motorul de traciune Monitorizare perii de crbune la motorul pompei Monitorizare perii de crbune la motorul de direcie
2.2.2.2. Defecte.cauze .remedii la motostivuitorul R70 : Afiarea defectelor Urmtoarele defecte pot fi indicate pe afiaj (1): "Fault" sau "Fehler", o cifr i un text, care indic tipul de defect. - Dup eliminarea defectului, apsai butonul PRG 0 (2) pentru; terge toate datele de pe afiaj. Filtrul de ulei* Filtrul de ulei hidraulic s-a terminat; curai filtrul sau nlocuii uleiul, conform cu instruciunile de ntreinere. Lichidul de frn - Nivelul lichidului de frn este sczut. Verificai nivelul lichidului de frn dup cum este descris n instruciunile de ntreinere i completai dup necesitate. Periile de crbune ale motorului - Verificai / nlocuii periile de crbune ale motorului sau generatorului dup cum se descrie n instruciunile de folosire. Temperatura lichidului de rcire - Temperatura lichidului de rcire este prea mare. Cauza: Nivelul lichidului de rcire este foarte mic, ventilatorul electric sau termostatul sunt defecte sau radiatorul este spart. Filtru de impuriti - nchidei motorul, completai cu lichid de rcire n conformitate cu instruciunile de curire ale radiatorului. Temperatura motorului / alternatorului - Motor sau generator supranclzit. - Oprii lucrul, permitei rcirea. Nu pornii contactul. - Curii sau nlocuii filtrul dup cum indic instruciunile de ntreinere. Filtrul de aer - Cartuul filtrului de aer este spart. - nlocuii elementul n conformitate cu instruciunile de ntreinere. Presiune ulei - Presiunea uleiului este foarte sczut. - Cauz: Supranclzire, nivel sczut de ulei sau uleiul de motor este lipsit de vscozitate. - Motorul trebuie oprit pentru aproximativ 30 de secunde. Completai sau schimbai uleiul conform instruciunilor de ntreinere. OBS : Alte defeciuni pot fi posibile. V rugm contactai Service STILL. 3. Organizarea exploatrii,cartea stivuitorului,registrul de evidenta a exploatrii 3.1 .Organizarea exploatrii,supravegherea Pentru funcionarea n condiii de siguran, stivuitoarele vor fi supuse unui regim
special d supraveghere n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice i ale instruciunilor d exploatare elaborate de productor. Unitile care dein i/sau exploateaz stivuitoare sunt direct rspunztoare pentru funcionare, acestora n condiii de siguran. n vederea aplicrii prevederilor prezentei prescripii tehnice, privind securitatea n funcionarei stivuitoarelor, unitile care folosesc aceste instalaii vor numi personal tehnic, ingineri tehnicieni de specialitate, n raport cu numrul i complexitatea instalaiilor, care vor fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT (modelul autorizaiei este conform anexei K). Personalul autorizat rspunde mpreun cu conducerea unitilor menionate de luarea msurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripii tehnice privind securitatea n funcionare a stivuitoarelor. Responsabilul cu supravegherea i verificarea tehnic a instalaiilor (RSVTI), autorizat de 1SC1R-INSPECT IT, trebuie s posede cunotine teoretice i practice n domeniul stivuitoarelor i are urmtoarele sarcini principale: - s in evidena stivuitoarelor i s urmreasc efectuarea la termen a verificrii tehnice oficiale fr de care acestea nu pot funciona; - s urmreasc pregtirea stivuitoarelor i a sarcinilor de ncercare necesare pentru verificrile tehnice oficiale i s participe la efectuarea lor; - s supravegheze ca stivuitoarele s fie folosite n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice, instruciunile de exploatare i normele specifice de protecia muncii; - s urmreasc realizarea la termen a dispoziiilor date prin proceseleverbale ncheiate ci ocazia verificrii tehnice oficiale, s examineze n mod regulat registrul de eviden supravegherii i s ia msuri pentru remedierea imediat a defectelor semnalate; - s interzic manevrarea stivuitoarelor de ctre persoane neautorizate; - s efectueze instructajul profesional i de protecia muncii cu stivuitoritii, o dat pe semestru; - s organizeze reexaminarea periodic anual a stivuitoritilor i s participe n comisia de reexaminare; - s colaboreze la ntocmirea planului de ntreinere, revizii i reparaii i s urmreasc ndeplinirea lui la termenele prevzute; - s urmreasc efectuarea reparaiilor numai de ctre ageni economici autorizai conform prevederilor prezentei prescripii tehnice; - s urmreasc modul n care se asigur exploatarea stivuitoarelor n toate seciile sat sectoarele i n toate schimburile de lucru; - s in evidena stivuitoritilor autorizai.
3.2.Cartea stivui torului 3.1.1. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele noi Trebuie s conin: 1) Cartea stivuitorului - partea tehnic, care va conine: indicaii privind marcarea; caracteristici tehnice de baz ale stivuitorului; caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea i ridicarea sarcinii (limite de utilizare condiii normale de utilizare, instruciuni de utilizare i mentenan); - planuri i scheme necesare pentru : punerea n funciune; ntreinerea i inspecia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc); verificarea funcionrii; reparare; instruciuni pentru : transportul stivuitorului i subansamblelor; montare i demontare; instalare i reglare; contraindicaii privind utilizarea stivuitorului; instruciuni de utilizare a stivuitorului n medii potenial explozive, cnd este cazul. Aceast carte trebuie s fie redactat sau tradus n limba romn. 2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, n care se completeaz proceseleverbale de verificri i de inspecie. Cartea stivuitorului va fi completat cu documentaia de montaj (acolo unde este cazul), ntocmit; de montatorul autorizat de ISCIR-INSPECT IT. 3.1.2. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documentaie incomplet sau lips i aflate n perioada de exploatare. La care nu se poate reconstitui, n nici un fel, cartea stivuitorului-partea de construcie elaborate iniial de productor, se va completa respectnd urmtoarea procedur: a) se va ntocmi documentaia tehnic de ctre o unitate de proiectare autorizat de ISCIR-INSPECT IT, care va stabili parametrii de utilizare ai stivuitorului (dac este cazul); b) unitatea de proiectare va elabora un plan de verificare a stivuitorului cu menionarea metodelor i volumului de ncercri la care va fi supus stivuitorul (dac este cazul); o unitate autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru activitatea de montare / reparare a stivuitoarelor va planul de verificare i va emite concluziile testelor ntr-un: c) raport tehnic de ncercri i verificri, nsoit de buletine de analiz ale examinrilor distructive i nedistructive, eliberate de laboratoare autorizate de ISCIRINSPECT (dac este cazul); d) se vor elabora instruciuni de exploatare, ntreinere i revizie a stivuitorului; e) dup autorizarea de funcionare a stivuitorului de ctre ISCIRINSPECT IT montatorul/reparatorul va marca pe stivuitor (dac este cazul): un numr de nregistrare (corespunztor poziiei din registrul de eviden al proiectantului); parametrii de exploatare ai stivuitorului.
Cartea stivuitorului trebuie s conin: 1) Cartea stivuitorului - partea tehnic, care va conine: -partea de proiectate: caracteristici tehnice de baz ale stivuitorului; lista componentelor de securitate; planuri i scheme necesare pentru: punerea n funciune; ntreinerea i inspecia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc); - instruciuni pentru: montare i demontare; instalare i reglare; ntreinere i revizie; exploatare etc; - raportul tehnic de ncercri i verificri: metode de ncercare folosite; buletine de analiz ale examinrilor distructive i nedistructive; concluziile raportului. 2) Cartea stivui torului - partea de exploatare, n care se completeaz proceseleverbale de verificai i de inspecie. 3.3. Registrul de evidenta a exploatrii a) Pentru fiecare stivuitor, unitatea deintoare va ntocmi un registru de eviden a supravegherii, n care stivuitoritii i eful echipei de ntreinere i revizie sunt obligai s scrie sub semntur toate observaiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor nscrie sub semntur remedierii care se execut ca urmare a observaiilor precum i descrierea succint a reparaiilor. Stivuitoritii vor consemna observaiile avute la preluarea stivuitorului, n timpul lucrului (dac est cazul) i la predarea acestuia sau la ncetarea lucrului. Dac nu au nimic de semnalat vor meniona in scris acest lucru la preluarea i la predarea stivuitorului. n registrul de eviden a supravegherii se vor nscrie, de asemenea, sub semntur dispoziiile pentru oprirea stivuitoarelor din funciune, ca urmare a unor deficiene care afecteaz sigurana i funcionare, inclusiv natura deficienelor respective. b) Registrul de eviden a supravegherii se va ntocmi dup modelul prezentat n mai jos, se va numerota, nurui i viza de ctre conducerea unitii deintoare. Registrul se va pstra n bune condiii. RSVTI va verifica i viza acest registru periodic, cel puin o dat pe semestru. A. 1 Pe copert se vor meniona urmtoarele: 1) REGISTRU DE EVIDEN A SUPRAVEGHERII 2) Denumirea i adresa unitii deintoare 3) Numrul i anul fabricaiei stivuitorului 4) Numrul de nregistrare n evidena unitii deintoare 5) Caracteristicile tehnice principale ale stivuitorului 6) Periodicitatea stabilit pentru lucrrile de ntreinere , revizie periodic i revizie general
n interior se vor nscrie, pe coloane : "Numrul curent Data 3) Operaiile de ntreinere, revizie periodic, revizie general efectuate, precum i, dup caz. constatarea unor deficiene sau deranjamente n timpul exploatrii 4) Principalele lucrri executate, ca urmare celor de la punctul 3) 5) Numele, prenumele i semntura persoanei care a constatat deficiene sau deranjamente ale stivuitorului 6) Numele, prenumele i semntura persoanei responsabile pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere, revizie periodic, revizie general sau pentru nlturarea deficienelor i deranjamentelor constatate n timpul exploatrii 7) Semntura RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT 8) Observaii A.3 Pe ultima pagin se vor scrie : Se certific de noi c prezentul registru, nuruit, conine................pagini numerotate (n cifre i Litere).
A.2 1) 2)
Cap. H . ntreinerea .revizia, reparaia si verificarea tehnica oficiala
1. ntreinerea si revizia stivuitorului

a) ntreinerea i revizia periodic a stivuitoarelor trebuie s fie efectuate de o unitate autorizat de ISCIR-INSPECT IT, care are n componen personal calificat i instruit n acest scop compus din mecanici, lctui i electricieni cu o practic de cel puin 2 ani n meserie, constituii n echipe conduse de personal de specialitate (tehnicieni, ingineri). b) Pentru efectuarea operaiilor de ntreinere i revizie se determin starea tehnic a stivuitorului principalele operaii ce urmeaz a se efectua. Acestea constau n general din: - curirea stivuitorului; - controlul pornirii motorului i al strii tehnice a bateriei de acumulatori; - controlul sistemului de frnare i de direcie; - controlul nivelului uleiului; - verificarea strii de uzur a lagrelor i a bunei funcionri a sistemului de ungere; - ungerea i gresarea pieselor supuse frecrii, conform schemei de ungere; - verificarea funcionrii i etaneitii circuitelor hidraulice; - verificarea funcionrii componentelor de securitate i reglarea acestora; - verificarea funcionrii mecanismelor stivuitorului i remedierea sau nlocuire subansamblelor uzate; - verificarea elementelor de manipulare a sarcinii; - strngerea elementelor de mbinare, a articulaiilor, a dopurilor de golire i de control, al piulielor jenilor i verificarea fixrii tampoanelor i a opritoarelor; - verificarea instalaiei electrice de comand i semnalizare; - verificarea roilor de rulare i a strii pneurilor. c) ntreinerea i revizia prii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul scos complet dintre rafturi, de pe o platform fix prevzut cu balustrade de protecie. d) Periodicitatea i volumul lucrrilor de ntreinere i revizie sunt stabilite n funcie de complexitatea stivuitorului, regimul de funcionare i condiiile de mediu n care lucreaz. e) Evidena lucrrilor de ntreinere i revizie se va ine ntr-un registru ntocmit conform modelului de mai jos.
Nr. crt. Felul i tipul stivuitorului Denumire i sediu productor Proiect de Nr. i data Parametrii execuie actului de stivuitorului (unitatea omologare proiectant, / nr. i dat) certificare Beneficiarul Proces-verbal Obs. (denumire de recepie i sediu) (nr. i data)
f) Operaiile de ntreinere i revizie executate se vor consemna n registrul de viden supravegherii stivuitorului sub semntur.
1.1 Inspecie si ntreinere dup necesitate si graficul Ia motostivuitorul H12/18-350

a) ntreinere dup necesitate (exemple) Curirea stivuitorului Necesitatea curirii stivuitorului depinde de utilizarea lui. Daca el se folosete cu medii agresive precum apa srata, fertilizatori, chimicale, ciment etc, curai temeinic stivuitorul dup fiecare folosire a lui. Aburul fierbinte sau soluiile intensive de degresare se vor utiliza cu cea mai mare atenie! In caz contrar, unsoarea speciala cu durata lunga de viata din lagre se va dizolva si scurge afara. Fiindc gresarea din nou nu mai este posibila, rezultatul va fi distrugerea lagrelor. In timpul curirii nu proiectai jetul direct pe instalaia electrica si nici pe materialul izolator sau acoperiti-le in prealabil. Cnd curirea se face cu aer comprimat, indepartati murdria rau mirositoare cu un curatitor rece
b)
Grafic de inspecie si intretinere )dup necesittate si obligatorii):
SERVICII (descrierea serviciilor poate fi gasita la index) Pentru servicii vezi pagina .................................... Pentru servicii vezi pagina .....................................
nainte de prima Dup punere in primele 50 funciune ore * *
Verificri zilnice
Dup necesitate
Verificarea nivelului de ulei motor........................... Verificarea nivelului de ulei hidraulic................................ Verificarea nivelului de lichid de rcire din rezervor Verificarea presiunii pneurilor.......................................... Curirea stivuitorului................................. Curirea si aplicarea de spray pe lanul catargului .... Curirea filtrului de aer.................................................... nlocuirea elementului de protecie.................................. Vorificarea supapei de descrcare a prafului ... . Verificarea montrii cilindrului de direcie si a fuzetei la axul de direcie............................................................. Curirea si verificarea radiatorului si racitorului de ulei hidraulic la etaneitate........................................... Scurgerea apei din preseparatorul sistemului de alimentare cu combustibil................................................ Strngerea piulielor de la roti (cel puin la fiecare 100 ore)............................................................................ Verificarea pneurilor la deteriorri si obiecte strine ...
* * * * * . . . .
* * * *
. * . * . * . * . * *
SERVICII (descrierea serviciilor poate fi gasita la index)
La fiecare 250 ore
La fiecare 500 ore
La fiecare 1000 ore
La fiecare 2000 ore
La fiecare 3000 ore
Curirea si ungerea axului de direcie .. Ungerea pivotilor de la catarg si cilindrul de inclinare . Verificarea cablurilor electrice, de legtura si ale conexiunilor pentru starea si strngerea lor .. Scurgerea apei din preseparatorul sistemului de alimentare cu combustibil..................................................... Impingatorul lateral: Curirea si ungerea, verificarea montani................................................................................. Bateria: Verificarea strii, a nivelului electrolitului si a densitii lui Verificarea etaneitii sistemului de alimentare gaz Schimbarea filtrului de gaz. Schimbarea uleiului de motor si nlocuirea filtrului de ulei motor (minimum la fiecare 12 luni)........................................ Verificarea concentraiei lichidului de rcire.......................... Verificarea catargului si a lanurilor de catarg din punct de vedere al strii si securitii.............................................. Ajustarea lungimii lanului de catarg, ungerea cu spray pentru lan............................................................................ Verificarea montrii axului compact la motor....................... Verificarea montrii motorului, contragreutii, capotei de protecie, cilindrului de inclinare, axului de direcie si strngerea antrenrii rotii. Verificarea si ungerea pedalelor cu ulei, a articulaiilor de la comenzile de deplasare si conducere a motorului.. Verificarea intinderii si a strii curelei V-de la ventilator si alternator Curirea radiatorului si a racitorului pentru uleiul hidraulic................................................................................ Verificarea si ungerea cu ulei a diverselor articulaii si pivoi..................................................................................... Verificarea opritoarelor si declanatoarelor rapide pentru furci Verificarea pretensionarii furtunelor duble daca s-au montat utilaje anexe.............................................................. nlocuirea cartuului din filtrul de aer, verificarea mtreruparorului de vid (minimum la fiecare 12 luni sau dup 5 curiri).....................'............................................... Verificarea montrii motorului ca stare si fixare....................
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
aerului la etaneitate....................................................... Verificarea la etaneitate a sistemului hidraulic, a axului compact, a pompelor, supapelor si conductelor.............. Sistemul hidraulic: nlocuirea filtrelor de presiune, absorbie si aerisire......................................................... Verificarea sistemului de filtru de particule...................... Verificarea frnei de parcare........................................... nlocuirea curelei - V....................................................... Verificarea, ajustarea locului supapei Schimbarea uleiului hidraulic............. Strngerea montrii axului compact pe motor................
* * * *
**
1.2. Inspecie si intretinere dup necesitate si graficul la electrostivuitorul FM 14

Prima inspecie Verificri i lucrri dup primele 50 -100 de ore de funcionare - Verificai nivelul uleiului din cutia de viteze; realimentai, daca este cazul (nivelul orificiului de umplere) - Verificai fixarea rotii de traciune, a piulielor rotii si cauciucul, sa fie bine strnse. - Veridficati ca toate conexiunile si prizele sa fie bine strnse. - Verificai nivelul uleiului in rezervor (prin vizor), umplei pana sus daca este necesar. - Verificai nivelul lichidului de frna din rezervor si completai pana sus daca este cazul. Plan (schem) de ntreinere Planul de intretinere este valabil pentru o utilizare normala pentru un schimb de 8 ore pe zi. Pentru o utilizare de mare putere sau pentru o utilizare in mai multe schimburi, intervalele de timp la care se fac lucrrile de intretinere trebuie scurtate corespunztor, la trei optimi, de exemplu. Pentru utilizarea in depozite cu temperatura sczuta (-30C), intervalele de intretinere se reduc la jumtate iar in exploatarea cu mai multe echipe, reducerea se face in funcie de atilizare, la jumtate, la sfert sau o sesime. ntreinere la trei luni sau la fiecare 500 de ore de funcionare Unitatea de transmisie Verificai cutia de viteze de zgomote si scurgeri. Verificai,nivelul uleiului din cutia de viteze; umplei, daca este necesar. Verificai fixarea ferma a imbinarilor cu uruburi (respectai momentul de strngere al racordului) Verificai starea si uzura rotii motoare. Verificai fixarea rotii de traciune, a uruburilor rotii si a cauciucului. Verificai periile de crbune si schimbati-le daca este cazul. Aspirai praful de crbune de pe periile de crbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor de crbune sunt duntoare sntii. Folosii o masca de respirat de protecie) Verificai zgomotele in funcionare ale lagrelor motorului de transmisie; schimbati-le daca este cazul.
Directia - Verificai mobilitatea si uzura lagrelor plcii turnante. - Verificai tensiunea din lanul de direcie. - Verificai mobilitatea direciei, cnd vehiculul este calat. - Verificai reglarea corecta a sistemului de direcie prin controlul funcionarii - Verificai periile de crbune ale motorului de direcie si schimbati-le daca este cazul. - Aspirai praful de crbune de pe periile de crbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor de crbune sunt duntoare sntii. Folosii o masca de respirat de protecie). - Verificai zgomotele in funcionare ale lagrelor motorului de direcie; schimbati-le daca este cazul.
Reglai roata de direcie (volanul). Verificai mecanismul limitator.
Frnele Verificai performantele si reglajul frnelor de parcare si de picior. Verificai frna de inversare a sensului de deplasare (prin contra-curent). Verificai grosimea si starea garniturii de frna; schimbati-o daca este necesar. Verificai jocul frnrii; reglai, daca e nevoie. Aspirai particulele rezultate din uzura garniturii de frna cu aer comprimat de joasa presiune far particule de ulei. (Pericol: Particulele produse prin uzura garniturii de frna sunt duntoare sntii. Folosii o masca de respirat de protecie). Verificai nivelul lichidului de frna din rezervor si umplei pana sus, daca este cazul. Verificai valorile de decelerare ale frnei (cu un dinamometru, de exemplu) dup fiecare nou reglare a forei de frnare. Saiul Verificai starea si funcionarea intrerupatoarelor de sfrit de cursa si a intrerupatoarelor limitatoare Verificai starea si funcionarea (mobilitatea) capotei, a uilor si a capacelor. Verificai vizual protecia de deasupra capului. Verificai de uzura inele de ghidare ale cruciorului retractabil. Verificai starea si mobilitatea rolelor de ghidare ale cruciorului retractabil. Verificai uzura cruciorului retractabil si reglajul ghidajelor laterale. Dispozitive de ridicare Verificai funcionarea si etaneitatea cilindrului elevator. Verificai starea, ungerea si tensiunea in lanuri. Verificai corecta funcionare a rolelor de lan. Verificai uzura ghidajelor si a suprafeelor stlpului. Verificai starea rolelor de lan. Verificai starea si reglajul rolelor stlpului si a culisoarelor. Verificai vizual furcile de fisuri sau indoiri. Verificai ca mecanismul furcilor sa funcioneze perfect. In cazul stlpului cu deplasare laterala sau a furcilor cu deplasare laterala, verificai suprafeele glisante si ungei. Verificai starea si mobilitatea cruciorului (platformei) de incarcare. Verificai uzura platformei de ridicare si reglajul ghidajelor laterale. Verificai jocul si uurina in funcionare a tuturor articulaiilor dispozitivului de nclinare. Verificai funcionarea cilindrului de nclinare; verificai etaneitatea acestuia. Verificai jocul si uurina in funcionare a tuturor articulaiilor dispozitivului de translaie (deplasare). Verificai funcionarea cilindrului de translaie (deplasare); verificai etaneitatea acestuia. Rotile Verificai starea, fixarea si uzura (aderenta) roilor de incarcare. Verificai mobilitatea rotii mobile. Echipamentul electric Verificai starea si fixarea cablului bateriei, conexiunilor, a prizei bateriei. Bateria: Msurai tensiunea bateriei (cu sarcina) Msurai izolaia tvii Verificai nivelul acidului Verificai funcionarea SCR (comanda prin impulsuri), a deplasrii, accelerrii, schimbrii direciei de mers. Verificai fixarea tuturor conexiunilor si prizelor. Verificai daca contactorii sunt in buna stare, daca nu s-au ars; schimbati-i daca este necesar.
Verificai valorile siguranelor. Echipamentul hidraulic Verificai etaneitatea tuturor racordurilor hidraulice; strangeti-le sau schimbati-le, daca este cazul. Verificai daca motoarele pompelor funcioneaz zgomotos. Verificai periile motoarelor pompelor; schimbati-le, daca este cazul. Aspirati praful de crbune de pe periile de crbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor de crbune sunt duntoare sntii. Folosii o masca de respirat de protecie). Curai sau schimbai filtrul uleiului hidraulic. Verificai nivelul uleiului din rezervor, umplei pana sus daca este cazul. Schema de lubrefiere Lubrefiati conform schemei de lubrefiere. 1. Ungei lanurile de direcie cu vaselina cu mai multe utilizri - la fiecare 3 luni 2. Ungei palierul traversei basculante cu o vaselina cu multiple utilizri - la fiecare 12 luni 3. Ungei toate prile in micare - la fiecare 3 luni 4. Schimbai lichidul de frna - la fiecare 12 luni 5. Schimbai uleiul hidraulic - la fiecare 12 luni 6. Schimbai uleiul de transmisie - la fiecare 12 luni 7. Pulverizai lanurile - la fiecare 3 luni 8. Ungei rulmenii rotii mobile - la fiecare 12 luni 9. Protejai impotriva coroziunii suprafeele de translaie ale stlpului,aplicnd o pelicula de vaselina - la fiecare 3 luni 10. In cazul stlpului sau al furcilor cu deplasare laterala: Ungei suprafeele glisante cu vaselina cu multiple intrebuintari - la fiecare 3 luni
11. Ungei suprafeele glisante ale cadrului bateriei cu vaselina cu multiple intrebuintari - la fiecare 3 luni Dispozitive de comanda si de sigurana Verificai dispozitivele de sigurana in funcie de echipament; reparati-le daca este cazul. Verificai starea si funcionarea tuturor dispozitivelor de comanda Verificai starea scaunului oferului, precum si mecanismele de reglare, suspensia si fixarea. Plcutele Verificai existenta si lizibilitatea tuturor plcutelor de identificare, de instruciuni si cu capacitatea de ncarcare.
2. Reparaia stivuitorului
a) b) c) Condiia de baz pe care trebuie s o satisfac repararea stivuitoarelor este asigurarea funciona n condiii de securitate pe toat perioada de utilizare. Repararea stivuitoarelor trebuie s fie fcut de ageni economici care dispun de mijloacele tehnice corespunztoare i sunt autorizai de ISCIR-INSPECT IT. Documentaia tehnic pentru repararea stivuitoarelor se va elabora de ctre proiectani autorizai (ISCIR-INSPECT, n limitele i condiiile prevzute de lege. Proiectantul rspunde de alegerea corect a soluiilor constructive, de alegerea materialelor, de calculul de rezisten al tuturor elementelor stivuitoarelor, potrivit
condiiilor de funcionare date, precum i de stabilirea metodei* i volumului de verificare dup reparare. d) Reparatorul rspunde de alegerea corect a procedeelor tehnologice de execuie i de calitile execuiei i a materialelor folosite, n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice, prevederile documentaiei tehnice pentru reparare i cu instruciunile de reparare a stivuitoarelor. Condiiile privind autorizarea reparatorilor precum i obligaiile i responsabilitile ce le revin sunt prevzute n PTR3 -2003. e) Autorizaia de a repara stivuitoare nu este necesar atunci cnd reparaia se efectueaz de productorul instalaiei. f) In cadrul lucrrilor de reparare a stivuitoarelor trebuie s fie folosit personal calificat i instruit anume n acest scop. g) Se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea avariilor i accidentelor la executare lucrrilor de reparaii. h) La lucrrile de reparare, reparatorul va respecta Normele Tehnice de protecia muncii i Normei Tehnice pentru prevenirea i stingerea incendiilor valabile pe teritoriul Romniei. 3. Verificarea tehhnica oficiala incercari statice si dinamice ,autorizatia de funetiottare,verificari periodiice ta scadenta 3.1. Generaliti - autorizaia de funcionare a) Stivuitoarele pot fi puse n funciune numai dup obinerea autorizaiei de funcionare n urma unei verificri tehnice oficiale efectuate n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice. b) Stivuitoarele vor fi nregistrate n evidena tehnic a ISCIR-INSPECT IT, iar verificarea tehnic oficial va fi efectuat de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau de RSVTI al uniti deintoare cu acordul scris al ISCIR-INSPECT IT. c) Pentru obinerea autorizaiei de funcionare a stivuitoarelor, beneficiarul de acord, dup caz, cu unitatea de montaj trebuie s solicite n scris la ISCIR-INSPECT IT, efectuarea verificrii. Totodat, va prezenta urmtoarea documentaie: cartea stivuitorului - completat cu documentaia de montaj, dup caz. n cazul instalaiilor importate se va prezenta i documentul/dovada de luare n eviden eliberat() de ISCIR- INSPECT la efectuarea importului; declaraia de conformitate a stivuitorului; procesul-verbal de probe de cas cu rezultate corespunztoare. d) Documentaia va fi nregistrat la ISCIR-INSPECT IT care va stabili cu beneficiarul: fie data cert la care urmeaz s se efectueze verificarea de ctre inspectorul de specialitate ISCIR - INSPECT IT; fie acordul scris n vederea verificrii i eliberrii autorizaiei de ctre RSVTI, din cadrul unitii deintoare. Documentaia incomplet va fi napoiat unitii deintoare pentru a fi completat, iar data verificrii va fi stabilit n condiiile artate anterior, dup completarea acesteia. f) Instalaiile care necesit montare la locul de funcionare vor fi pregtite i prezentate la verificarea vederea autorizrii funcionrii de ctre unitatea care execut montajul. La verificare trebuie s participe responsabilul tehnic cu supravegherea lucrrilor din unitatea de montaj respectiv.
e)
3.2. Verificarea tehnica oficiala la prima punere in funciune
3.2.1. nainte de nceperea verificrii se va face instructajul de protecia muncii persoanelor participante, de ctre deintorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi ndeprtate din raza lui de aciune. Verificarea va fi condus, dup caz, de ctre inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECT IT sau de ctre RSVTI .autorizat de ISCIR-INSPECT IT.
3.2.2. Verificarea tehnic oficial trebuie s stabileasc dac : exist cartea stivuitorului - completat cu documentaia de montaj, dup caz; exist declaraia de conformitate a stivuitorului; exist procesul - verbal de probe de cas cu rezultate corespunztoare; stivuitorul a fost executat, echipat, montat i instalat n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice; stivuitorul supus la ncercri a corespuns i funcioneaz normal; este asigurat ntreinerea i revizia de ctre o unitate autorizat; personalul de manevrare este instruit i autorizat; construcia metalic i mbinrile acesteia nu prezint defecte vizibile; instalaia electric este echipat cu dispozitivele de protecie necesare i prevzut cu inscripionrile corespunztoare; sunt prevzute pe stivuitor: plac cu sarcina maxim admis, inscripionri de avertizare i plcue de fabricaie. Acestea trebuie s corespund cu stivuitorul prezentat pentru verificri. 3.2.3. Verificarea tehnic oficial const din: a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului; b) ncercri n gol; c) ncercri n sarcin: - statice; - inamice; d) ncercri de stabilitate; e) alte ncercri. a). ncercrile n gol se efectueaz prin acionarea mecanismelor stivuitorului, fr sarcin. Cu aceast ocazie se verific i funcionarea componentelor de securitate, cu excepia limitatorului de sarcin. b). ncercarea static se efectueaz cu o suprasarcin cu 25% mai mare dect sarcina nominal, ridicat le 100 mm de sol, timp de 10 minute, i numai dac verificrile i ncercrile anterioare au avut rezultate corespunztoare. Dac mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat n acest scop, ncercarea se va face indicndu-se suprasarcina de 10% i adugndu-se fr ocuri diferena pn la valoarea suprasarcinii cu care trebuie s fie verificat stivuitorul. Nu este admis deformaia permanent a structurii portante (furci, mese, catarg, coloan). Pentru aceast ncercare se vor lua msuri speciale n vederea evitrii pericolului de rsturnare (legare ci lanuri, cabluri ctc). Dac la ncercarea static stivuitorul s-a comportat corespunztor se va trece la efectuarea ncercrilor dinamice. c). ncercrile dinamice se execut cu sarcina nominal. Micrile se vor executa n felul urmtor: - separat pentru fiecare micare a stivuitorului; - porniri i opriri pentru fiecare micare;
- lent i fr ocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului. Pentru stivuitoarele cu nlimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea corespunztoare capacitii stivuitorului Ia nlimea de ridicare maxim. Se urmrete ca prinderea furcilor s nu permit: - o dezagare nedorit (n special n timpul coborrii, dac furca se izbete de un obstacol); - o alunecare lateral liber (nefuncionalitatea dispozitivului de zvorre). Sarcina nominal ridicat la orice nlime cu catargul n poziie vertical trebuie s-i mentin nlimea. Coborrea de la sine a sarcinii nominale, n timp de 10 minute, nu trebuie s depeasc: - 20 mm n cazul palanului dublu; - 30 mm n cazul palanului triplu; - 40 mm n cazul palanului cvadruplu; - 100 mm n cazul acionrilor hidraulice. Verificarea vitezei de coborre a sarcinii, n cazul scderii brute a presiunii fluidului de lucru, s face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborre a sarcinii va fi limitat de ctre o component de securitate la maximum 30 m/min. Verificarea funcionrii limitatorului de sarcin, care const dintr-o supap care acioneaz n czu creterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizeaz prin ncercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% dect sarcina nominal. Se vor verifica scprile de fluid ale sistemului hidraulic. Translatoarelor stivuitoare li se verific suplimentar funcionarea paracztoarelor cu o suprasarcin cu 10% mai mare dect sarcina nominal. ncercarea const n simularea creterii vitezei de coborre a mecanismului de stivuire care trebuie s comande acionarea paracztoarelor. Paracztoarele trebuie s acioneze sigur i simultan pe glisierele coloanei att la creterea vitezei de coborre peste limitele admise ct i n cazul ruperii cablului de traciune. In cazul translatoarelor stivuitoare, care n locul paracztoarelor au n componen o frn de siguran (de avarie), se verific nchiderea ei n mod automat sub aciunea limitatorului de vitez, d). ncercrile de stabilitate se realizeaz prin coborrea sarcinii nominale i oprirea brusc a acestei micri, care nu trebuie s provoace rsturnarea stivuitorului. Dac n cartea stivuitorului nu se precizeaz nclinarea maxim admis a terenului pe care poate circula acesta, se vor efectua ncercrile de stabilitate n conformitate cu prevederile standardelor n vigoare. 3.2.4. Concluziile verificrii tehnice oficiale a) Autorizarea de funcionare se acord numai dac rezultatele verificrii tehnice oficiale satisfac prevederile prescripii tehnice R3-2003, printr-un proces-verbal , n care se consemneaz parametrii de funcionare aprobai, precum i data urmtoarei verificri (luna i anul), care nu va fi mai mare de patru ani. b) Pentru instalaiile a cror verificare a fost ncredinat RSVTI al deintorului, autorizat de ISCIR-INSPECT IT, unitatea deintoare, va transmite o copie a procesului verbal i fia de eviden la ISCIR-INSPECT IT solicitnd odat cu aceasta nregistrarea instalaiei n evidena tehnic a ISCIR-INSPECI IT i comunicarea numrului de nregistrare. ISCIRINSPECT IT va comunica unitii deintoare numrul de nregistrare n cel mult 7 zile de Ia data solicitrii. Unitatea deintoare are obligaia de a ridica de la ISCIR-INSPECT IT cartea stivuitorului - partea de exploatare, n cel mult 30 de zile de Ia data nregistrrii. c) Evidena stivuitoarelor va fi inut de ctre unitile deintoare ntr-un registru al crui
model este prezentat mai jos:

Numr nregistrare Locul funcionrii instalaiei (secia, localitatea, strada, nr., sector, jude) Denumirea instalaiei, parametrii principali Nr. de fabricaie sau inventar/an de fabricaie Unitatea constructoare Proces verbal/autorizaie funcionare/dala autorizrii Scadena urmtoarei verificri Obs.
d) Unitatea deintoare este obligat s pstreze n bune condiiuni cartea stivuitoruluipartea de exploatare la care se va ataa documentaia tehnic. e) Este interzis acordarea autorizrii de funcionare cu condiia nlturrii ulterioare a unor deficiene care afecteaz securitatea n funcionare. f) Deficienele menionate n procesul-verbal de autorizare trebuie s fie remediate n termenele stabilite Nendeplinirea dispoziiilor date prin procesul-verbal atrage dup sine anularea autorizaiei de funcionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri. g) Se interzice acordarea autorizaiei de funcionare n urmtoarele cazuri: - cartea stivuitorului i documentaia de montaj (dup caz) lipsesc sau sunt incomplete; - componentele de securitate funcioneaz defectuos; - frnele mecanismelor funcioneaz defectuos; - protecia mpotriva tensiunilor de atingere nu este asigurat, crend pericol de electrocutare - lipsesc sau nu funcioneaz dispozitivele de semnalizare optice sau acustice; - instalaia electric este executat defectuos, prezentnd pericol de electrocutare; - modul de fixare al elementelor de rezisten, cablurilor, lanurilor sau altor dispozitive de prindere a sarcinii nu este corespunztor, putnd favoriza producerea de avarii sau accidente; - se constat fisuri n structura portant a stivuitorului; - sunt slbite mbinrile principale ale construciei metalice; - exist deformaii permanente, vizibile cu ochiul liber, la construcia metalic; - la ncercrile la care a fost supus stivuitorul nu s-au obinut rezultate corespunztoare; - calea de rulare prezint erpuiri, denivelri, pante peste limitele admise; - stabilitatea stivuitorului nu este asigurat; - instalaia hidraulic prezint scpri de fluid. De asemenea, nu se acord autorizaia de funcionare dac se constat la verificare orice alte deficiene care pot genera avarii i accidente sau dac stivuitoristul nu este autorizat. 3.3. Verificri tehnice programate i neprogramate (inopinate) a). n timpul exploatrii, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor verificri tehnice oficiale periodice. Cu aceast ocazie se verific starea tehnic a stivuitorului i se acord, dup caz, autorizaie de funcionare n continuare. Verificrile se vor efectua de ctre ISCIR - INSPECT IT n a crei raze de activitate se afl stivuitorul sau
de ctre RSVTI, dup caz. Dac rezultatele verificrilor tehnice i ncercrilor, comparativ cu prevederile documentaiei tehnice nsoitoare i ale prezentei prescripi tehnice, au corespuns se ntocmete un proces-verbal de verificare prin care se acord autorizarea de funcionare n continuare, fixndu-se i data (luna i anul) urmtoarei verificri tehnice oficiale care nu va fi mai mare de 3 ani. Scadena se stabilete n funcie de complexitatea, locul de instalare, condiiile de mediu i regimul de funcionare, vechimea n serviciu i starea tehnic ale stivuitorului. Dac rezultatele sunt necorespunztoare, deficienele se consemneaz n procesulverbal i nu se acorde autorizaia de funcionare. b). La verificarea tehnic oficial periodic este obligatorie prezena RSVTI al deintorului, responsabilului tehnic cu supravegherea lucrrilor de ntreinere i revizie a stivuitorului, precum i orice alt persoan solicitat de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT. c). Verificarea tehnic periodic trebuie s stabileasc, pe lng cele menionate Ia autorizarea iniial de funcionare, i urmtoarele: dac registru] de eviden a supravegherii este corect completat i inut Ia zi; dac exploatarea, ntreinerea i revizia se fac n condiii satisfctoare i asigura funcionarea stivuitorului n condiii de securitate dac gradul de uzur i deficienele elementelor componente ale stivuitorului (inclus cabluri, lanuri, ine de rulare etc.) nu constituie un pericol pentru funcionarea stivuitorul i nu s-au depit limitele admise. d). Verificarea tehnic periodic se efectueaz n conformitate cu prevederile pct. 3.2.3., cu precizarea c ncercarea static se va face cu sarcina nominal mrit cu 10%. e). Cu aceast ocazie se va efectua o examinare vizual amnunit a braelor de furc. n cazul constatrii unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control nedistructiv. Se vor verifica n mod special clciul braelor i agtorile furcilor. Uzura prilor orizontale i verticale ale furcilor nu trebuie s depeasc 10% din grosimea acestora. Diferenta de nlime a captului liber al furcii fa de poziia iniial nu trebuie s depeasc 3% din lungimea prii orizontale. In caz contrar furcile se vor retrage din funcionare. f). Cu ocazia verificrii periodice, dac se consider necesar, va fi examinat i pregtirea profesional: comportarea n serviciu a stivuitoristului autorizat, fcndu-se, dac este cazul, i meniunii respective n carnetul de autorizare. g). Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT au dreptul de a efectua verificri tehnice prin sondaj, neprogramate, la toate stivuitoarele supuse prevederilor prezentei prescripii tehnice precum si de a efectua verificri prin sondaj asupra modului n care reparatorii, ntreintorii i deintori respect prevederile prezentei prescripii tehnice. De asemenea, personalul responsabil cu supravegherea i verificarea tehnic a instalaiilor (RSVTI) i personalul tehnic de specialitate responsabil cu supravegherea lucrrilor de ntreinere ai detintorului au dreptul de a efectua verificri tehnice inopinate la stivuitoarele aflate n exploatare, lund, dup caz, msurile necesare pentru respectarea prevederilor prezentei prescripii tehnice. h). Examinrile i ncercrile periodice nu trebuie s fie mai dure dect cele cerute nainte de punerea i funciune a stivuitorului. Aceste ncercri nu trebuie, prin repetarea lor, s cauzeze uzura excesiv sau scderea rezistenei care ar duce la diminuarea securitii stivuitorului. i). Autorizarea de funcionare n continuare se va acorda numai dac la verificrile tehnice i ncercrile efectuate se constat ndeplinirea tuturor cerinelor de securitate prevzute n prezenta prescripia tehnic. Rezultatele verificrii tehnice se vor consemna ntr-un proces-verbal din cartea stivuitorului - partea de exploatare, n cazul n care verificarea se
face de ctre RSVTI, un exemplar al procesului-verbal de verificare se va nainta imediat la ISCIR-INSPECT IT n a crei raz de activitate se afl stivuitorul. j). n situaia n care inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT nu s-a putut prezenta din motive obiective la data stabilit, se va stabili de comun acord cu deintorul o nou dat de verificare. Dace nici la aceast dat inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECT IT nu s-a prezentat, RSVTI va proceda la verificarea tehnic a stivuitorului fr nici o alt comunicare. Este interzis funcionarea stivuitorului cu scadena de verificare depit. k). Este interzis acordarea autorizaiei de funcionare cu condiia nlturrii ulterioare a unor deficiene care afecteaz securitatea n funcionare sau n cazurile menionate la pct. 3.2.4.1 (lit.g). ). Dac motivul neacordrii autorizaiei de funcionare este o deficien care afecteaz stabilitatea stivuitorului se va proceda, n afar de oprirea din funcionare, i la demontarea stivuitorului n vederea reparrii.
Cap. I. Avarii si accidente la stivuitoare

1 .Cauzele avariilor si accidentelor Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de funcionare, prezint unele particulariti, datorita: - duratei relative scurte de lucru , la un obiectiv sau la un loc de lucru , cnd pregtirile care se fac nainte de punerea in funciune a instalaiei de ridicat sunt in majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte sczut, uneori sunt chiar neglijabile; - duratei scurte de lucru, la un obiect, cnd sunt necesare deplasri repetate ale instalaiilor de ridicat, in consecina apar la aceste solicitri suplimentare, datorita manipulrilor transporturilor care fac sa se reduc din capacitatea lor de funcionare; - condiiilor diferite de lucru de la un antier la altul , de la o zona la alta (din punct de vedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operaii la care trebuie sa participe stivuitoarele; contribuie la grbirea procesului de uzura al acestora. Principalele particulariti prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor si accidentelor ci sa atrag in mod deosebit atenia ca ele se pot produce, dar in acelai timp pot fi evitate, experienta acumulata pana acum , in domeniul folosirii instalaiilor de ridicat ne conduce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare permanenta si atenta asupra modului de utilizare exista si o mare sigurana in lucru. 1.1. Gruparea avariilor si accidentelor Dup natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fr accidente umane. Att avariile cu accidente umane cat si cele fr accidente umane, dup cauzele care le-au produs, se pe grupa astfel: - avarii cauzate de personalul de deservire - avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor - avarii datorate unor instalaii de ridicat necorespunzatoare - alte cauze, diferite de cele anterioare. 1.1.1. Avarii cauzate de personalul de deservire Aceste avarii pot fi mprite astfel: - avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit. - avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav, obosit, n stare de ebrietate, stare deprimata), - avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de ntreinere si revizii, lipsa legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit). 1.1.2. Avarii cauzate de exploatarea neraionala a stivuitoarelor Aceste avarii pot fi mprite astfel: - avarii produse datorita nerespectrii prescripiilor tehnice - condiii de lucru - depirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici constructivi - montajul necorespunztor al instalaiilor de ridicat prin nerespectarea indicaiilor de
montaj - nerespectarea ntreinerilor si reviziilor periodice de meninerea strii tehnice normale de lucru a macaralei - avarii produse ca urmare a nerespectrii instruciunilor de supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincide cu cele date de prescripiile tehnice proprii ale fiecrei instalaii de ridicat. - nerespectarea obligaiilor generale de lucru cu stivuitoarele - nerespectarea obligaiilor nainte de nceperea lucrului, in timpul lucrului si la terminarea acestuia de ctre personalul de deservire - neefectuarea verificrilor si controlului zilnic si periodic. 1.1.3. Avariile cauzate de folosirea unor instalaii de ridicat necorespunztoare Aceste avarii pot fi mprite astfel: - avarii produse datorita unor defeciuni la instalaia electrica - prin meninerea in lucru a unor instalaii improvizate - lucrul cu dispozitive de protecie, de sigurana si semnalizare defecte - meninerea n exploatare a mecanismelor cu frne electromagnetice sau electrohidraulice nereglate, defecte, etc. - utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei - avarii produse datorita unor defeciuni ale mecanismelor - sisteme de frnare nereglate sau defecte(centuri de frna sau saboi, ferodou uzat, cilindrilor electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului) - sisteme de acionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a cror capacitate a sczut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate, etc.) - transmisii cu funcionare anormala (roti dinate uzate, arbori solicitai in timp peste limitei prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina, etc.) - avarii produse datorita unor defeciuni ale construciei metalice - tensiuni si deformaii remanente , in special in zonele sudate - deformaii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravntuirilor si altor elemente neremediate n timp - fisuri vizibile si invizibile nesesizate att la elementele construciei metalice cat si la cordoanele de sudura, in special la cele de rezistenta. 1.1.4. Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare Aceste cauze pot fi : - aciunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevzute (rafale de vnt puternice explozii, etc.) - calamiti ( alunecri de teren, cutremure, inundaii) in zonele de lucru ale instalaiilor de ridicat - defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri , incluziuni nemetalice, ecruisari ) care duc la ruperea sau distrugerea acestora dup un anumit numr de cicluri de lucru - tamponri in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje 1.1.5. Dup cum se poate constata cu uurina si din gruparea avariilor, cauzele producerii acestora se pot grupa astfel: a) cauze dependente de aciunea personalului de deservire (exploatare, asistenta tehnica, control urmrire si supraveghere) b) cauze independente de aciunea personalului de deservire ( aciunea unor sarcini neprevzute calamiti, defecte ascunse in material) c) cauze combinate, adic aciunea simultana in diverse proporii care contribuie la
avarierea instalaiei de ridicat OBSERV AII: Este necesar de la nceput sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau a unui accident concura mai muli factori: rareori acetia acioneaz in mod singular, cum ar fi avariile si accidentele provocate de calamiti, seisme, explozii, etc. In toate cazurile insa, aciunea personalului de deservire a stivuitorului, directa sau indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu excepia perioadelor de repaus in care acesta lipsete. Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzele producerii avariei sau accidentului, poate consemna, in funcie de gravitate, locul corect pe care l ocup fiecare factor sau grupa de factori de influenta. S-a fcut precizarea ca subiectul, adic omul ( cu mici excepii) ia parte direct sau indirect la producerea avanilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzele producerii lor. Respectarea ntocmai a unor reguli, instruciuni, norme prescrise reprezint fidelitatea practica a unei gndiri, a unor condiii care au stat la baza conceperii si proiectrii instalaiei de ridicat, reprezint ceea ce se cheam premisele unei funcionari sigure, ndelungate a acesteia. Orice abatere de la aceste reguli, instruciuni sau norme s-a soldat cu avarii sau accidente unele mai grave, altele nensemnate, n funcie de proporia sau mrimea abaterilor. a). Cauze dependente de aciunea personalului de deservire Aceste cauze sunt dependente de : - organizarea locului de lucru , necorespunztoare, cerinelor tehnice de funcionare a stivuitoarelor - amplasarea pe terenuri ale cror capacitate portanta este sub nivelul admisibil - execuia cailor de rulare cu abateri mai mari dect cele normale prescrise n cartea tehnica sau instruciunile de supraveghere tehnica - exploatarea acestor cai de rulare fr o dotare corespunztoare cu dispozitive de protecie sigurana ( opritori , tampoane , impamantare) - cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare - folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fr stabilirea prealabila a tehnologiei lucrrilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate toate datele necesare unei execuii in deplina sigurana a lucrrilor de construcii - montaj - folosirea unor stivuitoare necorespunztoare, a cror stare tehnica se afla mult sub nivelul normal, adic instalaia de ridicat prezint defeciuni vizibile - folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat - personal de exploatare - personal de ntreinere si reparaii utilizarea stivuitoarelor in condiii diferite de prescripiile tehnice proprii ale acestora si de normele de supraveghere tehnica ISCIR - depirea sarcinii nominale - ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau de legat improvizate, neverificate sau necorespunztoare din punct de vedere al capacitii formei sau modului de prindere - lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reelelor electrice de nalta tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunztoare, - exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeai suprafaa de lucru sau obiectiv, fara luarea masurilor corespunztoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora,
- lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara a se lua msurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare, - folosirea stivuitoarelor cnd viteza vntului depete limitele prescrise , fie in cartea tehnica , fie in normele de supraveghere tehnica, - efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parial) fara a cunoate in prealabil tehnologia de montaj , particularitile acesteia, - comandarea efecturii simultane a unor operaii in timpul lucrului fara a fi permisa prin notificare tehnica sau instruciunile proprii de exploatare. b). Cauze independente de aciunea personalului de deservire Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare , ale cror cauze nu depind si nu pot fi influenate de aciunea personalului de deservire , direct sau indirect , este mai rar ntlnita si depinde de mrimea sau modul de acionare a unor sarcini neprevzute , a efectelor date de anumite defeciuni interne aii materialelor, etc. Cauze independente de aciunea personalului de deservire pot fi : - aciunea vntului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , aciune care nu poate fi prevzuta sau prentmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziie corespunztoare a instalaie de ridicat , astfel nct efectul sa se reduc la minim; va trebui insa ca la baza amplasri stivuitoarelor sa stea datele statistice care evideniaz pe o perioada mai lunga de timp, apariia rafalelor, direcia si intensitatea lor. - calamiti, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor cauze din afara sferei de activitate. - defecte ascunse in materialicete defeciuni apar dup un nr. de ore de funcionare, formnd zona de slaba rezistenta, care cedeaz la majoritatea cazurilor fara a putea fi semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt foarte periculoase. Sunt tot att de periculoase si defectele ascunse, care provoac zone de slaba rezistenta iar diagonalele construciei metalice dar care sesizate la timp pot fi nlturate prin nlocuirea acestora Defectele ascunse provoac, la solicitri in timp , deformaii sau chiar fisuri. Cauzele menionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente , ele apar mai rar comparativ cu cele dependente de aciunea personalului de deservire a stivuitorului. Totui ele pot apare cu urmri chiar foarte grave. c). Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor Cnd se analizeaz cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit accident , se constata sunt legate de mai muli factori, se face aprecierea ca , exista o cauza care reprezint cu pondere influen cea mai mare , nsoit si de alte cauze mai puin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la grbirea efectului producerii avariei. Cauzele pot fi combinate , att in cadrul celor indicate la 1.1.1.-1.1.4. cat si dintre cele prezentate la mpreuna cu b) , de exemplu: - depirea momentului sarcinii - combinarea micrilor In ambele exemple cauzele se datoresc n aceeai msura organizrii necorespunztoare a locului de munca, nerespectrii instruciunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizrii stivuitoarelor n condiii diferite de prescripiile tehnice proprii ale acestora.
1.2. Exemple de abateri de la normele de securitate in munca

-
Este interzisa ridicarea sau coborrea furcilor(cu sau fr sarcin) n timpul deplasrii autostivuitorului. In timpul transportului cu autostivuitorul, precum i la ridicarea/coborrea furcilor (ncrcate sau nu), nici o persoana nu are voie s staioneze la o distant mai mic de 2,5[m] de utilaj si n nici un caz. sub sarcina ridicat.
n cazul n care ncrcarea mpiedic vizibilitatea conductorului,acesta va fi dirijata de o alta persoana
Manevrele n zona de lucru trebuie fcute cu vitez redus si cu mult atenie, numai dup ce conductorul autostivuitorului s-a asigurat c nu sunt persoane n apropiere.
Este interzisa s se transporte persoane in cabine, pe scrile i pe prile laterale ale mijloacelor de transport intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest, pe furci, pe paletele goale sau ncrcate;
- Riscul de vtmare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuat datorita aprtorilor laterale de cauciuc. - Stivuitoristul va verifica prezente acestor aprtori pe ambele
pari laterale ale stivuitorului cu turn retractabil si care se deplaseaz cu sarcina in dreapata conductorului.
Cderea mrfurilor neasigurate pe palet ; deserventul este protejat de grilajul utilajului
Este interzisa manipularea (descrcarea / ncrcarea) sarcinii de ctre muncitori,cnd aceasta este suspendata pe furci.
Ca msura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate : Stivuitoristul are obligaia s utilizeze ,dac este cazul mijloace de blocare a zonei de manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa n zonele laterale fat
de utilaj pt. culoarul sau zona de manevr aglomerat, n scopul delimitrii i izolrii acestor spaii de accesul persoanelor.
Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate determina ieirea acestuia din ghidaje Mrfurile (lzi, cutii, etc) ncrcate pe paleti, trebuie s formeze o stiv uniform, centrat si asigurata fata de palet; pentru ca mrfurile s nu se deplaseze n timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborre, acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice speciale si/sau folie.
2. Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si accidentelor (extras din normele generale si specifice de securitate in munca) - Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de ctre persoane a cror vrst a depit 18 ani. - Autorizarea acestora se face pe baza de colarizare si verificare a cunotinelor conform prevederilor din prescripiile tehnice ISCIR n vigoare. - n timpul exploatrii,conductorul este obligat s poarte asupra sa autorizaia de stivuitorist Conductorii de autostivuitoare trebuie s respecte urmtoarele: a). S cunoasc si s aplice ntocmai prevederile prescripiilor tehnice-colecia ISCIR si ale instruciunilor speciale referitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fost autorizat si car este autorizat s funcioneze. b). S nu transporte persoane in cabine, pe scrile i prile laterale ale acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau ncrcate; c). S asigure stabilitatea si sigurana ncrcturii; d). S nu permit persoanelor strine s conduc utilajul; e). Cheia de la ntreruptorul principal se va pstra de ctre conductorul autostivuitorului; este interzis predarea acestei chei persoanelor strine; la prsirea temporar a autostivuitorului, conductorul acestuia va deconecta curentul electric prin scoaterea cheii de la ntreruptorul principal. f). S evite pornirea sau oprirea brusc, pentru a preveni cderea sarcinilor sau rsturnarea utilajului . g). S controleze starea tehnica a utilajului, s verifice dac sistemul hidraulic, cel de
frnare, de direcie, de semnalizare si dispozitivele de siguran funcioneaz corect, fcnd probe de lucru (ridicare - coborre sarcin, nclinare nainte napoi a catargului, etc.). h). S utilizeze , dac este cazul , mijloace de blocare a zonei de manevra cu nsemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa n zonele laterale fat de utilaj pe culoarul sau zona de manevr aglomerat, n scopul delimitrii i izolrii acestor spaii de accesul persoanelor. i). S se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunotinelor n faa comisiei din cadrul magazinului. La exploatarea autostivuitoarelor trebuie respectate urmtoarele: a. Este interzis sa fie conduse de muncitori bolnavi, sub influenta alcoolului,obosii sau care au primit sanciuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de conducere; b. Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor cu stare de ntreinere necorespunztoare (sistemul de frnare, de direcie si de semnalizare defect, respectiv scurgere carburani si lubrifiani, lipsa buoanelor de la rezervor,etc.) ; c. Este interzis ridicarea persoanelor cu autostivuitorul ,in afara situaiilor cnd se folosete echipamentul tehnic adiional autorizat in acest scop. d. Autostivuitoarele cu stare tehnica necorespunztoare sau care prezint defeciuni la cadru de ridicare a sarcinii nu trebuie admise in exploatare. e. In cazul cnd se constata unele defeciuni in funcionarea autostivuitoarelor (zgomote suspecte, scntei la electromotoare precum si alte fenomene neobinuite in funcionare mecanismului de acionare hidraulica sau electrica sau in cazul altor ansambluri) conductorii sunt rugai sa opreasc lucrul si sa aduc la cunotina despre aceasta conductorului locului de munca. Lucrul se va rencepe numai dup nlturare defeciunilor constatate. Mrfurile (lzi,cutii, etc.) ncrcate pe palei, trebuie s formeze o stiv uniform, centrat si asigurat fat de palet; pentru ca mrfurile s nu se deplaseze n timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborre,acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice speciale. Conductorul autostivuitorului va verifica nainte de manevrare, ndeplinirea acestor condiii, precum si tipul si calitatea paletului ("europalet",fr elemente lips sau deterioate) fiindu-i interzis s execute cu autostivuitorul manevrele de deplasare,urcare/coborre a sarcinilor,n alte condiii. ncrctura care se transport sau se ridic, trebuie s fie uniform distribuit pe suprafaa paletului si s aibe greutatea,respectiv poziia centrului de greutate, corespunztoare indicaiilor din diagrama de sarcini afiat n cabina utilajului. In cazul n care apare tendina de pierdere a stabilitii utilajului, se va cobor imediat sarcina pe sol lundu-se msurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului.
Inainte de a cobori ncrctura, se va examina cu atenie terenul pe care urmeaz a se aeza sau stivui, acesta trebuind s fie curat si eliberat de orice obstacol. Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau paleta, trebuie fcuta lent, fr smucituri si viteza redusa . (a) In cazul n care ncrcarea mpiedic vizibilitatea conductorului, acesta va fi dirijat de o alt persoan. (b) Pentru realizarea unei vizibiliti maxime, deplasare a (marsul) electrostivuitorului cu cu sarcina in dreapta ,se va face numai pe direcia "longitudinal a utilajului "(paralel cu furcile), n sensul "sting conductorului. Sensul "dreapta conductorului" este admis numai in fata stivei (raftului). (c) Deplasarea motostivuitorului se va face numai in sensul nainte"; mersul,,napoi " este permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, ieirilor din locuri inguste, precum si la coborirea de sarcina a pantelor, conform prevederilor crii tehnice. Este interzis ncrcarea autostivuitorului peste sarcina admis a capacitii de ridicare. Manevrele n zona de lucru trebuie fcute cu vitez redus si cu mult atenie, numai dup ce conductorul autostivuitorului s-a asigurat c nu sunt persoane n apropiere. Este interzisa manipularea (descarcarea/incarcarea) sarcinii de ctre muncitori, cnd aceasta este suspendata pe furci. Circulaia autostivuitoarelor se va face pe cile de acces stabilite si marcate n acest sens. Pentru evitarea deraprii, cile de acces vor fi curtate, n permanent de urme de ulei,carburani si noroi. Pe timp de iarn, cile de acces din exterior, se vor pstra curtate, sau presrate cu materiale antiderapante(sare,nisip,etc). Viteza de deplasare trebuie adaptat la condiiile drumului. Aceasta nu va depi 10[km/h] pe cile de acces, 5 [km/h] n interiorul magaziilor i 2-3 [km/h],n locurile nguste. Viteza de deplasare se va micora obligatoriu si se vor emite semnale acustice,n urmtoarele situaii: - n locuri aglomerate. - n locuri n care si desfoar activitatea grupuri de persoane. - la trecerea pe lng usi. - a curbe si intersecii,precum si la mersul napoi(n direcia sarcinii). - la trecerea prin pori. In timpul mersului este interzis urcarea sau coborrea de pe autostivuitor, precum si efecuarea unor manevre de degajare a spaiului sau culoarului de deplasare a utilajului (nlturarea din drum a unor crucioare sau obstacole,deschiderea uilor sau porilor de acces,etc). In timpul transportului cu autostivuitorul,precum si la ridicarea /coborirea furcilor(ncrcate sau nu), nici o persoan nu are voie s staioneze la o distant mai mic de 2,5[m] de utilaj si, n nici un caz, sub sarcina ridicat. Este interzis s se ridice si s se transporte sarcinile, numai pe vrful furcilor. Este interzis transportul cu autostivuitorul prin trre direct a materialelor sau utilajelor,cu excepia celor prevzute cu sniei; Transportarea paletilor, suprapusi, este permis numai dac sunt asigurate stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depit capacitatea de ridicare. Este interzis ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fr sarcin) n timpul deplasrii autostivuitorului. (1) Manevra de depire a altor utilaje, in interior, este permisa numai daca este absoluta nevoie si numai dup ce conductorul autostivuitorului s-a asigurat ca manevra nu prezint pericol pentru circulaie. (2) Depirea cu electrostivuitorul a crucioarelor manuale si a clienilor,este admisa numai prin partea sting a sensului de mers,cu mers ncetinit, semnaliznd cel puin de la 5[m].
(1) Deplasarea autostivuitorului cu sau fara sarcin, este admis numai pe drumuri netede si cu cadrul (catargul) in poziie de transport; deplasarea se va face cu sarcina ridicat la cel mult 200-300 [mm] de la sol, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi nclinat inapoi astfel nct s se asigure o stabilitate corespunztoare a sarcinii. (2) Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicat mai mult de 300 [mm] fat de sol, este permis numai la operaia de ridicare si se va executa numai n fata stivei Transportul cu autostivuitorul a substanelor toxice, caustice, explozive, etc. se va efectua numai dac acestea sunt ambalate conform instruciunilor de ambalare si transport specifice si legale,pe care conductorii utilajului sunt obligai s Ic cunoasc si s le respecte. Transportul carburanilor cu autostivuitorul este permis numai n butoaie metalice. Este interzis transportul lichidelor inflamabile,indiferent de cantitate, n vase ca: damigene, gleti sau alte recipiente descoperite. Cnd se manevreaz motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau cnd este utilizat lama de deszpezire, se va lucra cu vitez redus si cu mult atenie. Dac este cazul,se vor folosi,n mod corespunztor, lanurile antiderapante din dotare. Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lzi, vitrine etc ) trebuie transportau direct pe furcile utilajului, lundu-se masuri suplimentare de asigurare contra cderii sau alunecrii, precum si masuri de interzicere a staionarii si circulaiei persoanelor in raza de manevra a autostivuitorului. Se interzice lsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de acumulatoare electrostivuitorului. Este interzisa pornirea unui autostivuitor prin mpingere cu furcile de ctre alt autostivuitor. Este interzisa pornirea motorului autostivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei defeciuni, avnd sarcina ridicata. Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor, fara instalaie de semnalizare acustica, optica, precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopii sau pe ceata (1) Periodic, pe baza graficului si a instruciunilor de exploatare, se va revizui starea de funcionare a autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frnare, de direcie, de semnalizare si stabilitatea. (2) Lucrrile de ntreinere si reparaii ale autostivuitoarelor, trebuie executate numai de ctre personal specializat, care va consemna n registre speciale (ISCIR), fiecare intervenie de acest gen, ct si lucrrile de verificare tehnic periodic, cel puin o dat pe sptmn, sau conform cri tehnice a utilajului. Conductorilor de autosti vuitoare le este interzisa staionarea in zona de aciune a mijloacelor de ridicat. (1) In timpul deplasrii conductorul autostivuitorului va pstra fa de utilajul din fa o distant care sa-i permit, in cazul c acesta oprete sau i schimb direcia de mers,evitarea unei coliziuni. (2) Se interzice depirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate n mers. Distanta n urma acestora trebuie s fie de minim 10[m]. Este interzis s se conduc autostivuitorul cu o singur mn. Conductorului de autostivuitor i este interzis s angajeze discuii n timp ce manevreaz utilajul Se interzice conductorului de autostivuitor s prseasc utilajul cu sarcina ridicat. La prsirea oportun a utilajului,se va lsa sarcina pe sol,se va trage frna de mn si se va scoate cheia din contact, In cazul n care autostivuitorul se defecteaz, avnd sarcina ridicat, nainte de remedierea defeciunilor, conductorul trebuie s ia msuri de nlturare a persoanelor din
zona periculoas; prezenta utilajului defect trebuie semnalizat. Este interzis punerea n micare si conducerea de la sol a autostivuitorului, mai puin a transpaletului stivuitor. (1) Este interzis frnarea sau pornirea brusc a utilajului,n special cu sarcina ridicat pentru evitarea rsturnrii. Frnarea brusc este permis pentru evitarea accidentelor si numai atunci cnd sarcina este n poziie cobort. (2)n particular, daca o sarcina este ridicata simultan cu doua sau mai multe autostivuitoare,trebuie stabilite i aplicate metode i procedee care sa asigure o buna coordonri operatorilor. (3)Utilizarea n aer liber a autostivuitoarelor trebuie interzisa atunci cnd condiiile meteorologice se deterioreaz pana la punctul n care se pericliteaz utilizarea n condiii de securitate a ephip ameitului, expunndu-se angajaii la riscuri. Se vor lua masuri de protecie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajai n particular Se vor respecta urmtoarele reguli: a. Este interzis identificarea locurilor unde se depoziteaz paietul cu marf, respectiv locul unde se preia paietul cu marf, n timp ce se comand deplasarea elctrostivuitorului; aceste vor identifica n prealabil, b. Atunci cnd furcile sunt libere de marf, deplasarea autostivuitorului se va face cu catargul vertical si furcile coborte ct mai aproape de sol. c. Este interzis depozitarea pe rafturi,prin suprapunere,a doi sau mai muli paleti ncrcai, d. nlimea stivei de mrfuri pe palet,va fi de 1,5 ori latura mic a bazei stivei. Aceast nlime va putea fi depit, dac se asigur msuri speciale de rigidizare. e. Cnd sarcina este ridicat,este interzis nclinarea catargului,atunci cnd acesta se afl n poziie avansat. Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de acionare a autostivuitoare-lor, trebuie s meninute n permanent curate, n scopul prevenirii alunecrilor. Se interzice orice fel de reparaie, curire sau ungere n timpul funcionrii autostivuitorului. Msuri de protecie n caz de avarie la utilizarea platformei pentru persoane : - Lucrtorul de pe platform este instruit i echipat conform normelor specifice de securitate muncii pentru lucru la nlime, - n cazul constatrii unei avarii, la platform n timp ce este ridicat, se coboar aceasta n ct mai scurt timp, lucrtorul din nacel stnd linitit, fr micri brute. - La constatarea unei avarii la utilajul de ridicat, manipulantul, l anun pe lucrtorul din nacela c urmeaz s coboare imediat platforma. - Orice intervenie pentru nlturarea avariei produse se face numai dup prsirea platformei de ctre lucrtori, sub coordonarea persoanei care conduce lucru la nlime. 3. Anunarea accidentelor In afara obligaiilor care decurg din normele de protecie a muncii, in caz de accidente : - Deintorul sau cel care are n folosin stivuitoare are obligaia s anune imediat ISCIR-INSPECT IT n raza creia se afl stivuitoarele avariile si accidentele de persoane n timpul funcionrii, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, fax etc), n vederea efecturii cercetrilor tehnice necesare i obligatorii. - Deintorul sau cel care utilizeaz stivuitorul este obligat s ia toate msurile necesare astfel ca situai; produs de avarie sau n timpul accidentului s rmn nemodificat pn la sosirea inspectorului de specialitate al ISCIR - INSPECT IT, cu
excepia cazului cnd situaia respectiv ar pune n pericol viaa persoanelor sau ar crea alte situaii periculoase. Atunci cnd este necesar s se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, deintorii stivuitorului va face fotografii sau schie ale locului unde s-a produs avaria sau accidentul. - n vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, deintorul stivuitorului va trimite la laboratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive precum i probe de materiale, conform dispoziiilor consemnate n procesul-verbal de constatare. - Dac avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unor defeciuni ale stivuitorului acesta se va scoate din funciune. Repunerea lui n exploatare se va face dup o reparare i o verificare tehnic oficial complet.
Cap. J. Tehnica securitii muncii

1. Legislaia in vigoare pprivind protecia muncii - Legea nr.90/1996 a Proteciei Muncii. - Norme generale de protecie a muncii - 2002. - Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (nr.6). - Primul ajutor la locul accidentului. - Decret 400/1981. 2. Echipamentul de protecie La electrostivuitorul FM 14 : - grilajul de protecie al deserventului - aprtori laterale i frontale de cauciuc : reduc pericolul de accidentare prin coliziune,n special cele laterale electrostivuitorului,amplasate pe chesoanele roilor libere,care nchid practic accesul n zona roii libere,mpiedicnd accidentul prin nclecare cu una sau cealalt din roii libere ; dotare opional. - sistem optic i acustic : echipeaz electrostivuitoarele (opional) i realizeaz semnalizarea acustic i optic a utilajului ,atunci cnd acesta se deplaseaz avnd selectat regimul de vitez mare ; echiparea utilajului cu acest sistem,precum i cu cel descris anterior,este oportun atunci cnd acesta este exploatat n spaii publice aglomerate. La motostivuitorul R70 : - grilajul de protecie al deserventului - sistem optic: girofarul echipeaz motostivuitoarele (opional) i realizeaz semnalizarea optic a utilajului ,atunci cnd acesta se deplaseaz . 3. Masuri de prim ajutor in caz de avarii incendiu si in caz de accidente,la stivuitoare 3.1. La accidente din cauze mecanice
In cazul lovirilor sau a strivirilor, se iau imediat masuri de dezinfectare a rnilor ce sau produs bineneles cu materiale corespunztoare ( spirt,tinctura de iod , etc.) si se apeleaz la primul post de prim ajutor pentru ngrijiri. In cazul cderii de la nlime , se va da persoanei accidentate sa miroas spirt, oet sau amoniac innd-o culcata in poziie orizontala , cu capul lsat puin in jos. Se desfac nasturii si se slbete cureaua , se dezleag ireturile de la nclminte Mana sau piciorul care se presupune a fi fracturate in cdere , se imobilizeaz cu proptele subiri, susinute de un bandaj. Ridicarea accidentatului trebuie sa se fac cu foart multa grija , trei-patru persoane ii vor ridica uor , cu deosebita bgare de seama ca sa nu se produc hemoragie interna. Transportul persoanei accidentate trebuie sa se fac pe targa si printr-un mijloc de transport cu suspensie perfecta , preferabil cu ambulanta sau salvarea. 3.2. La accidente provocate de cauze electrice i cazul electrocutrilor , se deosebesc trei grade ale aciunii vtmtoare produse de curentul electric. - In cazul electrocutrilor de gradul I - curentul electric provoac numai o sperietura, un lein sau un soc nervos. in acest caz nu este necesar nici un fel de prim ajutor pentru persoana accidentata. - n cazul electrocutrilor de gradul II - curentul electric provoac contracia muchilor, nct omul nu se poate desprinde de conductorul electric pe care l-a atins.
In electrocutri de gradul III - curentul provoac paralizia unui grup de muchi producnd, uneori, ncetarea respiraiei. Daca aciunea curentului electric dureaz cteva minute , ncetarea respiraiei poate provoca moartea persoanei accidentate. Electrocutatul trebuie tratat ca un necat sau ca o persoana asfixiata dei nu respira si nu-i bate inima , totui accidentatul nu este mort, fiind vorba numai de o moarte aparenta. Viata accidentatului depinde in cea mai mare msura de urgenta cu care i se va acorda primul ajutor. Izolarea persoanei accidentate de curentul electric necesita multa prevedere si multa prezenta de spirit. Se precizeaz ca atingerea unui om aflat sub curent electric , fara a se lua masuri de prevedere , este foarte primejdioasa pentru viata persoanei care vrea sa-i vina in ajutor, deoarece corpul omenesc este bun conductor de electricitate. Prima operaiune in cadrul electrocutrii consta in : - ntreruperea imediata a curentului electric de la ntreruptorul principal, comutator , etc. - tierea firelor (conductoare electrice) numai cate unul si numai cu unelte speciale, prevzute cu mnere izolate - ndeprtarea firelor rupte si czute pe accidentat, cu ajutorul unui obiect nemetalic si uscat o scndura , un bat sau un alt corp ru conductor de electricitate. Daca nu se poate ntrerupe curentul electric se procedeaz astfel: a) la tensiune joasa Se asigura nti o buna izolare a minilor si a picioarelor persoanei care da ajutor , fata de accidentat, instalaia electrica si pmnt. Aceasta se realizeaz cu mnui de cauciuc, sau in lipsa acestora prin nfurarea minilor intr-o bucata de postav uscat, mneca hainei sau pulpana hainei, toate acestea trebuind sa fie perfect uscate; pentru izolarea picioarelor persoana care da primul ajutor trebuie sa foloseasc cizme de cauciuc sau galoi, sau in lipsa acestora-o scndura bine uscata. Dup ce s-au luat masurile de prevedere menionate mai nainte, se apuca accidentatul de prile hainei care sunt mai ndeprtate de corp (de exemplu de poalele hainei). Nu trebuie atinsa nclmintea accidentatului, att timp cat persoana accidentata se afla sub curent, se recomanda sa se lucreze pe cat posibil - numai cu o singura mana ( preferabil numai cu mana dreapta); cealalt mana a persoanei care da ajutor trebuie sa fie libera. b) la tensiune nalta: Se scurtcircuiteaz conductele liniei aeriene , aruncnd peste ele o sarma ; se pune mai nti un capt al srmei la pmnt, apoi se arunca sarma peste conductoarele liniei cu care se afla in atingere accidentatul. Daca persoana accidentata se afla la nlime , trebuie luate masuri de prentmpinare a lovirii prin cdere-se iau masuri ca accidentatul sa cada pe un obiect moale(plasa sau saltea) sau sa fie prins in brae. Apoi se ntrerupe curentul electric;de asemenea se iau masuri ca accidentatul sa fie legat si apoi sa fie cobort la pamant ca sa nu cada liber. Fiecare secunda fiind preioasa pentru salvarea vieii accidentatului, trebuie sa i se dea primul ajutor chiar la locul accidentului fara a se atepta sosirea medicului. Se aeaz accidentatul pe un loc izolat, de preferina nu pe pamant sau pe ciment. I se scot hainele care-1 incomodeaz , se desfac gulerul, cureaua , fularul, bretelele;se curata gura de snge sau de mucoziti si se scot protezele din gura. Daca gura este ncletata, se introduce intre masele-in colturile gurii-coada unei linguri sau o scndura si i se descleteaz dinii cu grija sa nu i se rup. Se ndeprteaz persoanele care sunt de prisos , asigurndu-se astfel aer accidentatului. Daca limba a czut prea adnc in fundul gurii, ea trebuie scoasa, apucnd-o cu o batista sau cu un aparat special. Dup ce s-au
-
pus in practica masurile indicate mai nainte, se ncepe imediat respiraia artificiala. In acest scop se aeaz accidentatul cu fata in jos, cu o mana in prelungirea corpului si cu cealalt mana ndoita pe care se aeaz capul ntors intr-o parte, aa nct gura si nasul sa nu ating suprafaa de reazem (podeaua).Se pune sub pieptul accidentatului un sul fcut din haine , paie sau alte obiecte moi si uoare sa se evite fractura oaselor.
Cap. K. Legislaie, regulamente, instruciuni.
1. Legislaie .regulamente - Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor. - Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat. - Legea nr. 90/1996 privind protecia muncii i normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul muncii i proteciei sociale nr.388/1996 - Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii. - OGR nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adulilor,aprobata cu modificri si completare prin Legea nr. 3 75/2002 . Funcionarea in condiii de sigurana a mecanismelor de ridicat, utilizarea lor raionala de ctre deintori cat si activitatea preventiva desfurata de organele de verificare ISCIR sunt reglementate prin Decretul nr.587/24.10.1973, privind funcionarea in condiii de sigurana a instalaiilor sub presiune , instalaiilor de ridicat si aparatelor consumatoare de combustibil, completat si revizuit de Decretul 417/1985. Prescripiile tehnice pentru stivuitoare au fost elaborate sub conducerea ISCIR si conin cerine tehnice privind montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i verificarea tehnic a stivuitoarelor. - Prescripiile, PTR3-2003, aprobate cu Ordin de Ministru, sunt obligatorii pentru toi cei care proiecteaz, construiesc, monteaz, repara, ntrein, exploateaz sau verifica stivuitoare . Din cuprinsul PTR3-2003 : Generaliti (scop,domeniu de aplicare, referine normative, termeni si definiii, abrevieri Cerine eseniale de sntate si securitate ce trebuie sa fie asigurate la proiectarea si construirea stivuitoarelor si componentelor de securitate (dispoziii preliminare, generaliti, riscuri, marcarea) Proiectarea si fabricarea. Introducerea pe piaa a stivuitoarelor si componentelor de securitate. Montarea si repararea( proiectarea,montarea,repararea). Autorizarea de funcionare (generaliti, cartea stivuitorului, verificarea tehnica oficiala-concluzii, verificarea tehnica programata si neprogramata). Exploatarea(supravegherea, registrul de evidenta a supravegherii, norme de exploatare, manevrarea). ntreinerea si revizia. Avarii si accidente. Dispoziii finale. 2. Instruciuni tehnice interne ntocmite de ctre deintor Deintorul stivuitoarelor trebuie sa elaboreze instruciuni tehnice interne , care particularizeaz aplicarea normelor de protecie a muncii, in funcie de tipul constructiv si condiiile de exploatare (mijloc de munca, mediu de munca, sarcina de munca, executant.)
Cap. L. Disciplina in munca .respectarea legislaiei, a Prescripiilor Tehnicecolecia ISCIR, a normelor de tehnica securitii muncii. 1. Verificri periodice i extinderea autorizrii 1.1. Persoanele autorizate, au obligaia s se prezinte din doi n doi ani la examinarea medical, prezentnd rezultatul comisiei menionate la pct. 1.3. Pentru mprosptarea cunotinelor profesionale, persoanele autorizate conform prezentei anexe voi fi instruite periodic, odat cu instructajul de protecia muncii, de ctre personalul tehnic de specialitate desemnat pentru acest scop de ctre conducerea agentului economic deintor de stivuitoare, iar rezultatele instruirii periodice vor fi consemnate ntr-un procesverbal. 1.2. Persoanele autorizate, vor fi examinate anual pentru verificarea cunotinelor profesionale i a deprinderilor practice de ctre o comisie numit de conducerea agentului economic deintor la care acestea i desfoar activitatea. Din comisie va face parte responsabilul cu supravegherea i verificarea tehnic a instalaiilor (RSVTI), autorizat de ISCIR-INSPECTIT. Rezultatele examinrilor vor fi consemnate ntr-un proces-verbal de verificare. 1.4. Persoanelor autorizate care nu se prezint la examinrile anuale sau n urma examinrii nu obin rezultate corespunztoare, nu li se va acorda viza anual i li se va interzice manevrarea stivuitoarelor. 1.5. Persoanele care au ntrerupt practicarea efectiv a activitii de stivuitorist pentru care sunt autorizate mai mult de un an pot s reia practicarea activitii respective numai cu condiia respectrii prevederilor de la pct. 1.1. i 1.3. 1.6. Persoanelor autorizate transferate de la ali ageni economici deintori li se poate ncredina manevrarea stivuitoarelor de tipul celor pentru care sunt autorizate numai dup efectuarea unui instructaj de specialitate i a unei practici de acomodare de minimum 16 ore, n raport cu complexitatea stivuitorului i numai dup examinarea acestora conform prevederilor de la pct. 1.3. 1.7. Trecerea de la manevrarea unui tip stivuitor la manevrarea unui alt tip de stivuitor, se face n urma examinrii stivuitoristului de ctre comisia tehnic a unitii deintoare, n baza unui instructaj teoretic i a unei practici de acomodare de minimum 24 ore pe noul tip de instalaie. Examinarea se va face de ctre comisia tehnic prevzut la pct. 1.3. 1.8. Rezultatele tuturor examinrilor vor fi consemnate n procese-verbale i n autorizaie, la rubricile respective. 1.9. Personalul autorizat, este obligat s poarte permanent autorizaia asupra sa, n timpul serviciului. Lipsa autorizaiei, la verificarea efectuat de organele stabilite de prezentele prescripii tehnice, este echivalent cu exploatarea neautorizat a stivuitoarelor i se sancioneaz conform prevederilor legale. 1.10. Carnetele de autorizare de macaragiu (stivuitorist) eliberate pentru grupa a-IV-a din vechea prescripie tehnic CR 5-2000 rmn valabile n continuare i sunt echivalente cu noile carnete de autorizare eliberate conform prevederilor prezentei anexe. 1.11. n cazul uzurii avansate sau deteriorrii accidentale a carnetului de autorizare, n baza unei cereri scrise i motivate i cu condiia depunerii autorizaiei uzate, ISCIR-INSPECT IT poate elibera un alt carnet de autorizare. 1.12. Orice modificare, adugire sau terstur n carnetul de autorizare fcut de persoane neautorizate sau neoperat n evidena unitii ISCIR-INSPECT IT emitente i fr semntura i tampila celui care a efectuat-o atrage dup sine anularea carnetului de autorizare. 1.13. Nerespectarea prevederilor PTR3-2003, se sancioneaz conform
legislaiei n vigoare.
2.
Sancionarea personalului autorizat
2.1. Personalul autorizat n conformitate cu prezenta anex, poate fi verificat de ctre inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, precum i de organele n drept din unitatea deintoare (conducerea unitii, RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT, responsabilul tehnic cu supravegherea lucrrilor de ntreinere i revizie), la locul de munc, n timpul exercitrii activitilor de manevrare a stivuitoarelor, cu privire la modul cum i ndeplinete sarcinile i cum aplic cunotinele practice i teoretice. Verificarea se va face n prezena RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT i a altor persoane competente delegate de conducerea unitii. n cazul cnd n urma verificrii se constat deficiene tehnice la stivuitoare, datorate modului de manevrare , sau alte abateri care pericliteaz sigurana lor n funcionare, n funcie de gravitatea faptelor constatate, se vor lua urmtoarele msuri: a) - sesizarea conducerii unitii deintoare pentru aplicarea de sanciuni prevzute n regulamentul de ordine interioar; b) - consemnarea n carnetul de autorizare a abaterii constatate: c) - aplicarea unei amenzi, n cazul cnd abaterea se ncadreaz n legislaia de stabilire i sancionare a contraveniilor, n vigoare; d) - retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv, dup gravitatea abaterii comise; e) - retragerea definitiv a carnetului dup comiterea a 5 abateri consemnate n carnet. Abaterile consemnate n carnet vor fi aduse la cunotina ISCIR-INSPECT IT emitent spre a fi operate n evidena sa. Msurile de la aliniatele "a" i "b" se vor lua pe baz de proces - verbal ntocmit de cei care constat abateri (organele indicate mai sus). Msurile de la aliniatele "c", "d" i "e" se vor aplica de ctre ISCIR-INSPECT IT, pe baza procesului-verbal ncheiat de ctre inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT cu ocazia verificrii; msurile indicate la aliniatele "d" i "e" se vor face cunoscute n scris celor interesai i trebuie s fie validate de conducerea ISCIR-INSPECT IT. Deciziile de aplicare a msurilor indicate la aliniatele "d" i "e" pot fi contestate de ctre cei sancionai n termen de 15 zile de la comunicarea lor, la conducerea ISCIR-INSPECT IT al crei inspector de specialitate a iniiat sancionarea. 2.2. Carnetele de autorizare retrase definitiv se depun la ISCIR-INSPECT IT care le-a eliberat. 2.3. n cazul cnd personalul autorizat se prezint la serviciu sub influena alcoolului sau conduce instalaia necorespunztor, astfel nct pericliteaz sigurana n exploatare, conducerea unitii n afar de sanciunile prevzute n regulamentul de ordine interioar, poate propune retragerea carnetul de autorizare pe termen limitat sau definitiv; retragerea definitiv a carnetului de autorizare, eliberat de ISCIR-INSPECT IT, devine definitiv numai dup confirmarea scris, transmis de ISCIR- INSPECT IT unitii deintoare care a iniiat aceast msur de sancionare.

SUPORT Stivuitorist

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT Stivuitorist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTI

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

Descrierea detaliat a tipurilor de stivuitoare.

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

Descriere R70 16/20 Vedere general Cabin

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

Descriere Bordul oferului - sistem comanda cu o pedala acceleraie

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

VEDERE GENERALA. H12/16/18-350

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

VEDERE DE ANSAMBLU A ELECTROSTIVUITORULUl DESCRIERE FM 12-14(STILL - Germania)

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

ELEMENTE DE COMANDA - AFIARE STARE DE FUNCIONARE

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

ncrctura coboar lent

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

7,5A 15A 20A 7,5A rezerva

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA

SINDICATUL SIDERURGISTUL HUNEDOARA CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALA