Sunteți pe pagina 1din 30

1. Analizati finalitatile generale, valorile si atitudinile prezentate si raspundeti urmatoarelor ntrebari: Raspund aceste finalitati exigentelor societatii actuale?

Dar exigentelor indivizilor? Scopul studierii istoriei la clasa a IV-a este familiarizarea cu domeniul istoriei prin mijloace adecvate vrstei elevilor. Fa de lecturile pe teme istorice pe care elevii le-au studiat n anii anteriori, orele de istorie ofer ocazia cunoaterii trecutului i a instrumentelor prin intermediul crora se poate reconstitui imaginea acestuia. In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se exprima prin idealul, scopurile si obiectivele educationale. Finalitile studierii istoriei la clasa a IV-a urmaresc nelegerea de ctre elevi a lumii n care triesc, contribuia la dezvoltarea ceteniei europene i la dezvoltarea gndirii critice, precum i la renunarea la criteriul cronologic de organizare a coninuturilor n favoarea celui tematic. Istoria promoveaz scopuri sociale i civice: dobndirea unei identiti, asumarea unei moteniri culturale i de civilizaie, practicarea ceteniei active, participarea la viaa public, tolerana pentru diversitate. Aceste finalitati raspund exigentelor societatii actuale cat si exigentelor indivizilor deoarece continuturile programelor reprezinta suportul informational dominant prin care pot fi realizate obiectivele. Prin modul de organizare, acestea se detaseaza de o abordare de tip enciclopedic in favoarea unei oferte diverse, organizate tematic in cadrul unitatilor de invatare.

2. Analizati punctele tari si punctele slabe ale programei de istorie pentru clasa a-IVa. Punctele tari:

nota de prezentare care descrie parcursul istoriei n nvmntul gimnazial i sintetizeaz recomandri considerate relevante pentru aplicarea acesteia; obiectivele cadru care se refer la formarea unor capaciti i atitudini specifice obiectului de studiu i sunt urmrite de-a lungul mai multor ani de studiu; obiectivele de referin, indicnd rezultatele ateptate ale nvrii pe parcursul unui an colar i urmresc progresia elevilor n achiziia de deprinderi i atitudini de la un an la altul;

exemplele de activiti de nvare, reprezentnd propuneri de modaliti de organizare a activitii i situaii de nvare adecvate vrstei elevilor; coninuturile, reprezentnd mijloace prin care se ating obiectivele propuse; acestea sunt organizate cronologic sau tematic; standardele curriculare de performan, indicnd achiziii demonstrabile de ctre elev la sfritul gimnaziului; este n aa fel conceput nct s ncurajeze creativitatea didactic i adecvarea demersurilor didactice la particularitile elevilor.

Puncte slabe:

profesorul nu stie intotdeauna sa aleaga metode si procedee adecvate, care sa aduca

la accentuarea caracterului activ si constient al dobandirii cunostintelor de catre elevii clasei aIV-a; modul de predare al profesorului nu se detaseaza intotdeauna de abordarea de tip enciclopedic in favoarea metodelor noi de predare atractive pentru elevi;

numarul orelor de istorie este prea mic in comparative cu

volumul mare de

informaii; insuficienta motivare a elevilor pentru parcurgerea integral a unor lecii sau a unor lecture istorice.

3. a. Argumentati de ce copilaria epocii actuale este considerata azi vrsta cea mai

frumoasa a vietii. Copilaria epocii actuale: o facea inceputul integrarii romanilor in lumea moderna europeana;
o o o

afirmarea drepturilor nationale si modernizarea institutiilor interne; schimbari profunde pe plan politic, cultural-ideologic, social si economic; promoveaza alte valori, si in primul rand cele umane, singurele care pot favoriza progresul; constitutia devine legea fundamentala, pe ale carei principii se desfasoara intreaga activitate a societate; afirmarea drepturilor nationale si modernizarea institutiilor interne.

b. Realizati un arbore genealogic al propriei familii n care sa prezentati si o serie de date referitoare la membrii familiei: vrsta, domiciliu, ocupatie, etc. Genealogia trebuie sa cuprinda minim trei generatii.

Arbore g ne e alog ic
ION ( d c d t , fie r , eea ra s t Ca a u ) a zs IANCU( d c d t , ee a m n itor , B ila uc ra ) ILE ANA( d c d ta , ee a c s ic , s t Ca a u ) an a a zs M ITICA(5 a i, 5 n in in r , B ila ge ra ) GHE GHE OR (d c d t , a ric ltor , eea g u B ila ra ) M IA (8 a i , AR 2 n mn u citoa , B ila re ra ) M IA ( d c d ta , AR eea c s ic , B ila a n a ra ) M ONICA(2 8 a i, n fu c a p b n tion r u lic, Ne oiu ) h AUGUS TIN ( d c d t , eea in in r z g e oote n t , h is Ta u La u ) rg ps

AUGUS TIN ( d ce a , e dt p d ra , V e l d au r is u e S s) u ANA ( d c d ta , ee a te fon ta , V e l d le is is u e S s) u

LIGIA(5 a i, 3 n s b g e , B ila u in in r ra ) V ILE( d c d t , AS eea ta p r , B m la otos n ) ai E AB TA (8 LIS E 3 a i, n in a toa , Ta u v ta re rg La u ) ps E NA ( d c d ta , LE eea c s ic , B a n a otos n ) ai

4.

Cum s-a format poporul romn? Care sunt momentele reprezentative din istoria moderna a romnilor?

Inc nainte de anul 2.000 .Hr. i pn n secolul I .Hr., pe teritoriul Romniei de astzi, pe atunci Dacia, sunt evideniate de izvoarele arheologice i istorice diferite uniuni de triburi tracice, daco-getice. Capitala statului dac este menionat de antici drept "Cetatea Soarelui". Limitele statului dac erau, n Nord: Carpaii Pduroi, n Est: ntreg rmul vestic al Mrii Negre pn la gurile rului Bug, n Sud: munii Haemus (Balcani), n Vest: confluena rului Morava cu Dunrea Mijlocie, apoi cursul Dunrii i chiar dincolo de el. n anul 87 d.Hr., conducerea statului dac este preluat de Regele Decebal - fiul lui Scorilo i nepot al lui Duras. Regele Decebal "era foarte priceput la planurile de rzboi i iscusit la nfptuirea lor"(Dio Cassius). Noul stat dac a susinut o serie de btlii cu Imperiul Roman, fiind n final cucerit n anul 106 d.Hr. de mpratul roman Traian. Cele mai importante momente ale acestor lupte sunt evideniate pe Columna lui Traian din Roma, realizat de ctre cel mai mare arhitect al acelor timpuri - Apolodor din Damasc - realizator i al primului pod peste Dunre, de la Drobeta. Romanii aveau s ocupe ns doar 14% din teritoriul Daciei, ce va fi organizat ca provincie roman, n restul teritoriului rmnnd dacii liberi, condui de regi proprii, consemnai de izvoare pn la sfritul secolului IV d.Hr. ntlnindu-se cu invazii succesive ale triburilor germanice, administraia roman s-a retras din provincie dou secole mai trziu, n anul 271 d.Hr., fiind considerat drept anul "Retragerii Aureliene". Petrecut n timpul Impratului Aurelian, "retragerea" a semnificat de fapt o reaezare strategic a granielor de la Dunre ale imperiului pentru o administraie mai eficient i aprare mai eficace a provinciilor din aceast zon. n perioada postroman, au trecut peste teritoriul dacic (al viitoarei Romnii) mai multe valuri de invazii ale populaiilor migratoare: hunii n secolul IV, gepizii n secolul V, avarii n secolul VI, slavii i bulgarii n secolul VII, ungurii n a doua jumatate a secolului IX, pecenegii, cumanii, uzii i alanii n secolele X-XII i ttarii n secolul XIII.

n perioada timpurie a Evului Mediu i ulterior, au fost create, - mai nti - cnezatele i voievodatele, ca formaiuni prestatale romneti. Dintre acestea s-au remarcat n mod deosebit cele conduse de Litovoi, Seneslau, Mielav, Ioan,Farca, Brbat, Negru Vod i Basarab I n ara Romneasc, de Gelu, Glad,Menumorut, Neaga, Kean, Ahtum i Chanadinus n Transilvania i Banat, de Drago, Bogdan, Costea i Olaha n Moldova i de Dobrotici, Dimitrie, Gheorghe, Tatos, Sacea i Sestlav n Dobrogea. Primele ntemeieri statale romneti (state vlahe n istoriografia timpului) au aprut n sudul Dunrii: Imperiul Romno-Bulgar ntemeiat de vlahii Petru i Asan (anul 1186), precum i inuturile romneti (un fel de voievodate sau cnezate), n secolele X-XIII: Vlahia Mare (Tesalia, Fotida, Pelasgiotida, Locrida), Vlahia Mic (Epir, Tesproia) i Vlahia Superioar (Dolopia).(Th. Capidan, Macedoromnii. Etnografie, istorie, limb, Fundaia Regal pentru Literatur i Art, Bucureti, 1942) n secolul XII, n Transilvania se ncearc organizarea unui Principat. ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XIII-lea regii Ungariei au colonizat n Transilvania secui (origine turanic), precum i germani, evocai n izvoare sub numele hospites i cunoscui sub denumirea generic de sai. n anul 1600 voievodul rii Romneti, Mihai Viteazul, a unit cu succes cele trei principate romne (Unirea de la 1600), dar uniunea a fost dizolvat dup asasinarea lui Mihai, un an mai trziu, la ordinul generalului imperial Basta. La sfritul secolului XVII, Ungaria i Transilvania au devenit parte a Imperiului Austriac (Habsburgic), dup nfrngerea turcilor care transformaser pentru peste 150 de ani Ungaria n paalc turcesc. Austriecii, la rndul lor, i-au extins rapid imperiul: n 1718 o important parte a rii Romneti, numit Oltenia, a fost incorporat n Imperiul Austriac, fiind napoiat n 1739. n 1775, Imperiul Austriac a ocupat nord-vestul Moldovei, denumit mai trziu Bucovina, n timp ce jumtatea de est a principatului medieval (numit Basarabia) a fost ocupat n mai trziu, n 1812 de Rusia. Ca n majoritatea rilor europene, anul 1848 a adus revoluia n Moldova, ara Romneasc i Transilvania. elurile revoluionarilor - independena complet pentru primele

dou i emanciparea naional pentru cel de-al treilea principat romnesc - au rmas nendeplinite, dar au fost bazele evoluiilor urmtoare. De asemenea, revoluia a ajutat populaiilor celor trei principate s-i recunoasc unitatea lor de limb i a intereselor lor. Participarea Romniei la rzboiul din 1877-1878 i cucerirea independenei de stat a nsemnat egalitatea juridic cu toate statele suverane, avnd o adnc semnificaie moral pentru c a ridicat contiina naiunii romne libere i a permis realizarea n perspectiv, atunci cnd istoria a permis-o, a Marii Uniri de la 1918. Nu mai puin important a nsemnat eliberarea altor populaii balcanice de sub dominaia otoman, contribuind decisiv la evoluia acestora ca state moderne ntr-o epoc de afirmare a spiritului naional. n 1916 Romnia a intrat n Primul Rzboi Mondial, de partea Antantei. La sfritul rzboiului, Imperiile Austro-Ungar i Rus au disprut; corpurile reprezentative create n Transilvania, Basarabia i Bucovina au ales unirea cu Romnia, rezultnd Romnia Mare. n final, n 1940, Romnia a pierdut teritorii att n est ct i n vest: n iunie 1940, ca urmare a tratatului Germano - Sovietic (Ribbentrop - Molotov) dup ce a naintat un ultimatum Romniei, Uniunea Sovietic a anexat Basarabia, Bucovina de nord i inutul Hera. Dou treimi din Basarabia au fost combinate cu Transnistria (o mic parte din URSS), pentru a forma RSS Moldoveneasc. Bucovina de Nord, inutul Herei i sudul Basarabiei au fost oferite RSS Ucraineane. ntre 1941 i 1944, generalul Ion Antonescu conduce ara ca dictator militar ("Seful Statului"). Prin Dictatul de la Viena, Romnia este nevoit n august 1940 s cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei n schimbul garaniilor de securitate germano-italiene. De asemenea, prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940, au fost cedate Bulgariei, la insistenele lui Hitler, dou judee din sudul Dobrogei, Durostor i Caliacra (Cadrilaterul). Romnia a intrat n cel de-al doilea rzboi mondial de partea Axei n iunie 1941, cu scopul de a recupera teritoriile pierdute ctre URSS, lucru care iniial avea s fie realizat.

Urmare a situaiei de pe front, n februarie 1943 Marealul Antonescu i propune lui Mussolini ieirea concomitent din Ax a celor dou ri i trecerea lor de partea Aliailor. n acelai scop, n octombrie 1943 ncep la Lisabona negocieri secrete ale reprezentanilor Guvernului Antonescu cu reprezentani ai Aliailor, iar ulterior acestea se vor desfura la Cairo i Stockholm, pn n data de 22 august 1944. La 23 august 1944, Regele Mihai, cu sprijinul partidelor din opoziie i al unor reprezentani ai armatei, a pus capt dictaturii lui Antonescu i a trecut armata Romniei de partea Aliailor, fr semnarea unui acord prealabil cu acetia. Acest aspect avea s fie speculat i valorificat pe deplin de armata sovietic care, imediat a trecut la rzbunri i rfuieli dure fa de militarii romni ce s-au evideniat, sau doar simplu au participat anterior la luptele de pe frontul de est. La sfritul rzboiului, Regele Mihai I a fost decorat de Preedintele SUA - Harry S. Truman - cu Legiunea de Merit n cel mai nalt grad (Comandant ef) i de ctre Iosif V. Stalin cu ordinul sovietic "Victoria cu diamante", recunoscndu-se, n acest fel, meritul deosebit al contribuiei sale personale la victoria aliailor. La sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, nordul Transilvaniei a revenit Romniei, dar Bucovina de nord, Basarabia, inutul Hera i sudul Dobrogei (Cadrilaterul) au rmas cedate URSS i Bulgariei. La 30 decembrie 1947 a fost proclamat Republica Popular Romn, dup ce, n contextul ocuprii romniei de ctre armata sovietic, regele Mihai I a fost forat s abdice, stabilindu-se n Elveia, la Versoix. La nceputul anilor 1960, guvernul comunist romn a nceput s-i afirme o anumit independen fa de Uniunea Sovietic. Ceauescu a devenit preedintele Partidului Comunist Romn n 1965 i ef al Statului n 1967. Denunarea de ctre acesta a invaziei sovietice n Cehoslovacia din 1968 i o relaxare scurt n represiunea intern a ajutat la crearea unei imagini pozitive a dictatorului, att n vest, ct i acas. Sedui de politica strin independent a lui Ceauescu, liderii vestici au avut o poziie ambigu fa de un regim care a devenit la sfritul anilor 1970 foarte aspru, despotic i capricios. Creterea economic rapid antrenat de creditele externe a lsat loc ncet-ncet unei austeriti rstlmcite i represiunii politice severe.

Dup prbuirea comunismului n restul Europei de Est, spre sfritul verii lui 1989, un protest de la mijlocul lui decembrie din Timioara a crescut ntr-o revolt popular rspndit pe ntreg teritoriul rii contra regimului ceauist. Ion Iliescu a devenit preedinte pe 22 decembrie. Ceauescu a fost arestat imediat, i, dup un proces nscenat, a fost executat mpreun cu soia sa pe 25 decembrie, n ziua de Crciun. Alegerile parlamentare i prezideniale au avut loc pe 20 mai 1990. Concurnd cu Partidele Naional rnesc i Naional Liberal, Ion Iliescu, un fost activist comunist, a ctigat 85% din voturi. FSN a primit dou treimi din scaunele Parlamentului, a numit un profesor universitar, Petre Roman, ca prim-minstru i a nceput reformele pentru o pia liber. O nou Constituie democratic a fost proiectat de Parlament i adoptat dup un referendum popular. n alegerile naionale din 1992, Ion Iliescu i-a ctigat dreptul la un nou mandat, al doilea. Cu sprijin parlamentar de la partidele parlamentare naionaliste PUNR i PRM i fostul partid comunist PSM, a fost format un guvern tehnocrat n noiembrie 1992, sub primminstrul Nicolae Vcroiu, un economist. Guvernarea 1992-1996 a fost marcat de scandaloase privatizri i fraude din partea puterii politice de la acea vreme, care au dus practic la nnapoierea economica i stoparea progresului i a reformelor necesare la acel moment. Emil Constantinescu din coaliia electoral Convenia Democrat Romn (CDR) l-a nvins in 1996 pe preedintele Iliescu, dup un al doilea scrutin i l-a nlocuit la efia statului. Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru. Ciorbea a rmas n aceast funcie pn n martie 1998, cnd a fost nlocuit de Radu Vasile (PNCD) i mai trziu de Mugur Isrescu, dar n alegerile din 2000 Partidul Social Democrat (PSD) i Iliescu au ctigat din nou, al treilea mandat de presedinte - fortand constitutia, iar Adrian Nstase a fost numit prim-ministru. n aprilie 2004, Romnia devine membru NATO. n decembrie 2004, alegerile l-au dat nvingtor pe Traian Bsescu n funcia de Preedinte al rii, n fruntea unei coaliii formate din P.N.L. i P.D., alturi de U.D.M.R. i P.U.R. (ulterior Partidul Conservator), iar cu funcia de Prim-ministru al Guvernului Romniei, a fost desemnat Clin Popescu Triceanu. Partidul Conservator s-a retras ulterior de la guvernare.

La 1 ianuarie 2007, Romnia devine membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. n aprilie 2007, Partidul Democrat a fost scos de la guvernare, noul guvern Triceanu, din care fac parte doar minitri din partea P.N.L. i U.D.M.R., a depus jurmntul la 5 aprilie 2007, fiind sprijinit n Parlament de Partidul Naional Liberal, de Uniunea Democrat a Maghiarilor din Romnia, precum i de Partidul Social Democrat. n decembrie 2008, n urma alegerilor parlamentare, Prim-ministru al Guvernului Romniei a fost numit Emil Boc - Preedinte al Partidului DemocratLiberal - fiind desemnat o nou coaliie guvernamental, PD-L - PSD. Preedinte al Senatului Romniei a fost ales Mircea Geoan, Preedintele Partidului Social Democrat, nlocuit ulterior de Vasile Blaga, din partea Partidului Democrat-Liberal. Preedinte al Camerei Deputailor a fost aleas Roberta Anastase, din partea Partidului Democrat-Liberal. n urma alegerilor prezideniale, desfurate n decembrie 2009, Traian Bsescu i-a ctigat dreptul la al doilea mandat consecutiv de Preedinte al Romniei, dup cel obinut n decembrie 2004.

5. Realizati o analiza comparata a civilizatiei antice grecesti si romane.

Civilizatia antica greceasc


Au fost un popor de navigator; Pe litoralul Romniei de azi grecii au

Civilizatia roman
Au fost initial un popor de tarani simpli, care

si lucrau singuri ogorul; ntemeiat coloniile Histria, Tomis (Constanta), Calatis (Mangalia);
Grecii s-au asezat initial n sudul Peninsulei

Roma a fost ntemeiata de legendarii fii ai lupoaicei Remus si Romulus;


Virtutile vechilor latini erau: vitejia, curajul,

Balcanice si pe litoralul Asiei Mici. Ei au ntemeiat mai multe orase (polisuri): Atena,

harnicia, cinstea, spiritul patriotic si dragostea fata de Roma.

Sparta, Corint, Milet, Efes, Teba,etc; Regele Macedoniei Alexandru cel Mare a condus lumea greaca, mpotriva Imperiului Persan, pe care a reusit sa l cucereasca. Prin intermediul cuceririlor lui Alexandru cultura greaca s-a raspndit n ntregul Orient;
Conducatori: Dracon, Solon, Clistene si

Regimul de guvernare al Romei a evoluat de

la regat, la republica si imperiu;


Conducatori: Cezar, Octavian August, Traian,

Theodosius, Romulus Augustus


n timpul imperiului Roma a ajuns la maxima

Pericle, Alexandru cel Mare; Grecii au dominat Marea Mediterana si Marea Neagra pe care o numeau Pontul Euxin, au avut victorii la Maraton, Salamina si Plateea, au cucerit Imperiul Persan Alaturi de stiinte grecii au dezvoltat si artele. Statuile, monumentele si templele elenilor antici sunt reprezentative pentru patrimoniul universal al omenirii.

extindere teritoriala ocupnd teritorii n Europa, Asia si Africa. Romanii au luat n stapnire toate teitorile litorale din jurul Marii Mediterane, au cucerit mai multe teritorii printre care si Dacia; Principala mostenire a Romei antice este reprezentata de popoarele si limbile romanice: romna, italiana, franceza, portugheza, spaniola. ncepnd din secolul III d.Hr. Roma a fost atacata de popoarele migratoare: vizigotii, ostrogotii, hunii,vandalii, etc. Aceste atacuri au provocat decaderea Imperiului Roman aflat n criza economica si sociala

6. a. Explicati motivele pentru care Avram Iancu este considerat un simbol al luptei

nationale a romnilor din Transilvania. b. Prezentati aspectele noitoare pentru statul romn, aduse de reformele lui Al.I. Cuza si Carol I. c. Expuneti motivele pentru care Regina Maria si Ecaterina Teodoroiu reprezinta figuri eroice emblematice pentru istoria romnilor.

a.

Avram Iancu a fost un avocat transilvnean i revoluionar romn paoptist, care

a jucat un rol important n Revoluia de la 1848 din Transilvania. A fost conductorul de fapt al rii Moilor n anul 1849, comandnd armata romnilor transilvneni, n alian cu armata austriac, mpotriva trupelor revoluionare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.
n preajma izbucnirii revoluiei fcea parte dintre fruntaii intelectualitii romneti transilvnene, lupttoare pentru emancipare social i naional de sub unguri i imperialii austrieci. A fost unul dintre iniiatorii i organizatorii adunrilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai i 15-23 septembrie 1848 i conductorul cetelor narmate de rani i de mineri din Munii Apuseni, n rndurile crora i-a ctigat o mare popularitate. Avram Iancu a devenit conductorul otilor rneti romne contra revoluiei maghiare n Transilvania, care urmrea aici anexarea ei. n fruntea acestei oti i n colaborare cu autoritile militare austriece a organizat aprarea n Munii Apuseni i a respins numeroasele atacuri ale trupelor revoluionare maghiare trimise de guvernul revoluionar ungar (Comitetul maghiar de aprare a rii (Orszgos Honvdelmi Bizottsg)), superioare ca numr i ca armament, ctigndu-i renumele de "craiul munilor".

b.

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite i al statului

naional Romnia. A participat activ la micarea revoluionar de la 1848 din Moldova i la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 i al rii Romneti, nfptuindu-se astfel unirea celor doua ri romne. Devenit domnitor, Cuza a dus o susinut activitate politic i diplomatic pentru recunoaterea unirii de ctre puterea suzeran i puterile garante i apoi pentru desvrirea unirii Principatelor Romne pe calea nfptuirii unitii constituionale i administrative, care s-a realizat n ianuarie 1862, cnd Moldova i ara Romneasc au format un stat unitar, adoptnd oficial, n 1862, numele de Romnia, cu capitala la Bucureti, cu o singur adunare i un singur guvern. Dup realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i colaboratorul su cel mai apropiat, Mihail Koglniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Romniei), iniiaz importante reforme interne: secularizarea averilor mnstireti (1863), reforma agrar (1864), reforma nvmntului (1864) .a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al rii.[12]

ntmpinnd rezisten din partea guvernului i a Adunrii Legiuitoare, alctuite din reprezentani ai boierimii i ai marii burghezii, precum i a bisericii, n nfptuirea unor reforme, Cuza formeaz, n 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Koglniceanu, care realizeaz secularizarea averilor mnstireti (decembrie 1863) i dizolv Adunarea Legiuitoare (2 mai 1864). n timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil i Codul penal de inspiraie francez, legea pentru obligativitatea nvmntului primar i au fost nfiinate primele universiti din ar, respectiv cea de la Iai (1860), care azi i poart numele, i cea de la Bucureti (1864). Tot n aceast perioad a fost organizat i armata naional. Majestatea Sa Carol I, Rege al Romniei, a fost domnitorul, apoi regele Romniei, care a condus Principatele Romne i, apoi Romnia, dup abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Romne, iar ntre 1879 i 1914 a fost protector i preedinte de onoare al aceleiai instituii. n cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lung domnie din istoria statelor romneti), Carol I a obinut independena rii, creia i-a i crescut imens prestigiul, a redresat economia i a pus bazele unei dinastii. Dup rzboiul ruso-turc, Romnia a ctigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunre, ntre Feteti i Cernavod, care s lege noua provincie de restul rii. Imediat dup sosirea n ar, parlamentul Romniei a adoptat la 29 iunie 1866 prima constituie a rii, una dintre cele mai avansate constituii ale timpului, aceasta fiind inspirat din constituia Belgiei, care dobndise independena din 1831. Aceasta a permis dezvoltarea i modernizarea rii. S-a decis ca aceasta s ignore dependena curent a rii de Imperiul Otoman (n practic acest fapt a fost transpus n omiterea constituionalizrii obligaiilor fa de Poart), aciunea care s-a constituit ntr-un prim pas spre independen.

c.

Majestatea Sa Maria, Regin a Romniei, Principes a Romaniei, consoarta

regelui Ferdinand (nepotul regelui carol I) cu care s-a logodit la varsta de 16 ani si regin a Romniei. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Este mama regelui Carol al II-lea.

Ea a pledat pentru cauza romnilor, reamintindu-le aliailor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Romne. Serviciul adus Romniei de regina Maria a fost crucial, dei puin neles. Cnd negociatorul ef al delegaiei romneti, primul ministru Brtianu, a nceput s piard teren, regele a rugat-o pe regin s intervin, iar aceasta a plecat ntr-o misiune neoficial la Paris i la Londra. A rezultat astfel Romnia Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei i Munteniei. Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand pn la moartea acestuia n 1927. n momentul n care fiul su a motenit tronul, el a izolat-o complet pe regin, care s-a retras din viaa public pn la moartea ei, n 1938. Ecaterina Teodoroiu (numele ei adevrat fiind Ctlina Toderiu) s-a nscut pe 14 ianuarie 1894, satul Vdeni, astzi cartier n componena municipiului Trgu-Jiu i a decedat pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent romn care a czut n Btlia de la Mreti din timpul Primului Rzboi Mondial. Imediat ce Romnia a intrat n Primul Rzboi Mondial, Ecaterina particip pe front ca sor medical. Dup moartea fratelui ei, Nicolae, czut pe front, Ecaterina decide c trebuie s slujeasc ara n locul lui. n 10 octombrie 1916 a avut loc prima btlie de la Jiu. Trupele Armatei I Romne, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternic ofensiv inamic, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost n primele linii. Satisfaciile i durerile se succed n contextul situaiilor dramatice de pe front, agravate n iarna anului 1917 de epidemia de tifos exantematic. Ecaterina este rspltit pentru curaj cu diferite distincii militare i ridicat la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton de infanterie. Era un bun conductor de lupt. Toat lumea o iubea i o respecta. Odat, cnd a czut prizonier, Ecaterina era pzit de un sergent neam. n drumul spre comandamentul german, vznd ca nu reuete s-l conving s-i dea drumul, Ecaterina s-a aplecat cu un gest fulgertor, a luat revolverul unui osta mort i l-a ndreptat ctre sergentul neam. Luat prin surprindere, el a

predat arma i a ridicat minile, iar Ecaterina l-a capturat i l-a dus la comandamentul trupelor romane, ca prizonier. La 22 august 1917 a avut loc btlia de la Varnia i Muncelu. Aciunea ofensiv a armatei germano-austro-ungare este oprit de Armata Romn cu pierderi grele. n cursul acestei btlii, Ecaterina Teodoroiu a czut eroic, n fruntea plutonului pe care l comanda ca sublocotenent. A fost mpucat n piept. Ultimele ei cuvinte au fost: nainte biei, suntei cu mine! A fost nmormntat n satul Poieni, comuna Fitioneti, judeul Vrancea. Osemintele sale au fost strmutate n iunie 1921 la Tg. Jiu n mormntul monument din centrul oraului.

7. a. Realizati un clasament simbolic al personalitatilor din istoria romnilor, argumentnd ierarhizarea. b. Realizati o comparatie ntre Alexandru cel Mare si Carol cel Mare, din perspectiva realizarilor avute si a consecintelor acestora pentru evolutia omenirii. Argumentati ideea conform careia personalitatile istorice au influentat evolutia omenirii.

a.

Aceasta este o list a efilor de Stat ai Romniei ncepnd cu anul 1859 i pn n

prezent. Lista prezint efii de stat, regii, domnitorii sau organul de stat care s-a aflat la conducerea Romniei.

Alexandru Ioan Cuza - 24 ianuarie 1859 - 11 februarie 1866 - Domnitorul Principatelor Romne Unite/Domnitorul Romniei (ncepnd cu ianuarie 1862) Locotenen Domneasc - 11 februarie 1866 - 10 mai 1866 formata din: Lascr Catargiu, Nicolae Golescu si Nicolae Haralambie Carol I de Hohenzollern - 10 mai 1866 - 27 septembrie 1914 - Domnitorul Romniei

Ferdinand I de Hohenzollern - 27 septembrie 1914 - 20 iulie 1927 - Regele Romniei Mihai I de Hohenzollern (minor) - 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930 - Prinul Nicolae, Patriarhul Miron Cristea, Constantin Sreanu, Preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie Carol al II-lea de Hohenzollern - 8 iunie 1930 - 6 septembrie 1940 - Regele Romniei Mihai I de Hohenzollern - 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947 - Regele Romniei Constantin Ion Parhon - 30 decembrie 1947 - 12 iunie 1952 - Preedintele Prezidiului Marii Adunri Naionale Petru Groza - 12 iunie 1952 - 7 ianuarie 1958 - Preedintele Prezidiului Marii Adunri Naionale Ion Gheorghe Maurer - 11 ianuarie 1958 - 21 martie 1961 - Preedintele Prezidiului Marii Adunri Naionale Gheorghe Gheorghiu-Dej - 21 martie 1961 - 19 martie 1965 - Preedintele Consiliului de Stat Chivu Stoica - 24 martie 1965 - 9 decembrie 1967 - Preedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauescu - 9 decembrie 1967 - 22 decembrie 1989 - Preedintele Republicii Socialiste Romnia Ion Iliescu - 22 decembrie 1989 - 17 noiembrie 1996 - Preedintele Romniei Emil Constantinescu - 17 noiembrie 1996 - 10 decembrie 2000 Preedintele Romniei Ion Iliescu - 10 decembrie 2000 - 20 decembrie 2004 - Preedintele Romniei Traian Bsescu - 21 decembrie 2004 present - Preedintele Romniei

b. Alexandru cel Mare conductori militari din istorie. Cuceririle moarte, i Carol cel Mare fondator al Imperiului

-A fost unul dintre primii mari strategi i -A fost rege al francilor din 768 pn la

sale spectaculoase i-au fcut pe greci stpni ai Orientului Apropiat. La moartea sa, la vrsta de 33 de ani, Alexandru era stpnul celui mai mare imperiu cucerit vreodat. Alexandru a contribuit substanial la rspndirea culturii elene n ntreaga lume.

Carolingian. n timpul domniei sale a cucerit Italia. Carol cel Mare face parte din dinastia Carolingian, i este vzut uneori ca printele fondator att al Franei ct i al Germaniei, i de unii istoriografi ca printe al Europei. A fost primul conductor al unui imperiu n Europa occidental de la prbuirea -Alexandru a fost proclamat rege al Imperiului Roman cu capitala la Roma. Macedoniei de ctre armata macedonean i principalii nobili macedoneni. n acel - La moartea tatlui su Pepin cel Scurt n moment avea vrsta de numai 20 de ani. anul 768, Carol cel Mare mparte tronul cu fratele su Carloman, care moare n - Revoltele din oraele greceti fceau ca anul 771. Carol va domni singur asupra Liga de la Corint s se afle n pragul francilor. destrmrii. Dar Alexandru, care beneficia de mai multe resurse, a recucerit Tracia i - In anul 772 ncep rzboaiele cu saxonii s-a ndreptat spre Teba, distrugnd complet care dureaz timp de 32 de ani. Scopul acestor rzboaie era convertirea la orasul. catolicism i alipirea de Imperiul Franc a - Dup ce a lsat supravegherea Greciei n teritoriului saxonilor care triau ntre seama lui Antipatros, Alexandru s-a Marea Nordului i Munii Harz respectiv ndreptat mpreun cu contigentele cele ntre Elba i Rin. mai sigure ale armatei sale spre Asia (335 .Hr.). - Carol nfrnge oastea lui Desiderius, proclamndu-se n Pavia ca rege al -Lupta de pe malul rului Granicos, n mai longobarzilor, recunoscnd suveranitatea 334 .Hr. s-a ncheiat cu victoria papei iar teritoriul din jurul Romei macedonenilor. (Patrimonium Petri) ca stat de sine - n timpul iernii 334-333 .Hr. Alexandru stttor sub conducerea papal. a cucerit cetile Lycia, Pamfilia i Pisidia, n sudul Asiei Mici, ncredinnd guvernarea acestora prietenului su Nearchos. De aici Alexandru s-a ndreaptat spre interiorul regiunii i a ocupat capitala Frigiei - oraul Gordion. - Expediia contra maurilor s-a pornit pentru a acorda sprijinul cerut de emirul din Saragossa contra emirului Abd arRahman I din Cordoba (756 - 788).

- In vara anului 800 Carol pornete spre Roma, la 23 decembrie n faa porilor - Odat ajuns n Tars, Alexandru l Romei trebuie s depun un jurmnt de cucerete. puritate sufleteasc, care urma s-l apere de nvinuirile nobililor. In ziua de -Strategia initiala a lui Alexandru a fost sa Crciun anul 800 va fi ncoronat de pap se indrepte spre sud, sa ocupe orasele cu un ca mprat al Sftului Imperiu Roman comert infloritor din Fenicia si sa distruga flota inamica. - Urmeaz ocuparea Boemiei (805 -806) de ctre franci. n anul 845 sunt n -In 332 i.Hr., Alexandru ocupat Egiptul, Regensburg botezai 14 duci din Boemia atunci provincie persona unde a fost n timpul lui Ludovic Piosul nepotul lui

incoronat faraon.

Carol n timpul cruia imperiul s-a dezbinat prin Tratatul de la Verdun, n -Lupta decisiva a avut loc la 843, Boemia devenind mrul discordiei Guagamela(Arabela), Alexandru a castigat pentru francii din est, din anul 862 devine inca o data. Marele oras Babylon a fost i Ungaria nesigur. ocupat, iar capitala persana, Persepolis a fost jefuita si incendiata. - Nicefor I (802 - 811) mpratul bizantin (Basileus) refuz s recunoasc titlul de -Alexandru si-a condus armata prin Hindu mprat a lui Carol cel Mare. Conflictele Kush si in valea Indus ( Pakistanul de azi). se agraveaz cnd Carol pretinde i apoi Macedonienii l-au invins pe regele Porus trateaz Dalmaia i Veneia ca teritorii (326 i.Hr.), Alexandru intentionand sa ale sale. Nicefor rspunde printr-o ajunga in India care a opus rezistenta , iar blocad maritim a Veneiei, fiul lui Alexandru intors din drum . Carol Pepin regele Italiei ocup Veneia, -Alexandru a murit brusc , in 323 i.Hr. Inca lucru care-l determin pe mpratul bizantin s nceap tratativele. nu implinise 33 de ani. -Imperiul a fost impartit intre generalii sai, iar limba si cultura greaca s-a pastrat doar in orasele fostului imperiu. De-a lungul perioadei romane si mult timp dupa aceea Estul avea sa apartina grecilor. Alexandru a fost considerat, atat in istorie cat si in folclor ca cel mai mare cuceritor tanar . - Suferea de pleurezie i a avut ambiia personal s nu mnnce nimic, deoarece credea c se va vindeca prin post negru. Cnd i-a simit sfritul aproape, l-a chemat lng el pe Louis cel Pios, rege al Aquitaniei, singurul dintre fii si legitimi care rmsese n via, i l-a desemnat succesor. Charlemagne s-a sfrit din via pe data de 28.01.814.

8. Elaborati un ghid al localitatii natale n care sa prezentati evolutia istorica, aspectele etnice si demografice, institutile culturale sau religioase, perspectivele de dezvoltare economica si sociala. Realizati o comparatie ntre orasul antic (sau medieval) si orasul actual, din punct de vedere al aspectelor demografice, politice, economice, culturale si religioase. Tinutul Buzaului este o parte integranta a Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura si nu a facut niciodata exceptie de la regula generala de a oferi prietenului ospitalitate, dar mai ales conditii de viata, inca din timpurile cele mai vechi. Asezarile-satele intemeiate pe cursul raului Buzau, de pe teritoriul actual al Nehoiului sunt rezultatul miscarii populatiei vecine din satele intemeiate mai spre sud, precum si a populatiei romanesti din sudul si sud-estul Transilvaniei, teritoriu care in secolele XI-XIII a intrat sub stapanirea regilor maghiari.

In formarea satelor de pe cursul superior al Buzaului, trebuie sa vedem pastorii din Ardeal, care isi coborau toamna turmele lor prin Valea Buzaului, apoi la Nehoiasu si Paltineni, spre Lunca Dunarii, pentru ca primavara sa le urce din nou in Muntii Buzaului, unde erau pasuni intinse si manoase. Spre a intelege mai bine modul in care au fost intemeiate satele localitatii Nehoiu si felul in care au evoluat, trebuie sa analizam modul cum erau dispuse mosiile mosnenilor. Desi erau intinse, suprafetele mosiilor mosnenesti nu detineau prea mult teren agricol; cea mai mare parte a mosiei o formau padurile. Pentru a face loc pasunilor si fanetelor, satenii au inlaturat padurea cu ajutorul toporului, fierastraului si focului dovada faptul ca si astazi se pastreaza denumiri cum sunt: Arsele, Parlitura, Jaristea si Laz si astfel erau largite suprafetele de pasune si faneata pe pantele muntilor, pe vaile paraielor si izvoarelor. Se pot considera ca sate vechi Mlajet si Paltineni, din care s-au desprins satele Valea Nehoiului, Nehoiasu si satele comunei Siriu, care i-au apartinut pana in anul 1930, an in care a fost infiintata comuna. Se desprinde concluzia ca daca actuala localitate Nehoiu are o vechime de mai putin de un secol, in schimb satele care apartin localitatii, in urma unei noi impartiri administrative (din 1968), sunt mult mai vechi. Inceputul secolului nostru aduce schimbari importante atat in aspectul satelor, dar mai ales in randul locuitorilor. Schimbarile se vor produce dupa 1910, 1 iulie, cand este pusa in functiune fabrica de cherestea Goetz; despre activitatea economica a fabricii Goetz ne vom referi intr-un alt capitol, la viata economica. Un moment de mare importanta in evolutia localitatii Nehoiu il reprezinta terminarea constructiei caii ferate Buzau-Nehoiasu, in anul 1908 si punerea ei in functiune la 1 ianuarie 1909. Calea ferata va deservi atat Societatea Goetz, dar va aduce multe servicii locuitorilor din Nehoiu si tuturor satelor de pe Valea Nehoiului si Buzaului, aflate in apropierea sa. Daca in perioada 1910-1914 Nehoiu se prezenta sub forma unei colonii cu locuintele muncitorilor si functionarilor specialisti, construite din caramida, pe temelii de piatra, cu parter si mansarda pentru functionarii si specialistii fabricii ( pentru muncitori se construisera baraci din

lemn), in apropierea carora infloreau locuintele autohtonilor, care treptat, dupa 1918, si pana la a doua conflagratie mondiala, vor impresura colonia: in felul acesta s-au pus bazele comunei Nehoiu mai intai, apoi pitorescului oras. Nehoiu, asezarea poate cea mai pitoreasca azi de pe Valea Buzaului, se afla intr-o mica depresiune formata de confluenta a doua rauri Buzau si Basca Rozilei cu apele limpezi si bine strajuite de culmi muntoase si frumos impadurite, cu poieni de un verde crud. Sub raport economice-geografic, localitatea are o pozitie favorabila dezvoltarii economiei, fiind situata pe cai de comunicatie importante, DN 10 Buzau-Brasov In ceea ce priveste evolutia demografica a satelor din zona de munte a Buzaului, nu avem date sigure, iar cele intalnite in documentele cercetate nu prezinta incredere sau sunt nesemnificative. In sec.VIII sunt semnalati si primii boieri in zona localitatii Nehoiu in satul Paltineni familia fratilor Paltineanu, Mihai Moise si Ionita a caror stapanire se intindea pe vremea tatalui lor Ion, de al Patarlagele, pe malul raului Buzau, pana la granita cu Transilvania, in munti, la vama. La inceputul sec. al XIX-lea, in anul 1818, D. Fotino un bun cunoscator al judetelor Saac, Sacuieni, Buzau si Prahova referitor la populatie spune: ca era foarte numeroasa si insumeaza 10 892 familii, judetul Saacului , Prahova avea 7 681 familii, iar Buzaul 5 532 familii. In ceea ce priveste evolutia demografica a satelor din judetul Saac, Plaiul Buzaului, doamna Ecaterina Zaharescu prezinta date statistice precise cu numarul de familii din satele: Mlajet 62 familii, Stanila 62 familii, Nehoiu 110 familii, Nehoiasu 110 familii, Basca Rozilei 83 familii . Se observa din datele prezentate ca populatia satelor din zona orasului Nehoiu de azi, este numeroasa, dar nerepartizata in mod uniform pe sate. Recensamantul din 1912 modifica substantial numarul populatiei zonei Nehoiu: se observa o crestere lenta in satele din apropiere in medie cu 110-115 locuitori, iar pentru Nehoiu se inregistreaza 1 837 locuitori, din care trebuie scazuti angajatii societatii Goetz, peste 550 la numar, specialisti si functionari adusi din Austro Ungaria Recensamantul din 1950 consemna: 1 068 locuitori in Nehoiu, 1 475 locuitori in Nehoiasu, 1773 in Mlajet, Paltineni- 1375 locuitori.

Treptat, dupa 1980, in localitatea Nehoiu s-au construit o serie de obiective industriale de interes judetean si national, cum sunt: Fabrica de mobila, Fabrica de tricotaje, Barajul Siriu, lucrarile de amenajare a raului Buzau, Basca Mare si Basca Mica, centrala hidroelectrica Nehoiasu; acestea au atras o insemnata forta de munca, ceea ce a determinat ca o parte din localnici sa se reintoarca in localitatile lor, dar in zona Nehoiului si Siriului, populatia a crescut si datorita stabilirii angajatilor de la baraj, sau angajarii lor in celelalte intreprinderi. Sporul vertiginos al populatiei localitatii Nehoiu, in perioada 1977-1990 este reliefat de recensamantul din 7-14 ianuarie 1991. Populatia a crescut cu peste 4000 de locuitori, ajungandu-se la 12 960 locuitori. In aceasta epoca a robotilor si calculatoarelor, la curbura Carpatilor, obiceiurile calendaristice prezente in forme traditionale, mai ales la generatia vastnica, ocupa un loc important in viata locuitorilor din zona. Pline de farmec si de vraja, raman insa sarbatorile de iarna care incep in ajunul Craciunului (24 decembrie) si se termina la 7 ianuarie. Batranii isi amintesc cu nostalgie de copilarie si prima tinerete cand aceste sarbatori antrenau locuitorii de la mic la mare. Astfel, in seara din ajunul nasterii Domnului, grupuri de 10 15 copii apropiati ca varsta, se pregateau pentru mersul cu colindul. Pe la cantatul cocosilor porneau de acasa insotiti de parintele unui copil si cand se lumina de ziua erau in cealalta parte a satului de unde incepeau colindul. Bateau la fiecare poarta, adresand interogatia: Ne lasati in casa?. Gazdele ii invitau in casa si le dadeau nuci, mere, covrigi, iar ei cantau Buna dimineata la mos ajun. In zilele ce urmau se pregateau pentru Sarbatoarea Anului Nou. In acest sens se uneau doi cate doi (de obicei dupa gradul de rudenie) si impodobeau o sorcova (o nuia de gutui impodobita cu ciucuri de lana de diferite culori). Unul purta sorcova, iar celalalt un clopotel numit pluguletul. In ajunul Anului Nou, porneau prin sat la colindat. La fereastra gazdei cantau: Sus la poarta cerului, Adam daca a gresit, O vai lumea-nselatoare, primind bani de la gazde. In satele de munte din zona localitatii Nehoiu, in evul mediu, locuitorii erau dulgheri, tamplari, zidari, olari, varari, fantanari, apoi morari, brutari, pescari, dupa aceea tabacari, postavari, darstari, croitori, cizmari si fierari.

Ocupatiile de baza ale locuitorilor satelor de munte sunt legate de constructii, alimentatie etc. Ca specific local se prelucra laptele de oaie, iar branza si cascavalul de Siriu si de Penteleu erau produsele cele mai apreciate pe piata interna, dar si in strainatate. In 1970, profesorul Georgian Pamfil scrie ca secretul fabricarii cascavalului il cunosteau numai doua familii de baci din satul Paltinisu - Gura-Teghii, St. R. Coticiu si I. Neagu Leonte , dupa moartea acestora in anul 1940, secretul acestui produs s-a pierdut, de aceea cascavalul preparat in zilele noastre nu mai are gustul celui de odinioara. Lana obtinuta in cantitati apreciabile, era prelucrata pe plan local si in general in gospodaria fiecarei familii. Pieile animale au constituit materie prima pentru un mestesug foarte raspandit si de aleasa maiestrie: cojocaria. In satele care se constituiau in sec. al XVIII-lea in zona Nehoiului, treptat luau fiinta si livezile de pomi fructiferi- pruni, mar, par, gutui, nuci, iar in satele din imprejurimea Nehoiului apar instalatii pentru prepararea tuicii. Deschiderea drumului Buzaului cu Brasovul, pietruirea si largirea sa dupa 1853 a contribuit la largirea legaturilor comerciale. In deceniul intai al sec. XX, s-a inceput construirea fabricii de cherestea din Nehoiu si a caii ferate Buzau-Nehoiasu, s-au produs atunci mari transformari: locuitorii isi diversifica ocupatiile In centrul Nehoiului se afla Casa de Cultura, o cladire destul de noua, dotata cu sali de spectacole, de sport si biblioteca, care asigura necesarul populatiei. Aici se sustin o serie de manifestari cu elevii si se sarbatoresc anumite zile festive: 1 Iunie, 8 Martie etc. In apropierea scolii din orasul Nehoiu functioneaza Clubul elevilor, sub indrumarea unor profesori bine pregatiti, unde elevii merg cu placere pentru a desfasura cursuri de Calculatoare, Dans modern, Pictura, Lectura, Dansuri populare si Teatru. Pe teritoriul orasului Nehoiu exista 19 asezaminte religioase, grupate dupa cultul religios astfel: o catedrala ortodoxa, 12 biserici ortodoxe, o biserica romano-catolica, 3 biserici evangheliste, o biserica baptista, o biserica adventista.

9. Aratati cum ati folosi ct mai eficient conversatia n cadrul orelor de istorie.

Constituie una dintre metodele principale de identificare a activitatii elevilor. Metoda a evoluat spre forme din ce n ce mai active si mai eficiente. De la o metoda care viza cu precadere exersarea memoriei, prin ntrebari formulate de profesor, la care elevii raspundeau prin dirijarea

excesiva a acesteia, la o metoda n care profesorul ntreaba si este ntrebat, dirijeaza cu suplete conversatia, stimuleaza dezbaterea si confruntarea de idei, antreneaza elevii la un schimb de informatii si la exprimarea unor opinii personale. Se recomanda evitarea ntrebarilor cu functie reproductiva, care se adreseaza n special memoriei si se recomanda utilizarea acelor ntrebari care conduc elevii la actiune, la efectuarea diferitelor operatii intelectuale. n nvatarea istoriei, conversatia are valoare formativa deosebita deoarece ea dezvolta att memoria, imaginatia, gndirea istorica a elevilor ct si afectivitatea acestora. Cu ajutorul conversatiei, elevii trec mai usor la retinerea faptelor, la ntelegerea stiintifica a dezvoltarii societatii omenesti. Nu poate fi utilizata n nsusirea unor fapte, evenimente, procese istorice, date necunoscute de elevi. Numai dupa ce elevii cunosc evenimentul istoric dat, profesorul i va solicita prin ntrebari, sa-l prelucreze, sa-l analizeze, sa-i stabileasca relatiile si cauzele care l-au generat sa-l integreze n sistemul caruia i este subordonat si sa-i aprecieze valoarea. Profesorul poate utiliza att conversatia euristica ct si conversatia de consolidare, sistematizare si verificare a cunostintelor de istorie. Conversatia euristica confera istoriei un caracter afectiv si eficient. Aceasta investigatie consta dintr-o succesiune de ntrebari care, prin valorificarea cunostintelor dobndite de elevi anterior, stimuleaza gndirea acestora n sesizarea notelor caracteristice si comune unui grup de fenomene istorice. Prin nlantuirea ntrebarilor, profesorul va putea dirija gndirea elevilor de la cunoasterea evenimentului n fiecare etapa a dezvoltarii sale, la ntelegerea cauzelor si a importantei lui si, treptat, la ntelegerea lui n categoria de fenomene istorice din care face parte. Eficacitatea metodei conversatiei necesita conceperea si respectarea unor conditii n primul rnd ale dialogului adica ale ntrebarilor si raspunsurilor.

Conditii pentru ntrebari:

formularea dupa caz a tipului celui mai potrivit de ntrebari: retorice, de gndire, repetitive, nchise, deschise, nlantuite, suplimentare; sa se refere la materia predata, sa fie clare, concise din punct de vedere stiintific; sa stimuleze gndirea, spiritul critic si creativitatea elevilor; sa fie formulate n forme schimbate, variate; sa fie complete, cuprinzatoare, complexe, fara a fi duble sau triple; sa nu duca la raspunsuri monosilabice; sa se adreseze ntregului grup de elevi s apoi sa se fixeze pe cel care sa dea raspunsul n cazul activitatilor didactice; sa nu se puna ntrebari viclene, cursa, voit gresite, care pot induce n eroare elevii; sa se puna ntrebari suplimentare; sa se formeze la elevi capacitatea de a formula ntrebari; Adresarea acestor tipuri de ntrebari presupune si anumite exigente n ceea ce priveste felul

n care trebuie acceptate raspunsurile. n primul rnd:


cel care raspunde trebuie sa vorbeasca pna si epuizeaza lantul cunostintelor; sa stimuleze gndirea, spiritul critic, creativitatea; sa formuleze ntrebari ntr-o varietate de forme, sa se foloseasca ntrebari ajutatoare, sa fie complete, sa fie date individual si nu n cor de catre toata clasa; profesorul trebuie sa dea dovada de ntelegere, de rabdare, tact pedagogic;

10. Argumentati ce metode ati folosi n evaluarea la disciplina istorie.

Evaluarea trebuie conceputa nu numai ca un control al cunostintelor sau ca mijloc de masurare obiectiva, ci ca o cale de perfectionare, ce presupune o strategie globala asupra formarii si o etapa supraadaugata ori suprapusa procesului de invatare. Constituie un act integrat activitatii pedagogice. Evaluarea constituie o ocazie de validare a justetii secventelor educative, a comportamentului procesului didactic si un mijloc de delimitare, fixare si interventie asupra continuturilor si obiectivelor educatiei. Clasa a IV-a, prima etapa a antrenamentului pentru formarea unor capacitati si aptitudini legate de domeniul umanist, in general, si istoric in special. Rolul invatatorului in predarea istoriei este determinant pentru organizarea activitatii elevilor astfel incat acestia sa dobandeasca nu numai cunostinte de moment, dar si deprinderi de munca, de investigare, de studiu folositoare pentru tot restul vietii. Deci si prin evaluarea cunostintelor se realizeaza obiectivele predarii istoriei la clasa a IV-a. Metoda de evaluare este calea prin care profesorul ofer posibilitatea elevului s demonstreze nivelul de cunotinte nsuit, diferite capacitti, deprinderi i abilitti formate, utiliznd o diversitate de instrumente adecvate obiectivelor de evaluare propuse. Exist dou categorii de metode de evaluare: metode traditionale; metode alternative sau complementare; Metodele de evaluare traditionale sunt: probe orale;

probe scrise; probe practice; Metodele de evaluare complementare sau alternative sunt:
observarea sistematic a activittii si comportamentului elevilor ( fisa de

evaluare, scara de clasificare, lista de control / evaluare );

investigatia; proiectul; portofoliul; autoevaluarea;

Dupa parerea mea cea mai eficienta si mai complexa dintre toate metodele de evaluare este: Metoda de evaluare oral este foarte rspndit n sistemul romnesc de nvtmnt si const ntr-o conversatie profesor-elev. Conversatia poate fi individual, frontal sau mixt. Principalele avantaje ale acestei metode sunt: se realizeaz o comunicare deplin ntre profesor si elevi iar feed-back-ul este mult mai rapid; este favorizat dezvoltarea capacittilor de exprimare ale elevilor si formarea deprinderii de a vorbi liber n fata celorlalti; permite elevilor s-si evidentieze trsturile de personalitate; elevii pot fi ajutati de ctre profesor prin ntrebri suplimentare; elevii nechestionati si pot verifica si ei cunostintele, intervenind cu completri si aprecieri, atunci cnd este cazul;

11. Realizati un ciorchine pe baza textului referitor la Alexandru Macedon.

ALEXAND RU MACEDO N

Unul dintrei cei mai mari generali si cuceritori din istorie a cucerit Imperiul Persan ntre anii 336323 .Hr

regele Macedoniei la numai 19 ani

a condus razbunarea lumii grecesti mpotriva a ridicat peste 20 de orase care i purtau numele Imperiului Persan

A fost eroul grecilor Alexandru a devenit mparat al grecilor si persanilor

S-a nascut cultura elenistica

Alexandru a manifestat toleranta fata de populatile cucerite

La 33 de ani Alexandru a murit rapus de febra asiatica

Alexandru a manifestat toleranta Invazia asupra fata de Asiei s-a oprit n populatile India

Prin Imperiul lui Alexandru limba, cultura, religia si modul de viata grecesc s-au raspndit n Orient