IMAGINEA FEMEII N LITERATUR Cnd Dumnezeu a creat omul, se pare c n-a vrut s-i druiasc nici Cunoaterea, nici

Nemurirea; altfel cum s-ar explica uurina cu care arpele a ispitit-o pe Eva s mute din mr? Uurtatea femeii, ar spune misoginii (i atunci s fi fost nsui Dumnezeu misogin, de a creat din coasta lui Adam o aa jumtate imperfect? Disputele teologice nu fac, totui, obiectul analizei noastre). Slbiciunea brbatului, ar spune feministele. Un Deus ludens, a spune eu, cci, asemeni oricrui creator cu imaginaie, lui Dumnezeu i s-a urt singur n stihii (vorba lui Arghezi) i-a cutat s vad ct de credincioase sunt fiinele pe care a dorit s le creeze dup chipul i asemnarea Lui. Indiferent care ar fi motivaia, femeia pare s fie, dintotdeauna, cauza tuturor ....relelor sau... bunelor din Univers. n ciuda oricror maliioi care asociaz femininul doar artei seduciei, a risca s afirm c datorit femeii (dac ne raportm la izvoarele biblice) brbatul a ajuns o trestie gnditoare. i aa ajunge aceast necuvnttoare graioas i decorativ obiect de polemic nc din epoci ale cror contururi se pierd n timp. Pentru ea, Femeia, s-a scris i nc se mai scrie mai bine de jumtate din literatura lumii. Despre ea, Femeia, vorbesc plini de condescenden sau iritare i brbaii, i alte femei... i atunci cnd tonul este mgulitor la dresa reprezentantelor sexului opus, aceste cuvinte frumoase sunt menite tocmai a ascunde refuzul brbailor de a le privi pe femei ca egalele lor. Nu putem s nu remarcm, aadar, c vremurile s-au jucat cu femeia, transformnd-o cnd n obiect al adoraiei (m gndesc la trubadurii medievali, ale cror poeme pe tema iubirii curteneti venerau femeia, iubirea pur, care nu implica obligaii matrimoniale), cnd n inta celor mai ngrozitoare abuzuri (Inchiziia a ordonat arderea pe rug a sute de femei, considerate vrjitoare). n literatur, femeia a fost muz i raiune a sacrificiului suprem, uneori. Kriemhilda, din Cntecul Nibelungilor, Ximena, din Cidul, Svetlana, din scap prejudecilor i devine simbol al druirii, al iubirii, al sacrificiului. Cntecul oastei lui Igor, chiar i Sherezada, din 1001 de nopi sunt simboluri ale femininului care