Sunteți pe pagina 1din 21

Stilul de redactare APA (American Psychological Association)

Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare

Nu se utilizeaza prescurtari; nu se utilizeaza abrevieri, exceptand pe cele general acceptate (kg, km, cm, s, min, IQ, EQ).
Nu

se folosesc prescurtari pentru termenii de experimentator sau cercetator (E. sau C.) si subiect (S.)

Nu se utilizeaza argoul sau jargonul. Se evita pe cat de mult posibil naratiunea si stilul descriptiv.

Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare

Stilul este clar si concis; se evita formulele bombastice, epitetele, metaforele.


Studiul

lui Rogers (1990), de o valoare stiintifica inestimabila, reprezinta un principal pilon epistemologic in demersul de investigare a complexitatii si unicitatii psihicului uman.

Textul nu se redacteaza la persoana I (Din punctul meu de vedere, Am analizat, Eu am investigat), ci la persoana a III-a sg/I pl (S-a analizat, A fost investigat, Din punctul nostru de vedere).

Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare

Se utilizeaza cu predilectie timpul trecut (Au


fost aplicate, S-a demonstrat);

Timpul prezent se poate folosi atunci cand

se prezinta scopul sau noutatea cercetarii


(Studiul investigheaza relatia dintre.., Sunt aduse noi date si argumente in sprijinul teoriilor elaborate, cercetarea propunand noi directii de studiu ale..) si in

capitolul final, de discutii (Raportandu-ne la


rezultatele obtinute putem considera ca).

Caracteristici ale stilului tiinific

Cunoaterea clar a nelesului termenilor pe care-i utilizm Claritatea ideilor Alternarea frazelor ample cu propoziii scurte Folosirea verbelor n locul substantivelor Verbe la diateza activ i nu pasiv Evitarea hiperbolelor, epitetelor, stilului declamatoriu Prezentarea datelor timpul trecut Discutarea datelor timpul prezent

Exercitii-Greseli de exprimare in lucrari stiintifice

Un total de 50 de persoane au rspuns la ntrebarea noastr.


Un numr de trei grupe diferite de subieci au rspuns la ntrebarea noastr. S-au folosit exact aceleai instruciuni experimental i la cel de control. la grupul

Este absolut esenial faptul c am dat aceste explicaii.


Am folosit un eantion redus ca mrime.

Exercitii-Greseli de exprimare in lucrari stiintifice

Dup o perioad de timp am reluat experimentul. n modelul nostru este implicat prezumia c oamenii care sunt proximi se atrag reciproc. Studiul a atras reacii din partea publicului.

Structura unei lucrari stiintifice


De tip cercetare

Pagina de titlu Abstract Introducere Trecere in revista a literaturii de specialitate Ipoteze Metode

Subiecti/participanti Design experimental Aparate, instrumente Procedura

Rezultate Discutii Referinte Note Alte sectiuni


De tip teoretic Pagina de titlu Abstract Introducere Trecere in revista a literaturii de specialitate privind tematica Analiza literaturii de specialitate (abordare critica si organizata in functie de criteriile urmarite in analiza) Concluzii si discutii; Noi directii de abordare teoretica Referinte bibliografice

Tabele, output-uri statistice Figuri, ilustratii, grafice

Maniera de citare in stilul APA

Parafrazare: Text (nume, an)/ Nume (an) text.

Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele trei trasaturi majore ale personalitatii,alaturi de psihotism si nevrotism. Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi majore ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism (Eynseck, 1971).

Citare: Nume(an, pagina) text/ Text (nume, an, pagina). Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in

conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica(Richelle, 1999, p. 495). Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica.

Maniera de citare in stilul APA

Citare (atunci cand paragraful depaseste 40 de cuvinte): se renunta la ghilimele, citatul este plasat intr-un bloc compact de text, separat printr-un rand de urmatorul bloc de text (sus/jos) si de 5 spatii de marginile paginii. Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect: Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special daca trebuiau sa citeze pentru prima data surse bibliografice. Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului ca multi dintre studenti nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199) Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa urmareasca relatia dintre rapiditatea dobandirii deprinderii de redactare si contactul cu contextele formale de invatare a stilului de redactare.

Maniera de citare in stilul APA

Citarea consecutiva a aceleiasi lucrari-Ibidem

In articolul intitulat Exploring leadership, Gibb (1969) identifica cinci caracteristici ale liderului transformational. Conform autorului, prin acest tip de leadership nu se creeaza grupului nesiguranta si frustrare si nu se induce membrilor un sentiment de dependenta (ibidem).

Citarea aceluiasi autor, cu lucrari diferite in acelasi an.

Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a) identifica patru maniere de definire a echipelor virtuale. In ceea ce priveste organizatiile virtuale, acelasi autor mentioneaza cinci abordari in definire (2006b).

Maniera de citare in stilul APA

Citare indirecta (prin intermediul altui autor)-apud


Conform

lui Cofer (apud Anitei, 2007) metoda asociatiilor libere consta in prezentarea unui simgur cuvant-stimul subiectului; acesta trebuie sa ofere, pornind de la acest cuvant, un numar cat mai mare de cuvinte ce sunt considerate asemanatoare.

Maniera de citare in stilul APA

Referinte multiple (mai multi autori abordeaza aceeasi tematica): Text ( nume1, an; nume2, an- aranjament alfabetic).

In baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii proprioceptive si kinestezice, s-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi informatii mai complete si mai exacte despre modificarile de postura (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zimmerman, 1977).

O lucrare are mai multi autori (maxim 5): Text (nume autor1, nume autor2, etc, an)-prima citare; a doua citare: text (nume autor1, et. al., an).

Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor a indicat faptul ca privarea de afectiunea materna in copilaria timpurie poate genera o predispozitie spre un comportament violent (Kernis, Cornell, Sun, Berry, & Harlow, 1993) S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in dezvoltarea unui dezechilibru comportamental (Kernis, et. al., 1993).

Maniera de citare in stilul APA

Autor necunoscut: se citeaza primul/ primele doua cuvinte din titlul, scris/e italic, incadrat/e de ghilimele.

Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii performantei mnezice (Memory Handbook, 2001). Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din cei ce ofera servicii psihologice urmeaza programe de formare profesionala continua; Conform APA (2001).

Autorul este o organizatie:

Maniera de redactare a referintelor bibliografice

Principii generale:
Numele

autorilor sunt primele, urmate de initiala prenumelui. Lista bibliografica se redacteaza in ordinea alfabetica a numelor autorilor. Al doilea rand al unei referinte bibliografice se spatiaza la 0.5 cm de marginea paginii. Daca un autor are mai multe lucrari, ordonarea acestora in lista bibliografica se face cronologic.

Carte: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul cartii, Editura, Locul publicarii.
Malim,

Maniera de redactare a referintelor bibliografice

T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica, Bucuresti.

Articol intr-o revista stiintifica: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul articolului, Titlul jurnalului, Numarul volumului (numarul jurnalului), pagini.
Harlow,

H. (1983), Fundamentals for preparing psychology journal articles, Journal of Comparative and Physiological Psychology, 3(12), pp. 893-896.

Maniera de redactare a referintelor bibliografice

Capitol dintr-o carte sau dintr-un volum colectiv: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul capitolului, in A. Nume editor si B. Nume editor (Eds.), Titlul cartii/volumului, Editura, Locul publicarii, pagini.
O'Neil,

J. M. (1992), Men's and women's gender role journeys: Metaphor for healing, transition, and transformation, in B. R. Wainrib si D. Rosenberg (Eds.), Gender issues across the life cycle, Springer, New York, pp. 107-123.
accesat la data de 02.11.2009

Resursa electronica:
www.psychclassics.org/freud

Maniera de redactare a referintelor bibliografice

Un singur autor:
Berndt,

T. J. (2002), Friendship quality and social development, Current Directions in Psychological Science, 11(32), pp. 7-10.
D. T. si Petty, R. E. (1994), Mood management across affective states: The hedonic contingency hypothesis, Journal of Personality & Social Psychology, 6(15), pp. 1034-1048.

Doi autori:
Hegner,

Mai multi autori:


Kernis,

Maniera de redactare a referintelor bibliografice


M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), There's more to self-esteem than whether it is high or low: The importance of stability of self-esteem, Journal of Personality and Social Psychology, 6(18), pp. 1190-1204.

Un autor cu lucrari in acelasi an:


Berndt,

T. J. (1981a), Age changes and changes over time in prosocial intentions and behavior between friends, Developmental Psychology, 17(5), pp. 408-416. Berndt, T. J. (1981b), Effects of friendship on prosocial intentions and behavior, Child Development, 5(20), pp. 636643.

Exercitiu: Polirom, Psihologie experimentala, 2007 Mihai Anitei, Iasi,


Nicky Hayes, Introducere in psihologie, Sue Orrell, 2003, Editura All, Bucuresti Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear, food deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport, pp. 91-97 New York, 1971, Woodworths Experimental Psychology, Transfer, interference and forgetting, Postman Louis, Springer, Wilburn Kling, pp. 1019-1032, Albert Riggs Rolul memorie in sistemul psihic uman, Voicu Constantin, Editura Academiei, 1981, Bucuresti, Voicu Constantin, Editura Albatros, Vointa si motivatia, 1981, Bucuresti

Scale
Scala body-esteem (Franzoi i Shields, 1984) Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965) Scala ncrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980) Scala locului controlului (Rotter, 1966) Rational-Experiential Inventory (Epstein et al., 1996). Scala nevoii de cogniie (Cacioppo, Petty i Kao 1984) Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) i SELSA (Di Tommaso i Spinner, 1993,1997) ale singurtii Social Reticence Scale (Jones i Russell, 1982)