Sunteți pe pagina 1din 309

1'-

~~~~

~ --~--

---

-~~-

UNIVERSITATEA

DIN BUCUPJ:STI ,

FACULTATEA DE DREPT

\..I

TEZA DE DOCTORAT
CURTEA PENALA INTERNATIONALA. ,

CONDucATOR STIINTIFIC: Prof. univ. dr. ADRlAN NASTASE

DOCTORAND:
Leet. Univ. VICTOR PONTA

Bucu rest;
2003

Motto "Omenirea nu mai poate accepta paradoxul co responsabilitatea penala sa fie


Cll

atdt mai slabii, cu cat autorul

crimei este mai puternic, iar crimele sale sunt mai grave. "

Robert Jackson, Procuror al Tribunalului


'.;1

de la N urenberg

r-'

PREFAT4

PREFATA , ..
Ideea de justitie penala international a este relativ recenta, in special raportata la ansamblul masacre.
.

Dreptului
! ."

International
,

Public. Omenirea
L.,.,

a cunoscut

din totdeauna sa

atrocitati.

crime in masa. cruzimi juridice de pedepsire universals

inimaainabile.

rara ca societatea

gaseasca instrumentele tara ca mentalitatea conducatorilor Invingatorii pedepsirea


{I;.!

a eel or vinovati de asemenea fapte si macar posibilitatea sanctionarii cnme.

sa imagineze ~i organizau

politici

care initiau

in realitate

respectivele actiunile,

aveau intotdeauna invinsilor

posibilitatea

de a-si justifica

iar pentru unui act

rareori s-a considerat

necesara invocarea pretextului

de justitie, dreptul fortei superioare fiind mai mult decat suficient. Este evident ca considerata suveranitatea manifesta
0

justitie cu caracter international

a fost ~i este In continuare -

ca afectand una din principalele nationals,

institutii ale Dreptului International


0

iar din acest considerent statele au dat dovada de

reticenta

Ia orice stirbire a respectivului si influentele unei justitii

atribut. Mai mult, sunt incontestabile internationale pe planul politic ~i social dictate de

reverberatiile

intern, ca ~i abordarile interesele


{;

diferite

ale aceluiasi

tip de fapte, abordari sau mentalitati colective.

diferite

ale fiecarei

tari, ideologii,

eel mai

elocvent exemplu poate fi vestita afirmatie a dictatorului spunea : ,.sa ucizi un om inseamna crima, Secolul XX a cunoscut,

sovietic I.V. Stalin care

sa

ucizi un milion inseamna politico".


0

din pacate,

amplificare

rara precedent

a acelor

cnme care prin modul de savarsire, umanitate. Dreptul International

gravitate

si impact social afecteaza intreaga

nu putea ramane inert la acest fenomen si, chiar a cautat si realizat cnrne. fie ea

daca in mod timid, sovaielnic, incoerent si deseori contradictoriu, primele instrumente juridice de pedepsire a celor vinovati
0

de asemenea internationala.

T ocmai acest drum,


,':;.'"

de la impunitate si cu
0

totala 1a

justitie

imperfecta. contestabila

eficienta eel putin relativa, este descris in studiul de ~i

fata, un demers uti1 si care poate atrage atentia celor interesati in descoperirea aprofundarea acestui nou domeniu.

PREF4TA-

Cu un pronuntat

caracter istoric si cuprinzand

un demers aflat la confluenta

dintre Dreptul International ~i toate neimplinirile


{i ~
/

Public si Dreptul Penal, lucrarea abordeaza cu luciditate internationale, ale lumii civilizate, in impunerea deschise prin

societatii -

dreptului si a echitatii, succesele timide obtinute, dar si perspectivele activitatea Statutului Tribunalelor Curtii Penale Ad-hoc si mai ales prin adoptarea, - instants

In 1998 la Rorna. a si avand a de

Internationale

penala independenta

caracter permanent. Tribunalului asemenea


0

Prezentarea

'in anexa a modului de organizare si functionare si a celui pentru Fosta Yugoslavie reprezinta

de la Nurenberg

ocazie de reflexie a evolutiei institutionale

in domeniu. de interes nu

numai pentru juristi.

In mod
'l,;,t

indubitabil acesti primi pasi facuti pentru instaurarea fortei dreptului.

sau .sfdrsitul impunitatii pentru eei puternici", trebuie urmati la nivelul Dreptului International de noi actiuni hotarate, indiferent de interesele de moment sau de grup, ideilor fundamentale de umanitate si dreptate. in acest concert spre valorile lumii si sa-

in scopul protejarii

mondial Romania va trebui sa-si confirme optiunea indubitabila

civilizate, valori ce nu pot coexista cu genocidul sau alte crime internationale, si ocupe locul in randul statelor ce promoveaza pun umanitatea pe primul plan. inerente inceputului

aceasta conceptie avansata si care

Tinand cont de imperfectiunile


ti .-j

de drum pe care tanarul

autor a pornit c1..1asiune si curaj, consider ca aceasta lucrare poate fi un prim pas in p cunoasterea fenomenului justitiei penale internationale si crearea unei conceptii

stiintifice a juristilor romani In acest domeniu.

Profesor U niversitar Doctor

ADRIAN NASTASE

(prefata la lucrarea "Scurt istoric al justitiei penale intemationale",

Bucuresti, 2001)

CUPRF'iS

CUPRINS
\.\.~

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL JUSTITIEI PENALE INTERNATIONALE SECOLUL XX ~I PRIMELE TRIBUNALE INTERNATIONALE l)IN ISTORIE
1.
2.
CONSIDERA,TIIINTRODUCTIVE PEDEPSIREA CRIMINALILOR ................................................................................. INTERNA TlONALI - MASURA POLITICA SAll ACT DE

~
9 12

JliSTITIE

............................................................................................................... PRIMELOR INITIATIVE REFERITOARE LA 0 POSIBILA JUSTITIE

3.
.(./~

APARITIA

INTERNATIONAL.A.

EFORTURILE INTERNATIONALE

DE CONCEPTUALIZARE REFERITOARE CONSTITUTIVE

A ACESTORA CU CARACTER ......................... PENAL

14 17
19

4.
5. 6.

PRIMELE

ACTE

LA CRIMELE

INTERNATIONAL TRA TATUL

SI LA ELEMENTELE DE LA VERSAI

ALE ACESTORA

LLES $1 PRIMA

INITIA TIV.A A UNCI PROCES

INTERNATIONAL INITIATIVELE

........................................................................................................ INTERBELICE CU CAR~CTER PRIVIND CREAREA UNEIINSTANTE JURISTULUI PENALE ROiVJ..\N VESPASIAN

INTERNATIONALE PELLA

PERMANENT.

ROLUL

......................................................................................................................... RAZBOI MONDIAL $1 iNFIINTAREA $1 TOKYO TRIBUNALELOR MI LlTARE

22 27
ADOPTATE

7. 8. 9.
t?"";

AL DOILEA

INTERNATIONALE CONVENTII

DE LA NURENBERG REFERITOARE DOILEA

....................................................... INTERNATIONAL,

LA CRIMELE MONDIAL

CU CAR~CTER

DUP.~ CEL DE-AL EVOLUTIILE

RAZBOI

35
JUSTITIEI PEN ALE INTERNA TlONALL PERIOAD.A LA CREAREA $1 A UNUI COD iN ACEASTA

POSTBELICE

iN DOIVIENIUL

NOlLE

DOCUMENTE PRIVIRE

SI PROCEDURI

ADOPTATE ASUPRA PENALE

39

10.0

RETROSPECTIVA INTERNATIONALE

INITIATIVELOR cu CARACTER

REFERITOARE PERMANENT

lINEI INSTANTE UNIVERSAL

AL CRIMELOR

INTERNATIONALE

A. Curtea criminalii internutionalii B. Codul Crime/or impotriva Piicii si Securitiitii Omenirii 11. 12.
PROCESlJL LUI ADOLF EICHMANN, AL t.ui NICOL.~E CEAU$ESCU SI CAZUL

43 44 46 49
CURTII PENALE SPECIAL

A.liGUSTO

PINOCHET

..................................................................................................... PROCESULUI APARITIA DE ELABORARE TRIBUNALELOR A STATUTULUI AD-HOC.

ACCELERA.REA

INTER:\ATIONALE. PE"ITRU SIERRA

TRIBUNALUL DE LA ROMA DE LA RO!VIA CCRTII

LEONE.

DRUMUL

SPRE CONFERINTA PLENIPOTE'ITIARA AL ADOPT.ARII

53 (15
IUl\IE -

13.

CONFERINTA

INTERNATIONALA ISTORIC

17 71

IULIE

1998).

MOMENTLiL

STATUTliLUI

PE"IALE

I"ITERNATIONALE

14.
~j

COi\IISlA

PREGATITOARE

PENTRU

iNFlINTAREA

CURTll

PENALE

INTERNATIOi\.-\LE

........................................................................................................................................

76
I PE\'ALE

15. A TlTUDIi\EA
I\'TER?\ATIONALE

:vJARILOR

STATE

ALE LUIVIII fA T.~ DE Ii\:FlINTAREA ,

CURTI

78
CONTR.:... P.~C!!)I

16.

IMPRESCRIPTlBlLlTATEA

CRIMELOR

DE RAZBOI

$1 A CRIMELOR

L:\lANITATII

83

CUPRINS

17.

IMPORTANT~

COMBATERlIlMPUNITATII

MARILOR

CRIMINALI

$1 EFECTELE

UPSEI

DE JliSTITIE CONCLUZII

PE PLAN NATIONAL

$1 INTERNATIONAL

................................................

...........................................................................................................

85 91

CAPITOLUL II ELEMENTE DE CIVIL-LA W ~I DE COMMON-LA W PRELUATE DE CURTEA PENALA INTERNATIONALA DIN PRACTICA TRIBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL PENTRU FOSTA YUGOSLA VIE ...................................................................... , 98
A. CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRELIMINARE ......................................................................... REFERITOARE LA INFLUENTA PENAL SISTEMELOR DE CIVIL-

98

B.

OBSERVATII

LA W SI COMMON-LAW PENTRU

IN

PROCEDURA

TRIBUNALliLUI

INTERNATIONAL

C~(J

FOSTA YUGOSLAVIE ................................................................................ 99 1. Preponderenta elementelor de common-law In primele variante adoptate ale Statutului si Regulilor de Procedure 99 2. Prezentarea probelor si noul rol activ acordat judeciitorutui In fuza pregiititoare a procesului 101 ("pre-trial stage'') si In faza procesului propriu-tis ("trial stage") 101 3.Ciiutarea adeviirului obiectiv In procedura Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie 103 4. Elemente de common-law si de civil-law in faza preliminarii a procesului. Deciaratiite martorilor si alte probe 105 5. Concluzii privind observatiile preliminare referitoare la influenta celor douii mari sisteme procedurale 107 DE PROCEDUR4 UTIUZATE IN PR~CTICA TRIBUNALULUI PENAL MILlTAR

C. ELEMENTE INTERNATIONAL PENTRU FOSTA

DE LA NURENBERG

SI A TRIBUNALULUI

INTERNATIONAL

yTUGOSLA VIE ...................................................................................

1. Instituirea celor douii Tribunale Internationale 2. Selectarea si numirea judeciitorilor 3. Importania activitiitii judeciitorilor In elaborarea si dezvoltarea regulilor de procedurii 111 4. Principalele reguli utilizate In cadrul urmiiririi penale si care privesc activitatea Procurorului 113 D.
COMPETENTA TEiVIPORALA, TERlTORIAL.4, PERSONAL.;;" $1 MATERIAL.4 PENAL A TRIBUNALULUI PENTRl; FOSTA DE LA NURENBERG YUGOSLAVIE SI A TRIBUNALULUI INTERNATIONAL

108 109 111

....................................................................................

1. 2. 3. 4. E.

Competenia Competenta Competenta Conipetenta


ELEMENTE

temporalii a celor douii Tribunale teritorialii dupii calitatea persoanei dupii materie
PRIVIND PROCEDLRA. DE JUDECATA APLICATE IN PRACTICA

119 119 119 120 123

ALTE

TRIBUNALULUI

+;,t

INTERNATIONAL PENTRU FOSTA YUGOSLAVIE 128 1. Regulile privind asigurarea unui proces echitabil= "fair trial" - pentru inculput ................................................................................................................................. 128 2. Protectia victimelor ~i a martorilor 131 3. Judecata si procedura de apel 131 CONCLUZII .................................................................................................................. 132

CAPITOLUL III STRUCTURA INTERNA TIONALE


A - MODeL DE FUNCTIONARE

$1 FUNCTIONAREA
AL CURTII. ASPECTE

CURTI! PENALE , ,

134 137 137

GENERALE.

1. Natura juridicii a Curtii Penale Internaiionale

U'PRj.'JS'

2. Rekuia dintre Curtea Penalii lnternationalii }i Organiuuiu Natiunilor Unite 141 J. Cooperarea intemationalii. Cooperarea Curtii ell Statele Plirfi 143 4. Legea aplicabili: 153 5. Elementul material al riispunderii penale (actus reus) 158 6. Elementul psihic (/11enS rea) 160 7. Admisibilitatea unui caz 166 8. Exercitarea competentei si amiinurea ancltetei sau a urmiiririi 173 9. Principiile generate ale legii penale 184 10. Procedurile Curtii J97 11. Pedepsele si modul de aplicare 209 B. JURISD[CTIA CURTII PENALE INTERNATIONALE. 216 1. Jurisdictia ratione foci 216 2. Jurisdiciia ratione temporis 219 3. Jurisdictia ratione personae 221 4. Jurisdictia ratione nutteriae 226 C. CrUME AFLATE SUB JURISDICTIA CURTII 231 L'Genocidul 231 ) C' Ie tmpotriva umantuuii.. ~ . . ~ ?41 _. f Ifne _ 3. Crimele de riizboi 249 4. Crimele de agresiune 267 5. Crime ale tratatelor 268 6. Elementele crimelor 269 D. STRUCTURA Sf MODUL DE ADMINISTR.-\.RE AL CURTII PENALE INTERNATIONALE ...................................................................................................................................... 272 1. Sediul Curtii s! modul de organizare 273 2. Privilegii si imunitiiti ale magistrtuilor s! ale personalului Curiii 289 3. Eliberarea dill functie 291 4. Adunarea State/or Piirii 293 CO:"iCLl;ZII 296 AlVEXE ......................................................................................... 307

ANEXA I STATUTUL TRIBUNALULUI MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG ...................................................................................................................................... 307 ANEXA II STATUTUL TRlBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL PENTRU FOSTA YUGOSLA. VIE 316 ANEXA III STATUTUL DE LA ROMA AL CURTII PENALE INTERNATIOl"~ALE*) 331 ANEXA tV ST.-\.DIUL SEMNARII ~I RATlFIO ..Rll STATUTULUI CURTll PENALE INTERNATIONALE, ADOPTAT LA ROiVIA iN ANUL 1998 422 ANEXA V LEGE NR. 111 DIN 13 MARTIE 2002 PENTRU R.-\. TIFICAREA STATllTlLliI CLRTII PENALE INTERNATIONALE, ADOPTAT LA ROMA LA 17 IULIE 1998 428 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 430

Capitolul tribunale

I. Scurt istoric al jusritiei penale internationale internationale din istorie

- secolul XX si primele

CAPITOLULI

SCURT ISTORIC AL JUSTITIEI PENALE , INTERNATIONALE ,


-secolul XX ~i primele tribunale intern arion ale din istorie-

1. Consideratii, introductive
Civilizcuio moderna
pune

.i

la dispozitia indiferent

otnenirii

nenumarate
0

arme

de

distrugere.

Orice recurgere

la razboi,

de ce fel, este

recurgere, prin

esenta. criminala. Razboiul

este, in mod inevitabil, un Ian! de omoruri, atacuri, de de proprietati


... Bunul

rap ire a libertatii si distrugere

simi al omenirii cere ca legea

sa nu

se multumeasca

sa pedepseasca

crime minore, de care se foe vinovati oameni


0

marunti.

Legea trebuie sa-i atinga si pe cei care au acaparat

mare putere si se
0

folosesc
17U

de ea, in mod deliberat, cu interuia comuna de a provoca Ultimul pas spre evitarea

catastrofa,

Cafe

va ocoli nici un camirr.: inevitabile,

unor razboaie,

ce revin

periodic,
oamenii

in conditiile

lipsei de legi internationale,

consta in a-i [ace pe

de stat raspunzatori de 1a Nurenberg).

in fata legii'

(Robert Jackson - Procuror General al

Tribunalului

lnfiintarea finalul Conferintei

Curtii Pena1e Intemationale, prin adoptarea Statutu1ui acesteia la Plcnipotcntiare de 1a Roma, din anul 1998, este un progres urias

in lunga lupta impotriva impunitatii celor care comit crime cu caracter international. crime care afecteaza 111S3.si esenta umanitatii.
~ ~ !

Este suficient,

pentru sustinerea

afirmatiei anterioare.

sa aruncam

scurta

privire asupra istoriei justitiei penale intemationalc,

In special asupra evenimentelor

--

Capitolull. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale tribunale internationale din istorie
. .

- secolul XX ~iprimele

10

tragice

care au marcat populatiei in vocabularul

secolul XX, secol care a inceput prin genocidul

corms

impotriva termen

armene din Turcia si s-a incheiat prin inventarea international -"purificare

unui nou

etnica" - de catre conducatorii

politici din Fosta Yugoslavie

si din Rwanda. In aceste limite temporale, Auschwitz

este un alt tragic simbol imposibil de uitat sau ignorat. Ori, fata de aceasta realitate. in afara Nuremberg, de cei 12 conducatori nazisti condamnati la pedeapsa capitals la

foarte greu se pot gasi mari criminali trasi la raspundere pentru faptelc Milosevic fiind intr-un stadiu care nu ne permite tragerea si nu justitia, a constituit regula in

lor (cazul lui Slobodan unor concluzii aceasta materie. pentru Culturale disparitiile din Caraibe, masacrele

semnificative).

Impunitatea

Nu au fost niciodata ~i deportarile

adusi in boxa acuzatilor sovietice,

nici responsabilii

din lagarele

nici cei ai Revolutiei nici vinovatii pentru sangeroase

din China, nici cei ai genocidului opozantilor

din Cambodgia,

politici din America de Sud, pentru dictaturile

pentru crimele rasiale din Africa de Sud sau pentru cele etnice din Pentru toate aceste crime, nu a platit nimeni nicicdata. de semnificativ, este de ararat, ca fostul dictator $i ca un chilian -

restul continentului. alt exemplu generalul judecator extrem

Pinochet

- a fost arestat in Marea Britanie, pe baza unei cereri a unui

de instructie spaniol, dar impotriva vointei autoritatilor chiliene (care ar fi

trebuit sa fie cele mai interesate in judecarea acestuia). Incercand sa cautam explicatii pentru realitatile incontestabile sus, se poate constata internationala Germania ca un obstacol major impotriva nationale. prezentate mai penala

ideii de justitie

a fost principiul

suveranitatii

In anul 1933, atunci cand referitor 13 tratamentul

a fost interpelata

in cadrul Societatii Natiunilor,

aplicat evreilor si la nepedepsirea

celor vinovati de abuzuri, faimosul ~i sinistrul Reichului - Josef Goebbels - a raspuns,

personaj care a fost Ministrul Propagandei in mod lapidar si cinic, ca .fiecare brutal, fraza citata exprima dreptul

este stapan la el acasa". Desi exprimata in mod "suveranista" a justitiei penale. suveranului, In mod

conceptia

traditional, organism corecteze atenteaza

de a pedepsi independent sistemului

este prerogativa si impartial, national

iar ideea unui sa care

international imperfectiunile

care ar avea posibilitatea cele mai grave,

in cazurile

chiar la esenta ideii de umanitate,

este foarte greu de acceptat, chiar si

Capitolu] tribunale

L Scurt istoric at justitiei internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX si pr imele

Ii

pentru alte concepti: urrnarit, In ce masura privesc noile actiuni

decat ceie pur totalitariste. evolutiile conceptiei juridice

Va f extrem

de interesant evolutii

de ce

de "suveranitate", ,.interventii a Drepturilor

ale ONU sau NATO,

asa-numitele

umanitare", Omului ori

competenta

deja cvasirecunoscuta

a Curti: Europene

situatia speci fica a Uniunii Europene,

vor influenta chiar ~i acceptarea in detrimentul

din ce in ce penale

mai larga a ideii de drept penal international nationale. La aceasta conceptie filosofico-juridica

"suveranita~ii

~i ideologies, totalitare,

se adauga

motivatie ~i

erninamente politica.
crimele, mentinerea fie interne

In cazul regimurilor
sau externe.

este evident,

ca teroarea

fac parte

din arsenalul

indispensabil

pentru

cat mai indelungata

a puterii. Este insa, in aparenta, mult mai dificil de unele chiar succesive colectiva. unor experiente

explicat atitudinea dictatoriale dernocratia

un or sisteme democratice,

care au marcat gray mentalitatea succede totalitarismului, si judecarii

Daca atatea state, In care

aleg calea iertarii si a uitarii, mai degraba decat fiind

cea a urmaririi un bun exernplu

celor vinovati pentru crimele din trecut, (Romania alegerea se bazeaza in principal
0

in aceasta directie),

pe interesul

politic. Intoarcerea potrivita criminalilor

paginii istoriei pentru a deschide dernocratiei, decat sa aplici

alta, complet alba, pare mai rigorile justitiei I.V. Stalin, impotriva conform

la debutul

de ieri. Iar conceptia

conducatorului

sovietic

careia. .uciderea unui om se nurneste crima, iar uciderea unui milion de oameni se numeste politics", prima prrvire. Intrebarea democratic care se pune In mod stringent, adevarului
0

pare a avea mult mai multi adepti dedit am putea sa credern la

este daca se poate construi istoric ~i ignorand solicitarile

solida, refuzand restabilirea

de

dreptate ale victimelor. (atunci cand aceasta preferabila

Este greu de realizat este acceptabila)

pace sociala fara justitie. Orice iertare acordata in cunostinta de cauza.

trebuie

Succesiunea orice forma.

ar fi astfel, adevar, justitie si apoi amnistie sau iertare. sub

Este de insasi acceptarea

natura

crimelor

internationale,

care impiedica

lasarea

sau este

unui val al uitarii. Daca sunt astfel calificate respective le infractiuni.

datorita faptului ca, dincolo de persoana victimei, aceste crime aduc atingere intregi i

Capitolul tribunate

L Scurt istoric a! justitiei internarionale dun istorie

penale iaternationale

- secolul XX ~i primele

!~

umanitati.

Armenii.

evreii,

bosniacii

musulmani,

etnicii

tutsi au fost

masacrari este as tte I ~i

pentru simplul

motiv ea se nascusera

astfel. Apartenenta

lor la umanitate

negata de catre asasinii obligate nu poate nationala

lor. Din acest motiv este intreaga umanitate

indreptatita

sa

solicite dreptate prin juclecarea eelor vinovati. invoca. pentru motive cle oportunitate

In

aceste conditii. interns.

un stat

politica

suveranitatea

irnpotriva

umanitatii

din care face parte. a eelor aratate mai sus,


0

Urmare fundamentala Acorclarea

logico-juridica
a acestor

alta

caracteristica

crime, care trebuie mentionata, statut se justifica, este


0

este imprescriptibilitatea. prin atingerea si internporala adusa ~i nu


0

unui asemenea

de asemenea,

intregii umanitati, putem concepe impunitate

ori umanitatea ca simpla trecere

notiune permanents

a unei perioacle de timp sa of ere criminalilor de justitie, adevar si restabilire a valorilor

absoluta

fata de necesitatea

fundamental e. Din aceste motive, penala internationala, care transced eu puteri de origine, suveranitatii sernnificative, poate asigura nationale, cloar
0

jurisdictie

dotata de tara

cornpusa judecarea

din magistrati si pcdepsirca

independent! responsabililor sistern judiciar

rata

pentru comiterea national

unor crime intemationale,


sau nedoritor"

chiar si in lipsa unui Statutul

..neputincios

(cum se exprima

adoptat la Roma in 1998) in pedepsirea

acestor eriminali. enuntate


Cll

Pornind de la aeeste idei fundamentale, credinta necesara intelegere dezideratului


0

toata convingerea

si buna

propus, se impune, pentru justificarea incursiune in zbuciumata istorie

si mai buna a crimelor

a acestora, a destinului

scurta

internationale.

autorilor si a celor care au dorit sa-i trag a la raspundere.


0

dar si a ceea ce incearca sa devina

reala justitie internationala.

2. Pedepsirea

criminalilor

internationali act de justitie

- masura politica sau

"i\1afolosesc

de aeest prilej pentru a vd explica, ca potrivit conceptiei nu po ate ji executat pe baza unei proceduri

mete,

nimeni, nazist salt nenazist,

SW77C1re.

Cn.[l~t(}lul L SCUrf istoric aljustitiei penale inrernarionale uihunale internationale din istorie

- secolul XX si p rimele

,
,.,)

deci tara
v

procedure

leeala si /Zlrrj a se
L.-" J '""

ILIa

in consideratie

atdt faptele, cat si


)

argumentele"

(Winston

Churchill).

Inainte de a trece efectiv [a elementele internationale, conccptia societatea. pedepseasca rnerita mentionat un eveniment

istorice ale evolutiei care a influentat,

justitiei

penale

poate fundamental. in care ~i sa-i

actuala a omenirii ce se pretinde pe marii criminali de celebrul

asupra fenornenului, civilizata, trebuie

in special asupra modului sa-i rraga la raspundere

internationali. schimb de replici, britanic care a avut loc inrre dictarorul Winston Churchill. ell ocazia de

Este verba sovietic

LV. Stalin

si Prirnul Aliate

Ministru

Conferintei sugestiv Astfel, afirrnat:

Puterilor

de 1a Teheran referitoare

din anul i 943 si care este extrem si .justitie'

asupra conceptiilor

ia .xlreptate'

a ceior implica]i.

la sfarsitu! cinei. Stalin a luat initiativa


.ridic paharul
pentru
0

pronuntarii

unui tOQsL in care a


de

dreptate cat mai rapida in cazul criminalilor

razboi germani! Ridic paharul pentru dreptatea [aeuta de un pluton de executie ... si pentru hotararea noastra com una de a-I lichida pe toti. de indata ce punen1 mana

pe ei! Pe tori, pana to unul si trebuie si indignare de Churchill


asemenea
0

sa fie

eel putin 50. OOO!". starnind

a stupoare

vehernenta neasteptata a reactionat imediat.

in randul intr-un

delegatilor mod

anglo-americani. spunand britanica ca, ..un despre


omor

violent.

procedeu

vine intr-o contradiciie

totala cu conceptia

dreptate. Poporul britanic nu-si va do niciodata


/17

acordul pentru un asemenea

masa si chiar daca ar face-o la un moment dat, sub imperiul patimii


CI1

induse de

starea de razboi. dupa primele maceluri, s-ar intoarce


impotriva acelora pe care i-ar considera bine
/1U/

si mai mare inversunare lor .. .Mai

raspunzatori

pentru infaptuirea

las eu tardt aici, in gradina si impuscat, decat


0

sa

intinez onoarea poporului

melt cu

asemenea marsavie! ,.

[n fata aeestei reactii hotarate. sustinuta


a retractat ceea ce spusese anterior,

evident si de partea arnericana.


sa a fast dour
0

Stalin glurna.

afirmand ca, propunerea

Daca mai era nevoie

de probe suplirnentare, In padurea


'_

descoperirea de la Karyn,
~

postbelica

a masacrului

celor 14. 000 de ofiteri polonezi sovietici.


,

In anul 1939. de catre


OWOUSZl
1 1

a ararat

ca Stalin

I1U

zlumea
-

deloc si ca solutia

urrna

53

fie

Canirotul
1:

L Scurt lstoric :.,,1.ustiriei nenale rntenliltir.HI.<de - secolul XX si nrimele ;


of ,

1.

i-+

ITi:bumale internationale

din isrorie

anlicata ir: tarile ocupare de armata sovietica. , .


,ip }-.Ii '-1. ....

chiar daca uneori imbracata

in forma

oroces-mascarada U a "~_. '- ~ 1 t'JOOql J.:::l.. iustitici are )"'...... l~i '
i.. '_

Reticenta randurile alter

dictatorului

SO\

ietic. desi sub forme mai voalate .. a existat ca un proces sau americani, public sa starneasca mana

~I In

~ari. Era inevitabil. francezi, britanici

terneri ell Hitler. ..

conducatorilor sernnasera ascunzand ~i .barbar". conform organiza

care dadusera hotararea

acorduri

eu acesta si chiar ii laudasera de a-i canaliza s-a discutat nazisti urmau

In epoca interbelica spre Estul cornunist


0

ell greu dorinta Nu intamplator,

evidenta agresivitate mult tirnp despre

solutie "Napoleon",

careia conducatorii

sa

fie deportati pe viata,

tara

a se mai

un proces atat de dificil cum se anunta eel de la Nurenberg.

Nu este greu de la

cle imazinat. '-"

ca in

cursu! -iudecarii

lui Siobodan

Milosevic

in fata Tribunalului ,

Haga. episodul in care acesta

a semnat acordul de la Dayton, mediat de prescdintcle


Cll

SUA. va f cel putin delicat pentru toti cei care l-au gratulat
esential al pacii si stabilittitii In Balcani",

terrnenul

de .factor

Revenind la evenimentele Churchill impunerea. internationale,

de la Teheran, poate ca doar cuvintele dure ale lui Tribunalului de la Nurenberg necesitatii
~i la

au dus In cele din urrna la existents

eel putin in drept, daca nu In fapt, a conceptiei


ell

unei justitii principii si

toate posibilele

ei inconveniente,

dar si cu marile

garantii de dreptate si echitate specifice omenirii civilizate.

3. Aparitia primelor initiative referitoare la internationaHi. Eforturile

posibiHi justitie a acestora

de conceptuatizare

" Oricdt de trista si de demoralizanta

ar fi situatia de astiizi, ea nu dovedeste

insii slabiciunea
ceva nOLI in

dreptului, ci deficientele

in realizarea sa. Toate aces tea

nil

sunt

istoria dreptului. Ordinea publica nu afost niciodata user de instaurat. cavalerii briganzi

Secole de-a randul.

ii pandeau in castelele
CLl

lor pe negustorii

ambulanti, pentru a-i jefui si omori, se jucau castel si mureau nepedepsiii in paturile

viata sifericirea

sclavilor for de la

lor. Desi epoca noastra nu este lipsitii de

framdntiiri, nu se ridica nici un glas care s6 apere actiunile agresive s! sa

declare

--Capitolul tribunale 1. Scurt istoric at justitiei internationale din istorie penale internationale - secolul XX si primele
15

ca ele nu constituie

crime. Nu mai poate

incapea nici

indoiala

cu prtvire

la

existenta unui drept, care condamna cavalerilor principii fost

agresiunea
0

razboinica.

tot asa cum pe vretnea existenta unor


(Ill

prtidalnic, i nu exista nici

indoiala,

in ce priveste

de drept impotriva crimei si tdlhariei. Judecatorii, nevoiti

din acele timpuri. dar trebuie

adesea

sa

asiste la incalcarea

pacii regelui,

sa le fim

recunoscatori

ca nu au disperat niciodata

si nu au repudiat dreptul, care le dadea

oamenilor sperania al Tribunalului

in pacea si securitatea

viitorului!"

(Telford Taylor - Procuror

de la Nurenberg).

Ideea de a constitui

jurisdictie

universala,

pentru a judeca

crimele care

atentcaza eel mai mult la esenta umanitatii, progresiv universals. calificate


,

cu alte cuvinte acele fapte care vor f sau ca ~i crime de natura

ca infractiuni
,

de drept international
:

este relativ veche. nefiind insa deloc sustinuta si de realizari concrete. ,

foarte putine cazuri putand fi mentionate In acest sens. Conform institutionalizata, unor surse istorice, prima forma de represiune internationala este mentionata

in cazul unei incalcari a regulilor internationale.

In secolul XV. moment In care Franta, Austria. cantoanele elvetiene si orasele libere din zona Rinului de Sus l-au pus sub acuzare pe Pierre d'Hagenbach, Alsaciei si Brigsaului, un oras austriac, pentru CEl ar fi incendiat si masacrat populatia senesal al din Bresachi.

al carui guvemator

fusese acuzat ca "a comis crime de drept

natured si cii a calcat in picioare

legile divine si umane" ~i care, ulterior. a fost

condamnat la moarte ~iexecutat. In lucrarea sa, .Dreptul gintilor sau principiile dreptului natural", publicata in anul 1758. vestitu: jurist Jean Vattel afirma ca: .xiaca justuia dinfiecare
in general sa se limiteze la crimele comise pe teritoriul stat trebuie trebuie savdrsirii care

sau national,

exceptati de la aceasta regula acei scelerati care, prin modul sifrecventa cr imelor lor, violeazii trebuie trebuie declarati in.tregul concept de sigurania publica,

motiv pentru

inamici publici.

Otravitorii,

asasinii.

incendiatorii

de profesie

sa

poata fi exterminati

oriunde sunt prinsi, deoarece lor comuna".

ataca si uhragiaza

to ate natiunile, pundnd in pericol siguranta

Capitolul trihunale

L Scurt istoric al justitiei internarionale din istorie

penale internarionale

- secolul XX ~iprimele

16

In anul 1815, scriitorul ~i filosofui francez Joseph de Maistre scria, referitor la Napoleon, Napoleon)
Europei,

ca : .ideea. promovata de catre


0

in principal

de Anglia,

de a-I judeca

tpe

adunare

de deputati numiii de catre fie care din suveranii aceasta ar fi cea mat mare st ceo mai
in istorie:
CLl

este extrem de seducatoare;


0

frumoasa judecata care


dezvolta

existat vreodata

aceasta ocazie s-ar putea

cele mai frumoase

principii

ale Dreptului giniilor si, indiferent cum s-ur

termina, or ramane co un moment deosebit de important in istorie", La data ..Manualul apl icabila reprimand de 24 aprilie 1863, presedintele american Lincoln proclama era

de instructiuni :

al annatei arnericane", - conform caruia lezea martiala '--'! de arrnata


. .

pe teritori ile ocupate atat "crimele de .xrime

atat la ocupati, cat si la ocupanti,

de razboi", cat si cele de drept cornun. Se nastea, In acest de razboi",


0

fel, notiunea schimbata International

notiune fundamentals

care avea sa fie mult

si dezvoltata 'in secolul XX, devenind un pilon de baza al Dreptului Penal actual. secolul XIX avea sa cunoasca noi evolutii, caracterizate. do rind doar sa rezolve
0

In continuare, de empirisrn Primul

insa.

si incoerenta,

situatii punctuale

de moment

care a incercat sa evoce

asernenea

perspectiva,

intr-o forma mult mai elvetian Gustave

organizata Moynier,

stiintific ~i coerenta, a fost. In anul 1872. jurisconsultul unul dintre fondatorii Crucii Rosii.

Sursa intuitiei sale a constituit-o

oroarea prcdusa, in mijlocul opiniei publiee, de cruzimea crimelor de razboi comise in timpul atenueze razboiului franco-prusac si intelegerea necesitatii unui sistem, care sa militare. Asfel.

sau sa ..umanizeze" organizarea

inevitabilele

daune ale contlictelor

Moynier a conceput represiunii

unei jurisdictii

criminale internationale

in vederea

crirnelor comise impotriva

dreptului gintilor. Un asemenea tribunal urma si trei de statele comise prin

a fi compus din 5 mernbri, dintre care, doi numiti de beligeranti neutre. Competenta tribunalului viza judecarea crimelor

de razboi,

incalcarea dispozitiilor

Conventiei de la Geneva din anul 1864,


III

Dupa un prim insucces, Moynier a reluat propunerea sa

cadrul

Institutului ca

de drept national de la Cambridge, dar s-a izbit de acelasi insucces, obiectandu-se proiectul sau nesocoteste jurisdictiile
nationale

...

{'=~-lp,iXo.lul t, SCUtt istoric ftl justitiei p.enale in.ternl:t!)Jnaie - secolul rr ibun ale internatlonale din isto rie

XX ~ipriruele

i7

'--"' ........ ;.).h_ . _~

flP

atunci

1'0.

ideea crearii unei iurisdictii


\..._,-,_1 _ u1 '"'-.1 ..".
.)

_ ..... jl . .;. :

Dien~;l.c intematior.ale lGL,; ..... 1(...';.


~ .. _~. 'v ....

a oreocuoar in ~l!..J...-;..~ 1_
_..!. .... \..

moc i permanent.
L

, '" cercurne" jUnGICe


r-nrin Conventia
1. _ ... 1..,...1. ~_. ~.

, I" 81.noutice
1 ..I...... ~ _, ... '. '-' - . 1 ... \.. _ .....

_.I..

,6

stfe!

'__ ... ,,~

l.,::, _ .. de la Haaa ~ din anul 1907 s-a incercat instituirea

unei

II

11' ,.,; ;,., ernati ;-lUl1Cl,;.Ci ~ '-',,""," ....... .u fit t CL 1


i ~i

.! ex ~..1\'"

~.,-; it:.."", 7p. 1"'-' tJl i

~"':';1'~ ucu uuu e"

~ ccmoetentai.!.,--u a S'" Vl.ll-l-';.....,L ~


t.

--cv Vl.i l--'J r- ,~.

u r o n .i"d.

r, C' (.LJul

'O"C1U CrafJ~d: .rariii! , r- r eu


!..

unei nave, de catre Incercarea stand la baza

alta nava cu pavilion strain. a luiMoynier de elaborate pentru s-a doveclit extrem ~i adoptare statele de utila.

de conceptualizare internationale

eforturilor

a unor conventii. in conflicte

cere sa cuprinda militare.

ITIInllTIe norme

obligatorii

implicate

4. Primele acte internationale caracter international


.Prevederile apartine Statutului

referitoare

Ia erimele ell

si 1a elementele constitutive ale acestora


Tribunal sun! revolutionare. popoarelor Poate co lor le

acestui

viitorul

in sperantele

~i nazuintele

" (Profesorul

Hermann

Jahrreiss - avocat al apararii in Procesul de 18 Nurenberg).

Conventiile Petersburg
(11

internationale decembrie

de la Geneva primele

(22 august

1854) ~i de la Sankt international. care

1868) sunt

acte de drept

cuprind prevederi

in favoarea .omelioriirii

situatiei militorilor

raniti pe campul de

lupta". Se punea problema razboi si se dorea

.utenuorii pe cat posibil a calamitatilor provocate folosirii acelor arme care "erau contrare

de

interzicerea

legilor
0

umanitatii".

Sunt. astfel. primele

texte oficiale de drept international.


de
0

care evoca

anume conciliere intre .necesitatea umanitatii; Biserica Laterano. arcurilor.

purta razboaie si aceea de a respecta legile

daca nu tinem cont de eforturile. inca din epoca 1139 declara, marii

cu caracter strict religios. facute de a acesteia (Conciliul arbaletelor


pard.

Catolica, clin anul care

dezvoltari

de la sau a epoca

"fn afara legii", utilizarea multe vieti ornenesti.

puneau in perico: In masa.).

anticipand

arrnelor de ciistrugere

~ , l' r c '. I' .. t ,q~Ht(ljUl L xcurt rsrorrc al justmer penaie internationa tribunate internationale din istorie

' ,e - see.nut xX $1 pr rmete


'"7"'/'

,()

:0

Conventiile au prevazut. populatia

de la Haga din 29 iulie 1899 si respectiv, acesror idei, obligaria,

din 18 octombrie

1907.

in continuarea

chiar pe timp de razboi ... co

civilii si beligerantii

sa ramdna,

totusi, protejati de principiile Dreptului stab/lite intre natiunile civilizate, Ideea urnanitara. avea de protecrie
0

Gintilor, asa cum acestea rezulta din practicile din legile umanittuii si din constiinta publica". populatiei civile. chiar in tirnpul si urma conflictelor

militare,

sa

obtina

acceptare norme

cvasiunanima internationale

sa

irnpulsioneze

activitatea

de codificare

a primelor

In domeniu. de punerea bazelor. chiar daca intr-o forma Urnanitar, acea la le

In acest fel. se poate vorbi ernbrionara. ramura

a ceea ce se va nurni ulterior obligatiile trebuie

Dreptui

International

de drept care defineste politic! ai acestora,

pe care statele,

eu referire

speciala

conducatorii respecte imanente

sa si le asume ~i pe care trebuie militare, fondate pe existents

sa

In cursul desfasurarii

conflictelor

unor legi

si a unor valori recunoscute

si protejate pe plan universal. apare in istorie si prima situatie practice. de tip universal. Este cazul

Ulterior adoptarii m care se invoca

acestor conventii, unei

ideea

responsabilitati

avertismentelor referitor guvernele personal,

internationale, comise

aclresate la clata de 18 mai 1915 Irnperiului impotriva populatiei armene. Cu aceasta

Otornan, ocazie.

la masacreie

Marii Britanii, Rusiei si Frantei atentioneaza pe fiecare din membrii guvernului

ca ii considers

responsabili.

otornan, de crirnele comise in T urcia. covarsitoare a

Avertismentu! actiunilor

a rarnas, in mod evident,

rara efect (ca si majoritatea secolului

de acest fel de pe parcursul

XX), dar este prima manifestare lor a

oficiala In care alte state intervin sau impotriva mernbrilor continea


0

fata de crime ce nu sunt comise pe teritoriul invocand


0

unor cetateni

proprii

responsabilitate

universala

puterii politice.

Tratatul

de la Sevres, incheiat la data de 10 august 1920 230, in baza careia puterile pcrsoanele responsabile aliate l~i manifestau masacrclor.
ell

dispczitie

- articolul

voirua de a aduce in fata justitiei urmariud Germania


0

de comiterea

idee sirnilara

celei deja preconizate

prin Tratatul de Pace, incheiat

in anul 1919 (vezi punctul

5 infra). Acest tratat nu a mai fost niciodata de la Laussane din anul ! 923, care prevedea. 19l4-

ratificat, ci dear inlocuit prin Tratatul din contra.


0

amnistie

generala

pentru eei care au comis crime In perioada

Capitolul tribunale

L Scurt istoric al justitiei internationale din istorie

penale

internationale

- secolul XX ~i primele

19

1922. 0 oarecare turcesti unpotriva

actiune pe plan national cativa populatii inalti in timpul

a avut, totusi, loc, tribunalele militari sentintele pentru cnrne

militare cormse

condamnand propriei

cornandanti razboiului,
SCUlL

fiind insa mai mult

formale, iar condamnatii

fiind eliberati in

timp.
0

Pe planul strict normativ,

este insa important de sernnalat

prima cristalizare

a unora dintre erimele instantelor internationale,

eu natura universals (care vor intra ulterior in cornpetenta inc1usiv a Curtii Penale, rezultate prin Tratatul .xrirnelor de la

Roma din anul 1998). Inceputul In euprinsu! acestui

a fost facut, prin mentionarea

de razboi

celei de a patra Conventii

de la Haga din anul 1907. In Preambulul "Clauza Martens" (initiata de

act international,

~i-a gasit locul celebra

reprezentantul in eonformitate
naiiunilor

cu acest nume al Belgiei), eu .principiile

care cerea interpretarea


gintilor,

obligatiilor

state Ior

Dreptului

asa cum rezulta

din uzantele

civilizate.

din legile umanitdtii

si din exigeniele

constiintei publice", Pe

aceasta

constructie

juridica

se vor

intemeia

actiunile

intreprinse

impotriva

conducatorilor

Turciei in anu! 1915, ca si ideea comisiei de ancheta din anul 19/9. a "criminalilor de razboi".

ce-si clorea tragerea la raspunderc

5. Tratatul de la Versailles si prima initiativa a unui proces penal international


.Permiteti-mi impotriva condamne
justifier'

s-a spun deschis: germani,

aceasta lege va fi aplicata

mai intdi aici. 506 fora

agresorilor

dar ea include si daca se vrea utila, trebuie altei natiuni, nu numai pe cele aduse aici
TI7

orice atac itnpotriva

(Robert Jackson - Procurer

General al Tribunalului

de la Nurenberg).

Primul pas mai hotarat si cu un impact mult mai larg in constiinta facut in vederea prevedere Germania, intemeierii unei jurisdictii intemationale, intre Puterile II constituie Aliate
0

publica. anumita si la
ell

a Tratatului la Versailles.

de Pace. . incheiat

si Asociate ,.

in data de 28 iunie 1919. Acest tratat a intrat in vigoare 1920.

data de 10 ianuarie 1920, iar Romania l-a ratificat la data de i 4 septembrie

Capitolul tribunale

L Scurt isroric al justitiei internationale din istorie

penale

internationale

- secolul XX si primele

~()

acea

ocazie,

se

constituia autorilor

comisie

internationala

de

ancheta,

privind Razboi

responsabilitatea

unor grave

crime, comise in cursul


0

Primului

Mondial - conflict care era numit, cu


capat tuturor razboaielor".

sublima naivitate,

.razboiul care a pus atins in timpul cat si populatiei Este demn de a fost permanent

0 data in plus, nivelul suferinte provocate

barbariei,

cont1ictului si incredibilele

atat beligerantilor,

civile, au generat ideea necesitatii rem arc at si


Cll

unui tip de justitie internationala.

aceasta ocazie, ca evolutia normelor internationale legata de cresterea perceptiei

si proportional

colective a opiniei pub lice, fata de

c1imensiunile tragediilor

la care asista. respectiv art. 227, 228 si 229, au menite sa-I

Trei articole din Tratatul de la Versailles, prevazut, In premiers absoluta, instaurarea

unei jurisdictii internationale,

judece pe fostul imparat al Germaniei - Kaiserul Wilhelm al II lea. Astfel. potrivit prevederilor
cele Ascociate german,

articolului

227 al acelui Tratat. .Puterile Aliate si

il acuzau public pe Wilhelm al-Il-lea de Hohenzollern, fast imparat


adusa

de ofens a suprema

moralei

internationale

si autoritatii

sacre C/

tratatelor '.

Conform judecarea

acelui

articol.

ar f trebuit

constituit

un Tribunal

special

pentru de catre Franta,

acuzatului,

care sa fie compus din cinci judecatori, respectiv Statele Unite ale Americii,

desemnati

tarile invingatoare, Italia si Japonia.

Marea Britanie,

In acest sens, Puterile Aliate si cele Asociate au fost de acord sa trimita scrisoare Olandei, prin care putea fi judecat. Chiar daca aceasta dispozitie razboi (si aceea vag determinate existentei unei morale internationalc nu facea referire dedit la
0

sa

ceara extradarea

fostului imparat german, pentru a

anumita crima de prin invocarea

din punct de vedere juridic), si a responsabilitatii

pentru incalcarea acesteia. nationale ~i care

se afirma prezenta unor norme universale sunt superioare suveranitatii Cat despre persoanele statale.

care transced frontierelor

acuzate ca ar fi incalcat legile si obiceiurile

razboiului.

Guvernul german le-a recunoscut,

Puterilor Aliate si Asociate. dreptul de a Ie aduce

Capitolul tribunale

I, Scurt istoric at justitiei internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX si primele

.2 i

pe acestea in fata tribunalelor

militare, de a Ie extrada 13 cererea ace lor Puteri si de a de orice fcl, considerate necesare. au instituit
0

preda toate clocumentele si informatiile


",;v,

In consecinta, Comisie Internationala

asa cum am afirrnat mai sus, puterile invingatoare de Ancheta privind responsabilitatea

autorilor de razboi,

care a investigat

20.000 de cazuri si care a gasit, 896 de ofiteri responsabili pentru totodata, infiintarea Tribunalului International pentru

crime de razboi. Comisia areclarnat, pentru judecarea

acuzatilor, incluzandu-I

si pe Kaiserul 'Withem al-Ii-lea.

.crima suprema impotriva pacii", Multe judecarea


:~,!

state s-au opus eu fermitate tribunal

unei asemenea international,

masuri,

cu privire a fi

la

unui sef de stat, intr-un

considerand-o

.fora

precedent in legea nationald si internationala ~i contradictorie conceptului de boza 0/ suveranitatii nationale". Prin urmare, aceasta tentativa a unui real act de justitie litera moarta, imparatul Wilhem al-ll-lea nefiind internationala 01anda sau, ararnas refuzand

judecat.

extradarea

Kaiserului

German, care se refugiase pe teritoriul

sustinand, ca

faptele ce i se imputa nu sunt incriminate

in tratatele de extradare,

mai ales ca nici

.acuzatorii" nu au fost cu adevarat convinsi sa ia masuri ferme de punere in practica a deciziei de


,;fJl

lor (familiile regale din Marea Britanie sau Italia fiind eel putin ingrijorate perspectival), celorlalte tribunale, aceasta a fost extrem de redusa. pe cei

asemenea

Cat privcste activitatea

deoarece guvernu! german a refuzat sa puna la dispozitia puterilor vietorioase vinovati. La randul lor, niei puterile invingaroare sa-i predea sau sa-i judece cu victoria

nu au facut nimic special pentru a criminali de

forta Germania

pe cei circa 896 prezumtivi

razboi, multumindu-se

militara si reinstaurarea

pacii. Ca urmare aeestui

fapt, s-a ajuns la un compromis, care consta in reducerea listei la 45 de persoane. ce urmau sa fie judecate de catre Curtea Suprema Germans Ia Leipzig. Suprem International din Leipzig a judecat si condamnat. pentru crimele comise si i-a declarat. aproape faptului ca au indeplinit ordinele ofiterilor

Astfel, Tribunalul
.:;}'

'in final, un numar redus de vinovati pe toti acuzatii. .nevinovati". superiori. angrenati Chiar
ill

in temeiul

mai multo acestia,

odata eliberati,

au fost chiar

reabilitati si

viata publica pe post de "erai ~imartin". Prin urmare, nurnai 12 ofi teri

Capirolul tribunate

L Scurt istoric al justitiei internationale din istorie

pen ale inrernationale

- secolul XX si primele

,-,

gerrnani au fost judecati la Leipzig si numai 6 dintre acestia au fost condamnat: pedeapsa maxima de 3 ani de incarcerare submarine, razboiului, care au fost judeca]i au evadat din detentie. fiecare. Mai mult, doi fosti cornandanti pentru atrocitati

la

de

si condamnati

comise in timpu!

Dincolo de [ipsa efectelor concrete, este incontestabil pas, chiar timid, justitii a fost facut in ceea ce priveste chiar daca acesta

ca In acest fel, un prim conceptuala a unei

elaborarea

internationale,

a fost imediat

anihilat

de lipsa vointei

realizarii In practica a dezideratelor morala si la jurisdictie intemationala

enuntate. Este, deci, de remarcat, ca referirea la a constituit la acel moment. In mod esential,
0

expresie a logicii invingatorului justifica


tI

care are nevoie de normele prima rnanifestare,

de drept pentru a-si justitiei

alte
.

actiuni.

Astfel,

In sensu 1 afirmarii
)

internationale. ~ a-si afirma colective

era mult mai mult fructul dorintei tarilor care castizasera ~ , '-" politica si militara, decat al cristalizarii

razboiul de

suprematia

unei constiinte

care sa impuna necesitatea

gasirii unui raspuns la crimele internationale

printr-un sistem normativ si judiciar de aceeas: natura.

6. Initiativele

interbelice privind crearea unei instante ell caracter permanent. Rollil juristului roman Vespasian Pella

penale internationale
'1'

"Din pacate, [elul crimelor

discutate

aici impune natiunilor

victorioase

sa

[leuze ~i sa-i condamne pe inamicii infrdnti. Agresiunile si extinse asupra intregii lumi au fdcut ca doar putini

savdrsite de acesti oatneni cu adevarat neutri.

sa rdmdnd

Asadar,

ori invingatorii

trebuie sa-i judece pe invinsi ori trebuie

sa

le permita

infrdntilor sa-si dea singuri sentinta. Dupa primul razboi mondial. viata ne-a aratat cat de

inutil este

acest

procedeu"

(Robert

J ackson-

Procuror

General

21

,l. T ribunalului de la Nurenberg).

Capirolul
tribunale

L Scurt istoric al justitiei internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX ~iprimele

.c.)

"

Chiar daca, asa cum aratam mai sus, toate aceste Prirnului Razboi
.<fo

initiative care au urmat din

Mondial Natiunilor

nu au avut nici un efect practic, cateva mari spirite si in cadrul unor foruri stiintifice d de drept international,

cadrul
VOl'

Societatii

continua,

In toata perioada interbelica, de justitie internationala.

eforturile pentru realizarea In acest context,

unei forme

reale si concrete activitate juristul francezul Tribunalul a avut-o

cca mai notabila careia

Asociatia Internationala

de Drept Penal. In randurile

roman Vespasian

Pella a fost, poate, eel mai stralucit reprezentant,

alaturi de
la

Henri Donnedieu de la Nurenberg. 1920,

de Vabres. care avea sa devina mai tarziu judecator

In anul pregateasca
:;j;:;

un .comitet pentru

consultativ

de juristi" Curti

a fost mandatat de Justitie

sa a

un proiect

infiintarea

unei

Permanente

Societatii Natiunilor,

conform

principii lor enuntate In cursul tratativelor recomandarea,

de pace din

anul 1919. Cu aceasta competenta


pub/ice

ocazie, a aparut

ca aceasta CU1ie sa aiba


0

de jurisdictie

si .usupra crimelor care constituie


sau a legilor universale ale

violare a ordinii Chiar daca a

internationale

natiunilor". simpla

formularea principiului

era departe

de a fi suficient

de clara sau completa, era de


0

enuntare

de catre plenul Societatii ulterioare

Natiunilor

importanta

fundamentala. raportata la

Din pacate, evolutiile

au demonstrat

ca ideea era prernatura,

nivelul de evolutie al mentalitatii


);

colective, ceea ce a dus la un nou esec. un comitet de experti, desemnat de Consiliul extrem

Relativ

in aceeasi perioada,

Societatii Natiunilor, de importante pentru

a fost mandatat sa elaboreze materia justitiei

doua proiecte de conventii

internationale. 0 prima conventie avea ca


0

obiect prevenirea

si reprimarea

terorismului,

problema

aparuta chiar de mai mult

timp, decat am fi tentati sa credem. Cea de a doua se referea la infiintarea unei Curti Penale Internationale, care sa judece crime le de terorism, alaturi de orice alte crime

care ar afecta pacea internationala. Este important Intemationale de mentionat faptul, ca proiectul pe Vespasian de Statut al Curtii Penale Pella, juristul roman care a

il are ca autor principal

influentat, prin munca sa teoretica, intreaga gandire penala din perioada Astfel, in calitatea sa de Presedinte jurist Vespasian al Asociatiei

interbelica.

de Drept Penal, reputatul

Pella a inrocmit, In anul 1928, un proiect de Statut al unui Tribunal

Capitolul tribunale

L Scurt istoric al justitiei internationale din istorie

penale

internationale

- secolul XX ~iprimele

24

Penal International.

Statut pe care Asociatia

I-a aprobat.

Acest Statut prevedea de Justitie.

crearea unci Camere Penale In eadrul Curtii Permanente

Internationale

~"

din cadrul Societatii Natiunilor. Totodata, In anul 1935, Vespasian Pella, in calitate de raportor, a intocrnit

planu! unui cod represiv 1928, vizand crearea de Justitie. lui

mondial, plan ce includea si proiectul unei Carnere Criminale, in cadrul

de Statut din anul Curti: Permanente

Internationale Meritele Internationale

Vespasian

Pella

privind

crearea

unei

Curti

Criminale in lume, el

si a unui cod represiv mondial au fost unanim recunoscute

fiind eel care a aruncat scanteia creatoare, al Asociatiei


i~

asa cum spunea Jean Graven, Presedinte din Geneva. prin adoptarea, la

Internationale

de Drept Penal, rector al Universitatii lui Vespasian Pella s-au concretizat.

De altfel, eforturile data de 16 noiembrie Terorismului,

1937, odata eu Conventia

asupra Prevenirii

si Reprimari i A~a de

a "Conventiei

privind crearea unei Curti Penale lntemationale". indivizii acuzati

cum mentionarn savarsirea

mai sus, rolul Curtii era acela de a judeca prevazute de Conventia

vreuneia din infractiunile

referitoare

la terorism.

T otodata, . sediul acesteia urma sa fie stabilit la Haza. ~ Potrivit acestei Conventii,
0

Curtea

avea

un caracter permanent,

ea find

cornpusa din 5 membri, juristi cu


Jl

competenta penale

recunoscuta

in dreptul penal. care au ale

fost sau erau judecatori Societatii Natiunilor.

ai unor instante

nationale ale Statelor Membre

De asemene, Conventia organizarea si competenta

preciza, in cele 56 de articole, statutul judecatorilor, Curtii, procedura de judecata, pedepsele ce se puteau

aplica, precum si modul de executare al acestora. Actiunea normativa, cuprinzand cele doua conventii, ar fi trebuit sa capete un la Marsilia,
>

impuls si mai mare dupa asasinarea mazhiar.


.. '

in anul 1934, de catre un terorist de externe francez. interbelica.


Astfel.

a rezelui Yuzoslaviei
"--'........

- Alexandru

- si a ministrului

Barthou, un nume atat de evocativ pentru politica internationala dupa aparitia ideii de "crima de razboi" la inceputul

secolului.

In perioada Din
111m

interbelica pacate,

se adauga

si terorismul

pe lista crimelor politic

de natura internationala. al terorismului. cu mult

in special

din cauza

caracterului

Capirolul
tribunate

L Scurt istoric at justitiei


internationale din istorie

penale internationale

- seeolul XX si primele

")

-)

pronuntat epoca
l

chiar dedit al celorlalte In acelasi

crime intemationale, nefiind inclus

acesta nu va mai f tratat in in cornpetenta si materiala


mCI

postbelica

mod,

Tribunalului

de la Nurenberg,

a eelui pentru Fosta Yugoslavie adoptat la Roma, in anul 1998. In anul 1937, la Geneva, de declansarea

macar in

Statutul Curtii Penale Internationale, Cele doua conventii, vigoare, procedurile razboi mondial. semnate

nu au intrat

111

de ratificare

fiind impiedicate

celui de al doilea Tara efecte practice. unei a fost

ramanand,

astfel si acestea, simple documente

Cu toate acestea, referindu-ne, Curti Penale Internationale, sernnata ratificata


!~)

In mod expres, la Conventia privind organizarea nu putem sa nu mentionarn faptul, ca aceasta

de reprezentantii

a 16 state, dar, In final, asa cum spuneam,

nu a fost

de nici un stat. Serioasele si de generoasa

retineri, pe care statele le aveau fat a de ideea Pella, se datorau neincrederii in conditiile In

at at de corecta posibilitatile

- a profesorului internationale, iar tratatele

de actiune ale justitiei

in care, fiecare stat - pentru a

cauta sa-si faca singur dreptate, relua expresia

internationale

devenisera

cclebra a lui Bismark

- "simple petice de hartie, care nu aveau nici

macar valoarea hartiei pe care au fost scrise". In acest sens, ni se pare, ca este extrem de pertinenta jurist si diplomat - Nicolas Politis, care, dupa primul opinia unui eminent razboi mondial, facea este cat

urmatoarea
,!'J<

constatare:

"Comparata

cu justitia interna, justitia internationala facultative.

se poate de imperfecta,

deoarece ea ramane, in principiu,

Dar ea se afla

deja in progres, deoarece nu mai este justitia privata, care exista la inceputuri ". Totusi, includerea crimelor de razboi ~i a terorismului ca infractiuni avea universale, poate fi considerata
0

in acte intemationale. la temelia a ceea ce

noua "caramida"
,

sa

fie ,.justitia internationala". ~" istorica va cunoaste

Poate fi mentionat,

in acest context. ca aceeasi

perioada

si alte fapte grave, comise in cadrul unor cont1icte si rnentinerii puterii de catre guvernele - fara, insa. sa comunitatii

civile - cazul Spaniei - sau al instaurarii dictatoriale


)-

- Germania, un raspuns

Italia,

Portugalia

sau chiar Romania

gaseasca

adecvat

fata de aceste noi provocari

adresate

statelor democratice.

Capitolul tribunate

L Scurt istoric at justiriei interuationale din istorie

pen ale inrernarionale

- secolul XX ~iprirnele

~6

Este evident realitatile


fj

faptul, ca viziunile la acel

lui Vespasian timpul

Pella va

nu erau

corelate

la

existente

moment, dar idealului

dovedi

corectitudinea

raiionamentelor

sale ~iimportanta

de justitie

promovat

de acesta.

Din pacate, lucrarile Romania international Yugoslavie. postbelica,

marelui jurist cunoscute

au fost trecute sub un con de umbra In ~i apreciate mult mai mult Penal pe plan Fosta

fiind totusi

- una din salile purtandu-i

de judecata ea
0

ale Tribunalului activitate

pentru

numele. Poate

de traducere

a volume lor,

serise direct In limba franceza, ar ajuta la redescoperirea juridica rornaneasca, In finalul Penal International
~~

lui Pella de catrescoala ascendenta. definitie a Dreptului

care s-ar putea mandri cu 0 asemenea capitol, merita redata

acestui

cxceptionala

elaborata
0

de Vespasian

Pella, eu mult timp inainte, ca aceasta sa

fie altceva decat


vederea umanitatii, apararii

sublima forma lipsita de continut : ,,0 disciplina juridicii, care. in


ordinii internationale, determine crimele impotriva pacii si

prevazand

sanctiunile

si conditiile

de responsabilitate

ale indivizilor.

statelor sau altor persoane juridice".

Subliniind Pella. intr-o

valoarea,

insernnatatea

si actualitatea

ideilor

lui Vespasian

V.

eercetare monografica

dedicata acestuia,

un jurist roman de prestigiu,

Iulian Poenaru, aprecia: "putem afirma, Tara teama de a gresi, ca ideile, conceptiile si atitudinea
::1

inaintata

ale lui Vespasian nativa si in sclipirile

V. Pella,benefice

intregii

omeniri. isi au roman, J carui a

sursa In inteligenta prestigios ambasador

de geniu ale poporului

a fast pe toate meridianele

~i paralele globului pamantesc".

***
Pe parcursul evident. conexe pe timpului, asa cum vom vedea, doua mart' probleme vor de
0

- in mod

conditiona parte,

evolutia

si

acceptarea

justitiei

penale
critnele
0

internationale: internationale
;:.

necesitatea

de a defini

cu exactitate

ce urmau a fi supuse jurisdictiei a prerogative/or

Curtii. iar pe de alto parte,

corecta delimitare care urma vor pricinui. contradictorii.

statelor in aceasta materie, de prerogativele pe penala internationala. Ambele probleme

sa

le dobdndeasca

jurisdictia

desigur, vii dezbateri, exprimandu-se Va fi necesar

puncte de vedere dintre cele tnai deci, cu exactitate, in mod

sa

se stabileasca,

Capitolul tribunate

L Scurt istoric al justitiei internationale din istorie

penale

internationale

- secolul XX si primele

27

preliminar, multo
-$

ce fapte vor aceasta

ji

judecate fiind

de catre un eventual subordonata

tribunal intre

international, infractiunile

vreme

discutie

distinctiei

"politice" .]i infractiunile Fe de alia parte, penale internationale cetiueni suspiciune viziune acelei

de drept comun. asa cum am aratat deja, recunoasterea unei jurisdictii

si implicit, acceptarea de catre un stat, de a remite pe proprii penale internationale, a fost


0

instanie

intotdeauna parte.

privita

cu

de catre state, dintr-un asupra

dublu motiv: pe de suverane

deoarece,

intr-o

autarhica

prerogativelor

ale state lor, recunoasterea pe de alia parte, ca fiind lipsita de

jurisdictiei prin aceea. obiectivitate


(~,

internationale

echivala cu un transfer de suveranitate;


0

ca statele considerau

jurisdictie

internationala,

in ceea ce priveste faptele inieresele generale

unor cetateni din diverse state, pe care ar de represiune prevaland asupra garantiilor

urma sa-i judece, procesuale.

Toate aceste elemente, privite timpului - cu zile, problema


0

in ansamblul

lor. vor actiona

- in decursul

intensitate

mai midi sau mai mare, determinand

ca, zeci de ani de

Curtii Penale Internationale

sa constituie numai un obiect de studiu.

7. Al doilea dizboi mondial si infiintarea


9

Tribunalelor

Militare

Internationale

de la Nurenberg si Tokvo

" Vrem sa fie clar ca nu intentionam sa acuzam poporul german. Daca mare a masa a poporului socialist. german ar

ji

acceptat

docila programul

partidului

national-

SS-ul n-ar mai ji fost necesar si n-ar ji fost nevoie nici de lagare de si nici de Gestapo"

concentrare

(Robert

Jackson

- Procurorul

General

al

Tribunalului
j

de la Nuremberg).

Istoria imediat urrnatoare

evenimentelor

mentionate

la punctul anterior

dovedit, daca mai era nevoie. ca imaginatia maligna a oarnenilor poate f extrem de fertila, gasind noi forme, 'inca nernaivazute si neimaginate, de savarsire a ceJor mai

------

.~

--

-- --- -

---

Capitolul tribunate

L Scurt istoric al justitiei internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX ~iprimele

28

condamnabile conducatori
;j

atrocitati. ai acestora

In plus, s-a confirmat (nu numai Germania

faptul,

ca

diferite state si diversi pot sernna a clrepturilor

fiind In aceasta situatie),

orice fel de act international

de alianta, de pace sau de respectare


0

omului. dar ca aceste texte nu au avut evident decat

valoare de arhiva din moment asumate.

ce nu au fost dub late de vointa politica de a respecta angajamentele Gerrnania internationale Kaiserului internationale. hitlerista va reusi sa depaseasca

eu mult violarile aduse .rnoralei a

s! respectarii sfinte a tratatelor", eo mise in epoca militarista al-II-lea. Prevederi dreptulla ale tratatelor de pace, angajamente

Wilhelm

Liga Natiunilor,

libertate si independents

al fiecarui po pOL. si

vor fi tot atatea concepte distrugerea


~j):

pur si simplu ignorate in cava1cada spre infrangerea

propriei natiuni condusa de Hitler ~i acolitii sai, pe care din pacate Ii va de la Nurenberz,v Aceste nenumarate vor fi dub late de tipic teutona,
0

lasa sinzuri in boxa acuzatilor ~ , mai elementare sistematica. grupuri norrne

violari ale celor politica

internationale cu rigurozitatea religioase mongole

adevarata

organizata rasiale,

de eliminare

fizica a unor nici sa

politice,

sau etnice, necunoscute si pentru care omenirea

lumii civilizate va fi obligate


0

macar in epoca inventeze natura.


VOl'

invaziilor

notiunea

de "genocid"

pentru a se putea referi la fapte de

asemenea

fi, asadar, incredibilele

atrocitati comise chiar In prima parte a Celui De Acordului de la Saint

~~:,

Al Doilea Razboi Mondial, James Palace (semnat infiintarea


crimele

care vor conduce la realizarea

la Londra 'in anul 1942).

Cu aceasta ocazie, se stabilea

unei .Comisii a Natiunilor Unite pentru descoperirea ~i pedepsirea de razboi' (care urma evident sa functioneze de "Natiuni la tenninarea razboiului).

Chiar daca termenul Occidentali

Unite" nu includea la acel moment dedit Aliatii

- SUA si Marea Britanie - (neavand sensul capatat mai tarziu) se poate


0

afirma ca era un pas important ce dovedea postbelica.


ii'

intentie clara ~i decisa pentru perioada

In aceasta declaratia

actiune

a fost ulterior

cooptata

si Uniunea

Sovietica.

Prin

solemua adoptata la Moscova,

la data de 30 octombrie

1943, in numele

celor trei mari state aliate, se arata in mod explicit ." cand un arrnistitiu va fi acordat unui nou guvem format in Germania, oricare va fi acesta, ofiteriisi
,

soldatii german:
.

_-

.---- .. - -

--_._--- ------------_._--

Cupitolul
rribunale

1. Scurt istoric al justitiei


internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX ~i primele

29

sau oficialii comiterea


'fI.

nazisti atrocitatilor,

care sunt responsabili, masacrelor

sau care si-au dat consimtamantul despre care se cunoaste. fapte mentionate,
VOl'

la
f

si executiilor

trimisi In tarile pe teritoriui a f judecati guvernele si pedepsiti

carora au cornis abominabilele in conformitate

pentru de catre de in

cu legile acelor tari eliberate cu toate detaliile

libere din aceste tari, Liste vor fi Intocmite, De asemenea,

posibile,

catre toate tarile interesate. mas a ale ofiterilor belgieni. norvegieni

germanii care au luat parte la executiile ostatecilor francezi.

polonezi, $i greci,

ca si la impuscarea

olandezi, comise In

sau cei care au participat

la masacrele

Polonia si pe teritoriile si judecati


Ci~

ocupate din Uniunea Sovietica vor fi adusi la locul crimelor pe care au martirizat-o. In acest tel si cei trebuie sa stie ca cele

In acel loc de catre populatia

care, pana in acest moment, ca vor f pedepsiti

nu si-au patat mainile cu sange nevinovat

daca vor comite fapte similare. Deoarece pana la capatul lumii si Ii

este indubitabil
VOl'

trei puteri aliate ii vor urmari aeuzatorilor

preda in mainile influenta si

lor pentru a se face dreptate"

(este evidenta

in exprimare Stalin).

tonul deja specifice ale conducatorului Este demn de remarcat, intre in cornpetenta insa, sa descopere

sovietic IosifVisarionovici

ca la acel moment numai crimele de razboi pareau sa Incepand cu anul 1944, umanitatea celor 6 milioane va incepe. de evrei

acestei Comisii.

date despre genocidul "genocid"

comis impotriva

din Europa (termenul


tJ

fiind inventat in anul 1944 de un ziarist american

de origine iudaica Raphael


Ocupata")

Lemkin si utilizat in cartea sa .Legile Axei In Europa la un alt nou concept - cel de "crime ale notiunii

si in acest fel se va ajunge umanitatii".

impotriva

Astfel, se vor pune bazele conceptuale care, in forma lor perfectionata, mai tarziu, in cornpetenta

avansate

de "crime internationale' o jumatate Yugoslavia de secol

vor fi preluate si incluse. Penale pentru

TribunaleJor

si Rwanda, ca si a Curtii Penale Intemationale. fata de lumea intreaga etnice sau religioase reguli cutumiare a exterrninarii a milioane naziste, de persoane pe

Reveiatia criterii rasiale.


.[1

de catre autoritatile

ca si incalcarea razboaielor de

celor mai elementare catre Germania. internationala,


ancheta".

sau scrise privind purtarea necesitatii crearii

a dus la intelegerea care sa depaseasca

unei forme

de justitie .comisi: de

forma inadecvata

a unei simple

Capitolul

L Scurt isroric aljustitiei

penale

internationale

- secolul XX si prirnele

30

tribunate

inrernationale

din istorie

Couditiile Londra,
~"4\

fiind, deci, implinite, privind urmarirea

ta data de 8 august ~i pedepsirea

1945, a fost semnat. la de razboi at Militar


0"

"Acordul europene
,

marilor criminali

Puterilor

ale Axei", prin care s-a hotarat instituirea


.-.

unui Tribunal
t--'

International, judece

rarnas in istorie sub numele de ..Tribunalul

de la Nurenbers". geografica

care

sa

criminalii

de razboi ale carer crime erau Tara localizare

precisa. Unite

lntelegerea ale Americii 8ritanii acceptabil,

a reprezentat vointa celor 4 state invingatoare, , Uniunea Republicilor Sovietice

respectiv,

Statele

Socialiste, Regatul sagaseasca enuntate

Unit al Marii un compromis anterior. care prevedea

si Irlandei de Nord si Franta subsumat

care au reusit

ideii de a pune in practica principiile in cadrul anexei. Statutul

Acordul
~D

cuprindea,

Tribunalului,

reguli de constituire, de jurisdictie S-a convenit Germania. In prevederile articolului ca sediul

si de functionare
acestui Tribunal

a acestuia. sa fieIn orasul Nurnberg, in

5 al acestui Statut era cuprinsa 0 dispozitie, de numarul competenta

potrivit

careia, In caz de necesitate, infiinta ~i alte tribunale, cu prevazute in Statut.


0

determinata cornponenta,

mare al proceselor, se puteau si procedura, identice cu cele

Tribunalul
~I
/J

Militar International reprezentand fiind asigurata cele

de laNurnberg patru mari

era compus din patru mernbri puteri invingatoare in razboi, potrivit

patru

supleanti, acestuia

Presedintia principiului

pe rand de catre unul din judecatori, cu votul majoritatii

rotatiei. Hotararile

erau adoptate

membrilor sai. in a se hotari

caz de egalitate prevaland condamnarea,

votul presedintelui.

Prin urrnare, pentru

era necesar votul a eel putin treijudecatori. era competent sa judece orice persoana care, actionand in numele sau cu titlu de membru al unei

Tribunalul tarilor europene

ale Axei, a comis, individual

organizatii.

oricare din crimele mentionate

expres In Statut. ca un inculpat, vinovat Tribunalul sunt criminale. de

In cazul In care, in cadrul unui proces, se constata o anurnita declare acestui declarate fapta, face parte dintr-un grup sau organizatie, ca grupul sau organizatia S.S.-ul respectiva

era abilitat sa In virtutea au fost ale

faptul,

text, Gestapoul,

si conducerea

partidului

nazist german

criminale. 0 asemenea

declaratie indreptatea

autoritatile

competente.

----

----

Capitolul

I. Scurt istoric al justitiei

penale internationale

- secolul XX ~iprimele

.JI

tribunals

internationale

din istorie tribunalul, sa defere tribunalelor declarat militate ca avand

fiecaruia nationale
t5

dintre statele care au constituit pe oricare din mernbrii

organizatiei

sau grupului

caracter criminal. in virtutea simplei lor afilieri la un asemenea grup sau organizatie, al carer caracter criminal ramanea stabilit si nu putea f contestat. Tribunalul daca acestia judecarea era imputernicit sa judece acuzatii si in contumacie, indiferent ca

nu au fost descoperiti

sau nu se prezentau.

daca se considera

lor era in interesul justitiei, criminalilor de acuzare de razboi, efectuarea si sustinerea acestuia actelor de urmarire in fata tribunalului. ~i urmarire a marilor

Pentru descoperirea penala, Statutul criminali


.~

pregatirea prevedea

actului

constituirea

unei Comisii

de instructie ai Ministerului

de razboi, cornpusa din reprezentanti ale Acordului. tribunalului,

public din cele patru

tari semnatare

Hotararea

prin care se constata vinovatia

inculpatului

sau prin definitive

care era achitat de orice penalitati, ~i nesusceptibila Tribunalul moartea ordona

era, potrivit articolului 26 al Statutului,

de revizuire si trebuia sa fie motivata, putea sa pronunte, in caz de constatare


0

a vinovatiei,

pedeapsa

eu

sau orice alta pedeapsa confiscarea oricaror

pe care

considera ca justa, avand si dreptul de a care erau remise

bunuri furate de catre condamnat.

Consiliului
~.

de Control al Aliatilor din Gerrnania. pedepselor era incredintata Consiliului de Control aplicate, al Aliatilor.

Executarea

care avea si dreptul de a modifica agrava. Tribunalul noiembrie existen ta). In final .. 24 de persoane Militar International

sau reduce pedepsele

tara. insa. a Ie

de la Numberg

a functionat

in perioada

20 ( ~i

1945 si 1 octombrie

1946, data

la care si-a incheiat Iucrarile

au fost puse sub acuzare de catre Procurer.

ca fiind

cei mai mari criminali de razboi. Dintre acestia, doar 22 au fost judecati.
\

Astfel, Nurnberg

la aceasta

ultima

data,

Tribunalul

Militar

International

de la (printre

s-a pronuntat,

condamnand

la pedeapsa capitala - 12 persoane

care Goering .. Keitel, J odl si Ribbentrop)

, la munca silnica pe viata - 3 persoane. 13

Capitolul tribunate

L Scurr istoric al justitiei pen ate internationale internarionale din istorie

- secolul XX ~iprimele

32

inchisoarea

intre 10 si 20 de ani - alte 4 persoane,

iar in privinta a 3 inculpati s-a

dispus achitarea.
<j

Henri

Donnedieu

de Vabre, judecatorul umanitatii

francez de la Nurenberg,

a spus

despre crimele impctriva

ca "au fast introduse pe usa din spate si Aceasta apreciere

ca

au

fast pur ~i simplu volatilizate

in cursul procesului".

reflects doar (in fapt.

una dintre evidentele In to ate condamnarile

lipsuri si neirnpliniri emise nefiind

ale TribunaJului

de la Nurenberg

facuta 0 diferentiere

neta si clara intre crimele in Statut). influentat de la Tokio, de remarcat de

de razboi $i cele impotriva Relativ sistemul


i)

umanitatii, asa cum erau prevazute cu procesul de laNurenberg

in paralel

si puternic

adoptat

de acesta, l$i va desfasura criminalilor

activitatea si Tribunalul (fiind insa interesant

pentru judecarea

de razboi japonezi

faptul, ca acesta din urma nu a fost constituit simple proclarnatie ocupatie, fel,
0

printr-un

acord al Aliatilor, ci printr-o militar sef al forte lor de

a generalului

MacArthur

- comandantul arnericana

functionand

practic ca 0 instanta

"eXpOliata" si avand, in acest mult mai redusa Militar dupa istorice

legitimitate Dreptul

chiar si mai contestabila. Penal International). Orient, Acesta

ca si 0 semnificatie

pentru

este, de fapt, Tribunalul caTribunalul de la Tokio, in conditii

International

pentru

Extremul

cunoscut

sediul sau, care a fost stabilit in acest eras. El a fostlnfiintat asemanatoare


\

cu cele ale Tribunalului acestui tribunal

de la Nurnberg. in cuprinsul "Declaratiei de la Marea

11

Fiintarea Postdarn",

a fost convenita

din data de 26 iulie 1945, sernnata de Statele Unite ale Americii. conditiile capitularii de capitulare Japoniei aJaponiei.

Britanie $i China $i cuprindea document, justitiei una din conditiile

Potrivit acestui

a fost aceea de -i aduce in fata a

pe criminalii

de razboi. La aceasta Declaratie, a aderat la data de 8 august

1945, odata cu intrarea sa 'in razboi contra acestei tari si fosta U .R.S.S. Acest act a fost acceptat de Japonia, dupa infrangerea In baza acestei Declaratii, sa, la data de 1 septernbrie Suprem 1945. din 1946. of ere a si ei

Comandantu1

al fortelor aliate

"

Extrernul "Carta cadrul

Orient, generalul Militar

Mac Arthur, a aprobat, la data de 19 ianuarie International pentru Extremul pe Orient", care

Tribunalului juridic

de a pedepsi,

cu prornptitudine,

militantii

japonezi

raspunzatori

de crime Ie de razboi comise in aceasta parte a lumii.

Capitolul tribunate

I. Scurt istoric ai justitiei internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX si prirnele

-'.) "

Generalul numi presedintele


~

american

Mac Arthur avea, potrivit acestei Carte, atributia si judecatorii, de pe


0

de a

tribunalului

lista, propusa de statele care au

semnat actul de capitulare a Japoniei $i de aite state care au aderat la acesta. EI exercita, totodata si alte functii legate de numirea presedintelui care indeplinea executare, Consiliului

atributiile de instruire, urrnarire penala si sustinere a acuzarii sau de ori atenuare a pedepselor pronuntate, exercitand, in fapt,

modificare

supravegherea

asupra intregii activitati a tribunalului. Carta Tribunalului de la Tokio, cuprindea de la Nurnberg, pnncipn
$1

In linii generale, reglernentari

similare cu cele ale Statutului Tribunalului

dar avea si

unele deosebiri: astfel, Tribunalul membri, judecand


(9~

era compus din eel putin 6 membri si cel mult II

in complet de 6 judecatori. comparativ grupuri cu eel de la Nurnberg, sau organizatii, nu era abilitat sa declare Tribunalului "ratione

Tribunalul, criminale anumite

competenta

personae" limitandu-se Regulile responsabilitatea

13 persoanele invinuite a fi comis crime grave. si garantiile judiciare, preeum ~i cele privind

de procedura acuzatiilor

sau pedepsele

ce se puteau aplica erau similare eelor

din Statutul Tribunalului Nu nerevizuibil


:r~

de la Nurnberg. in Carta hotararea mentiuni despre caracterul la ordinul definitiv sau

erau

cuprinse

al hotararii,

fiind executorie

Comandantului

Suprem al fortelor aliate, respectiv, a generalului se prevedea dreptul de a Tribunalul 1948, condamnand
0

Mac Arthur, singurul pentru care

modifica.

Militar de Ia Tokio si-a incheiat lucrarile la data de 12 noiembrie la pedeapsa capital a 7 persoane, la inchisoare pe viata 11

persoane. iar alte 7 persoane la detentie. Daca in Germania au mai fost judecati alti 15 000 de criminali de razboi. de

catre fiecare Aliat, separat, in zona sa de ocupatie (10 000 numai de catre Uniunea Sovietica),
~

In Japonia nu a mai existat practic optand, lara ezitare, pentru


0

alta instants. autoritatile conciliere,

americane insa.

de ocupatie abandonarea

care a insernnat.

ideii de justitie internationala. de la Nurenberg si Tokyo au fost acuzate, in mod evident Este la fel de evident. ca

Tribunalele fiind expresia

unei justitii

a invingatorilor.

ca aplicarea

..

Capitolui
tribunate

L SCUrF istoric al justitiei


internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX ~iprirnele

34

pedepsei

cu moartea

a posteriori,

pentru fapte care la data comiterii ca infractiuni,

lor nu erau
0

reglementate
~

in nici un act intern sau international

apare ca

solutie

eel putin contestabila

din punct de vedere strict juridic. Cu toate acestea. este fara

nici un dubiu faptul, ca aceste instante marcheaza momentul istoric a! primei actiuni concrete prin care comunitatea natiunilor s-a manifestat ferm in sensul instituirii

unei justitii penale internationale. afirrna


0

CLl aceasta ocazie, dincolo de mesajul politic, se care vor fi preluate, modernizate

serie de principii fundamentale

si adaptate

ulterior si care stau astazi la baza dreptului penal international. Un prim principiu Tribunalului individuals
i~

de mentionat,

asa cum rezulta el statuat din activitatea


0

de la Nurenberg, in fata unor nonne

este acela ca exists internationale,

responsabilitate de eventualele

penal

indiferent

norrne

interne care ar contrazice

acest sistem - practic toate crime le comise de nazisti au cu legislatia germana existents la acel moment. ~i impus principiul ca imunitatea data de

fost ..legitime" in conformitate In al doilea

rand, s-a afirmat

calitatea de sef de stat, de ministru, sau de orice alta demnitate, este lipsita de efect in fata unei justitii universals. element internationale activata de savarsirea unor crime de natura chiar un

Mai mult. aceasta calitate de conducator agravant, pe deplin j ustificat

a fost considerata

de rolul jucat in organizarea

si comiterea

respective lor crime.


r;y

Un alt principiu

esential

este eel a1 inlaturarii

exonerarii

de raspundere

penala, in cazul ordinului superiorului

in cazul savarsirii unei crime internationale. de la Nurenberg ~i Tokyo,

asa cum au fost acestea definite In cursul proceselor putand fi eventual considerat ca
0

circumstanta

atenuanta. Asa cum afirma un vestit

jurist .Incepdnd cu Nurenberg


primit ordin!".

nimeni nu se mai poate apara spunand ca asa a

Extrem de important ,Jair-trial"-

a fost si principiul asigurarii

unui proces echitabil

care sa of ere minimele garantii procesuale

chiar si persoanelor

acuzate

de cele mai grave crime internationale.

In acest sens, episodul

Stalin-Churchill.

descris mai sus. este mai mult decat semnificativ. Dincolo de toate neimplinirile de la Nurenberg va reprezenta si inconsecventele sale activitatea Tribunalului pentru dezvoltarea

un moment absolut fundamental

Capitolul tribunate

L Scurt istoric al justitiei penale internatiouale internationale din istorie

- secolul XX ~i prirnele

35

Drcptului

International

(s-a vorbit chiar de un.Drept de ia Nurenberg")

si pentru

ideea de justitie penala internationals.


~

8. Conventii

referitoare

la erimele en caracter international.

adoptate dupa eel de-al doilea razboi mondial


Desi vom ~ internationale aminti. /, in sectiunea urmatoare, cateva
.

dintre

conventiile ~ deosebita

adoptate

in perioada

postbelica, avand in vedere importanta

a acestora asupra jurisdictiei

ratione materiae

a viitoarei Curti Penale Internationale. Ie stipuleaza. 0

ff,.

este util, sa le detaliern, pentru a enumera

crimele pe care acestea

mare parte dintre acestea se vor regasi in Statutul Curtii Penale Internationale. Astfel, circumscriu instante, in afara Statutelor tribunalelor penale internationale ad-hoc care acestor conventii

In prevederi1e dupa
'

lor crime le internationale doilea razboi mondial,

aflate in cornpetenta au fost adoptate

eel

de-al

internationale. ,

care au ca obiect stabi1irea si definirea acestor crime. , ca intindere, 1a care au aderat majoritatea Geneva. din anul 1949 si Protocolul statelor lumii.

Cele mai importante sunt cele 4 Conventii de


121

aditional I, din anul

1977. care sunt si astazi in vigoare. Ele constituie


internationale.

un adevarat

sediu

211

materiei,

avand

ca obiect

crimele

Mentionam

astfel: pentru ameliorarea soartei militarilor raniti din cadrul fortelor

* * *
}}

Conventia

annate aflate 'in campanie (I); Conventia pentru imbunatatirea soartei ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor

din cadrul fortelor armate aflate pe mare (II); Conventia de la Geneva referitoare 1a tratamentul prizonierilor de razboi

(III):

* Conventia

referitoare

la protectia persoanelor

civile in timp de razboi (IV).

,,' 'I C api it 0 IUI IS' curt istoric, a I' justitiei pena I'e internationa .,
tribunale internationale din istorie _ _

e - seco Iu I XV si primele /~,


_ -------

36

Sistemu1 represiv "Protocolul


~.::;.

a1 Conventiilor

din anul 1949 a fost largit si consolidat

prin

I", adoptat in anu1 1977, Protocol aditional la Conventiile

de la Geneva

,mc hei ., elate 1a da: d e 12 august 19119 cu pnvue ata "'t, conflictele arm ate intemationale.

1a protecua'" victime lor de razboi din'

,,' ea 111 fl'gctiuni zravc". C e Ie' 4 C onventn "d e 1a G eneva enumerau, ~ urmatoare 1e acte. d aca~ acestea sunt cormse impotnva persoanc lor si bunurilor '
e ~ 'A'

protejate de Conventii:

* omueiderea * tortura sau

intentionata;

tratamentele

inumane, inclusiv experientele biologlee;

zeri '" f'aptu 1 de a acuza.Tnin mod i e aeuza, mo intentionat, man i suf ennte, sau d e a aduce atin ::0 su ,
.-~;.: .....

,r.:"..<-1,

grave integritatii '" diistrugerea


desfasurarea
x s:

fiziee ~isanatatii; . ll1SU~lrea db' e


A '

~I

Lll'IUl'I,

iustif nejusti icate d e neces' 'tatile .

militare

si ,

pe scara mare, in mod ilieit si arbitrar;


A

taptu 1 d e a eonstrange

izonier ' un pnzomer d e raz b 01 sa serveasca -

il1

fortele armate
e

" i a 1e puteru .' 111amlee sau aee 1a d e a- 1 I'IpSI d e d reptu 1 sau d e a iJ -judeeat in mod ,LJ
regu1at si impartial, potrivit prevederilor Conventiei;

* luarea

de ostateci. di111 anu I 1977 ,pnvm ivind pro tectia ' '1' " ~l a te in fractiuni
.,

P ratoeo 1u 1 I d e 1a G eneva '1 con fl'rete l'or mtemationa


b

victimelor eelor

e, a a da augat

grave,

in afara

mentionate
~.

in Conventii1e
!

din anul 1949 si anume:


impotriva populatiei civile;
+: atectan d popu lati c !'"ila sau bunurile. ana .
A

* indreptarea

ataeurilor

.' '" 1ansarea unui ' atae ne discri iscnrmnatonu,,


A "

"1' ' and torte p erieu10ase. . stiind CIVI e ~1 a unui .' atac nnpotnva msta 1 "1or continan f atn . , ' . - - -' , ' ea vor pravoea pier d en' ~1 vataman excesive popu 1anet . civile si daune ' excesive bunurilor si instalatiilor:
)

~.'

* atacarea * ataearea
i)

localitatilor

neaparate si a zone1or demilitarizate.

unei persoane scoasa in afara luptei;


> '

" c 1 ' .~1.0OSlrea

In
~

. eu per fidiIe a em bl eme lor si semne 1or diistmcnve ale Crucii Rosii 1 or $1 faetiuni arave" eompletarea acestui tablou, sunt considerate '111 1. t:
, , . I'
"

urmatoare 1e acte. Conventiilor

d aea- aeestea

au +'.". lost

C0l11lSe eu intenne
}

5i

" eu incalcarea

din anu1 1949 $i a Protocolului

I de la Geneva:

...

Capitolul I, Scurt istoric al justitiei penale intemationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~iprimele

37

* transferarea

de catre puterea ocupanta a unor parti din propria populatie sau intregii populatii civile sau parti civile sau parti ale prin

deportarea ~itransferul acesteia din teritoriul


)

ocupat in cadrul sau in afara acestui teritoriu. a IV -a;

incalcarea Conventiei

* pra~ticile
* *

de apartheid si alte practici inumane si degradante, care ofenseaza rasiala;

demnitatea umaria, bazate pe discriminare atacarea bunurilor culturale,

usor de recunoscut
0

si care sunt situate


distrugere masiva a lor:

111

imediata apropiere de obiective militare, cauzand privarea persoanelor protejate

de conventii ~i de protocol de dreptul la

judecata impartiala si reglementara;


~

orice act medical, (intemate,

care n-ar fi motivat starea de sanatate a persoanelor detinute sau private de libertate in alt mod) si care ar fizica sau

respective

pune, in mod grav, In pericol stare a de sanatate sau integritate morals a acelei persoane. In afara Conventiei
e

de 1a Geneva din anul 1949 si a Protocolului


;,

Aditional I
~

de la Geneva internationale,

din anul

1977, exista,

astazi,

in vigoare

si alte reglementari

prin care sunt sanctionate

faptele ilicite cele mai grave, apreciate ca

~i crime internationale. Sunt edificatoare in acest sens:

* Conventia
Adunarea

pentru Prevenirea Generala a O.N.U.,

si Reprimarea

Crimei de Genocid, adoptata de nr. 260 III, 1a data de 3

prin rezolutia

decembrie 1948;

* *

Conventia suplimentara

pentru desfiintarea

sclaviei, a comertului cu sclavi

si a institutiilor sau practicilor similare sclavismului; Conventia Internationals adoptata asupra Eliminarii si Reprimarii Crimei de

Apartheid,

de O.N.D.,

prin Rezolutia

nr. 3068, din data de 30

noiernbrie 1973;

* Rezolutia

nr. 3314, din data de 14 decembrie 1974. a Adunarii Generale a

O.N.U .. prin care au fost definite actele de agresiune.

tribunale

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale internationale din istorie

- secolul XX ~iprimele

38

Pe plan international, si alte conventii


~,::t

dupa eel de-al doilea razboi mondial, au fost adoptate la


0

care obliga statele semnatare

conduita, care sa nu conduce la

utilizarea unor anne de distrugere in masa. Aceasta interdictie are ca temei Protocolul care este precizat metodele care: in mod expres - articolul I de la Geneva din anul ] 977. in mijloaeele ~i

35 - ca sunt interzise

* produe un rau superfluu; * au efecte nediscriminate, * au


(t~

adica nu fac distinctie intre obiectivele

militare ~i

populatia civila si bunurile cu caracter civil; efecte extinse grave si durabile asupra mediului natural. de arme chimice, mijloace sunt armele de distrugere in masa, armele nucleare,

Astfel bacteriologice, radiologice, dispozitive

incendiare

sau armele viitorului, electronic,

laserii de lupta, arme cu ultrasunete,

si met ode de razboi

dispozitive

cu fulgere luminoase.
0

Din pacate, nu exista inca un tratat sau juridice

conventie internationala

cu efecte

depline, in care sa fie inscrisa obligatia, ca marile puteri nucleare, ce detin aceasta arma temuta si catastrofala pentru intreaga

arma atomica, sa nu foloseasca omerure. Este adevarat,


l;~O

insa, ca s-a adoptat

Rezolutia
0

nr. 1653 (XVII1961),

care

declara, ca foiosirea arrnelor nuc1eare reprezinta este contrara dreptului international

incalcare directa a Cartei O.N .U; si ca statuI care ar folosi


.

si legilor umanitatii
.

aceasta arma, va fi considerat ca a actionat contra legilor umanitatii crima impotriva de recornandare omenirii si civilizatiei; dar
0

si ar comite

atare rezolutie a O.N .U. are caracter

si nu are forta juridica obIigatorie. statul care ar folosi aceasta arma ar


0

Si totusi, conform acestei Rezolutii, actiona contra legilor umanitatii

si ar comite

crima impotriva

omenirii

~l

civilizatiei.
J

Este. de fapt, deei cu forta juridica, prevederi

trimitere in timp 1a prevederile ce completeaza

unei conventii internationale, lipsa unor

prin extensiune in alte conventii,

clare de sanctionare

a celor mai grave fapte ce atenteaza la dreptuJ sacru

\,~,

' ,~

:~":';L.':"!'.,j;:

'r.'

:_'i.~~'<-llr

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

39

a1 omului

la viata si la valorile supreme ale comunitatii

internationale.

respectiv,

pacea si securitatea. Aceasta conventie


~

este Conventia a IV -a de la Haga adoptata in anul 1907. acestei Conventii,

la care, de asemenea,

am facut referire mai sus. In Preambulul

denumit si "Clauza Martens", se precizeaza: "Arata timp cat un cod mai complet asupra legilor si obiceiurilor nu poate fi elaborat. inaltele part: contractante de principiile razboiului

considera oportun sa declare, ca in pe care le-au adoptat, populatia ~i

cazuri1e care nu sunt acoperite beligerantii

raman sub protectia dreptu1ui gintilor, decurgand civilizate, din legile umanitatii

din practica stabilita constituite

intre popoarele

si din comandamentele

tJ~

public" .

9. Evolutiile postbelice in domeniul justitiei pen ale internationale. Noile documente si proceduri adoptate in aceasta perioada
.Doream
\;J

sa stau

ascuns pand cdnd opinia publica se va linisti din nou. Stiu

din Gertnania.

dar nta i

ales cea internationala,

ca toti suntem

pe lista criminalilor
0

de razboi si pot sa-mi inchipui ca in actuala stare de spirit nu poate exista deceit sentiniii - condamnarea

la moarte " (Joachim von Ribbentrop - Ministru de Externe

a1 Germaniei in perioada

1938-1945).

Fenomenul Tokyo Generals


c..::r

creat de activitatea celor doua Tribuna1e - de 1a Nurenberg au condus, In mod natural. nr. 95111.12.1946.

si

- ca ~i ecou1 starnit de acestea, a Natiunilor principiile

Adunarea care aproba

Unite 1a adoptarea Rezolutiei "de la Nurenberg",

si confirma Adunare

prezentate

mai sus. Mai mull. aceeasi

Generals

va declansa, in anul 1947, procesu1 de elaborare a unui .Cod al

Crime lor contra Pacii, Securitaiii si Umanitatii". Din pacate, acest proiect nu a fost

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internarionale din istorie

- secolul XX ~i pr'imele

40

finalizat

nici in peste jumatate internationale, 1948,

de secol,

fiind insa suplinit

eu succes

de alte

instrumente
";::\

asa cum vor fi prezentate in continuare. Generals a

In anul International penal. in

Adunarea

o~ru a
.camere

invitat

Comisia

de Drept

sa examineze special, pnn

oportunitatea infiintarea

crearii unui organ judiciar unei penale

in domeniul Curtii

in cadrul

lnternationale de Justitie" (organism ONU deja existent prin Carta adoptata in anul
1945). Aceasta idee a fost ulterior abandonata, politice. in comunicatul fost reliefate deosebirile de presa dat publicitatii existente intre jurisdictia din considerente, in mod primordial. ca : "au

fiind afirmat cu ipocrizie si procedura

penala din diferite in tara

tari, acuzatul putand fi judecat astfel potrivit unor norme de drept inexistente sa ori chiar potrivinice
~;~,

legii acelui stat; de asemenea,

trebuie

avute in vedere

greutatile care ar decurge din situatia in care, pentru a defer: justitiei un acuzat ~i a-l obliga sa execute pedeapsa, vointei statului sau ... ". Autorii (adoptata necesitatea articolul Conventiei pentru Prevenirea si Reprimarea Crimei de Genocid convinsi de ar fi nevoie sa se recurga la forta ~i aceasta impotriva

la data

de 10 decembrie unei jurisdictii

1948) au fost. de asemenea, internationale.

existentei VI al

In acest sens, a fost prevazut in crimei de genocid

Conventiei,

ca responsabilii

pentru comiterea

(notiune atat de noua, dar atat de rapid dezvoltata ~iintegrata in dreptul penal) sa fie
. r::) .. '~'j

judecati de catre

instants penal a internationala .


0

Aceasta exigenta a semnificat, in acel moment, nu numai de jurisdictie competentei ~i pedepseasca internationala, universale dar a ~i conceptualizat

reafirmare

a ideii

si intarit progresiv

principi ul

(aratand ca orice stat are dreptul si obligatia sa-i urrnareasca

pe autorii unui genocid, chiar daca aceasta crirna nu a fost comisa pe tari sau impotriva cetatenilor acesteia). Cu aceeasi ocazie, s-au a tuturor statelor in a colabora si a-si acorda

teritoriul respectivei pus bazele

ideii de obligativitate

asistenta juridica necesara pentru prevenirea si combaterea crimei de genocid.


q j

Mecanismul

efectiv de punere in practica a principilor

de mai sus nu a mai Procesul era insa. 1949,

fast, insa, inclus in textul final al Conventiei privind Genocidul. in ace] moment, documente ireversibil si cele 4 Conventii ale Dreptului de la Geneva

din anul vor

fundamentale

International

Umanitar.

cuprinde

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

41

asemenea

mecanisme

de asistenta

universala.

Dar si aplicarea

acestor noi acte Rece. in mod

internationale Raporturile
~5

va fi ulterior blocata, in conditiile nou create ale Razboiului de forte existente in comunitatea internationala (s: reflectate

corespunzator jurisdictia

in cadrul Consiliului

de Securitate al ONU) vor duce in final, ca si in Conventiile de la Geneva, sa rarnana doar

international

prevazuta

unul din numeroasele

proiecte nascute deja moarte.

Noi pasi timizi au fost facuti in continuare, in vederea elaborarii si infiintarii

unui sistem de justitie penala internationala


infiintarea. agresiune, in anul 1950, a unui cornitet, care ajunge 111sasurprinzator
-if puternicele

Un prim rezultat poate fi notat prin care sa elaboreze definitia crimei de

de rapid la concluzia ca .perioada actuala,


nu ar fi adecvata

t~1

eLl nenumaratele
reglementarea

ei start de tensiune,

pentru

acestei probleme",

Aceasta noua crima internationala, competenta de interventie a Consiliului

de

importanta fundamental a, data fiind

de Securitate al ONU in cazul .siivdrsirii fel intrarea furtunoasa pe seena justitiei

unei agresiuni ... ", lsi face in acest

internationale.

Chiar daca Adunarea Generals a ONU va elabora Rezolutia 111'. 3 14 3


0

din anul 1974, care cuprindea

definitie a agresiunii, nu au fost facuti pas: reali si eficiente. Este demn de remarcat. in acest de genocid, crime de razboi si crime

pentru gasirea unei forme acceptabile context,


'.p"}

ca includerea

agresiunii,

alaturi

impotriva umanitatii in aria de competenta

a Curtii Penale Internationale

a constituit

eel mai dezbatut ~i eel mai difieil punet in eadrul Conferintei

de la Roma din anul

1998. Desi decizia finala a fost totusi de includere, aceasta a fost praetic anihilata prin faptul ea agresiunea a ramas singura infractiune nedefinita, neputand fi gasit un comprornis retractari. Revenind Generals
~)

acceptabil

in eei 52 de ani de discutii, negocieri,

aeuze reeiproce

si

la tema de baza, este de mentionat,


0

ea in anul 1951, Adunarea sa examineze posibilitatea

a ONU creeaza

noua comisie mandatata

infiintarii unei Curti Penale Internationale si elaborarii unui proiect de statut pentru o asemenea instants. (vezi sectiunea 10). . In anul 1954, initiativa, descrisa mai sus, a fost legata, in mod formal. de eel mai vechi proiect privind elaborarea unui "Cod International
([1

Crimelor irnpotriva

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie Pacii, Securitiuii si Umanitatii

- secolul XX ~iprimele

42

si chiar de proiectul privind definirea agresiunii. In

acest fel. toate aceste actiuni au fost cup1ate, avand insa aceeasi soarta - un esec total si lipsit de orice perspective in viitoru1 apropiat (vezi sectiunea 10).
;)

Timp de aproape 20 de ani, respectiv, comisiile

intre anii 1954-1980,

comitetele

si

aratate mai sus, chiar daca avand In eompunere juristi remarcabili, politice specifice perioadei majore avute in vedere. tergiversari ~i neconcordante,

nu au

reusit sa treaca peste impedimentele adus la indeplinire

istorice ~] nu au

nici unul din obiectivele

In anul 1973, dupa nenumarate jurisdictii Generala Apartheid.


'~;f

ideea unei

internationale a ONU

revine in atentie cu ocazia adoptarii privind Eliminarea

de catre Adunarea Crimei de

a Conventiei

si Reprimarea

In textul acesteia, articolu1 5 prevedea posibilitatea


unui tribunal penal

ca autorii respectivei Evident, ca niei

'1

crime "sa fie deferiii judecaiii

international".

aceasta idee nu a fost urrnata de nici un fel de act in vederea punerii sale in practica. La data de 10 decembrie
Internationala de Prevenire

1984, a fost adoptata la New York .Conventia


a Torturii si Altor Tratamente Inumane

si Combatere

sau Degradante". In afara de definirea acestei crime internationale,

care de altfel va

fi preluata atat in Statute1e Tribunalelor Internationale, se reglementa

Penale ad-hoc, cat si in eel al Curtii Penale international de

prin acelasi document un mecanism vinovate

tragere 1a raspundere
l'}

a persoanelor

de asemenea crime si de cooperare

judiciara

in aceste scopuri (eel mai recent si faimos caz fiind eel al generalului

Augusto Pinochet, ce va fi prezentat mai detaliat in continuare). In anul 1980. Adunarea Generals a ONU isi manifesta in sfarsit dorinta de a
~ >,
!

reactiva munca Comisiei de Drept International,

cazuta in total a letargie timp de 30

de ani, in domeniul infiintarii unei curti penale. Vor mai fi necesari alti 12 ani ( ~i schimbarea fundamentala a mozaicului politic a1 lU111ii,prin caderea politics a

Blocului Cornunist) pentru ca solicitarea Adunarii Generale a ONU presanta si mai decisa.

sa

devina mai

Capitolui tribunale

I. Scurt istoric al justitiei penale internationale


internationale
din istorie

- secoIul XX ~iprimele

43

10. 0 privire retrospeetiva

asupra initiativelor referitoare la pen ale ell earacter

erearea unei installte internationale


\~i
,,'

pernlanellt

si a unui Cod universal al erimelor internationale

Desi,

in sectiunea

anterioara,

am vorbit

despre

evolutiile postbelice

in

domeniul justitiei unei jurisdictii pacii si

penale intcrnationale,

arnintind, de asemenea si despre proiectul


si despre eel al unui cod al crimelor contra

penale internationale

umanitatii, pentru a intregi aceasta viziune istorica, este necesara relevarea

unor aspecte esentiale a acestor din urrna proiecte. A vand in vedere experienta Tribunalelor militare ad-hoc de la Nurenberg mondiale si

t~l

Tokio, in cadrul celei mai cuprinzatoare infiintata imediat dupa terminarea

organizatii

de aparare a pacii,

celui de-al doilea razboi mondial - O.N.U. - s-a permanente. creata departe de tumultul razboiului, in activitatea ei, aura invingatorilor. si sanctionarea celor

luat initiativa crearii unei instante internationale Lumea dorea


0

instants international

in timp de pace, pentru a nu se rasfrange

instanta, in care legea odata convenita pentru instrumentarea mai grave crime intemationale, partile responsabile,
t. .:: .

sa fie aplicata, in mod egal si impartial, pentru toate

indiferent de momentul istoric in care se savarsea crima: pace

sau razboi.

In
mandatat redacteze,

acest sens, asa cum am mentionat mai sus, Adunarea Generals a O.N.U. a organismul sau specializat, respectiv, Comisia de Drept International, sa

in paralel, doua proiecte si anume: Proiectul unei jurisdictii si Proiectul crimelor contra pacii si securitatii umanitatii.

criminale

internationale

Desi aceste proiecte au fost elaborate de Comisia de Drept International anul 1953 ~i respectiv, preocuparilor
t.

in

1954, totusi, abordarea lor a trecut pe plan secundar in cadrul

Organizatiei Natiunilor Unite, dezbaterea lor fiind amanata, sine die. conflictului din Yugoslavia, izbucnit in aceasta zona exploziva a
;,

Momentul
~'~f

Balcanilor. aproape

""

in anul 1989. readucand

in memorie crimele S1 atrocitatile ~ celui de-al doilea razboi

comise eu mondial. va

50 de ani in urma, in timpul

--

--- --

----

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~iprimele

44

impulsiona responsabil,
'~a

eomunitatea la traducerea

internationala

sa se gandeasca,

eu adevarat

senos

$1

in viata a acestor doua proiecte.

Astfel, asa cum vom nota in continuare, prin Rezolutia nr. 47-33 din data de 25 noiembrie International proiect 1992, Adunarea Generala a O.N.U. va imputernici sa elaboreze Comisia de Drept Acest Penale Curtii.

un Proiect de Statut al Curtii Penale lnternationale. la baza infiintarii, in anul 1998, a Curtii

de statut va sta

Internationale,

proiect in care vor fi incorporate momente

crimele ce tin de competenta

Dar, asupra acestor

istorice deosebit de importante vorn reveni la momentul potrivit.

in eadrul evolutiei

justitiei penale internationale,

Prin urrnare, pentru Statutului


~tl

a intelege mai bine si mai profund continutul


D

de la Roma, este necesara proiectelor

succinta

privire retrospective

asupra

prevederilor Criminale

trenate pe rolul O.N.U. privind erearea unei Curti Penale

~i al unui Cod al Crimelor impotriva Pacii si Securitatii omenirii.

A. Curtea
In Proiectul Statutului

criminala iniernationala ,
Curtii Criminale Internationale.
e e ,"

elaborat deC0111isia ca instituirea Curtii care sa

de Drept International Penale


;~.~

a O.N.U., in anul 1953, se prevedea, sa se realizeze pe baza unei Conventii


0

Internationale

internationale,

cuprinda Statutul ei, Curtea fiind Curte Internationala


, , ;J

instants jurisdictionala
~

independenta de actuala
1..-" .' ,

de Justitie si de O.N.U .. ea nefiind un organ al O.N.U .. asa cum de Justitie. al autoritatii jurisdictionale a Curtii 11 reprezenta faptul,

era Curtea Internationals

Un element specific

ca aceasta nu emana, in mod automat, din Statut, ci Ii era atribuita de catre statele semnatare recunoscut jurisdictia
.,~,}

ale Conventiei

de instituire a Curtii. In consecinta,

faptul ca un Stat a

Statutul Curtii nu semnifiea sa. Aceasta recunoastere clauza

si faptui ca el a acceptat, in mod automat fie printr-o conventie declaratie

urma sa se materializeze,

specials, fie printr-o

a unui acord special sau chiar printr-o

distincta adoptata de statul respeetiv. La baza activitatii judiciare in special dreptul international a Curtii urma sa stea dreptul international public.

penal si eventual, dreptul intern al Statelor Parti.

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul

xx $i primele

45

In eeea ee priveste organizarea a1 Curtii Internationale judecatori


;.

Curtii, s-a preconizat Astfel,

modelul de organizare din 15

de Justitie.

Curtea urma sa fie compusa

alesi, indiferent

de nationalitatea

lor ori de faptul ea au 0 singura

cetatenie, dubla cetatenie sau sunt apatrizi, dintre persoanele care se bucurau de eea mai inalta consideratie exereitarea competenta morala si care indeplineau conditiile corespunzatoare pentru eu 0

in tarile lor a eelor mai inalte functii judiciare sau erau jurisconsulti recunoscuta in drept international

si in special, in dreptul international

penal. Judecatorii

erau alesi pe 0 perioada de noua ani, cu drept de realegere, de marilor forme de

catre Statele Parti, in asa fel, in cat sa se asigure reprezentarea civilizatie


~~~J

si a prineipalelor

sisteme juridice

ale lumii, fiecare Stat neputand avea

mai mult de un judecator in cadrulunui Sesizarea Curtii si sustinerea

mandat. procurorului, functie

acuzarii erau incredintate

asumata de catre un jurisconsult, un act de acuzare, intemeiat

desemnat

de catre rec1amant si se realizau printranchetei efectuate de 0Camera de

pe constatarile

instructie, fermata din cinei judecatori, desemnati, anual. in acest scop. T otodata, dreptul de a sesiza Curtea Criminala savarsirea ~ unei infractiuni
:

Internationala,

cu privire la
."

internationale. ~"'

il avea si Adunarea ~

Generala a O.N.U ..

preeum si orice Stat Parte. Curtea avea, de asemenea


rL'ti

si un Consiliu de Gratiere. consta in a internationale

Competenta judeca

ratione tnateriae a Curtii Criminale Internationale vinovate de savarsirea infractiunilor

si pedepsi persoanele

prevazute in Statutul ei. Cat priveste competenta ratione personae, aceasta consta in a judeea persoanele fizice, aeuzate de comiterea unor infractiuni internationale primu1 rand, respective de comiterea crimelor internationale, indiferent si in

daca persoanele In

erau reprezentanti

guvernamentali,

functionari sau simpli particulari.

Proiect se prevedea:

"Curtea judeca indivizii acuzati de crimele definite in cadrul cadrul lucrarilor Comisiei de Drept Curtii, prin atribuirea functiei de

crimelor contra pacii si securitatii umanitatii'Lln


'. OJ

International, interpretare mai multor

s-a propus largirea

competentei

a dispozitiilor dreptului international penal, 1a solicitarea unui Stat sau a State. Prin aceasta activitate, Curtea juea un r01 important in

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~iprimele

46

armonizarea

si unificarea

dreptului

international

penal, precum

~i In precizarea

sensului si a continutului Curtea


:8

anumitor notiuni si principii ale acestuia. Internationala judeca in complet format din eel putin 7 prezenti. Hotararile Curtii

Penala

judecatori

si adopta hotarari

cu majoritatea judecatorilor

trebuiau sa fie motivate.

Aeestea

erau definitive si nu erau supuse apelului, singura Curtea putea pronunta impotriva inculpatului in

cale de atac permisa fiind revizuirea. orice pedeapsa pe care instrumentul


0

apreeia ea necesara, sub rezerva unor limite prevazute competenta. se realiza in conformitate Curtii, Condamnatul

eare-i reglementa hotararii

Executarea Conventiei eliberat ~?~)

de eondamnare

cu prevederile

prin care s-a acceptat jurisdictia

putea fi gratiat sau In

conditionat

de catre un comitet, compus din cinci membri, constituit

acest scop, de catre Statele care au acceptat competenta Curtii. Totodata, care trebuiau Proiectul de Statut cuprindea garantiile judiciare fundamentale.

respectate pe toata durata judecatii, de nevinovatie,

in vederea asigurarii unui proces

echitabil (prezumtia si dreptul deliberarii

dreptul de a lua cunostinta de acuzatiile aduse la dezbateri, publicitatea dezbaterilor. secretul

de aparare, prezenta etc.).

B. Codul Crime lor impotriua Pacii si Securitaiii


!1';:~

Omenirii
Proiectul anul de Cod al Crimelor contra Pacii si Securitatii omenirii, adoptat in in principiu, continutul statutelor Tribunalelor militare crimelor aceasta

1954, cuprindea,

intemationale in crime

de le Numberg pacii,

si Tokio, lara a mai pastra, insa, clasificarea si crime impotriva umanitatii,

contra

crime de razboi

clasificare reluandu-se Supusa Proiectului


'"I

sub denumirea de crime contra pacii si securitatii umanitatii. critiei, cu privire la continut, aceasta prima varianta a din

multor

de Cod a fost reluata de aceeasi Comisie de Drept International incepand cu anul 1981,
0

cadru1 O.N.U., intocmindu-se,

alta variants

a acestui

Proiect de Cod al crimelor impotriva pacii ~i securitatii omenirii.

Capitolull. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul

xx ~i primele

47

Printre precizarea, omisiuni,


~

prevederile

mai semnificative

ale acestui Proiect

de Cod, se ana

ca este independenta drept crima impotriva

de dreptul intern, calificarea unei actiuni sau a unei pacii si securitatii umanitatii. Faptul ca
0

actiune

sau

omisiune

era sau nu pedepsita


2). Se preciza,

de dreptul intern, nu avea efect asupra acestei de asemenea, umanitatii

calificari

(articolul

ca

"orice individ

care comite

crima irnpotriva

pacii si securitatii (articolul

este responsabil pedepsirea

pentru

fapta sa si

pasibil de pedeapsa" asistenta participarea


3)

J pct.l ); se prevedea

acordarii de ajutor. precum si

sau mijloace, la
0

in vedere

comiterii

unor astfel

de crime,

intelegere

in vederea savarsirii lor si tentativa. (articoluJ 3 pct.2 si

Se reafinna principiul
~~l

de baza al dreptului international unui individ, pentru


0

penal, care prevedea, pacii si

ca "urmarirea securitatii

angajata

asupra

crima impotriva

umanitatii,
0

nu elimina raspunderea

de drept international

al unui stat.

pentru un act sau

omisiune

care li este atribuita ,,(articolul 5).

De asemenea, presupus

se prevedea

ca Statul, pe al carui teritariu se afla autorul

al unei crime impotriva pacii si securitatii omenirii, era dator sa-l judece,
6 pct.l ).

Tara sa-l extradeze (articolul

In acest Proiect, era afirrnata imprescriptibilitatea securitatii omenirii (articolul

crimelor impotriva

pacii si

6), precum si neretroactivitatea

Codul ui (articol ul 10). sau al

Erau reafirmate, superiorului

de asemenea,

regulile,

potrivit carora: ordinul guvernului

ierarhic nu exonereaza

de raspundere

pe autorul unei crime prevazute ordinului (articolul


comisa
0

In Cod, daca acesta a avut posibilitatea superiorul (articolul


raspunde,

sa nu se conformeze pentru crima

11);

in anumite

conditii,

de subordonati

12); autorul unei crime intemationale, penal

chiar daca are

calitate oficiala in

statui sau, nu este exonerat de raspundere Acest proiect enumera urmatoarele


, :'"

a (articolul

13). Omenirii

de Cod al crimelor crime:

impotriva

Pacii si Securitatii

..

agreslUnea;
amenintarea

cu agresiunea;

interventia in afacerile altui stat; dominatia coloniala si alte forme de dominatie straina:
e ~ ~ ~

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale trlbunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

48

b zenocidul:

..

apartheidul;

violarea sistematica
~
e

sau masiva a drepturilor fundarnentale


0

ale omului;

crimele de razboi de recrutarea,

deosebita gravitate;

folosirea, fiintarea si instruirea de mercenari:

terorismu1 international; trafi.cul i1icit de stupefiante; provocarea 15-26). T otodata, in unele studii de specia1itate si documente neeesitatea
if;

de prejudicii

deliberate

si grave, mediu1ui inconjurator

(articolu1

al e O.N. U. se sustinea pacii si omenirii.

examinarii

problemei jurisdictiei cresterii

crimelor

contra

tinand seama de exigentele

eficientei, in eforturile acestor crime.

depuse de comunitatea

international a pentru prevenirea In dezbaterile

si combaterea

care au loc cu privire

1a definitivarea

proiectului

Codului

Crimelor contra Pacii si Securitatii

Urnanitatii, pre cum si in raspunsurile


instituirii jurisdictiei

oficiale ale in acest


cerinta

mai multor state, s-a relevat importanta

internationale

domeniu. abordarii raspunsul ~\~i


indrituitd care

Asa, de pilda, in raspunsurile guvernului


.problemei mecanismului necesar pentru

egiptean
aplicarea

se sublinia

codului". iar in
autoritatea

guvernului

Venezuelei

se considera, ca "trebuie
.Crearea

indicate

sa

aplice sanctiuni

celor vinovati", autorilor

unui mecanistn judiciar,


0

sa

asigure pedepsirea

crimelor,

definite in cod, este

problema

crucialti"

a ararat delegatia Italiei. Mai multe state s-au pronuntat pentru instituirea jurisdictii penale, care a argumentat,

unei asemenea delegatia

sa
0

dea eficacitatea

necesara codului. AstfeL aplicarea prevederilor sub forma

Kuweit-ului

ca pentru jurisdictie

a garanta

codului, este important, unui tribunal

sa

se creeze

penala internationala,

penal international,
un tribunal

iar delegati a Argentinei a subliniat,


care sa-i asigure aplicarea,

ca .im text de

drept penal, [arti


.~.:;

nu are eficacitate",

Delegatiile

Sierrei Leone, a Zairului ~i alte delegati: au apreciat ca, crimele contra umanitatii internationale pot fi judecate de tribunale nationale si ca ideea

pacii si securitatii jurisdictiei Zeelande penale

nu este noua. Delegatiile Italiei,

Suediei ~i Noii de

au sustinut,

ca in cazul in care, crimele

contra pacii ar fi judecate

:~

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie tribunale nationale, s-ar ajunge 1a 0 aplicare neuniforma

- secolul X.-'X ~iprimele

49

~i 1a 0 interpretare

diferita a si utilitatii

prevederiJor unei jurisdictii


~

coduJui. Mai multe delegatii internationale,

au insistat asupra necesitatii crimelor

pentru judecarea

contra pacii si securitatii

umanitatii.
Preocuparile actiona,

si pozitiile exprimate sunt


pentru eombaterea

expresie a hotararii statelor. acestor crime $i promovarea

de a unor

cu toata fermitatea,

relatii pasnice in toate zonele si regiuni1e Jumii.

***
Astfel prezentate, cele doua proiecte paralele, respectiv, de infiiniare, pe dea unui Cod universal al

o parte, crimelor,
@j

a unei Curti criminale, tergiversate

iar pe de altd parte.


VOl'

de ON. U; .isi

gdsi finalizarea

in forma

~i continutul

actual al unui singur act si anume Statutul Curiii Penale Internationale.

11. Procesullui

Adolf Eichmann, allui Nicolae Ceausescu si cazul Augusto Pinochet

"Pot sii afirm cu certitudine


~"~:-t

ca Adolf Eichmann

este mult mai intreg la minte despre faptele pe judiciara a

decdt sum eu dupa ce i-am ascultat timp de 6 ore miirturisirile care le-a comis ,. (medicul psihiatru insarcinat eu

expertizarea

inculpatilor

de catre Curtea Suprema de Justitie a Statului Israel).

In mod paradoxal, Combaterea nationals varianta doctrina


;:-,

In Conventia

din data de 6 decembrie

1948 privind
0

Crimei de Genocid nu se prevede, in mod expres, decat persoanelor

competenta

pentru judecarea unei competente si practica 1a urmarirea

vinovate de asemenea crime, parand exclusa

universa1e. Din eauza acestei lacune, a fast nevoie ca in sa apara ~i sa fie fundamentata criminalilor internationali, ideea dreptu1ui

internationals si pedepsirea

universal

bazata pe principiile

universal recunoscute

si pe cutumele Dreptului International.

Capitolul I. Scurt istoric a] jusritiei pen ale internationale tribunale internationale din istorie Un eveniment remarcabil, pentru semnificatia

- secolul XX si primele

50

sa in aceasta materie. a avut

loc in anul 1962, in Israel. La aceea data s-a desfasurat vestitul proces al lui Adolf Eichmann.
~

considerat din Europa.

unul din artizanii "solutiei finale" de exterminare Acesta a fost inculpat

a populatiei

evreiesti

si condamnat

pentru grave crime au facut

inrernationale,

dar este de subliniat ca la retinerea vinovatiei, judecatorii

referire express la .existenta unui Drept International cutumiar referitor la crimele impotriva umanitatii", In plus, responsabilitatea faptele indreptate competenta handicapatilor special
~\

i-a fost retinuta nu numai pentru oarecum in mod c1asic tiganilor, a

impotriva

evreilor (ceea ce ar fi justificat israeliene),

de judecata

a instantei

ci si pentru uciderea

si a membrilor

oricarei alte minoritati. Hotararea de condamnare a recursuluide catre Curtea ~i rationarnent Suprema

si in a

cea de respingere
0

de Justitie

Israelu1ui, reprezinta

proba de elocventa

juridic si un precedent

important pentru justitia internationala. Un eveniment dar cu


0

cu

mai

mica

rezonanta

in materia

justitiei

penale

internationale,

semnificatie

speciala pentru Romania l-a constituit procesul Nico1ae si Elena de

din 25 decembrie Ceausescu ,.genocid" juridiceeste


;;:\.1

1989, in urma caruia au fost condamnati

pentru un numar de 6 capete de acuazare, inc1usiv pentru infractiunea impotriva propriului popor. Desi argumentarea

unei asemenea incadrari de condamnare, se

departe de a fi completa, ca de altfel si hotararea primul sef de stat incriminat comis impotriva propriului

poate, astfel, consemna capitals, pentru genocid,

si condamnat popor (Romania

la pedeapsa avand din

pacate "privilegiul"

de a detine acest "record").

Trebuie mentionat

ca tara noastra

traise deja momentul judecarii si condamnarii razboi - este yorba de cazul Maresalului urrna unui proces pentru persoane

fostului sef al statului pentru crime de executat in anu1 1946, in chiar la Nurenberg, decal aceea a

Ion Antonescu,

aflat departe de minimele a carer vinovatie

reguli instituite

era indubitabil

mai clara

Maresalului Mult internationals

Antonescu. mai este celebru tara si mai indoiala important pentru ideea chilian de justitie Augusto penala Pinochet.

cazul generalului

Intreaga .afacerc Pinochet" arata ca pentru

a pornit de la prevederea din Codul Penal Spaniol, care


0

crima de terorism

persoana

poate fi urmarita

penal la nivel

----Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie - secolul XX ~i primele
51

universal, indiferent de nationalitatea

sa, de locul comiterii infractiunii sau de locul autor. Pe baza acestei conceptii, judecatorul de instructie spaniel de ares tare, pe un or grave

in care se gaseste in acel moment prezumtivul extinsa si la alte crime cu caracter international, Baltazar Garzon si-a fundamentat numele generalului Pinochet opozantilor

emiterea unui mandat international

(a carui responsabilitate

in comiterea

abuzuri impotriva

politici era mal mult decat notorie). Mandatul a fost 1998, in timp ce Pinochet se afla intr-o vizita

pus in aplicare la data de 16 octombrie privata in Marea Britanie

si mai ales in timp ce acesta se afla sub protectia

imunitatii conferite de calitatea de fost sef de stat si senator pe viata al Republicii Chile. In mandatul tj comiterea persoane. toate crimelor de genocid, crime contra umanitatii, fortate de populatie,
;>." ;,

emis de magistratul

Garzon se imputa generalului terorism,

Pinochet de

disparitii

arestari ilegale si transferari internationale


:

facandu-se refermta la

instrumentele

cunoscute

si. asa cum aratarn mai sus, la

.principiile recunoscute si cutumele Dreptului International"

o
impotriva

prima problema

de drept extrem de interesanta

care a fost invocata

cu

aceasta ocazie se refera la includerea umanitatii, indiferent

.disparitiei de persoane" in randul crimelor sau alte

daca a fost sau nu urmata de torturi

tratamente inumane. Acest subiect a fost aprig dezbatut de catre avocatii victimelor,
'~;;:f

pro cur or si avocatii generalului Curtii Lorzilor (instanta

Augusto Pinochet in judecata competenta sa se

desfasurata pronunte

in fata asupra

considerata

admisibilitatii

cererii de extradare venite din partea Spaniei). englezi la data de 24 martie 1999 a fost

Solutia data de catre judecatorii

destul de neclara in aceasta directie. Astfel, s-a decis ca pot face obiectul extradarii numai crimele comise in Chile ulterior ratificarii si intrarii in vigoare in Marea Britanie, 1a 29 septembrie 1998, a Conventiei asupra Torturii, tara a se face
0

referire express la crima de disparitie alaturata torturii in forma tipica. Este insa
~i'~

evident ca generalul Pinochet era acuzat de faptele comise In perioada 1973-1978 ~i ca numai recunoasterea duce la retinerea implicita a crimei de disparitie ea inculpatului
0

crima continuata putea extradarii. C onform

culpabilitatii

si la acordarea

opiniei exprimate in decizie de catre lordul judecator Ronald David Bartle, care a

---- -- - ---------

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primeJe

52

considerat

admisibila

cererea de extradare

.efectele

asupra familiei a crimelor

de

dispar itie potfi

asimilate

unei torturi morale".

Decizia sisternului cornpetenta principiile

instantei

britanice

s-a confruntat

cu principiile

fundamentale

ale

de common-law teritoriala

COnfOrD1carora, In mod traditional,


0

un stat admire doar chiar daca

~i nu

competenta

personala

universala,

de la Nurenberg alta problema la imunitatea

s-au pronuntat indubitabil in sens contrar.

o
referitoare
,.

fundamental

a pusa

in discutie de cazul Pinochet

este cea

acordata sefilor de stat (sau fostilor sefi cum era generalul sentinta Curtii Lorzilor din 25 noiembrie 1998 are
0

Pinochet).

In acest domeniu,
.

valoare uriasa. afirmand ca orice fel de imunitate trebuie sa cedeze in fata crime lor , ~ celor mai grave cunoscute
~j

de umanitate.iAceasra

decizie a fost confirmata

pe 24

martie

1999 de catre aceeasi Curte a Lorzilor dar intr-o alta compunere.

Conform

acesteia, frontierele crime intemationale,

nu pot fi nici un pretext, nici un adapost pentru cei care comit indiferent de inalta pozitie pe care acesta de precizat, ca prima sentinta
0

ocupa. din 24 dintre

Este interesant
:\

a Curtii Lorzilor a unuia

noiembrie judecatori, umanitare

1998 a fost casata pe motivul lordu1 Hoffman, in cadrul

lipsei de neutralitate

-".,
.':-

care a admis ca a avut de-a 1ungul timpului "Amnesty International"in fonnarea

activitati

societatii

una din organizatiile unui curent de opinie

't

neguvernamentale

cele mai activ implicate

'{}t"

favorabil extradarii lui Pinochet. Simbolul reprezentat de cazul Pinochet ca si caracterul spectaculos al

arestarii ~i apoi al eliberarii sale, au facut uitat ca aceasta ineficacitate fusese deja prevazuta Este dernna in articolul 7 al Statutu1ui Tribunalu1ui afirrnatia
"lIU

a imunitatii de la

Militar

Nurenberg. american
paradoxul

de reamintit, Robert

in acest context, conform careia

procuroru1ui
accepta

la Nurenberg

Jackson

putem

ca responsabilitatea

penala

sa fie

cu atat mai slaba cu cat autorul crimei

este mai puterrzic iar crimele sale sunt mai grave".

.,;,
~l

Pentru a mari si mai mult complexitatea faptul ca autoritatile din propria

cazului .Pinochet" trebuie mentionat ca nu au solicitat

tara, Chile, nu numai

extradarea,

dar chiar s-au opus unei asemenea masuri, invocand tocmai imunitatea

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~i primele

53

acestuia si propunand

chiar un arbitraj politic cu Marea Britanie In aceasta problema

(initiative evident respinsa). In cele din urma, a fost adoptata de Interne Santiago Britanic
0

solutie tot de compromis politic, Ministrul generalului Pinochet

Jack Straw permitand

sa

se intoarca

la

de Chile la data de 3 martie 2000, pe considerente

medicale

privind

sanatatea acestuia, ~i in ciuda protestelor furibunde ale reprezentantilor ai organizatiilor Indiferent pentru protectia drepturilor omului.

victimelor ~i

de soarta actuala a generalului Pinochet (care s-a dovedit mult mai

putin bolnav 1a sosirea la Santiago decat parea 1aplecarea de la Londra si care a fost pus deja sub acuzare de catre magistratul juridice
/)

chilian Tapia Guzman) S-a statuat

semnificatiile astfel. in mod ~i ca trebuie

si istorice

ale cazului

sunt incontestabile.

<,

jurisdictional, acceptata
0

ca nu exists imunitate cornpetenta universala si


0

pentru crimele internationale imprescriptibilitate

absoluta fata de acest gen

de fapte. Efectele

sentintei Curtii Lorzilor sunt deja uriase ~i vor fi i11mod sigur astfel calea astfel deschisa de justitia

urmate de multe altele in viitor, dezvoltand penala internationala.

12. Accelerarea
:'~~

procesllllli de elaborare a Statlltului Curtii Aparitia Tribunalelor ad-hoc. Tribunalul

penale Internationale.

Special pentrll Sierra Leone. Drumul spre Conferinta de la Roma

"in toate razboaie le s-au comis, intotdeauna,


fara

acte de violenia si grozdvii. carora au fost

nici

indoiala de ambele piirti. Fireste cii cei impotriva

indreptate

le-au considerat

mai mult deceit cumplite si nu am inteniia nici s6 Ie Au fost insa acte intamplatoare, neorganizate, de cu totul alt gen. de

infrumusetez, izolate.
i11

nici sa le justific.

cazul nostru, insa. este vorba despre grozavii sistematice, organizate

faradelegi

la scare mare si in conexiune cunostinta

unele cu altele. de

acte bine gandite

si comise in deplina

de cauza. Barbatii, pe care ii

,--

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationals din istorie

- secolul XX ~i primele

54

vedeii in fata noastra, au fost nu numai conducatori, dar ~i instigatori ai poporului german. Daca ei nu sunt raspunzatori de cele intdmplate, atunci cine? ., (Sir Hartley Shawcross - Procuror la Tribunalul de la Nurenberg).

Dupa eel de-al doilea organizatii comunitatii consecvente ad-hoc. universale

razboi mondial,

sub girul celei mai cuprinzatoare valori ale

la care au aderat statele, pentru apararea supremelor respectiv, pacea si sccuritatea,

internationale, prcocupari

au fost inregistrate permanente si nu

pentru crearea unei instante internationale

Aceasta, pentru ca Tribunalele supuse


~}

Internationale

de la Nurnberg $i Tokio. au fost impartialitatea independentei actului judecatorilor, de

unor diverse cu rasfrangeri

critici,

care atingeau,

indeosebi,

justitie,

profunde

asupra principiului

principiu sacru si inviolabil Din pacate, proieetele

al justitiei universale. Comisiei de Drept International din cadrul O.N.U.,

eoncepute, in anii urmatori, in aceasta directie, nu si-au gasit finalitatea practice. AstfeL ca, tot la solutia unei instante penale internationale ca in urma cu 50 de ani, a trebuit sa apeleze comunitatea pedepsi pe autorii crimelor comise pe teritoriul Fostei cu caracter ad-hoc, pentru a-i urmare a

internationala, Yugoslavii,

conflictului
~,:J

izbucnit intre sarbi, croati si musulmani.

Dar, pentru

a vorbi despre este necesara

",

aceasta, in linii generale, asa cum ne-am propus in aceasta sectiune, parcurgerea a catorva etape preliminare. date fiind ororile savarsite, Consiliul de Securitate

Prin urmare, prin Rezolutia aflate

al O.N.lI..

nr. 764, din data de 13 iulie 1992, atragea atentia, ca toate partile, sa se conformeze si ca, persoanele obligatiilor asumate, potrivit Dreptului

In conflict,

International incalcari

Umanitar

care comit sau ordona

sa se comita pentru

grave

ale Conventiilor

de la Geneva

sunt direct raspunzatoare

aceste incalcari.
-r-"':., u-

Dupa aceasta Rezolutie, data de 13 august rezolutia

au urmat altele, respectiv, Rezolutia ~i dezvoltat recomandarile

nr. 771. din cuprinse


III

1992, care a reafirmat

anterioara, precum si Rezoluria nr. 780, din data de 6 octombrie de catre Secretarul

1992, prin

care se dispunea constituirea,

General al O.N.U., a unei Comisii

Capitolul tribunale

I. Scurt istoric al justitiei internationale din istorie

penale internationale

- secolul XX si primele

55

de experti, care sa analizeze datele fumizate grave ~i sa intocmeasca un raport.

de Yugoslavia

eu privire la incaicarile

Studiile efectuate, de catre Secretarul tribunal foarte au evidentiat variata. existenta ca unor probleme atare

General, pentru crearea unui asemenea deosebit de eomplexe si de consultate, de


0

natura

semnalate

de guvemele

organizatiile

intemationale

neguvernamentale problema

si de experti. insesi bazele juridice ale constituirii unui

o prima
tribunal

au constituit-o

international

special si anume, daca un asemenea organism juridic ar putea de Securitate, organ eminamente politic, tara

fi creat printr-o rezolutie a Consiliului

atributii legate de problemele jurisdictionale Din punet de vedere juridic, calea norrnala pentru eonstituirea trebuie prealabil. conferinta sa fie aceea a incheierii unui tratat adecvat
,

tribunalului

intre state. care sa fie nezociar, in '(Adunarea Generals a O.N.U. sau


0

de catre un for international internationala

speciala), apoi supus semnarii si ratificarii.

Acest parcurs ce sa-si

firese ar avea avantajul unei abordari ~iexaminari detaliate a tuturor problemelor se ridica in legatura cu stabilirea exercite vointa lor suverana, tribunalului $i ar permite statelor participante

in special,

daca ele doresc sau nu sa devina parti la de pana acum s-a dovedit, insa,

tratatul respectiv. in practica relatiilor

internationale

ca toate incercarile de acest fel au fost sortite esecului sau amanarii sine die. Avandu-se considerat in vedere caracterul de urzenta '- , al constituirii Tribunalului. s-a

ca abordarea respectiva, unei perioade

chiar dad! ar fi fost incununata indelungate pentru transpunerea

de sucees. ar fi sa in practica, pentru

avut dezavantajul

precum si al nesigurantei,

ca s-ar putea obtine numarul necesar de ratificari

intrarea in vigoare a acestuia care

sau ca printre statele care 11ratifica s-ar afla si ace lea

sa

faca tratatul ineficient. In Raportul intocmit de catre Secretarul General al O.N.U ... infiintarea de Securitate. se

Tribunalului

International

ad-hoc. printr-o argumente:

rezolutie a Consiliului

justifiea prin urmatoarele incalcarile constituie


0

grave ale dreptului arnenintare

umanitar

pe teritoriul

Fostei

Yugoslavii

la adresa pacii ~i securitatii internationale:

,(~.

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

56

raspunderea de Securitate Yugoslavie;


.l

individuala a avertizat,

a celor care au savarsit crime, asupra careia, Consiliul in repetate randuri, in legatura cu situatia din F osta

" stabilirea

unui Tribunal International

ar contribui la indeplinirea

scopului de a

pune capat unor asemenea pentru

crime (rol preventiv), a persoanelor pacii;

la luarea unor masuri efective raspunzatoare (rol punitiv) ~i ar

aducerea ill fata justitiei

contribui la restabilirea instituirea conformitate Tribunalul Tribunalului

si mentinerea

s-ar incadra in categoria

masurilor bazate pe fort a,

i11

cu Capitolul VII al Cartei O.N.U.; International, avand un caracter judiciar, fata de consideratiile cu privire ar trebui sa-si exercite

;;

atributiile, controlul
iudiciare; .
.

in mod independent, Consiliului

politice, Tara a se afla sub functiilor sale

de Securitate,

la indeplinirea

Consiliul

de Securitate

nu creaza pentru Tribunalul

International

norme de

drept material pe care sa le aplice, acestea fiind cele din Dreptul International actual. Studiul Secretarului ce-si pastreaza
.,
< ~'.

General a relevat si alte aspecte deosebit de complexe, actualitatea, legate, de acceptarea sau neacceptarea a extradarii propriilor sau pentru persoanelor executarea vinovate de

in continuare

catre state, in baza sistemului a fi judecati pedepselor, prealabila, de Tribunalul de masurile

constitutional, International stabilirea

cetateni, pentru in alte state a si cercetarea lor

privind

inclusiv de fortele politienesti International

ce pot fi antrenate la aceasta, de raportul interne, dintre legislatia internationala

dintre Tribunalul

si tribunalele

si cea interna referitoare

la faptele imputate, de faptul daca, tribunalul va fi capabil

sa-i judece pe toti criminalii etc. In acelasi timp, s-au ridicat si alte probleme, selectiv al tribunalului Yugoslavie aplicabila, conflictele cum ar fi aceea a caracterului

ad-hoc, intrucat s-au comis crime la fel de atroce ca in F osta legea Ja

si 'in alte tari 'in care au avut loc conflicte armate sau privind pentru ca Protocolul

al II-lea de la Geneva din anul 1977, referitor mentiuni exprese referitoare

annate interne nu cuprinde

la pedepsirea

crimelor de razboi ~i a cimelor contra umanitatii.

Capitolul tribunale

I. Scurt istoric al justitiei penale internationale


internationale
din istorie

- secolul XX ~iprimeIe

57

Pe de alta mecanismului continuare,

parte,

insa,

era evident

faptul,

ca intarzierea acestuia.

constituirii in

judiciar nepedepsita,

ar fi dus la compromiterea

iar ramanerea,

a crimelor savarsite ar aduce deservicii mari irnplementarii

normele dreptu1ui umanitar si ar incuraja asemenea fapte ~i in viitor. Pe baza Raportului adoptat infiintarea propuneri Rezolutia Secretarului General a1 O.N.D., Consiliul de Securitate a

nr. 808, din data de 22 februarie 1993, prin care se horara International, iar Secretarul General era rugat sa prezinte rapida si efectiva a ale

unui Tribunal concrete

si optiuni adecvate, pentru implementarea seama si de sugestiile prezentate

acestei hotarari, O.N.U.

tinand

de statele membre

Pe baza unor asemenea


~j

propunerisi

a studiului efectuat de catre Secretarul luand cunostinta de

"

General al ~NU, privind infiintarea unui Tribunal International, numeroasele

aspecte juri dice ~i politice, pe care le implica instituirea unei asemenea

instante, Consiliul de Securitate, prin Rezolutia nr. 827, din data de 25 mai 1993. a decis "stabilirea prezumate unui Tribunal Penal International pentru judecarea persoanelor International, incepand eu

responsabile

de violari grave

ale Dreptului Umanitar

comise pe teritoriul Fostei Republici Socialiste Federative Yugoslavia, data de 1 ianuarie 1991". Totodata,
(

prin

aceasta

rezolutie, a fost stabilit si Statutul Tribunalului Acesta a fost constituit ca organ subsidiar al

'lfi

International Consiliului

pentru Fosta Yugoslavie. de Securitate,

In virtutea articolului 29 din Carta O.N.U.. International a fost stabilit la Haga. Tribunalul International, era compus, initial, din 11

Sediul Tribunalului Potrivit judecarori, Statutului,


0

alesi pe

pericada de 4 ani, cu dreptul de a fi realesi, de catre Adunarea Consiliului de Securitate, de pe


0

Generals a O.N. U., la propunerea de persoane, intocmita

lista de 22 -23 facute

de catre Secretarul General, pe baza nominalizarilor

de statele interesate, care puteau prezenta cate doi candidati de nationalitate diferita.
i-'

~-

conform unor criterii care sa garanteze competenta la inceput, ce: 11 judecatori, Prima Instants.
judecatori,

si obiectivitatea

acestora. Daca.

cati au fost initial, erau repartizati in doua Camere de si


0

compuse

din 3 judecatori

Camera de Apel, compusa

din 5

ulterior, vorn vedea, ca aceasta situatie se va schimba.

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

58

Asfel, Statutul TPIY, asa cum a fost el modificat Consiliului de Securitate


I

ultima oara prin Rezoluiia 2000. prevede,


~ ,

nr.1329,

din data de 30 noiembrie


!

ca, in

acest moment.

Tribunalul

este format din 3 Curti de Prima Instanta se stabileste, procedura de asemenea,

si Curte de 0

Ape!. Prin aceasta rezolutie


litem. care sunt alesi dupa
0

institutia judecatorilor ad permanenti. alcatuit din 16

similara cu eea a judecatorilor International este

Prin judecatori

urmare, permanenti

in

prezent,

Tribunalul ad litem.

si 27 judecatori Proeurorul

De asemenea,

Tribunalului

este numit de catre Consiliul


0

de

Securitate, pe baza propunerii

Secretarului

General al O.N.U., tot pentru

perioada

de 4 ani, fiind ajutat de personalul necesar, numit, la propunerea sa , de catre acelasi Secretar General.
'~

La data de 11 februariel994, Tribunalului, de catre judecatorii

a fost adoptat Regulamentul

de Procedura

al

sai, Tara sa existe nici un precedent, selectarii si redactarii reguliJor.

pe care acestia Operatiunea de

sa se poata baza in momentul seleetare a regulilor Tribunalul

a avut loc intr-un interval scurt de timp,deoarecc, lara acestea, sa de sprijinire a reinstaurarii pacii in si

nu ar fi putut demara activitatea

Balcani. Aceasta a dus la necesitatea Proba .. la evolutia accelerarii


~

adaptarii constante a Regulilor de Procedura pe parcursul activitatii TPIY,

practicii

judiciare,

in vederea

procedurilor. este limitata la persoanele fizice,

Cornpetenta ratione personae a Tribunalului autori, coautori, international, Potrivit complici si instigatori,

care au comis violari grave ale dreptului

lara a se prevedea Statutului,

inculparea unor grupuri institutionalizate. International pentru Fosta Yugoslavie aplica din

Tribunalul

normele Dreptului dreptul cutumiar,

International pentru

Umanitar,

care fac parte, in mod neindoielnic,

a nu se contesta anumite norme ale conventiilor

scrise la

care unele state nu sunt parti. Spre deosebire


!h

de Tribunalul

de la Nurenberg, competentele

sale se intind. nu numai in

inclusiv, la cazuri de crime, savarsite in conditii de conflict intra-statal, conditii de conflicte internationale.
! !

:r--Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~i primele

59

Procedura

Tribunalului

este publica, potrivit articolul 2) si 22 a1 Statutului. toate garantiile judiciare prevazute de Pactul

Artico1ul 21 recunoaste referitor la Drepturile Hotararile

acuzatului

Civile ~i Politice, adoptat In anul 1966. de Camerele de Prima Instants sunt supuse apelului In sau a Comandantului,

adoptate

fata Camerei de Apel a Tribunalului,

la sesizarea Procurorului

numai pentru eroare de drept si eroare de fapt. Camera de Apel poate confirma, casa sau revizui hotararea Camerelor de Prima Instanta. actuale ale reglementarilor Statutul nu prevede pedepsei, ,
l'l

Inspirandu-se

din evolutiile cu moartea. euantumului pedeapsa

internationale,

care tind a aboli pedeapsa la individualizarea generala

decat pedepse eu inchisoarea, trebuind sa recurga

tribunalul

la practica

privind

inchisorii a tribuna1elor aplicabile pe teritoriul

locale de pe teritoriul Fostei Yugoslavii, unde s-au comis infractiunile.

deci, 1a normele

Odata cu stabilirea pedepsei. legitimi, a oricaror

Tribunalul este abilitat sa decida ~i restituirea,

catre proprietarii

bunuri si valori dobandite, in mod ilegal, de catre persoanele condamnate. Pedeapsa International, de Securitate inchisorii
0

se executa intr-un stat, desemnat,

de catre Tribunalul

de pe vointa

lista a statelor membre ale O.N.U., care au indicat Consiliului lor de a aecepta persoanele condamnate, potrivit regimului

aplicat in statul respectiv. sub controlul Tribunalului


lr.

Statele, in cauza, au dreptul sa acorde si gratierea. insa International.

Statele membre ale O.N.U. sunt obligate sa coopereze si sa acorde asistenta juridica Tribunalului vinovate, producerii International, in vederea identificarii si cautarii persoanelor ~i indeosebi, arestarii si

de dovezi, expedierii a persoanelor,

documentelor impotriva

aducerii in fata Tribunalului arestare sau de aducere. Printre dificultatiie , actului de justitie.

carora s-a emis mandat de

cu care se confrunta TPIY, . sunt intarzierile modului de functionare

in realizarea

In

eontextul

al TPIY, s-au adoptat

masurile de modificare

a Regulamentului

de Procedura ~i Probe, crearea functiei de

"pre-trial judge", al carui rol este sa asigure buna desfasurare a fazei premergatoare procesului. In cadrul Consiliului de activitatea Tribunalului. de Securitate, exists state care au 0 atitudine critica fata De exernplu. Federatia Rusa ~i partial, China. au

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei tri bunale internaticnale din istorie

penale internationale

- secolul XX ~ip rimele

60

reprosat, reflectate

Tribunalului, prin

existents un or "motivatii
impartialitatii in

politice" eu

in adoptarea Republica

deciziilor. Federativa

absenta

re latiile

Yugoslavia. acuzate,

Ca argumente,

Rusia a ararat, ca din cele aproximativ sarba. In acela~i timp, Rusia

50 de persoane a considerat ca

43 sunt de nationalitate
0

inacceptabile unor lideri

serie de practici ale TPIY, respectiv, implicarea SF OR si care

emiterea de mandate impotriva in retinerea unor acuzati,

iugoslavi,

KFOR

participarea,

uneori, a acelorasi judecatori

au dat solutia pe fond la judecarea

apelului si altele. Activitatea Europene, efectul


f:;
u

Tribunalului

este puternic

sustinuta juridic

de SUA ~i statele Uniunii prin a

care vad in acesta un instrument


.

de natura sa promovezc. orice tendinta


,

leg:ii. valorile

democratice ale omului.

si sa descurajeze
,

de incalcare

drepturilor

fundamentale

Tribunalul exercita

International functiile

Penal pentru

Festa

Yugoslavie, in fata justitiei umanitar

instants

care isi

si in prezent

sale de aducere ale dreptului critici

a persoanelor Fostei

raspunzatoare Yugoslavii, functionarea consecvent tuturor politici in

de incalcarile pofida

grave

pe teritoriul

numeroaselor

privind

fiintarea,

organizarea

si

sa, asa cum am ararat, reprezinte al comunitatii internationale

un pas important,

atat in demersul penala a

in vederea

tragerii la raspundere respectiv,

persoanelor cu putere

"prezumate de decizie,

responsabile" comandanti

de crime,

reprezentanti sau
0

de diferite ierarhii si subordonati

simpli executanti,

cat si in "batatorirea permanents.

drumului"

$i asa destul de anevoios, catre

justitie penala internationala

Astfe1, in cele din urma, in luna iulie 1994, Comisia de Drept International aproba un Proiect de statut si recomanda Conferinta

Adunarii

Generale a ONU sa convoace

0 0

lnternationala

Plenipotentiara
~:

care sa discute, sa finalizeze si sa adopte unei Curti Penale lnternationale.


!

Conventie relativa 1a crearea si funetionarea Aceasta accelerare

a lucrarilor Comisiei internationale dezvoltarii

a fost influentata, in mod evident si cu


0
"

de aparitia pe scena justitiei ". sernnificatie

a unor noi factori institutionali, actuale a fenomenului.

uriasa In contextul

Este yorba, In

primul rind, asa cum am mentionat deja, de crearea Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie.

Penal International

,'~!1'.

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~i primele

61

Tribunalul model pentru

International

pentru Fosta Yugoslavie a unui tribunal

a servit, de altfel $1 ca penal ad-hoc.

infiintarea

ulterioara International an

international

respectiv, a Tribunalului Prin International urmare, un

Penal pentru Rwanda. de la infiintarea Tribunalului Penal

mai tarziu

pentru Fosta Yugoslavie, Capitolului

urmare atrocitatilor

comise in Rwanda, in de Securitate, prin

baza prevederilor Rezolutia

VII al Cartei a.N.U., Consiliul

nr. 955, din data de 8 noiembrie competenta unica si exclusive

1994, creeaza un al doilea tribunal adde judeeare a persoanelor prezumate

hoc, "avand responsabile Umanitar, responsabili


tb

de acte de genocid sau de alte violari grave ale Dreptului International comise pe teritoriul de savarsirea Rwandei si a altor cetateni rwandezi acte sau violari, comise prezumati pe teritoriul

unor asemenea

statelor vecine, in perioada

1 ianuarie - 31 decembrie

1994". Statutul Tribunalului, Consiliului

instituit prin aceasta rezolutie, a fast modificat succesiv, prin rezolutiile de Securitate m.l165 noiembrie 2000. Rezolutia de instituire nu mentiona un sediu al Tribunalului. . ~
t;
.(
,

din data de 30 aprilie 1998 si respectiv, 1329, din data de 30

acesta urrnand a

se stabili ulterior tot de catre Consiliul de Securitate, insapreciza, ca un oficiu al Tribunalului era obligatoriu avea
0

sa functioneze pe teritoriul Rwandei.

Tribunalul Tribunalului
:'/.o

organizare ~i principii de functionare similare cu cele ale pentru Fosta Yugoslavie. procedura in ceea ce priveste, atat

International sa, statutul

competenta individuals asistenta

judecatorilor,

de judecata,

raspunderea

a faptuitorilor, judiciara

garantiile procesuale pentru inculpati, cat si cooperarea si de statele membre ale a.N.U., pentru identificarea,

datorata

arestarea ~i anchetarea persoanelor In ceea ce priveste judece, pe de


0

invinuite de savarsirea unor crime. ratione personae, Tribunalul era abilitat sa

competenta

parte, persoanele,

indiferent de calitatea si cetatenia acestora, care au

comis crime legate de razboiul fratrieid pe teritoriul Rwandei, iar pe de alta parte,
i:i,)

persoanele,

cetateni

ai statului rwandez,

care au comis acte de genocid

sau alte

crime pe teritoriul statelor vecine Rwandei, in perioada conflictului annat indicat in titulatura acestui Tribunal, respectiv, 1 ianuarie - 31 decembrie 1994.

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

62

Statutul prevedea de orice alta instants.


~

competenta

prevalenta

a Tribunalului

International,

fata

care ar judeca fapte de natura celor mentionate, non bis jn idem aplicandu-se, international

savarsite In

limitele teritoriale stabilite, principiul in ceea ce priveste hotararile hotararile

in mod absolut. pentru

tribunalului nationale,

si in mod relativ,

date de tribunalele

in sensul ca persoanele judecate International, daca hotararile

de acestea in

ar fi putut fi rejudecate

de Tribunalul

pronuntate

ceea ce-i priveste se refereau la fapte caracterizate

ca fiind crime de drept comun ori

daca judecata in fata unui tribunal national nu a fost irnpartiala, a fost angajata doar cu scopul de a-l salva pe inculpat de la raspunderea desfasurat cu dilizenta, necesara. , ~ Sentinta Tribunalului
r~)

penal

a internationala

sau nu s-a

International

putea fi atacata cu apel pentru eroare de

fapt sau de drept si supusa revizuirii pentru motive specifice acestei cai de atac. Pedeapsa determinat, pedepsele teritoriul aplicata de Tribunal nu putea f decat inchisoarea in raport de practica din Rwanda. pe tennen

ale carei limite se apreciau privative Rwandei de libertate sau al oricarui

general a privind Ea se executa pe

a tribunalelor

stat care si-a exprimat

vointa

de a accepta

persoane condamnate

de catre Tribunal. Gratierea sau comutarea pedepsei se putea Tribunalului, cu consultarea celorlalti judecatori. la

face numai de catre Presedintele propunerea autoritatilor

statului pe teritoriul caruia aceasta se executa. International pentru Rwanda trebuie sa prezinte General al O.N.U., un raport asupra

Presedintele anual. Consiliului

Tribunalului

de Securitate si Secretarului de instants. constatate

activitatii desfasurate Evolutiile cooperarii detentie,

pozitive

in activitatea acestui

Tribunal se datoreaza acuzate, 43 sunt in

autoritatilor

rwandeze.

Din cele 56 de persoane

iar 13 in libertate,

in R.D. Congo. Pentru retinerea

acestora, Carla del mandatului

Ponte, Procurorul-Sef misiunii


If:.'

al eelor doua tribunale, (M.O.N.U.C.), in Bosnia

a propus modificarea

din R.D.Congo

in sensul autorizarii $i Hertegovina,

unor actiuni similare identificarii ~i

celor intreprinse

de SFOR

in scopul

arestarii persoanelor

incriminate. rwandezi care ar putea fi acuzati de participarea

Intrucat, numarul cetatenilor

la genocid este foate mare (aproximativ

8000) si pentru evitarea blocarii activitatii

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul

xx

si primele

63

Tribunalului. functional
.

Carla del Ponte a sugerat

recurgerea la sistemul

de justitie

tribal.

111

Rwanda (Kacaga), pentru judeearea de la Kigali . de Securitate,

cazurilor minore, idee sustinuta si

de autoritatile

In cadrul Consiliului recurgere la sistemul

desi SUA a sustinut a manifestat retineri

propunerea de irnportante.

de justitie tribal,

Olanda

intrucat acesta exclude detentia, ca forma de corectie.

Si Tribunalul
International momentului
j ~ f;

Penal

International

pentru

Rwanda,

ca

si Tribunalul
0

pentru Fosta Yugoslavie, - eu inerentele

este in actualitate,

el fiind tot

solutie a

ei lacune - pentru a responsabiliza International

autorii erimelor de savarsite pe

genocid

sau a gravelor

violari ale Dreptului

Umanitar,

,.
[0

teritoriul Rwandei. Evenirnentele au obligat tragice din Yugoslavia internationals de a urmari si din Rwanda au socat intreaga lume si sa iasa din inactivitatea sa atat de

comunitatea Ideea

condamnabila.
t

si condamna

pe cei care

au comis

crime

internationale

a obtinut un larg suport din partea opiniei pub lice, dar ~i din partea
"

multor state. ., actionand. fie dintr-un sentiment sincer de solidaritate interese politice extrem de pragmatice . Experienta
'.: v:
.:~~

umana. fie din


,"

rezultata

din activitatea

celor doua Tribunale

ad-hoc a fost destul

de complexa, putand fi mentionate, in principal, urmatoarele - la adoptarea Statutelor si a .Regulilor

aspeete : pentru cele doua

de procedura'

instante, ca si In practica mari sisteme

aeestora, a avut loc prima "confruntare" existente

intre cele doua

filosofico-juridice

in lumea civilizata : eel de common-law

(numit si acuzatorial inehizitorial de functionare

sau anglo-saxon)

si eel de civil-law (cunoscut si sub numele de

sau continental);

in aceasta situatie, interesele politice si cele efective noi, la

eficienta s-au infruntat in contextul unei situatii internationale

care singurul element de comparatie Tribunalului de la Nurenberz:'-'

relativa a fost experienta rezultata din practiea

- Tribunalul

pentru Yugoslavia

a functionat

mult mai bine si mai eficient intr-un militar

decat eel pentru Rwanda (cu sediulla

Arusha), reusind sa devina operational impactului produs de conflictul

term en mult mai scurt, in special datorita

prelungit - primul in Europa dupa sfarsitul Celui de al Doilea Razboi Mondial: .

Capitolul tribunale

I. Scurt isto ric al [ustitiei penale internationale internationale din istorie

- secolul

xx si prirnele

64

f'

- daca Tribunalul

pentru Yugoslavia

s-a dovedit, asa cum spuneam. definitive Erdemovic.

mult 111ai

activ, avand deja emise peste 20 de condarnnari crime intemationale importante procesul Tribunalul ca valoare lui Jean (cazurile Tadic, Blaskic,

pentru toate tipurile de fiind printre cele mai in

de precedent), Akayesu, are


0

nu este mai putin adevarat pronuntata istorica la 2 septembrie

ca sentinta

Claude

1998 de catre condamnare

de la Arusha,

valoare
0

uriasa. fiind prima

pentru crima de genocid emisa de catre - Consiliul s-a vazut functionarea tribunalc Securitate membrc de Securitate
ill

instants internationals:

aI ONU, creatoruI celor doua instante pen ale ad-hoc. cu


0

confruntat,

permanenta,

serie de probleme semnificativ Siena Leone,


0

dificile

privind alte de

acestora;

in plus s-au inmultit Irak, Timor,

solicitarile

pentru

ad-hoc

(Carnbodgia,

etc.), iar Consiliul

a devenit ale ONU

mult mai reticent la aceste initiative, dorind, cu adevarat,

mare parte din statele penale cu caracter

crearea unei instante

independent

si permanent; din practica Tribunalelor, daca mai era necesar. absoluta si sa

- s-a dovedit necesitate a existentei

unei forte de politie internationala. responsabile

care sa aresteze

aduca in fata judecatii persoanele mare parte a acuzatilor Yugoslavie

de crime internationale:

daca cea mai pentru F osta a pacii.

arestati in baza unui mandat emis de Tribunalul de catre fortele internationale precum Radovan Karadzic

au fost capturati

de mentinere

situatia unor lideri criminali


mai aminti de Zeliko

sau Ratko Mladic (fara a in plus pentru ideea in mod sigur. inca comunitatea

Raznatovic

.Arkan") este un argument

prezentata

mai sus: Curtea Penala Internationals sale acte efective, cu aceasta

se va confrunta, problema

de 1a primele inrernationala

~i doar

In ansamblu

(din randurile careia. este evident, ca SUA nu trebuie. in ca eficienta ~1

111el un caz. lasata


procedura:

la 0 parte) va putea gasi 0 solutie adecvata

- prin rezultatele au reusit extraordinar sa castige

favorabile un capital

obtinute de cele doua Tribunale. de incredere ulterioara si credibilitate

aceste instante

care s-a dovedit

de benefic pentru sustinerea internationala

a Curtii Penale lnternationale: mondiala au oferit un larg

- comunitatea suport activitatii

~i opinia publica

celor doua Tribunale

si au consrientizat

din ce in ce mai mull

-:-

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul

xx si primele
si permanent

65

necesitatea

unei Curti Penale

cu un caracter independent,

universal

care sa evite in acest fel punetele slabe ale instantelor ad-hoc; - prin schirnbarea regimului politic de la Zagreb si apoi de la Belgrad, urrnata de deschiderea Yugoslaviei mai mult sau mai put in sincera si benevola a colaborarii Croatiei ~i

cu Tribunalul,

s-au creat noi conditii pe care doar viitorul le va putea este evident ca ~i aducerea constituie un eveniment de lui Slobodan
0

analiza in profunzime; Milosevic

in acest context internationale

in fata instantei

importanta

capitala, dar cu efecte pe term en mediu si lung, ce trebuie inca evaluate ell mare atentie.

o descriere
tribunale

amanuntita

a modului

de organizare

si functionare

a eelor doua in

ad-hoc (Statutul

Tribunalului absolute

pentru Fosta Yugoslavie in domeniul procedural separate,

fiind prezentat

Anexa 2), ca ~i a noutatilor acestora, vor putea

aparute in praetica datorita complexitarii

face obiectul

unei prezentari

subieetului,

multumindu-ne

pentru moment eu observatiile generale de mai sus.

Si in sfarsit, pentru ca tabloul acestor tribunale sa fie cornplet, nu puteam sa nu amintim, aici, cateva aspecte esentiale referitoare Sierra Leone, eu atat mai mult, cu cat infiintarea pentru Rwanda. Consi1iului a sugerat
0

la Tribunalul Special pentru sa a fost legata, initial, de

Tribunalul International Astfel, reprezentantul In cadrul american

de Securitate eventual

a1 O.N.U.,

in luna iulie 2000, Tribunalului

extindere

a functiilor

Penal International insistat

pentru Rwanda si asupra conflictului din Sierra Leone. Acesta a absentei acordului pentru largirea prerogativelor Special

ca, in eventualitatea Penal International

Tribunalului

pentru Rwanda, sa se creeze un Tribunal

pentru Sierra Leone. Propunerea atrocitatilor


,

S.U.A., referitoare
:J"

la crearea unui mecanism in vederea judecarii de


0

din Sierra Leone. ceilalti

a fost sustinuta.

maniera

(....:..

zenerala.

de catre sa se

Olanda
',:;-.

si Canada,

membri

ai Consiliului

de Securitate

evitand

pronunte pe aceasta

tema. In Rezolutia

Consiliului de Securitate nr. 1315. din data a infiintarii unei

de 14 august 2000, se confirms noi instante penale.

debutul unui proces de negociere

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

66

Pe baza acestei rezolutii, in luna octombrie 2000, a fost prezentat Consiliului de Securitate, Special
1!l

Raportul

Secretarului Acest

General

privind

infiintarea

unui Tribunal purtate


Cll

pentru

Sierra Leone.

raport se refera

la negocierile

Guvernul vederea umanitatii competenta recurgerii

din Sierra Leone, pentru infiintarea judecarii principalilor vinovati

unui Tribunal special independent, de comiterea unor crime

in

impotriva

si a crimelor de razboi pe teritoriul


ratione temporis

Sierrei Leone ~i contine referiri la procedura apelului, posibilitatea din

a Tribunalului,

la un alt stat pentru sediul viitoarei

instante, primirea de expertiza

partea celor doua tribunale internationale a subliniat tribunale


'':'

ad-hoc, mecanismul

de finantare ... Franta

caracterul

special al aeestei instante, care, spre deosebire de cele doua prin rezolutie a Consiliului de Securitate. ci ca

ad-hoc, nu va fi infiintata

institutie independenta,

prin Acord incheiat intre O.N.D. si Sierra Leone, Consiliul

de Securitate putandu-i asigura eel mult sprijin politic, iar nu puteri speciale, in baza Capitolului VII din Carta O.N.U. special al Tribunalului
0

Caracterul

deriva din aceea, ca este si jurisdictie

instants

SUI

generis, creata printr-un tratat, cu tratatului Dreptul

compozitie

mixte. Implementarea in dreptul intern. intern; nationali

la nivel national va presupune aplieabil va include,

ca el sa fie incorporat international,

atat dreptul

cat ~i dreptul

tribunalul va fi compus din judecatori, ~iintemationali; Tribunalul

procurori si personal administrativ,


0

si instantele nationale vor avea Tribunalului special.


materiae

jurisdictie

concurenta.

dar eu primatul jurisdictiei Tribunalul international bunuri).


Ratione

va fi competent

ratione

pentru incalcarile copiilor,

dreptului de

si ale dreptului

intern (abuzurile

impotriva

distrugerea

tetnporis, Tribunalul

judeca faptele comise incepand cu data de 30

noiembrie

1996 (data incheierii Acordu1ui de Pace de 1a Abidjan). competenta recomanda ce fac obiectul
ratione personae,

In ceea ce priveste
~

Rezolutia

nr. 1315 a de

Consiliului comiterea sanctionarea

de Securitate, infractiunilor

sa fie judecati competentei

principalii materiale,

responsabili

ceea ce inseamna

liderilor politici ~imilitari. a superiorului

pentru fapta subordonatului.

_c
F

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie pe care se presupune superiorilor, Tribunalul ca a cunoscut-o, a subordonatilor

- secolul XX ~i primele

67

pentru executarea

ordinelor

Special este structurat in doua Curti de Prima Instants $i 0 Curte $i Grefa. este de a

de Apel, Biroul Procurorului Desi eficacitatea netagaduit,

unor astfel de instante penale regionale, specializate, ca ele sunt lipsite, totusi, de fiind create
0

se poate constata aceea


0

functie esentiala

dreptul ui penal: respective. teritoriale,

de prevenire,

in urma savarsirii

crim eJor

Dimpotriva,

justitie permanents

si unitara, lara limitari ale competentei aceste neajunsuri.

pare sa reprezinte

solutia ideala, care sa compenseze

Este ceea ce se incearca prin infiintarea Curtii Penale Internationale. Este


.j

evident

ca aceasta

revolutie

in dezvoltarea

conceptului

de justiti e

internationala plan mondial,

a fost posibila numai prin schimbarea radicals a contextului politic pe prin sfarsitul epoeii Razboiului Rece $i prin gasirea unui eonsens

(chiar daca limitat $i fragil) in eadrul Consiliului de Securitate a1 ONU. Nu este mai putin adevarat, salt calitativ asupra ca $i perceptia

si reactia opiniei publice internationale au suferit un

evident, iar aceasta opinie publica a continuat sa mareasca presiunea politici, in sensul luarii unor masuri internationali. pozitia unui om de si mult mai decise $1 mal

factorilor

eficiente impotriva criminalilor


';;.
3' ).

In aceste conditii

este, in mod evident, remarcabila,

stiinta roman, care a militat cu hotarare pentru respectul dreptului international pentru triumful ideii constituirii unei Curti Penale Internationale. international sa, Dreptul treizeci

Acel remarcabil Grigore

'~.

teoretician Geamanu,

roman al dreptului scria, In lucrarea

public, care a fost profesorul international penal

si infractiunile de la sfarsitul unei instante

intemationale, razboiului,

ca "in cei peste valabilitatea

de ani, care au trecut impotriva

argumentelor,

care s-au ridicat

penale internationale, dreptului international,

a fost depasita de insemnate progrese, realizate in domeniul al legilor morale ~i a1 ccnstiintei umanitarii"l,

A, se vedea si Grigore Gearnanu, La conception de centre la paix, in "Revue Roumaine des Sciences pag.t 89: Grigore Geamanu, Gheorghe Maca, Privire responsabilitatea statelor in dreptul international, in Stime juridice", Anul XII!' 19M. pag.77.

V. V. Pella de la prevention et de definition de crimes Sociales. Serie de Sciences Juridiques", 1968, nr.2. critics asupra conceptiei lui Vespasian V. Pella despre .Analele Universitatii Bucuresti Seria stiintei sociale.

'.P:S--

Capitolul 1. Scurt istoric aI justitiei penale internationale - secolul XX i primele tribunale internationale din istorie

68

Incepand intereselor

eu sfarsitul

anilor

'80, societatea

civil a a devenit

mandatara

victimelor

si 'in aceasta calitate, a inceput sa joaee

un ro1 mult mai accentuate

important In cadrul concertului a mediatizarii mij loacelor indiznarii


;......>

natiunilor. Este evident ca mondializarea

atrocitatilor de comunicare,

comise

in oricare colt al lumii, ca si multiplicarea


0

au dus la
"-"

evidenta crestere

~i universalizare
~

si revoltei

fata de traaediile
:

vazute. Aceste schimbari

de esenta vor

prefigura si momentu1 istoric de 1a Roma din anul 1998. Ca cele mai semnificative mentionate, pe de
0

manifestari.

ale acestei noi star: de fapt. pot fi

parte, obtinerea unui consens nesperat in Consiliul de Securitate Tribunalelor ad-hoc, iar pe de alta parte, crearea unei care 1a Viena, in luna iunie si promovare a initiative:

al ONU privind infiintarea


tJ

coalitii mondia1e a Organizatiilor 1993, au adoptat


0

neguvernamenta1e

declaratie

de sustinere neconditionata

de infiintare a unei curti pena1e permanente, In sfarsit, in anul1995, Pregatitoare

"pentru a pune capat impunitatii".

Adunarea Generals ONU decide crearea unei Comisii

in vederea elaborarii unui text de sinteza care sa formeze obiectul unei de infiintare a unei instante pena1e permanente. Textul de la care se

conventii internationale

pornire era eel finalizat anterior de catre Comisia de Drept International, adaugau elementele de noutate rezultate prin crearea Tribunalelor

ad-hoc. In aceeasi

perioada, se abandoneaza ONU infiintarea printr-o

definitiv ideea de a trece in sarcina Adunarii Generale a rezolutie proprie a Curtii Penale, din moment ee
0

asemenea solutie, tinand cont de natura actului prin care a fost adoptata, ar fi lipsit de la inceput noua instants internationala nationale. In continuarea deciziilor anterioare, In luna decembrie 1996, Adunarea de orice forta juridica vis-a-vis de statele

Generala a ONU confirma mandatul unei conferinte desfasurare plenipotentiare

Comisiei Prezatitoare si hotaraste convocarea '-' , ,

in cursul anului 1998 (Italia oferind ca loc de avea ca obiect studierea rezultatelor muncii

Roma). Aceasta conferinta

Comisiei si adoptarea Statutu1ui Curtii Penale Internationale. Din luna martie 1996 pana in luna martie 1998, au avut loc 6 reuniuni ale Comisiei Pregatitoare (lucrarile desfasurandu-se la sediu1 ONU de 13 New York).

Cu fiecare ocazie, aceste intalniri au fost teatrul confruntarilor de interese $i chiar de

.,~
;1

Capitolul 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

69

mentaJjtati

intre diferite

state, dar si locul in care societatea

civil a, prin glasul

Organiza~iilor Neguvernamentale, loc


~
0

a castigat in maturitate politics ~itehnica. A avut

regrupare

si implicare activa a circa 500 de astfel de organizatii, repartizate,

practic. in intreaga lume si care s-au angrenat intr-un lobby extrern de energic si de eficient. Europa) Miscarile s-au organizat, apoi, chiar la nivel regional (America de Sud.

sau national (numai in SUA, Franta sau Marea Britanie existand cate 50).

In linia intai a acestui efort s-au aflat marile organizatii de nive! universal - Crucea Rosie Internationala, sans frontieres, etc. Este incontestabil ca, tara a ignora numeroasele greseli ~i inexactitati ale Amnesty InternationaL Human Rights Federation, Medecins

,)

acestor reprezentanti forme de protectie compromisuri

ai societatii a intereselor

civile, rnunca de santinela si drepturilor

a celor mai evoluate al funestelor

ornului, de denuntator

~i rusinoaselor

renuntari

ale statelor. a contribuit ca aceasta Curte cele mai acceptabile posibile neasteptata intre organizatii la acest atat de

Penala sa poata fi totusi creata in conditiile moment. diverse, Aceasta colaborare ~i fraternitate

avand scopuri umanitare

sau de protectie

a drepturilor

omului, provenind

din toate continentele

si din toate sistemele juridice si politice ale lurnii, a surprins si oficiali ai statelor, mult mal dispus: 13

deseori a pus In situatii jenante reprezentantii initiative

dictate de interese proprii. Se poate afinna ca inclusiv dorinta evidenta a

unor tari (SUA ~i China in primul rand) de a obtine crearea unei institutii moarte din fasa, tara nici
0

putere reala, a fost in final anihilata de efortul conjugat al tarilor si de presiunea (asa cum spuneam extrern de

mai mici sau mai bine intentionate "galagioasa") a Organizatiilor

Neguvernamentale. simultan, statele participante 1a lucrarile de discutii. si cei care

In principal, din aceste considerente, Cornisiei afirrnand stabilesc


t,

Pregatitoare

au preferat un sistem cat mai putin transparent lor oficiali sunt .conduciitorii jocului"

ca reprezentantii

regulile si iau deciziile. prin adoptarea

In

acest scop, cele mai delicate punete au fost in eadrul .grupurilor informale de oficiali (situatie neguvemamentale). evident

solutionate

unor compromisuri

luau" la care aecesul

a fost permis numai delegatilor Organizatiilor

contestata vehement de catre reprezentantii

Capitolu! I. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul XX si primele


tribunale internationale din istorie

70

Pentru moderate
h

a impulsiona

procesul

decizional,

s-a format

un grup de state Acesta

- Grupul "light minded"

- din care a facut parte ~i Romania. (Canada, Australia,


ill

cuprinde circa 80 de tari de pe toate continentele

Belgia, fiind

cele mai active, iar Marea Britanie alaturandu-li-se


'-'

anul 1997, dupa preluarea era de a media intre la nivelul eel mai

guvernarii

de catre Premierul

Tony Blair). Rolul principal

statele cu pozitii intransigente largo Dad. este de remarcat variantelor

si de a gasi solutiile acceptabile

ca de multe ori rezultatul a constat in impiedicarea unor progrese evidente, nu se poate

celor rnai rele ~i in realizarea

contesta si acceptarea,

din naivitate, necesitate sau chiar cinism, a unor rezolvari ce de la care se pornise.

se indepartau evident de la ideile fundamentale

in
u

contrapondere

la acest efort, statele mari (In special SUA, dar $i Rusia si

China) nu si-au ,jucat cartile cele mai importante" cu ocazia dezbaterilor diverselor articole
ill

cadrul Comisiei

Pregatitoare.

Aceste atu-uri au fost pastrate pentru

Conferinta

de la Roma (fiind folosite uneori chiar cu cateva zile sau ore inainte de

votul final asupra Statutului), pentru a putea controla mai bine fenomenul si a obtine maximul de compromis posibil, Chiar si Franta a avut un rol special, fiind singura tara care, In anu1 1995, a prezentat un proiect propriu de Statut, total diferit de eel a1 Comisiei de Drept

International finalizarea

(eu evidenta intentie de a-I sabota pe acesta din urrna ~ide a tergiversa pozitiva). Daca un asemenea proiect, sustinut ~i de alte tari rnari, ar fi total dependente de

fost adoptat, am fi asistat la crearea unei curti internationale vointa statelor, In special ale celor membre pennanente al ONU. In cele din urma, incepand sustinatorilor activi ai Curtii, folosind

ale Consiliului de Securitate

eu anul 1997, Franta va trece In randul


111S8.

ultima si cea mai importanta "carte". eu articolului 124 din Statut (ce

48 de ore inainte prevede posibilitatea

de votul final prin introducerea

pentru un stat ca, la momentul ratificarii, sa proroge intrarea in Curtii fata de proprii cetateni pe termen de 7 ani).

vigoare a cornpetentelor

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei perial e intem8tionale


tribun ale internationaldin istcrie

secolul )~X si primele

13, Conferinta
, . ""'. l'

InternationaHi
"i

Pleninotentiara
1 .

de
r-:I ~

13 ROlla

(15

IUl1le - 1 I HIlle l:t:t

1\1\8'

).

h allien tUl

lstonc .

3. auoptarn

S . tatutu ]HI

Curtii Penale Internationale


" Ceea ce vrem sd eviiam in aceastii procedure este daca actiunile Noi explicam
oJ"

discuiie despre faptul

respective

constitute sau nu incdlcari ale Dreptului lnternationol.


C!JCl

siinplu ce este dreptul si ce sunt crimele internationale.


r 1. . !

incat
,J_

sa
a]

nu mal fie discuiii De aceasta concrete Tribunalului s: persoanele

tema in viitor. ci door in ceea ce oriveste tapte!e


.;

vinovate'

(Robert

Jackson

Procurer

General

de la Nurenberg).

Istoria

negocierilor

secrete

si mai putin secrete purtate de statele cele mal


de 10.Rorna urmeaza a fi sensa in

puternice ale lumii in ultimele

zile ale Conferintei

anii care vor UTI11a,chiar daca unele clemente au fast deja publicate - printre acestea eel mai semnificativ Statutului fiind lista statelor care 13 votul 11110.1u fast impotriva a alaturi de SUA ~i Israel, intr-o bizara companie.

adoptsrii
lraqul.

~icare cuprindea,

lranul. Libia. Yernenul. Coreea de Nord ~i China. 0 suma de compromisuri


acceptate,
111

au fost
Statutul,

speranta

ca SUA vor accepta,

in cele din urma. sa semneze faptului.

totul sub presiunea Conferintei ar fi


0

evidenta a timpului si avand constiinta

ca un esec al

lovitura fatala, care at insernna decenii pierdute pentru ideea de Forma finale rezultata este expresia acestui complex fundamental diferite. de idealuri marete si de
.' ~ ,

justitie penals internationals.


de interese
"

diverzente.
'-

I:

de mentalitati

comorornisuri evidente
Cu putin Pleuipotentiare
~

Limp inainte
.

de deschiderea
Presedintele
J

oficiala

a lucrarilor Conferinte:
'-.:..'

de ia Roma. r> .. 1 L urtu Penale - ambasadorul


-r-c

canadian

-.

Comitetului Prezatitor nentru infiintarea I" B Acnan : cs - a lost supus unei interventn
t . '"

chirurgicale ccnducerea ani de

si

2.

Yost pus In imposibilitate de elaborare a Comitetului

de a conduce Confennta. experienta aves

Experients
ill

sa in

procesului conducere

a Statutului. Pregatitor.

acumuleta

peste: tre:

3a 11P3eas(~.~ Conferiruei

Plenipoten.iare

in special

dator.ta dificultatilcr

deja. prezenta:- provenite Cii~-l panea

---.---

-----"

~
9.

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

Ii Ie..

statelor, ce se opuneau ideii unei instante penale permanente, dificultati ce trebuiau rezolvate in timpul scurt disponibil. Adrian Bos l-a propus, ca inlocuitor reprezentant talentat a1 Canadei, iar propunerea si un exeelent al sau, pe ambasadorul Phillip Kirsch,

a fost acceptata fara dificultati. Kirsch, un s-a dovedit extrem de eficient In

diplomat

specialist

conducerea

Conferintei.
.

Solicitarea lui Phillip Kirsch, facuta tuturor participantilor oficiala a Conferintei), aceea de a dovedi .

la data de 14 iunie (inainte de deschiderea flexibilitate


..

si buna credinta. s-a dovedit imediat ca extrem de necesara. ~chiar daca ~ ,

ramasa deseori fara efect. Deschiderea prezenta lucrarilor Conferintei.


~

la data de 15 iunie. s-a desfasurat


'J

in

Presedintelui

Italiei, Luigi Scalfaro si a Secretarului

General al Q,N,U.,

Kofi Annan. Presedintele


Internationale, vegheazii, legalitatii

Italiei a mentionat,

in alocutiunea sa, ca .prin crearea Curtii


exterior suprem care respectarea

orice stat trebuie sa stie ca exista un judecator

subliniind,

astfel, menirea

Curtii de a apara si garanta

internationale".

La randul Conferinta

sau, Secretarul

General

a1 a,N,D.

a mentionat,

ca aceasta
unei

este prima de acest gen din istorie, subliniind, ca prin .crearea


Internationale"

Curti Criminale justa".

se va garanta "ca reactia umanitatii este rapida si

Au luat, apoi, cuvantul sefii delegatiilor nationale participante,

dupa care s-a

trecut 1a discutarea, in Comitetul Plenar, a fiecarui articol ~i a variantelor acestuia. Pentru ca Statutul are 128 de articole si pentru ca fiecare stat i~i sustinea propriile sale politici ~i interese, au fost necesare 32 de zile pentru a se ajunge la

adoptarea acestuia. Practic, din prima zi a lucrarilor In plen, a aparut evident ca vor fi extrern de dificil
'"

de respectat

agenda si programul nationali,

prevazut

anterior. Tinand

cont si de

numarul

mare de reprezentanti

care au avut pentru prima data contact

direct cu problernatica ridicata de Curtea Penala Internationala, Conferinta s-a vazut confruntata cu practic aceleasi dificultati pe care Comitetul Pregatitor incercase sa

le discute si sa le rezolve in mai mult de trei ani.

In

acest fel, delegati!

S-3U

impartit

--

Capitolul 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internatio nale din istorie de la inceput anterioare, in doua eategorii distinete

- secolul XX si primele

7~
I,)

: cei care erau veterani

ai discutiilor

e-vident mai optimisti ~i deja familiarizati cu solutiile propuse, $i cei care prima data de aceste probleme si gravitate a dificultatilor. si erau mult mai pesimisti, In baza acestui debut, putin organizarii unei a

se love au pentru
'l\

impresionati promitator,

de cantitatea

au aparut deja discutii si propuneri privind necesitatea internationale, situatie

doua conferinte Aceasta tensionata. informale Aceste

care sa adopte eventual Statutul in forma sa finala. doua saptamani


0

a creat in primele

atmosfera

extrem de

Pentru a acce1era ritmul discutiilor au fost infiintate mai multe .grupur i de luau" (pe mode1ul folosit anterior la lucrarile Comisiei Pregatitoare). la randul lor i11 subgrupun, actionand simultan chiar

grupuri s-au impartit

mai mult de 15 astfel de formatiuni,


~i

in tirnp ce delegatiile se consultau intre el e si programul de

alte grupuri politice sau regionale i~i tineau lucrarile. In consecinta, lucru s-a transforrnat imediat intr-unul

extrem de ocupat, de peste 12 ore zilnic,

inc1usiv sambata. Progresele asa mult mai optimists.

au fost evidente, dar starea de spirit nu a devenit nici

Impartirea in miei grupuri a fast in detrimentul delegatiilor tarilor mai mici,


formate din 2-3 reprezentanti (cum a fost si cazul Romaniei ce a avut in final 5) si

carora le-a fost in acest fel imposibil sa partieipe la toate discutiile. De asemenea, au fast avantajati vorbitorii nativi de limba engleza, deoarece in grupurile informale nu
i!i

se asigura traducerea evident puternicei

oficiala, limba de lucru fiind engleza. Acest sistem a convenit delegatii americane

~i explica, in parte, rezultatele

dorite

si

obtinute de aeeasta.

o alta
Bassiouni, prezenta

consecinta

importanta

a fost ~i aceea, ca majoritatea

delegatiilor

au

putut vedea doar "cclfiva copaci -Ji nu intreaga padure" unul din vicepresedintii Conferintei).

(cum spunea profesorul

0 oareeare confuzie a fost. astfel.

chiar ~i eu putin timp inainte de votul final. relativ eterogena si

Aceeasi explicatie poate fi retinuta ~i pentru compunerea inegala a Statutului,

din moment ce fie care grup in parte a avut sarcina redactarii ca aeeste parti sa fie

unui anumit articol sau sectiune. Criza de timp a impiedicat examinate unitar si corelate intr-un mod corespunzator,

care sa evite contradictiile

de text sau chiar de conceptie.

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internarionale - secolul XX si primele tribunale internationale din istorie

74

Cu toate aceste impedimente, prirr.easca si sa proceseze de catre Adunarea toate documentele in mod simultan. Plenara,

Camitetul de Elaborare a Statutului a reusit

S8

in timp util toate propunerile grupurilor de lucru, avizate sarcina cu atat mai dificila. cu cat lucrarile oficiale si

au trebuit sa fie redactate in toate cele 6 limbi oficiale ale ONU, Astfel, la data de data de 15 iulie, a fost finalizat proiectul de

Statut a1 Curtii Penale, proiect cuprinzand 128 de articole Textul final a fost tradus in toate cele 6 limbi si prezentat ia ora 2,00 a noptii dintre 16/17 iulie, in conditiile In care Conferinta Plenipotentiara se termine la ora 18.00 a zilei de 17 iulie. Cu exarnmarea
u

era programata

sa

cateva unui

minute

inainte

de aceasta

ora. delezatia
.' L-' ~

SUA

a solicitat

numar important intregului

de amendamente

(eeea ee ar fi dus. in mod Conferintei Tara nici un

evident.

la colapsul

efort si la terminarea

rezultat). In aceste conditii, Presedintele

Conferintei a actionat intr-un mod rapid ~i

decis, gasind pe loc singura varianta eficienta de salvare a Statutului. Astfel. a fost introdusa de catre Norvegia
0

motiune de respingere in totalitate a amendamentelor

"no action motion", propuse de catre SUA. La votul care a avut lee, 113 state au votat pentru motiune, 17 impotriva si 25 s-au abtinut (printre acestea din urma intreaga adunare a

aflandu-se, din pacate ~i Romania). Dupa anuniarea rezultatului,

izbucnit in aplauze spontane ~i entuziaste care au durat mai mult de 10 minute, in timp ce multi delegati emotionante se imbratisau vreodata si se felicitau. A fost una din ce1e mai la a conferinta internationala. Sentimentul

scene petrecute

general a fast ca lungul drum istoric, inceput la finalul Primului Razboi Mondial. a fast in sfarsit implinit. Lucrarile Adunarii Plenare s-au incheiat ofi.eial in jurul orei 21, moment In
0

care s-a trecut la votul final asupra Statutului. AI' fi trebuit sa fie doar dar. spre surprinderea amendamente1or.
-r . ,

formalitate

general

a,

delegatia

SUA a solicitat un nou vat asupra au votat

In cele din urma, 120 de delegatii, inclusiv Romania,

pentru (in timp ce 7 impotriva Final a1 Conferintei,

si 21 s-au abtinut) adoptarea Statutului si a Actului spre semnare a Conventiei care

ca si pentru deschiderea

cuprinde StatutuL incepand chiar de a doua zi.

In

ceea ce priveste Europa, este de

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul X.x si primele


tribunale internation ale din istorie

75

mentionat

faptul, ca toate statele europene au votat acest Statut, mai putin Turcia, dar s-a abtinut. ale mai multor

care n-3 votat irnpotriva,

Votul a fost urmat de mai multe discursuri si de explicatii delegatii, care au prelungit intalnirea

pana Ia ora 3.00 din noapte. In mod formal.

insa, ceasul din sala de conferinte fel incat s-a respectat ziua de 17 iulie. A doua zi, Conventia urma unei ceremonii pentru rectificarea mandatul

a fost oprit 1a miezu1 noptii fara un minut Jn asa acordat Conferintei Plenipotentiare, care expira
111

a fost deschisa semnarii in cladirea de pe Capitoliu,

in

oficiale care a inceput la ora 16 (fiind necesar mai mult timp in cele 6 limbi). epocal a aV11tloc : adoptarea, Aceasta la data de 17 cu caracter

finala a versiunilor

In ceIe din urma, evenimentul iulie 1998, a Statutului permanent considerat


10-15 ani).

Curtii Pena1e Internationale.

.nstanta

va deveni functionala de adversarii

dupa ratificarea de catre 60 de tari (ceea ce a fost

Curtii ca un deziderat imposibil de realizat mai devreme de

Este interesant catre ambasadorul dintre

de precizat,

ca daca lucrarile Conferintei

au fost prezidate

de

Philip Kirsch (reprezentantul adunarii eu


0

Canadei) si Romania Virgil Ivan,

a avut unul membru al

vicepresedintii tarii noastre),

plenare importanta

(proeurorul contributie

Delegatiei

la desfasurarea

cu sucees a

intalnirii. Alaturi de multe alte tari mici si medii, delegati a rornana a suferit presiuni extraordinare, impotriva votul final. Chiar daca aeest Statut i~i are limitele sale, el fiind supus oricand serioase critici, totusi un vis, de peste un secol, al justitiei internationale, al unei instante penale internationale sfarsit la Roma. in pragul Penala internationals. "Ora astrala a justitiei universale. A batut oare?" permanente,
0

in special

din partea

reprezentantilor

SUA, in sensul

de a vota

adoptarii

Staturului,

decizia pozitiva fiind luata cu cateva ore inainte de

unor

de creare in

devenea realitate:

se infiinta

dintre milenii,

instants. penala perrnanenta

- Curtea

.:,~
:.

..

Capitolul 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~iprimele

76

14. Comisia Pregatitoare

pentru infiintarea Curtii Pen ale

Internationale
.~

!'

Constienti cii toate popoarele

SU11t

unite prin legaturi stranse :;i de culture


de faptul

care formeaza un patrimoniu

universal

si ingrijoraii

ca

acest mozaic

delicat poate fi distrus in orice moment ... " (Preambulul Internationale).

Statutu1ui Curtii Penale

Conform Actului Final a1 Conferintei


Pregatitoare,

de la Roma, a fost instituita

Comisie

care sa-si desfasoare lucrarile de trei ori pe an tot la sediul ONU din aeestei comisii constau in elaborarea de functionare efectiva a Curtii : constitutive ale infractiunilor
!

New York. Sareinile eompleteze necesitatile - E1ementele competenta

unor proiecte

care sa

intemationale
!

care se afla in

de judecata a Curtii Penale Internationale

- Regulile de procedura ale Curtii


- Acordul intre Curtea Penala Internationala

si ONU

- Acordul de sediu eu Olanda (fiind stabilit prin Statut orasul Haga) - Regulamentul va activa in organismele privind imunitatile specializate

si privilegiile acordate personalului

care

ale Cur]ii

- Bugetul pentru primul an de activitate Comisia reprezentantii Pregatitoare Romaniei) (la lucrarile careia au participat in mod activ
;;1

si-a indeplinit in timp util principalele

sarcini, fiind in faza

avansata de pregatire Generale

a documentelor

care vor fi prezentate spre aprobare Adunarii avute 1a New York au fost

a statelor membre.
0

In paralel, intrunirile

utilizate pe de procesului

parte, pentru a mari presiunea asupra statelor in vederea grabirii ~i ratificare, iar pe de alta parte, pentru a obtine Statutului noi

de semnare

COmpr0l11lSUn ;;i chiar modificari


./ i .

de esenta ale prevederilor

pe calea

procedurilor

adoptate.

In ceea ce priveste semnarea si ratificarea Statutului, se poate observa, ca fata de un inceput relativ timid si greoi, ritmul a creseut intr-un mod neasteptat chiar ~i

~~.,

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale - secolul XX si primele


tribunale internationale din istorie

77

~J~t

pentru cei mai optimisti sustinatori mai importanta minded"

ai Curtii Pena1e Internationale. Modificarea

cea

a aparut odata cu pre1uarea initiativei de la eterogenu1 grup "like ale Uniunii Europene.

de catre grupu1 tarilor membre

In

acest fel a fost

posibila semnarea

de catre practic toate statele Europei (Romania fiind din pacate

printre ultimele care au facut acest lucru la data de 07 iulie 1999, pe considerentul eronat a1 conservarii Statutului). unor bune relatii bilaterale cu SUA - principa1ul ~i ratificari inamic al

Mai mult decat atat, au fost consenmate

spectaculoase

(Italia, Franta, Germania, adaugat

Spania, pentru a rnentiona doar marile state), care s-au fel din alte parti ale lumii (Canada. extraordinar Australia, decizia sa

altor actiuni de acelasi tari africane).

numeroase

Un semnal

a fost, de asernenea,

Uniunii Europene

de a solicita tuturor

statelor membre,

dar ~i celor asociate

ratifice in scurt timp Statutul, pentru a se nurnara intre primele 60 de state, practic, .fondatoarc'' ale Curtii. In acelasi timp, opinia publica tragedii din Kossovo, internationala (constientizata Afganistan, de nesfarsitele

Sierra Leone, Macedonia, uriase

etc.) si-a continuat a detennina


0

mobilizarea

si presiunile

fata de factorii politici,

pentru

evolutie mai rapida a ratificarilor.

In unna elementelor 2001, sa fie deja intrunite procedure de ratificare. Este

prezentate

mai sus, s-a ajuns ca 1a data de 31 august din care 47 au indeplinit si

139 de state semnatare,


0

evolutie chiar mai buna decat se prezuma de catre cei ai Statutu1ui Curtii Penale lnternationale. Daca

mai optimisti

si infocati sustinatori

la aceasta situatie se adauga asigurarile prezentate de numeroase faza de finalizare la sfarsitul


vigoare.

state care se afla in

a procesului

de ratificare,

apare astfel posibil si probabi1 ca pana

anului 2002, sa existe cele 60 de ratificari necesare pentru intrarea in

Avand in vedere aceasta situatie, coroborata eu finalizarea Je-a avut Comisia Pregatitcare,
0

sarcinilor pe care va f convocate

noua conferinta plenipotentiara

pentru adoptarea Regulilor de Procedura

~i a celorlalte documente aratate mai sus i

pentru a consfinti momentu1 istoric al intrarii in functiune a primei instante penale internationale cu caracter permanent ~i independent.

--

Capitulul I, Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul XX ~iprimele tribunale internationale din istorie

78

15. Atitudinea

marilor state ale lumii fata de infiintarea Curtli Penale T nternationale

.Neimplicorea internationali

de catre unele state in urmarirea si arestarea

criminalilor intreaga

este imorala, permiidnd

acestor cdteva tari sa transforme

ordine internationala

intr-o simpla mascarada"

(Antonio Cassese - fost Presedinte

al Tribunalului

Penal pentru Fosta Yugoslavie).

Rezultat Internationale dezvoltarea

al unui indelungat reprezinta,

proces
0

de elaborare, contributie

Statutul

Curtii Penale la

cu certitudine,

extrem de importanta

dreptului international.
0

Cu toate acestea, Penale diversele Internationale

viziune

corecta si obiectiva

asupra Statutului

Curti: dar si serie de care a

ne obliga sa relevam

nu numai aspectele pozitive,


0

critici si insatisfactii care au fost adresate de unele tari. Astfel, dezarnagirea fata de propunerea delegatiei

state si-au exprimat sustinut principiul

franceze,

"opting-out",

acceptat in final, care confers tarilor semnatare ale Curtii. Unele

Statutu1ui dreptul de a se sustrage timp de sapte ani de 1a jurisdictia state au relevat, in cadrul dezbaterilor, limiteaza.
,Ii'-.

ca multiple dispozitii cuprinse in Statut sale. Astfel. un comandant populatiei civile,

de fapt, campul de actiune al prevederilor care ar fi ordonat distrugerea

-.

militar, savarsirea

unor sate, deportarea

de violuri, lichidarea unor persoane neinarmate sau aJte acte specificate decat daca tara unde a

in tratat, nu va putea fi urmarit de tribunalul international,

comis aceste crime sau propria sa tara, este semnatara a Statutului. Un delegat indian, citat de agentiile de pres a, comenta in cadrul lucrarilor Conferintei,
ca:

"este
0

gluma

sa

afirmi ca utilizarea, sa zicem, de gloante dum-

dum, constituie

crima de razboi, iar folosirea arrnelor nucleare - nu".

In cadruJ Conferintei s-au mentionat, de asernnenea, deosebiri de vederi ~iin ceea ce priveste pozitia Curtii Penale Internationale in sistemul organelor O.N.D., in cadrul caruia, ele l~i pot exercita dreptul de veto.

----------------~

CapitoluJ 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale . . tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~iprimele

79

Cu prilejul

lucrarilor

Conferintei,

mai multe state si-au manifestat

~i de

aceasta data, reticenta, in legatura cu posibilitatea de


~

ca proprii cetateni sa fie judecat:

instants care sa functioneze transformarii

in afara tarii lor, iar altele au atras atentia asupra

posibilitatii

tribunalului proiectat intr-un organism suprastataI. ceea ce

al' duce la limit area suveranitatii nationale a statelor. Pe de alta parte, s-a subliniat ca acceptarea facultativa a jurisdictiei tribunalului - printr-o conventie, un acord sau numai ca efect al

declaratie - ar tine seama de exigentele suveranitatii, aplicandu-se recuncasterii ei de catre statuI respectiv':'. timp, in cadrul acestui context favorabil,

In
schimbarile
." ,

acelasi

nu trebuie neglijate state ale si


~

intervenite

in atitudinea unora dintre cele mai importante fatise ale existentei


~ J ::

lumii. initial adversare adoptata

Curtii Penale in forma rezultata

la Roma, in anul 1998. Daca Federatia Rusa nu si-a manifestat niciodata cu un rol relativ neutru, pozitia deja asupra

deschis ostilitatea fat a de Curte, multumindu-se mentionata sanselor intrebarea

a SUA a fost de natura sa ridice grave semne de intrebare efective ale Curtii Penale de a functiona. Era, intr-adevar, operativitatii

justificabila

care punea problema

unei instante penale intemationale,

lips ita de sprijinul Marii Britanii ~i al Rusiei ~i contestata :fati~ si vehement de catre SUA si China (deci 4 din cei 5 membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU). 0 importanta avut si
0

mult mai mare, decat ar putea fi acordata la prima vedere, a

are pozitia Israelului, ca principal aliat al SUA in Orient, dar si ca element pentru atitudinea zecilor de state arabe si musulmane din Asia si Africa atat in cadrul Comisiei Pregatitoare,

determinant

(a caror pozitie si vot detin un rol fundamental

cat si In eel al viitoarei Adunari Generale a statelor membre).


,~\~

Tinand cont de cele aratate mai sus, este deci, esential de remarcat faptul, ca Rusia a semnat Statutul Curtii Penale Internationale avansa insa un calendar cert privind ratificarea. partea SUA, care au semnat Statutulla in luna Septembrie 2000, lara a Surpriza uriasa a venit, 1nS3..,din

data de 31 decembrie 2000, fiind insotite in aeestei schimbari radicale de pozitie vor fi

r.

aceea~i zi de catre Israel. Explicatiile

i'

COlin,

Vezi Grigore Geamanu, op. cit.. p. 295 ?i urm.: Quincy Wright. Proposal in A.J.LL I. ]952, p. 65 ~iurm.

for an international

Criminal

--------'

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei p enale internationale - secolul XX si prirnele rribunale internationale din istorie prezentate in continuare,

80

insa numai dupa prezentarea motivelor invocate de SUA in

sprijinul atitudinii lor negative. Ratiunile


.~

ostilitatii

manifestate

de SUA [ala de Curtea Penala Internationals

sunt pe cat de numeroase, instante penale independente de membru permanent faptul, ca tribunalele

pe atat de user de explicat. In primul rand, crearea unei ar duce la anihilarea avantajului detinut prin calitarea

si predominant ad-hoc

al Consiliului de Securitate. Este de reamintit ale Consiliului de

au fost instituite prin rezolutii

Securitate nu poata

(unde regula dreptului de veto face ea niciodata un asemenea tribunal sa functiona impotriva vointei unuia din mernbrii permanenti). Aceasta in

:J

mentalitate

poate fi remarcata

la toate cele 5 state care sunt membrii permanenti

Consiliul de Securitate (Franta fiind singura care si-a modifieat fundamental pozitia. devenind un aprig sustinator
'.:'
1','

al Curtii, iar China ramanand unicul adversar dec1arat

al acesteia).

o
mondial.
",

a doua explicatie,

tine de rolul asumat pe plan international

de catre SUA, ramasa pe plan

acela de .jandarm

mondial", in calitatea sa de unica superputere


intreprinse

In cadrul actiunilor

astfeL SUA s-au temut ca proprii sol dati de judecata a unei

sau alti oficiali ar putea cadea sub incidenta si in cornpetenta in stante internationale

aflata in afara oricarui control statal (iar evenimentele recente Afganistan, nu fae decat sa confinne aceste ingrijorari

din Iraq, Somalia, Kossovo, ale responsabililor americani). justificare,

o a treia
opinia publica

de

relevanta absoluta pentru factorii politici americani care au avut loc la sfarsitul se pronunta net impotriva anului 2000), a fost oricarei cedari de - nu

(mai ales In contextul

alegerilor care

americana,

suveranitate

( este celebra formula "we don't want to see our boys arrested'

dorim sa ne vedem baietii arestati). 0 posibila situatie, In care un soldat american, aflat in misiune Internationala oriunde
111

afara

SUA, ar fi judecat

de catre Curtea Penala publice, dar si

este considerata

inacceptabila

la nivelul perceptiei

pentru prestigiul Clinton

~ipozitia extema a SUA pe plan mondial. De aceea, Administratis


sa semneze
v

si-a permis

Statutul dupa ce fusese consfintita

infrangerea

Partidului Democrat in alezerile din Noiembrie.

',:

CapitoluI I. Scurt istoric al justitiei penale interuationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

81

In cele din urma, Internationale


1;:\

decizia

SUA

de a semna

Statutul

Curtii

Penale

(care in mod cert nu va fi prea curand rransfonnata

in ratificare).

urmata imediat de Israel. poate fi explicata prin coroborarea primul rand, organizatiile presiunea neguvernamentale Guvernului americane american,

a trei factori diferiti. si mondiale

In
in al

all marit

considerabil pozitia

asupra

prezentandu-l si implicit

pe acesta de sprijinitor

de sabotor

a1 ideii de justitie internationali

internationala

marilor criminali crescut

(eeea ee nu este, totusi, real). In al doilea rand, au europeni, sud-arnericani

si presiunile

din parte aliatilor

;;i asiatici, SUA

gasindu-se.

din nou (ca si 1a Roma), in aceeasi pozitie cu statele pe care Ie acuza de ce1e mai grave incalcari ale drepturilor omului (China, Iraq, Libia, Clinton a

permanent
':.

Sudan, etc.). In a1 trei1ea rand, odata eu p1ecarea de la putere, Presedintele considerat electorale

ca poate face aeest gest lara a mai tine cont de probabi1ele repercursiuni si mai ales apreciind
declaratiile,

evident potrivnice

Curtii, facute de

Partidul Republican
:-.,: ..

in perioada preelectorala de pozitie a SUA, a fost platita de catre celelalte state

Dar aceasta schimbare


sustinatoare

ale Curtii Penale cu un comprornis extrem de important, realizat prin


unor nonne

introducerea

de procedure,

care garanteaza, in realitate, ca niciodata un

soldat sau functionar

american nu va fi deferit judecatii Curtii, :fara acceptul SUA. 90

Fara a intra in deta1ii, este yorba de reguli1e de aplicare ale Artico1ului alineat 4 din Statut, care printr-o fonnulare

extrem de cornplicata si ambigua, obliga sa, sa extradeze


0

statul. solicitat de catre Curte intr-un caz de competenta persoana nu catre instanta internationala, anterior

anurnita este, in

ei catre statul al carui cetatean

baza unui acord bilateral complieat


se ocoleste

dintre cele doua tari. Prin acest mecanism ca un soldat american sa fie predat Curti:

posibi1itatea

Internationale

(SUA trebuind doar sa incheie acorduri bilaterale de extradare inainte de consemnat, ca

de a trimite forte militare intr-o anumita tara). Este interesant aceasta solutie a fost precedata din partes reprezentantilor p2111a 1a solicitarea sanctiuni economice de negocieri furtunoase,

ell numeroase

amenintari

SUA (de 1a parasirea lucrarilor

Comisiei Pregatitoare. de a aplica

votata si din fericire respinsa, In Senatul American

fata de statele semnatare ale Statutului Curtii). Varianta aleasa neguvernamentale

si acceptata de state a fost violent criticata de catre organizatiile

Capitolul

I. Scurt istoric al justitiei

penale internationale

- secolul

Y"x

:::>i prim ele

82

--------------~----------------------------------------~~~-----------

tribunale

internationale

din istorie

care au acuzat ~i forma abuziva prin care a fost .nclusa prevederea, deschisa pentru impunitate
r';

dar ~i .jiortita'

fata de soldatii americani, dar care poat., fi invocate si

folosita si de alti criminali inremationali. Asa cum se arata in numeroase1e comentarii pe plan mondiaj semnarea de

catre Rusia, SUA ~iIsrael a Statutului (chiar lipsita de perspectiva viitor apropiat)
"

rqtificarii

intr- un a

a reprezentat
"

un urias pas inainte, in vederea punetii in practica


Ramane,

Curtii Penale lntemationale.

ca in perioada care urmeaza,

Sa

fie rezolvate penala

si alte probleme, internationala. Daca infiintarea imagine,

din numeroasele

eu care se confrunta

idealul de justitie

in aceasta
Curtii Penale

sectiune am vorbit
Internationale,

despre

atitudinea pentru

Statelor

fata de aceasta

este necesar,

a campleta

sa ne referim,

in cateva randuri si 1a atitudinea

presei, qvand in vedere

rolu1 sau extrem de important Astel, putem spune cazurile

si anume, eel de fonnator al opiniei PUblice. ca, opiniile exprimate in presa nu au fost - in toate

- dintre cele mai favorabile. ca aeeasta reprezinta

Prin urmare, s-a seris despre Curtea Penala


0

Intemationala necesar,

adevarata

"Cutie a Pandarei"

si ca este

ea ea sa fie privita

lieu un optimism temperat".

In schinlb, au existat ~i

pareri - justificative,

dupa opinia noastra - in sensul, ca noul organism ar reprezenta


"0

un "for pentru dreptate", lntr-un profesoara Diderot", Consiliului

noua institutie a statelor lumii". studiu, publicat in revista "Le Monde Diplomatique", de la Universitatea Pa,ris VII "Denis hotarare a

alt document

Monique observa ca

Chemillier-Gendreau
0

insuficienta - desi Curtea

a Statutului
11U

si aceea ca prilltr-o

de Securitate

este subordonata

acestui , _ ar fi posibila ,?i alte aete


i11

blocarea unei anchete a Procurorului insuficiente criminale ale Statutului, care ar emana

general pe termen de 12 luni. Relevand imposibilitatea de a lua in discutie

in special

de la anumite grupuri de state, sau chia,r de a pune

discutie aetele unor organe ale O.N.U., cum ar fi, de pilda ConsililJ,l de Securitate. specia1ista franceza se intreaba: "Este cazul, prin urrnare, sa ne Ielicitam pentru

aceasta inovatie? Fara indoiala, deoarece, odata ce institutia se va fi instal at. limitele sale originare vor apare si este plauzibil sa tinem seama de faptul,

ca dinamiea

sa va

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul

xx ~iprimele

83

conduce la indepartarea

lor. Pe de alta parte, nimic nu va opri impactul opiruei

publice asupra acestor prob1eme" .

. ~1

16. Imprescriptibilitatea

crimelor

de razboi si a crinlelor contra

pacii si unlanitatii

lnainte criminali

de a vorbi este

despre necesar

importanta

luptei contra cateva

impunitatii

marilor la

de razboi,

sa relatam

aspecte

cu privire

imprescriptibilitatea Prin intemationale, internationale, urrnare,

acestor oribile crime. dupa cum se poate observa privind tabloul crimelor

inscrise mentionate

in Statutul tribunalelor

intemationale

sau in Conventiile

anterior, astfel de fapte poarta cu ele insemnele celor mai crime colective, cu vii si profunde reactii emotionale ale

tragice si infricosatoare comunitatii intemationale. E1e taman adanc

in constiinta

umanitatii,

constiinta

care mai poate

fi

eliberata, doar atunci cand a sosit momentu1 istoric a1 sanctionarii lor. Prin urmare, cum pot sa treaca zeci de ani pana cand autorii acestora pot fi
";
"j.

descoperiti raspunderea noiembrie

sau trasi la raspundere, penala,

pentru a nu opera prescriptia, pedepsei, Generala a fost adoptata, a O.N.U.,

care stinge atat la data de 26 asupra

cat si executarea Adunarea

1998, de catre

"Conventia

Irnprescribilitatii

CrimeIor de Razboi si a Crimelor contra Umanitatii". la propunerea, din

Aceasta a fost reactia ferma a comunitatii intemationale anul 1964, a Guvemului

Republicii Federale a Germaniei. de a considera prescrise,


.

conform Codului sau Penal intern. ~ crimele de razboi si crimele contra umanitatii. , ~ dupa 20 de ani de la capitularea, Prin adoptarea Conventiei a Crimelor Contra Umanitatii, lara conditii, a Germaniei. asupra Imprescriptibilitatii

Crimelor de Razboi si oricand,

autorii acestor crime pot fi sanctionati

indiferent de data la care au fost comise.

---------

--

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul

xx ~iprimele

84

De altfel. In articolul

1 din Conventie

se precizeaza:

"Oricare ar fi data la

care au fost comise, crimele urmatoare


, x?:

sunt imprescriptibile: Militar prin

a. crimele de razboi, asa cum sunt definite in Statutul Tribunalului International Rezolutiile de la Nurnberg, Adunarii Generale din data de 8 august 1945 si confirmate

a O.N.U. nr. 3 (1) si 95 (I) din data de 13 februarie "infractiunile grave": enumerate in

1946 si 11 decembrie Conventiile de razboi;

1946 ~i in special,

de la Genava - din data de 12 august 1949, privind protectia victimelor

b. crimele impotriva umanitatii, sau in timp International Rezolutiile de pace, asa cum sunt

indiferent daca sunt comise in timp de razboi definite in Statutu1 Tribunalului 1945 si confirmate Militar prin.

de 1a Nurnberg Adunarii Generale

din data de 8 august a O.N.U.


ill.

3 (1) si 95 (I) din data de 13 februarie si actele

1946 si 11 decembrie

1946, evictiunea

prin atae armat sau ocupatie

inumane care decurg din politica de apartheid, pre cum si crima de genocid, asa cum este definita in Conventia din anul 1948 privind prevenirea de genocid, chiar daca aceste acte nu constituie care au fost comise. Conform aboleasca altor prevederi din aceasta Conventie, crime, inscrise Statele Parti se obligau in dreptul intern.
0

si pedepsirea

crimelor

violare a dreptului intern al tarii in

sa

orice prescriptii

ale acestor

Odata

abrogata prescriptia in vederea Generala


cooperarii

acestor crime, se impunea a se lua masuri pe plan international. autorilor unor asemenea crime. In acest sens, Adunarea referitoare
extradarea

pedepsirii

a O.N.D. a adoptat, internationale

in anul 1973, rezolutia


depistarea,

la "Principiile ~i pedepsirea

privind

arestarea,

indivizilor

vinovati de crime de razboi si crime irnpotriva umanitatii", international nationals, de reprimare stabilindu-se a acestor infractiuni viza, in mod

Sistemul exclusiv,

legislatia

ca infractiunile

grave la cele patru

Conventii de la Geneva din anul 1949 si Protocolul I din anul 1977 sa fie, de regula .. de competenta tribunalelor nationale ale statu1ui sub autoritatea caruia se afla

incu1patii si in mod exceptional,

ale statului carora le sunt remisi acesti inculpati

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul LX si primele

85

17. Inlportanta

combaterii

impunitatii

marilor criminali si

efectele lipsei de justitie pe plan national si international


f:

.Toate generatiile elimituim impiedicam in secolul considerate

faptele

amintite aici sunt realitati sumbre.

care nu

VOl'

lase

viitoare sa uite acest secol. Jar daca nu ne vom dovedi in stare 56 cauzele care au generat atdtea si atatea procedee barbare si 56

in acest fel repetarea lor, atunci eu siguraruii cii teoria potrivit careia

.xx- civilizatia

se va prabusi sub loviturile destinului nu va mai putea fi lips ita de orice ternei" (Robert Jackson - Procuror

dear ca a prevestire

General al Tribunalului

de la Nurenberg).

Lupta impotriva comports,

impunitatii autorilor gravelor crime cu caracter international

in mod evident, dimensiuni morale, politice ~ijuridice. normelor internationale, pe care le vom prezenta drepturilor pe scurt In statelor

In virtutea continuare,

obligatia

de a asigura respectarea

omului impune

responsabilitati

specifice,

cum ar fi aceea de a ancheta faptele de acest gen si, in de a aduce 'in fata justitiei persoanele vinovate.

cazurile corespunzatoare,

Se poate aprecia, pe baza tragicei experiente acumulate ca. 'in cazurile in care un popor a suferit grave abuzuri si atrocitati si 'in care adevarul a fost confiscat falsificat, promulgarea in contradictie sau

- inevitabil tardiva - a unei legi de amnistiere generala este chiar si in cazurile in care aceste legi ar f In fapt, legile de amnistie nu pot

cu ideea de justitie,

validate prin consens social, sau chiar referendum. fi opuse victimelor

si urmasilor acestora, ~i niei celor care vor sa cunoasca realitatea

despre propriul popor si propria istorie. Cu alte cuvinte, esenta insasi a crimelor cu caracter international, de altfel crime imprescriptibile, deci la
0

care sunt

duce la crearea unor suferinte nelimitate in timp si care trebuie satisfacuta la un moment
ell

nevoie absoluta exigenta

de dreptate,

sau cat

altul. Aeeasta conditiile

de dreptate este eu atat mai acuta ~i mai legitima,

existente la un moment dat au facut imposibila chiar mentinerea

doliului

sau a memoriei victimelor.

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul X.x ~i primele tribunale internationale din istorie Un caz extrem de semnificativ ani. este eel al statului factori politici chilieni, Chile. de acest gen ~i atat de mediatizat

86

in ultimii

in

pofida semnalelor alanniste

trimise de catre unii

arestarea generalului

Augusto Pinochet. departe de a cauza

un razboi civil asa cum se avertiza, a retrezit vechi demoni adormiti, dar a retrezit si justitia chiliana Este evident, ca datorita impotriva mesajului dat prin arestare si tuturor

actiunilor curajosi considerat infractiunea permite

internationale au redeschis utilizand

indreptate anumite

lui Pinochet. un numar de magi strati au ca

anchete juridica

si au provocat noi arestari. Acestia


a magistratilor
0

constructia

francezi

si spanioli,

ce sta la baza disparitiei unei persoane are

forma continua, ceea ce

a face inaplicabila

legea de amnistie generals adoptata in Chile in 1978 Pinochet). Aceasta conceptie a fost confirmata de catre

(chiar in vremea regimului

Curtea Suprema de Justine a statului Chile, care a ararat ca cele mai grave crime nu intra sub incidents International legii de amnistie date fiind evolutiile intervenite universal in Dreptul a

(eu referire

speciala la imprescriptibilitatea

recunoscuta

crimelor internationale). Pana la sfarsitul Pinochet. crime


,-,

anului 2000, circa 80 de anchete,

avandu-l ca acuzat pe pentru de

au fost deschise

si alte 30 de persoane se afla in arest preventiv datorita actiunii curajoase

de acelasi

tip (in special

a judecatorului

instructie Tapia Guzman). Sondajele de opinie, realizate in ultimul timp in Chile, arata ca noua

generatie, in contradictie colectiva, procedurilor este favorabila

cu parintii lor care prefera mai degraba un tip de amnezie acestei munci de rememorare vinovate si de continuare provocatoare a a

judiciare

fata

de persoanele

Atitudinea

genera1ului Pinochet

cu ocazia revenirii sale in Chile, la 3 martie 2000, a confirmat in ceea ce priveste starea sa reala de sanatate. Numeroase

dubiile deja exprimate

critici de fond au fost aduse metodelor utilizate pentru examinare de catre medicii britanici. Organizatiile punct important internationale de protectie a drepturilor omului au marcat un

in aceasta disputa, obtinand din partea Inaltei Curti de Justitie din raportului medical. dar au esuat in
0 0

Londra un ordin j udiciar privind publicarea incercarea de a-I forta pe Ministrul care, probabil,

Britanic de Interne Jack Straw sa dispuna ca numai

contraexpertiza

s-ar fi impus in acest caz. Poate

Capitolui I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

87

asemenea

contraexpertiza,

realizata

de medicii specialist!

sositi din to ate tarile iscate In jurul

interesate in acest caz, ar fi fost in masura sa stinga controversele deciziei Ministrului


f:.

de Interne, de a-i pennite generalului Pinochet sa paraseasca

arestul la domiciliu $i sa se intoarca in tara sa de origine, unde spera sa beneficieze de imunitate totals. Aceasta decizie, lara sa afecteze valoarea uriasa pe plan juridic a arestarii generalului Pinochet, a avut darul de a starni furia si indignarea

victimelor sau familiilor acestora. Epilogul afacerii Pinochet arata inca


"::;

data, ca in cazul pedepsirii celor mai de tipul celei luate de

grave crime internationale, Ministrul evaluarea de Interne

nici

decizie discretionara,

.':

al Marii Britanii,

nu poata fi admisa pe viitor. Chiar ~i indiferent de varsta sa. cu garantiile de

starii de sanatate sa aiba loc doar si impartialitate

a unui criminal international, intr-un

u
."'.
;

trebuie

cadru strict jurisdictional,

. ,~

independenta

prevazute In lumea modems .

In Chile: ridicarea irnunitatii parlamentare a generalului Pinochet a avut loc in pofida amendamentului constitutional, votat in mare graba si cu mare discretie de

Camera deputatilor, la data de 25 ianuarie 2000, in scopul acordarii unui nou tip de
,,;

exonerare judecatorilor

de raspundere.

In acest moment, totul depinde de hotararea si curajul

de la Curtea de apel din Santiago (in fata careia Pinochet a fost trimis de instructie Tapia Guzman).
ill

in judecata de catre judecatorul PrecedentuJ judiciar,

creat

cazul .Pinochet", va fi imbogatit prin actiunile

judi ciare, de acelasi tip, declansate in alt continent zguduit de tragedii 9i atrocitati. Astfel, In Republica presedintele Hissene Senegal a fost pus sub acuzare fostul sef al statului Ciad Habre - pentru grave crime cu caracter international.

Judecatorul de instructie senegalez, prin actul de acuzare emis la data de 3 februarie 2000, a dat curs numeroaselor victirnelor, sesizari primite din partea mai multor asociatii ale Intemationale pentru Protectia DrepturiJor

ca ~i din parte Federatiei

Omului si a Human Rights Watch. Acuzatiile fiind de tortura, magistratul senegalez s-a declarat competent pe baza Conventiei lnternationale din anul 1984, ratificata integranta judecatorul a legislatiei de Reprimare a Torturii

de catre Senegal in anul 1986 si devenita, deci, parte interne. Fiind vorba de crime impotriva umanitatii. ale

senegalez s-a declarat competent ;;i In baza principiilor

cutumiare

----

--"

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationals din istorie

- secolul XX ~i primele

88

Dreptului international,

urmand modelul initiat de judecatorul

de instructie spaniel

Baltazar Garzon in eazul .Pinochet''. Un eaz special de semnalat este eel al Africii de Sud, in care fostul presedinre
~,

Nelson Mandela

a dat dovada de

mare intuitie politics, organizand

.Comisie

pentru Adevar si Reconciliere". Avand sediul la Johannesburg,

Comisia a activat

pana In anu 1 1998 si a fast conceputa pe baza unui principiu unie: in schimbul recunoasterii garantata crimelor si restabilirii adevarului autorii acestora au primit impunitate faptul, ca intregul adevar asupra crimelor

de lege. Este incontestabil

comise in Africa de Sud nu a putut fi re:facut si ca exista inca frustrari si dezaprobari fata de lipsa unei actiuni judieiare fat a de crirninali; dar eel putin baze solide a putut fi realizata si istoria nu va mai fi falsificata.
0

reconciliere

pe

,.

alta situatie

specials,

se poate considera

accea din Cambodgia,

unde

crimele absolut barbare comise in timpul regimului Khmerilor Rosii au rarnas, pana in prezent, fara niei cea mai mica urmare. Hun Sen, conducatorul de fapt actual al acestei tari este supus unor presiuni extraordinare venite din toata lumea, pentru a declansa un proces vast asupra acestei problematici, de preferat in cadrul unui tip de justitie internationala. Este insa deja
0

situatie recunoscuta

si acceptata, ca ideea

constituirii unui tribunal ad-hoc (de tipul celor pentru Yugoslavia sau Rwanda) este imposibil Consiliului de transpus de Securitate in fapt. Aceasta deoarece, in cazul unui vot in cadrul

al ONU pe aceasta tema, veto-ul anuntat al Chinei ar f

suficient pentru blocarea completa. Cu toate acestea, toti observatorii sunt de acord, ca in Cambodgia, ca ~i
111 .
0

oricare alt loc din lume (vezi cazul Timorului de Est), nu se poate vorbi de

coexistenta pasnica, de constructia unei democratii soli de, daca exigentele privind adevarul si dreptatea nu vor fi satisfacute, nici chiar la doua decenii dupa comiterea faptelor. Irakul este un alt caz care a stamit si starneste controverse ce par fara sfarsit. Daca invazia in Kuweit a provocat din partea cornunitatii internationale politics ~i militara impotriva populatiei cu totul extraordinara,
0

reactie

masacre1e comise de Saddam Hussein

siite din sudul tarii si mai ales, atrocitatile impotriva kurzilor populatiei

din Nord (unde au fost folosite napalmul ~i iperita pentru masacrarea

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale _ secolul tribunale internationale din istorie .

xx ~iprimele
condamnare

89

civile) nu au fost urmate

de nimic altceva decat de

simpla

de

principiu, de care dictatorul irakian nu este niei pe departe impresioria!' In acest caz, probele privind savarsirea
f~.

genocidului

si a crimelor impotriva umaI1itarii (1a care se pentru sa fie

adauga evident agresiunea o condamnare

asupra Kuweitului) sunt mai rnult decat suficiente intemationale, care insa intarzie

in cadrul unei jurisdictii

constituita Este interesant mijloacele constituirea

de mentionat faptu; ca in timp ce SUA sabota prin toate


~",)

Curtii Penale Internationale. . Consiliului

aeeeasi tara iI1cerea, in mod ~

absolut justificat,

sa propuna

de Seeuritate al ONU infiintarea

unui

tribunal ad-hoc pentru crimele comise in Irak. Este, 1115a,evident politiee cunoscute,
0

dl din motivele

asemenea

initiative nu are mari sanse de izbal1da, iar Saddam . . interne sau

Hussein continua sa nu se afle ca subiect al niei unei proceduri jUdiciare internationale Timorul

(in ciuda detinerii de numeroase .recorduri" in aceasta materiel). de Est este un nou teatru al crimelor intema1iol1ale, etnice si religioase provocand
0

masacrele din

comise din considerente partea comunitatii

intervent is' urnanitara

internationale.

Relativa pacificare a regiunii (datorata nu poate avea


0

in primul

rand prezentei militarilor

australieni)

baza solida ta-ra un proces de

aflare a adevarului ~i de tragere la raspundere penal a a autorilor. Acordul de pace semnat la Lome, la data de 7 iulie 1999, intre gherila victimelor
0

militara si guvemul din Siena Leone, aduce intr-un impas total problema
~"i

rezultate din masacrele

etnice comise in aceasta tara. A fost acordata

imunitate

absoluta acestor "calai", chiar daca s-a afinnat de numeroase ori c8 astfel de crime nu pot fi pur si simplu uitate, fiind imprescriptibile. Se poate de altfel ID virtutea principiilor la care a ajuns comunitatea internationals considera ca.

iO acest dorneniu,

imunitatea descrisa mai sus nu poate fi opozabila victimelor, eu atilt mai mult eu cat nu a fost in niei un fel validata printr-o consultare transparenta a populatiei. Cazul Yugoslaviei merit a
0

si mai ales al fostului presedinte

Slobodan

Milosevic. prezentare 1,. al regula

abordare extrem de cornplexa, care nu poate fi inclusa in aceasta general. Merits totusi aratat ca, fiind acuzatul

eu caracter Tribunalului

,.,~Numarul

pentru F osta Yugoslavie,

aeesta a parut mult timp sa confirme

nefasta a impunitatii, parasit teritoriul

atata timp cat si-a conservat puterea pe plan Datele problemei s-au schimbat

intern ~i nu a odata eu

national.

es entia],

----

---

----

- ----

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

90

schimbarea

echipei de conducere

de 1a Belgrad si alegerea Presedintelui

Kostuniea.

Spre dezamagirea mai favorabila


"t.

opiniei pub lice internationale, colaborarii cu Tribunalul

insa nici noua putere nu a parut a

de la Haga. Solutia de compromis,

stabilirii realitate

arestu1ui la domici1iu pentru .ileturnare de fonduri" pentru finantarea conflictului interyugoslav chiar
0

(fonduri utilizate in

in cursul caruia s-au comis

atatea crime oribile), a fost considerate acestora si in mod esentiala evident,

insults de catre victime sau familiile de restul statelor.

apreciata

ca nesatisfacatoare

Schimbarea promovat

a aparut prin actiunea

hotarata a guvernului

sarb, care a

un proiect de lege care ar fi permis predarea lui Milosevic Tribuna1ului si necesare pentrupunerea in practica a acestei masuri In pofida Kostunica, a Par1amentului si Curtii

a 1uat masurile dezavuarii

vehemente

din partea Presedintelui

Constitutionale, Guvernul

dominate inca de partizanii lui Milosevic, la data de 29 Iunie 2001, fortelor internationale, in urma unei actiuni legitim al unei a statelor

Sarb l-a predat pe Milosevic


0

care a semanat mai mult cu

rapire, decat cu un act al executivului

tari. Decizia a fost evident influentata donatoare,

$i de organizarea unei Conferinte

In care ajutoare1e financiare de circa 1,5 miliarde $ au fost conditionate De la data primei prezentari in fata Tribunalului, competenta instantei intemationale, In orice caz,

tocmai de predarea lui Milosevic. la 6 iulie, Milosevic atitudine

a refuzat sa recunoasca

inspirata probabil

din pozitia acuzatilor

de la Nurenberg.

procesul care urrneaza sa inceapa $i In cursul caruia un fost sef de stat va fi judecat pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii este de
0

importanta

capitals pentru istoria, dar mai ales pentru viitorul justitiei penale internationale . Mai trebuie prezentate Yugoslaviei totusi evidentiata opinia conform
0

careia, ca si in celelalte dezvoltare democratica fara

cazuri a

mai sus, este greu de imaginat ~i 0 reintegrare

normals
0

a acesteia in comunitatea internationala,

asumare

a propriei istorii recente, rara stabilirea responsabililor 1a raspundere

si vinovatilor si Tara tragerea

a acestora pentru faptele cu adevarat cornise.

; ....

CapitoIull. Scurt istoric aI justitiei penale internarionale tribunale internationale din istorie

- secolul XX ~iprimele

91

Concluzii

;. :-r~;

.Lata-ii lumina

cetatea durata! Acum. uiia-te inauntrul ei, aducdnd de pe uruleva doar putea-vom
cumva sa vedem pe unde ar fi dreptatea

indeajunsa,

si

nedreptatea,

care este deosebirea dintre eele doua, si pe care din doua trebuie s-o fi

dobdndit eel ee voieste sa fie fericit, pe ascuns ori nu, fau: de zei .jifcifa de oameni' (Platon - "Republica").
:';'-:

Infiintarea

Curtii Penale Intemationale

constituie, dincolo de orice dubiu, un

pas urias facut de umanitate. Metaforele si superlativele nu le-au lipsit celor care au votat adoptarea StatutuIui 1a Roma, In data de 17 iulie 1998. La 5 ani de la aces ea desi 139 de state au semnat Statutul, in acest fel competenta Curti: (cu de

data, poate parea, 111Sa, usor paradoxal, numai 89 au reusit sa si ratifice,

acceptand

mentiunea

ca Franta este singura dintre eei 5 membrii permanenti ai Consiliului

Securitate al ONU care a realizat acest proces, China nefiind nici macar semnatara). Lentoarea justificabila prin eu care se indeplinesc procedurile de ratificare, chiar daca uneori dificultatile tehnice intalnite (multe state trebuie sa aduca

modificari constitutionale Statutului, abandona

pentru a putea corobora legislatia nationals cu prevederile reflects 1nS8.si reticenta state lor In a-~i nationala In favoarea unei jurisdictii

cum este si cazul Romaniei),


0

parte

din

suveranitatea

internationale.

Teama de a-si vedea proprii cetateni judecati, in mod public $i la pentru crime de gravitate majora este profunda; este, de fapt, externa a unui stat care poate fi pusa in discutie si evident
0

nive1 international, intreaga influentata politica

de aceasta noua situatie (SUA fiind principala tara care si-a exprimat

asemenea abordare, asa cum a fost descris si mai sus in cadrul acestei lucrari). Pe de aha parte,
0

glorificare

excesiva a momentului

adoptarii Statutului

Curtii Penale Internationale recente (aparute dupa

poate aparea putin indecenta vis-a-vis de evenimentele .rnomentul istoric" 1998) privind crimele impotriva
)

urnanitatii comise in Kossovo. . in Siena Leone. .-. Liberia. Timorul de Est si chiar ,

<-~
"':'.

;'.'

:::~;.

Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul

xx

si primele

92

Cecenia (rara a mai reaminti nesfarsita tragedie a populatiei kurde din lrak si chiar din Turcia). Ar fi
h

dovada de realism ~i de bun simt sa afirmam ca aceasta Curte Penala

nu va fi niciodata un instrument absolut de impiedicare sau de pedepsire a crimelor.

Dernonstratia ca aeest tip de amenintare nu-i impiedica intotdeauna

pe eei mai

periculosi criminali sa actionezc a fost deja facuta, daca mai era nevoie de aceasta.

Cunoastern faptul, ca in realitate, generalul Ratko Mladic si Radovan Karadzic nu


au fost deosebit de impresionati Fosta Yugoslavie, de crearea Tribunalului Penal International pentru

deoarece au perseverat in comiterea de crime si dupa anul 1993, de nenumarate mas acre (fiind suficient de exemplificat prin

facandu-se responsabili

cele intamplate in anul 1995 la Goradze, Zeta si mai ales Srebrenica). Chiar si dupa schimbarea Tribunalul regimului International politic de la Belgrad ~i dupa arestare si predarea incontestabil care a fost catre

a conducatorului

Slobodan

Milosevic, cei doi continua sa sfideze mandatele de arestare international instant a de la Haga, plimbandu-se rezidentiale restabilirii consolidarii din capitala

a emise

de

in libertate dupa ce au renuntat doar la locuintele Noile autoritati, desi afirmand dorinta
Sl

yugoslava. in relatiile ,r......

normalitatii; democratiei,

eu intreaca

eomunitate

internationala ~)

nu par mai active decat fosta put ere in prinderea

$1

predarea catre Tribunalul International a criminalilor cautati de acesta. Problema prezentata de politic internationala, in alineatul anterior este agravata de absente unei forte abilitata sa-i aresteze pe inculpati si

sa

puna in practica

deeiziile Curtii Penale Intemationale. de bunavointa


"

In acest fel, eficacitatea Curtii va depinde tot (in acest context ridicandu-se
:
.'

statelor

nationale .

ca intotdeauna

intrebarea referitoare momentul

la atitudinea SUA fata de Curte. stiut fiind ca aceasta este in ~

actual singura tara care are dorinta si eapacitatea de a-si asuma rolul de

.jandarm mondial"). Este la fel de adevarat ca, daca se va reusi in scurt timp ca aceasta Curte Penal a sa judece si sa condamne cativa dintre "dilCiii intemationali" (de care nu sunt din pacate sanse ca lumea sa duca lipsa in viitorul apropiat), se poate spune ca primii pasi au fost facuti ~ica instanta internationala a inceput sa-si realizeze scopul fundamental pentru care a fost infiintata

'.

Capitolul L Seurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secolul XX si primele

93

Este unul din dezideratele aceasta


r

principale de securitate

al Curtii Penale pentru victime,

lntemationale relativa,

ca

sa constituie
.'

garantie

in mod

evident. , dar reala. in masura in care aceasta "--zarantie va functions. Chiar daca autorii ~ ~ crimelor nu fi incornpleta
VOl'

putea fi niciodata trasi

121

raspundere, sau daca aceasta pedepsire va

sau insuficienta

pentru unii, este deja un bun castigat faptul ca aceste opiniei publice interne ~i internationale.
si .Jiaituiti" pe intregul

crime vor fi aduse la cunostinta analizate, iar criminalii

vor f

vor fi demascati

glob de catre un

organism judiciar care are dreptul si obligatia sa-i traga la raspundere. Cu alte cuvinte, instrument justitia internationals va functiona nu numai ca un

de descuraj are si prevenire a celor predispusi la savarsirea unor crime de de a nu care ~i

acest gen, dar si ca un gar ant al aflarii adevarului si al dreptului victimelor le fi confiscata au suferit cele

aceasta ultima favoare. Se va permite, In acest fel, popoarelor mai mari atrocitati sa efecueze un demers de memorie

responsabilizare, colective si
0

un sistem de siguranta contra tentativelor


conditie indispensabila

de falsificare la democratie

a istoriei
Actiunea

pentru intoarcerea

negationistilor

de orice tip va fi mult ingreunata in acest fel, iar dorinta unora din
0

factorii politici de a institutionaliza


si impiedicata.

deformare a istoriei va fi, poate, compromise

Un alt aspect deosebit de dezbatut ~i de controversat Curti: Internationale deosebire


~).

referitor la functionarea introdus in Statut (spre

este principiul Internationale nationale). internationale

cornplementaritatii

de Tribunalele asupra justitiei


pentru crimele

ad-hoc care prevad expres ca au precadere Conform


revine

absoluta judecata

acestui

principiu

competenta

de

cu precadere

justitiei

nationale.

Competenta .. Curtii Internationale . se dovedeste

este atrasa dear in cazurile in care despre un stat In textul

ca nu vrea sau nu poate sa asigure ("unable or unwilling"

original) desfasurarea considerat practica la

unui proces in limitele recunoscute pe plan universal. Desi s-a deosebit de gray acceptat, care va duce In

ca ~i acesta este un compromis


0

total

ineficienta

a Curtii, efectele pot fi privite si dintr-un alt unghi.

In
In

realitate, cand un anumit stat va invoca aceasta cornplementaritate judece pe plan national mod discretionar

si va solicita sa procesul

un anumit caz, nu va fi lasat sa-si desfasoare Rcspectivul stat va trebui

si necorespunzator.

sa-si respecte

------

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale rribunale internationale din istorie

- secolul

xx si priruele

9~

angajamentulluat universale, veghind


.'.

in fata instantei internationale,

dar si a opiniei publice naticnale si

opinie publica care joaca din ce in ce mai mult rolul de santinela. prineipiilor fundamentale ale Dreptului
~l

la respectarea in materie.

practicn

~'.

internationale

In
democratic,

acest mod. un anumit stat se va gasi intr-o situatie prezentat

mai ales daca este vorba despre un stat inconfortabila daca, invocand principiul
0

complementaritatii

mai sus, se va arata incapabil de a infaptui asumate

.i ustitie
~i daca

corecta ~i echitabila,

asa cum s-a obligat prin angajamentele

anumiti cetateni ai sai, acuzati de crime internationale, procedura sau de masuri de amnistiere precipitate. Aceleasi valorilor populatiilor

vor fi protejati de artificii de

state se vor gasi in situatii dificile cand vor invoca respectul pentru a justifica interventiile militare facute in ajutorul

universale amenintate

de genocid sau de crime impotriva umanitatii, daca aceste pe propriul teritoriu si cu privire la proprii cetateni, Este si poate prea devreme pentru a trage concluzii, daca a adus

valori nu sunt respectate inca mult interventia


".~\

de discutat

NATO in Kossovo din anul 1999 sau cea rccenta in Afganistan, $i schimbarile necesare de mentalitate.

anumite invataminte

In acelasi timp este destul de cIar ca anumite state dintre cele mai importante
J
--J

ale planetei, ratifiea) cunoaste

cum ar fi China sau Iranul, nu vor semna (sau in orice caz nu vor la care nu vor

Statutul Curtii Penale Internationale pana la momentul


0

societate eu adevarat democratica.

Alte state care vor ratifica Statutul se vor esehiva si vor utiliza manevrele cele mai ipocrite si mai ciniee pentru a incerca sa-l convinga pe Procurer, Curtea in ansamblu si opinia publica mondiala ca au identificat In acest si pedepsit in mod

corespunzator

pe toti

eei vinovati.

fel vor incerca

sa foloseasca

complementaritatea
preluarea procedurilor

~i sa impiedice instanta internationala


nationale.

sa

se sesizeze si sa ceara

A$a cum aratarn si anterior, refuzul SUA de a colabora, sau macar de a nu bloca, in mod mai mult sau mai putin :fati~, activitatea Curtii Penaie Intemationale, arata in mod clar atasamentul suprematia la ceea ce SUA considera rolul sau de "leadership" -

pe plan mondial. Aceasra atitudine este atat de relevanta. dernonstrand

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie

- secoluI XX ~i primele

95

vointa de a juca rolul de .jandarm al lumii", intotdeauna prin invocarea obligatiei de a face respectate intotdeauna
t

valorile democratic:

~i a prezerva pacea mondiala,

dar avand

grija de a fi la adapost de pericolul pe care 11reprezinta admisibilitatea international, independent si impartial. Este incontestabil americane ca pe un

existentei unui judecator ca numai


0

fractiune

minoritara

a opiniei publice si a clasei politice Cei mai multi vad aceasta instants de superputere ~i de intimidare

sustine ideea Curtii Internationale. instrument hotarate de limitare ale acesteia. a statutului

a actiunilor sa se

Asa cum opinia publica arnericana nu este dispusa

mobilizeze

in vederea abolirii pedepsei cu m0311ea, tot asa nu a facut pasi hotarati factorilor de decizie in vederea ratificarii Statutului Curtii. Cu

pentru influentarea

toate acestea, este greu de imaginat 0 adevarata instants penala internationala participarea practica schimbarii tarii ramase in acest moment singura superputere curajoase ale Curtii. Singura variants

tara

in stare sa puna In este aceea a in alt mod, a valorii

deciziile intr-un

optimista

anum it sens a mentalitatii

in SUA, acceptarea,

responsabilitatii institutionale,

de lider al lumii democratice

ce-: revine si intelegerea

juri dice si morale a Curtii Penale. Orice sistem ce va izola SUA in

acest context este sortit inevitabil esecului. Exista totusi speranta intemeiata ca existenta Curtii Penale Internationale, din

momentul in care aceasta va deveni functionala si va avea dinamica vazuta 111cazul , ,


;,-~

Tribunalelor

ad-hoc pentru Yugoslavia

si Rwanda, va obliga probabil anumite state

sa se comporte intr-o maniera mai virtuoasa, mai moral a pe scena universala. Crearea Tribunalelor mare masura, rezultatul si mai ambitioase democratice.
,

Internationa1e ad-hoc si ulterior a Curtii Penale sunt. ' In ~ :t ~

actiunii din ce In ce mai mature, mai indraznete, mai active civile intemationale.
:

a societatii

Opinia publica
~ .t

din tarile

ca si din cele aflate in tranzitie 1a democratie. este din ce 111ce mai cu privire la corectitudinea a conduce
c.....'

atenta si mai exigenta alesi in functii pentru

si transparenta

actiunilor

celor

societatea

si a asigura pacea civila 1a scara


z,

nationals si internationala.
: ~ ~

Este sizur ca aceasta exizenta de claritate si nrobitate se I..-: , actiunilor judiciare

exprima deja, eel putin in tarile dernocratice, prin mulriplicarea indreptate

contra celor care abuzeaza de puterile economice si politice pe care le

Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationals n-ibunale internationale din istorie

- seeolul XX ~iprimele

96

detin,

contra

autoritatilor

guvemamentale

care dau

dovada

de opacitate

in

estionarea ~

problemelor

de interes national, dar si international. ..

Se mai poate spera de asemenea va obtine toate mijloacele exprimata obtine

ca, daca aceasta Curte Penala Internationals

necesare pentru a functiona, va fi inlaturata vestita logica

sugestiv prin formula .iioua greutati, doua masuri", In cazul in care va semnificative,
.,

rezultate

Curtea

va mari responsabilitatea

cetatenilor
.

din

intreaga lume fata de disfunctionalitatile .

existente in ordinea publica internationala,

disfunctionalitati din ee in ce mai cunoseute ~i stigmatizate. Toate aceste deziderate implies ideea ca statele vor fi de acord sa j oace acest cuprinse in Statut un inteles umanist ~imodern aceeptate tocmai pentru care sa-si exercite functia Este de vazut in acest

joc in mod corect. dand normelor


(stiut fiind cat de interpretabile

pot fi unele din prevederile si desernnand judecatori

a menaj a to ate susceptibilitatile),

cu spirit de independenta, competenta context

si impartialitate.

in ce fel va fi utilizat controversatul

articol 124 din Statut (eel care prevede

dreptul unor state de a-si formula anumite rezerve la momentul ratificarii Statutului
si de a prelungi

eu pana

la 7 ani intrarea

in vigoare

a competentei

Curtii

lntemationale asupra propriilor

cetateni). International pentru

In timpul vizitei pe eare a facut-o la sediul Tribunalului Fosta Yugoslavie


, ~;<.

de 1a Haga, Secretarul
lasata sa

General la ONU Kofi Annan, afirma ca Cu aceeasi Antonio ocazie, presedintele ca

"impunitatea

nu va fz

triumfe",

Tribunalului .neimplicarea

din acel
de catre

moment
unele

italianul
state

Cassese
si

- reamintea

in urmarirea

arestarea

criminalilor
intreaga

internationali este imorala, permitdnd acestor cateva iiiri sa transforme

ordine intemationala intr-o simpla mascarada", In acest fel Dreptul International nu inceteaza sa fie stimulat si dezvoltat de
0

constiinta universals care accepts din

ce in ce mai putin cinismul - principalul

fundament al vechii politiei a ratiunii de

stat (faimosul "raison d'etat" allui Richelieu). Alte cateva directii de perspective unei atentii sporite pentru dezvoltarea a sefilor de stat) in cazul comiterii sunt deja deschise si implies acordarea (chiar

lor : disparitia definitiva a imunitatilor

de catre acestia a unor crime eu caracter care sa-i urmareasca si aresteze pe

international;

crearea unei politii internationale

Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale tribunale internationale din istorie eei pusi sub acuzare de catre Curte, enuntarea randul crimelor intemationale paradoxal, l~~. avea pe cine judeca realista.
.

- secolul XX ~iprimele

97

si includerea clara a terorisrnului

111

~i multe altele de acest gen.

in

cele din urma, aparent ar consta in a nu mai


0

eel mai mare succes al Curtii Penale Internationale pentru crime grave. Aceasta

nu este din pacate

ipoteza

dar cu toate acestea este ~ zreu de trecut eu vederea ca in lumea de azi de prevenire a eonflictelor (care creeaza apoi conditiile prop ice pentru sau oricum nepermis

mecanismele comiterea

tuturor tipurilor de crime) sunt aproape inexistente,

de ineficace. In anul 1993, Federatia Internationals pentru Protectia Drepturilor Omului

publica un raport in care se anunta genocidul ce avea sa se petreaca un an 111aitarziu in Rwanda. etnica Numeroase alte voci au prevestit, cu ani inainte, politica rara ca masurile de epurare de prevenire
W10r

din Bosnia Hertegovina,

apoi din Kossovo,

necesare

sa fie luate. Se poate, astfel, vorbi, in termeni literari, de .cronica

crime intemationale anuntate", dar din pacate evenimentele tragice au avut ~i au loc
in continuare. ~rara ca ceea ee numim comunitatea adecvat raspuns Este de dorit ca anii care Ul111eaZa sa vada nu numai internationala internationala efectiva, functional a si eficienta, dar si
0 0

international a sa '-' aaseasca eel mai ~

justitie

penala politics

societate

care va putea, indiferent de tara sau de continent, sa faca ceea ce este raul atunci cand acesta este previzibil si denuntat. 2000, SecretaruI General al ONU Kof Annan

necesar pentru a preintampina

La data de 20 septembrie deschidea

lucrarile Adunarii Generale printr-o provocare care nu va fi transata nici si cooperarii internationale a statelor. .. aceasta va

curand si nici user, afirmand ca : "fortele mondializarii sunt In curs de a redefini insasi notiunea cauza
0

de suveranitate

relansare a constientizarii

dreptului fiecaruia de a-si controla propriul destin In aceste conditii, exist a posibilitatea ca

si de a intari suveranitatea

individului".

lumea sa evite repetarea ororilor care au marcat secolul abia incheiat si a gasi calea de inlocuire a dreptului fortei prin forta dreptului.

Intenul(ionalri

Capitolul II. Elemente de civil-Law si de common-law preluate de Curtea Penalii 98 din practica TribunalHllIi Pel1allJ1ternrt{ional pen/tufos/a Yugosiavie

CAPITOLUL II
" ,;,

ELEMENTE

DE CIVIL-LA'V SI DE COMMON-LA'V
'-'

PRELUATE DE CURTEA PENALA INTERNATIONALA ,

DIN PRACTICA

TRIBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL ,


PENTRU FOSTA YUGOSLA VIE

A. Consideratii, introductive
.Tribunalul responsabile international pentru urmarirea si judecarea persoanelor comise pe

de grave violdri ale Dreptului International Umanitar,

teritoriul Joste i Republici Socialiste Federative Yugoslavia incepand cu anul J 99 I"


(denumit
..
'f

in mod uzual .Jribunolul pentru Fosta Yugoslavie"), a fost instituit de Securitate al Organizatiei l....
e

de

catre Consiliul

Natiunilor
!

Unite. Statutul sau a fost a fost stipulata

adoptat prin Rezolutia in prevederile

numarul 827 din 25 mai 1993, iar competenta 1-9 ale Statutului.

articolelor

T ribunalu1 international are un grad de originalitate numeroasele (cu referire acelasi timp, diferente specials user

astfel creat, ca institutie de drept penal international, semnificativ, tinand cont de putinele similitudini si

in raport cu alte Curti Penale infiintate la Tribunalele Militare de la Nurenberg

de-a lungul istoriei si Tokyo). Este, in pentru Festa au de


.

de observat,

ca realitatile

cu care Tribunalul In timpul bogatei

Yugoslavie influentat,

s-a confruntat in mare masura,


.

si se confrunta procesul

sale activitati

de infiintare

a unei instante permanente Statutului

justitie penala internationala.

In acest sens, in cadrul prevederilor

Curtii

Capito{u{ II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 99 Interna(iol1al6 din practica Tribunalului Penal blternarioJla/ pentrufosta Yugoslavie
Penale Internationale, numeroase fosta elemente adoptat 1a Roma la data de 17 iulie 1998, pot fi recunoscute cu adevarat Aceasta "inventate" pentru sau de catre Tribunalul pentru la

Yugoslavie.

influenta

pozitiva

a fost eu atat mai pregnanta

e1aborarea .Codului cuprinzdnd regulile de procedura si probele" al Curtii Penale Internationale.


~.

cod finalizat desfasurate

la sfarsitul

anului 2000. in cadrul lucrarilor


I

Comisiei

pregatitoare

1a sediu1 Organizatiei

Natiunilor Unite din New York.

B. Observatii preliminare civil-law si common-law International

referitoare la influenta sistemelor de in procedura Tribunalului Penal pentru fosta Yugoslavie

1. Preponderenta elementelor de common-law In primele variante


adoptate ale Statutului si Regulilor de Procedure

Statutul specifice Urmand

Tribunalului

a incorporat,

in principal,

instrumente

procedurale

sistemu1ui de common-law, aceeasi idee, participantii

sistem judiciar specific tarilor anglo-saxone. la elaborarea Regulilor de Procedura au optat intre doua

pentru un model de common-law, parti, intr-un proces declansat

bazat pe principiul contradictorialitatii printr-o punere sub acuzare

specifics (termenul

utilizat fiind eel de "indictment"). fast, lara indoiala, superioritatea

Principa1ul motiv pentru alegerea acestui sistem a evidenta


i11

ceea ce priveste

operativitatea

si

eficienta
Diferentele intre ce1e doua mari sisteme judiciare, in rnodul de prezentare utilizate la ora actuala in a probelor, in atributiile

lume, pot fi gasite, in principal, judecatorului (si ale juratilor In sistemul

atunci cand este cazul), ca si in rolul jucat de parti in de common-law, acuzarea, fiind parte in proces. se

cadrul procedurii. afla esenta

pe pozitie absolut egala cu cea a apararii. Asa cum se arata in jurisprudents. celor doua sisteme poate

fi rezumata

in

felul

urmator:

.procedura

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curte Penalii 100 Inter11{qiona/(i din practica Tribunalului Penal International pentrujosta Yugoslavie acuzatoriald de common-law se bazeaza pe desfasurarea unei dispute, a unei lupte relativ pas iv, a carui

intre doi adversari

egali, desfasurata

in fata unui judecator

principala datorie este sa adopte un verdict."


acesta fiind un arbitru in conflictul

Astfel, judecatorul

ramane neutru,

dintre parti, care asista pasiv, pana in momentul necesare formarii convingerii sale, moment

in care, partile ii vor aduce elementele

in care va alege teza uneia dintre parti A fost asemanat, uneori, cu un automat, care asteapta materialele, in vederea pronuntarii avocatilor hotararii. In cadrul acestui sistern, rolul care le reprezinta, pe judecator. care sunt stapani pe Asa fiind, reusita sau

esential revine partilor, respectiv, proces, sustinerile si propunerile

lor, obligandu-I

esecul depinde de abilitatea partii, de a alege avocatul, elaboreze teza, care sa fie retinuta de catre judecator.
,~
;"

care trebuie sa fie capabil sa

"Procedura

inchizitoriala

de civil-law este structurata pe

actiune eu un grad

elevat de oficialitate. ai alegerii mijloacelor doilea sistem,

Daca in primul sistem, eei doi adversari sunt stapanii absoluti procedurale si al modului de sustinere a cazului, in cel de-al a statului are principalele atributii $1

autoritatea

reprezentanta

initiative"

(M.R. Damaska - .Formele justitiei $i autoritatea statala"). inchizitoriala of era judecatorului rolul de a conduce

Prin urmare, procedura dezbaterile,

in vederea deseoperirii

adevarului.

Dezbteri1e nu sunt lasate 1a discretia

partilor, nu depind de stangaciile

sau chiar de vic1eniile acestora, ci sunt dirijate de acuzatoriala, persoana centrala este partea ori

r;

catre judecator.

Daca i11procedura

avocatu1 ei, care a1ege singur terenu1 luptei si armele eu care se duce aceasta lupta, in cea inchizitoriala, persoana centrals este judecatorul care, nu numai ca si din

solutioneaza rationarnentul

litigiul, ci, in prealabil,

va construi, prin interventia solutia, Acest sistem

sa in dezbateri s-a inspirat

pe care ~i-l va fundamenta,

ideea, ca justitia este un serviciu public, a carui rol nu este numai acela de a stinge un conflict intre particulari, ci si restabilirea legalitatii, a ordinii de drept din

societate. El este apreciat si ca un mijloc de egalizare a sanselor partilor, deoarece, prin interventia judecatorului, face

sa

dispara aleatoriul alegerii avocatului

de catre

parti, Cum, insa, judecatorul


norocul sau nenorocul

nu poate fi ales de catre parti, in cadrul acestui sistem.

partii este concentrat de judecatorl

Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 101 Interna(iollahi din practic{{ Tribunalullii Penal International pentrlljosta Yugos/avie

In continuarea

ideii, prezentate

mai sus, trebuie remarcat. a lasat deschisa

de la inceput.

faptul, ca Statutu1 Tribuna1ului compromisuri.

International

ca1ea mai multor si puterea de

Astfel, a fost inclusa contradictorialitatea, in sistemul common-law, faimoasa pentru institutie

egalitatea

initiativa a partilor specifics acceptarii acelasi negocierii timp, s-a

impinsa chiar pana la limita In

solutiei, introdus

a "plea bargaing"-ingului. "obligatio

judecatori

cautarii si stabilirii

adevarului", deziderat tipic proceduri1or de civil-law, dincolo ~i indiferent de ariee fel de intelegere
-f

1a care ar fi ajuns partile. In acelasi mod, Statutu1 sugereaza

:~1
.<
.:

acordarea unui ro1 autonom victimelor si a unor drepturi procesuale existente numai in procedura de civil-law, incercand, in acelasi timp, sa pastreze un tip de litigiu

~ ~

bipolar intre numai doua parti. Se prevede, in mod implicit, obligatia in sarcina procurorului
i

de a investiga

si prezenta atilt circumstantele

incriminatoare,

cat si pe

cele exoneratoare, sa-si pregateasca


parti .
-~_ OJ.

iar in acelasi timp se arata, in mod clar, ca fiecare parte trebuie si sa-si prezinte propriul caz,

rara

a tine cont de actiunile celeilalte

<-

2. Prezentarea probelor si noul rol activ acordat judeciitorului


faza pregiititoare a procesului

in

.-

~
I.

("pre-trial stage'') si in faza procesului propriu-zis ("trial stage")


Procurorul acesta controleaza este stapanul absolut a1 cazu1ui sau in procesul de common-law; cea mai mare parte a informatiilor referitoare 1a caz. Dosarul

procuroru1ui coniine constatarile

si rapoartele politiei; prin interogarea martorilor. el care stie ce vor spune aceste persoane.

este. practic, singurul in sala de judecata Procurorul citeaza martarii

acuzarii si decide care anume sa fie chernat sau nu in chiar (sistem In timpul

ace1 caz. In unele tari, in special in Statele Unite ale Americii, procurorul pregateste martorul in vederea depunerii depozitiei in cadrul procesului Tribuna1u1ui International).

experimentat

chiar si in practica Procurorului

acestor pregatiri, procurorul

isi instruieste martorul referitor 1a intrebarile pe care ar

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 102 Internarionald din practica Tribuna/ului Penal International pentrufosta Yugoslavie

putea sa i le adreseze simulata


E;

avocatul

apararii, si chiar conduce fiind


0

examinare

incrucisata

(.,cross

examination"

alta procedura

specifica

si fundamental

pentru sistemele de common-law). judecatorul este eel care conduce

In mod absolut diferit, in procedura de civil-law. administrarea probelor. El nu are nevoie de un

ajutor sau ghid in acest sens, pentru ca este familiarizat in avans cu detaliile cazului. In acest fel, judecatorul la examinarea este eel care citeaza martorii si care participa in mod activ

acestora, in scopul stabilirii corecte si complete a adevarului. sistem de common-law, poate fi, In mod

Un proces, intr-un caracterizat rara


0

surnar,

ca

confruntare

intre doi avocati profesionisti,

in fata unor persoane

pregatire speciala - juratii - care trebuie doar sa stabileasca niste elemente de aprecierii importantei probelor si nici a evaluarii unui judecator profesionist. Ei pot fi usor

fapt. Acesti jurati nu au capacitatea admisibilitatii

acestora, rara instructiunile

derutati sau indusi in eroare de elemente irelevante sau confuze. Acestia au nevoie de un judecator care sa-i indrume in evaluarea probelor prezentate de catre partile sau irelevante.

interesate si care sa-i fereasca de acele probe care sunt inadmisibile

Numai cu aceste garantii, pot fi capabili juratii sa determine elementele de fapt si sa ajunga la
0

solutie corespunzatoarel profesionisti, in cadrul cu


0

Judecatorii care actioneaza

vasta experienta

~i

pregatire

exceptionala,

Tribunalului

Penal International

sunt. Iara indoiala,

capabili sa indeplineasca

sarcini mult mai complexe decat cele impuse unor jurati care trebuie doar sa-i indrume pe acesti jurati. Cateva de procedura atenueaza prima forma aleasa strangerii si

obisnuiti sau unui judecator amendamente initial,

recente aduse regulilor judecatorilor

acordand

un control

mult mai mare asupra

administrarii articolului

probatoriului. 90, judecatorul

Conform modificarilor,

aduse in anul 1998, prevederilor modul ~i ordinea ascultarii

este eel care controleaza

martorilor si a prezentarii
ca: .interogarea vederea stabilirii

probelor. In acest fel, se precizeaza, in mod expres. faptul


este mult mai adecvata in
0

martorilor si prezentarea probelor


adevarului" -

ceea

ce reprezinta

mare

victorie
~

pentru

sustinatorii
I

sistemului

de civil-law.

Martorii nu mai sunt considerati

a fi martorii
solemna.

unei parti in proces. martorii nu


VOl'

.Din momentul in care acestia depun declaraiia

mai fi considerati co aportindnd unei parti, ci door co martori ai

Capitotui II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 103 /ntern(l(iollalii dill practica TribunalLilll; Penal /ntenul(ional pentrufosta Yugoslavie

justuiei
Jelisic").

(conform

Deciziei,

din data de 11 decembrie

1998, in cazul

"Goran Peller!

S-a stabilit, de asemenea,

ca .un rnartor chemat in fata Tribunalului

Iniernational

este obligat sa contribuie

cu tot ceea ce stie La stabilirea adevarului

si

nu doar a interesului pariii 1999, in cazul .Kupreskic"). drept prin modificarea, cadrul Regulilor

care I-a propus"

(Decizia, din data de 21 septembrie ~i in

Calea deschisa de aceste decizii a fost transpusa a prevederilor articolului

in mod corespunzator,

98 din sa

de Procedura.

In noua forma, acest articol permite judecatorilor de cele doua parti, asa-numitii

soli cite noi martori fata de cei propusi

.martori ai
(vezi

instantei", ceea ce intr-o jurisdictie


. ~-

de common-law

este absolut inacceptabil

Decizia Curtii, din data de 21 mai 1999, in cazul .Tihomir Blaskic") .

3. Cautarea adevarului obiectiv

111 procedura

Tribunalului pentru

Fosta Yugoslavie

Rolul de observator detasat sau de arbitru, tipic pentru sistemele de common-

law,

nu cadreaza

cu activitatea din urma

judecatorilor trebuie

profesionisti dovada

din justitia de un

penal a de de

internationala. responsabilitate jurati, judecatorii


-<l

Acestia

sa dea

alt tip

in ceea ce priveste internationali articolului


0

corectitudinea

deciziilor

lor. Spre deosebire

trebuie sa arate motivele pe care se intemeiaza 23 din Statutul Tribunalului impun

orice

sentinta.

Prevederile

ca aceste un

sentinte "sa fie insotite de

motivatie

in serfs". 0 asemenea obligatie presupune

r01 mult mai activ al judecatorului

in timpul procesului. pe anul 1994: "in timp ee,

Asa cum se arata in Raportul anual al Tribunalului,

in mod normal. intr-un sistem acuzatorial,


probele invocate de catre parti, Tribunalul

instarua trebuie sa se multumeasca cu


international are posibilitatea

sa solicite

noi probe "proprio

motu". Aceasta of era instantei capacitatea complet",

de a stabili intregul

adevar si a-si baza decizia finala pe un probatoriu Din acest motiv, Regulile Yugoslavia ~i Rwanda) permit de Procedura judecatorilor

ale Tribunalelor sa adreseze

ad-hoc

(pentru intrebari

propriile

Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii Intema{iollalii din practica Tl'ibul1alului Penal Intenuqiona/ pentrufosta Yugos/avie

104

martorilor, common-law.
~

in pofida reactiei ostile si vehemente Cu toate acestea, daca scopul in mod adecvat.
0

a reprezentantilor

sistemului

de

asemenea posibilitate

s-a dovedit uneori lips ita de' judecatorilor nu sunt de

eficacitate, definite

sau real si daca responsabilitatea Incertitudinea referitoare

1a propriul

rol, alaturi

experienta judiciara uneori pe judecatori fost necesar


.iacuzarea
.'

anterioara in sistemul national din care provin, i-au impiedicat sa intervina in examinarea probelor, chiar si atunci cand ar fi din exemplele urmatoare:

sa faca acest lucru. Poate

fi observat

nu a reusit

sa aduca

probe clare privind conditia celor patru prizonieri nu a fost intrebat dacd victima era
SCf1,t l1U

inainte de a fz ucisi" sau .rnartorul

decedata" (Decizia, in cazul Dusan Tadic), ca judecatorii au solieitat probe suplimentare,


I

nu au pus intrebari si nu core eta a

desi ar fi fost necesar pentru stabilirea

\-~

!
; .;

adevarului.

'.~'

in
scopul

ceea ce priveste
0

Statutul Tribunalu1ui

Penal International,

acesta nu

contine nici

referinta expresa, prin care stabilirea adevarului obiectiv ar reprezenta a1 procesu1ui. 0 asemenea conceptie a aparut odata cu

principal

amendamentele Prioritatea

aduse Regulilor de Procedura in anu1 1998, acordata rezulilor care ~ auverneaza ~


0

ezalitate absoluta a arrnelor ~

celor doua parti din proces, ehiar si in detrimentuI stabilirii adevarului obiectiv, este

.
~{

o idee fundamental exemplu, nici chiar

a
0

a unui proces desfasurat

in sistemul de common-law,

De

noua proba decisiva nu poate constitui motiv de apeI sau

recurs daca folosirea acestei probe ar deregla echilibrul stabilit intre parti. Cu alte cuvinte, adevarului asemenea stabilirea obiectiv, adevarului procesual, formal, prevaleaza chiar si asupra Intr-un este

ceea ce nu se intampla

in jurisdictia

de civil-law.

sistem, de exemp1u, un recurs in favoarea persoanei


DU

condamnate

intotdeauna posibil, daca noi fapte sau probe indiferent din ce motiv.

au fost cunoscute de catre instants,

Capito{u{ II. Elemente de civil-law $i de common-law preluate de Curtea Penulii 105 Interml(ionalii din practica Triblll1alului Penal Imel'lul{ional pentru fosta YlIgos{avie

4. Elemente de common-law Si de civil-law in faza preliminara a

procesului.

Declaraiiile martorilor ~i alte probe

Este greu de contestat afirmati a, conform careia numai judecatorii de civillaw apreciaza
,fara
W1 ell

adevarat probele din proces. Asa cum se mai arata in jurisprudenta,


de common-law este door un
I7U

dosar de urmarire penala in fata, judecatorul de flash-uri contradictorii

arbitru orb, influentat dec iz ie corecta",

care pot sa-l duca sau

let

Principala
0

sursa a capacitatii judecatorilor

de civil-law, in

examinarea probelor, inainte de proces.

reprezinta dosarul investigativ pe care acestia il primesc

In dorinta de a fi mai bine informati asupra cazului pe care 11vor avea de solutionat, judecatorii Tribunalului Penal International au inceput sa solicite celor doua parti sa le trim ita in avans declaratii ale martorilor ~i alte documente necesare Curtii, In anul 1997, in cazul "Slavko Dokmanovic", instant a a emis un ordin scris prin care ii solicita procurorului sa-i trimita in scris toate declaratiile disponibile ale martorilor. In decizia adoptata se arata, ca .instania
acces la declaratiile parti,
r

va beneficia din faptul cd are puse la dispozitie de catre

martorilor

si la alte documente

in primul rand in scopul unei mai bune intelegeri a obiectului


mai eficient al procesului".

cauzei si al

UJ7ui management

Cu toate acestea, informatiile puse la dispozitia instantei de catre parti in practica Tribunalului International, chiar daca, in mod evident, inspirate, nu

constituie un echivalent perfect al dosarului penal din sistemele de civil-law. In primul rand, instanta va primi numai declaratiile acelor martori pe care acuzarea intentioneaza sa-i cheme si numai acele probe care se intentioneaza a fi prezentate.

asemenea informare partials ar putea chiar sa creeze

stare de confuzie

judecatorilor.

In al doilea rand, spre deosebire de sistemul de civil-law', apararea nu joaca nici un rol in investigatiile efectuate de catre procuror. De altfel, acuzarea nu are
0

obligatie express de a obtine si prezenta atat probe In defavoarea, cat ~i in favoarea


if

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalit 106 Intenuqionair'l din practica Tribunalului Penal International pentruJosta Yugos/avie

inculpatului.

Rezultatul

este acela ca, declaratiile

martorilor
0

si probele trimise in

avans instantei, provin din investigatiile

efectuate de

singura parte. International este obligate (de inspiratie . sa-si prezinte

in
. ~;

a1 treilea rand, conform practicii Tribunalului din sistemul de common-law), apararea

evidenta

propriile probe numai dupa ce acuzarea si-a prezentat in totalitate propriul caz. acest fel, judecatorii procesului, au in realitate numai
0

In

jumatate

a cazului la inceputul

iar cealalta jumatate

va fi obtinuta

abia dupa incheierea prezentarii

facute de catre acuzare. In consecinta,


-f

este greu de apreciat in ce masura aceasta

dezvaluire gradata poate sa ajute instanta in intelegerea corecta a cazului; mai mult, este greu de inteles, cum judecatorii problemele de admisibilitate pot lua decizii perfect intemeiate referitor la

~ ~ ~

si la exceptiile invocate in timpul prezentarii cazului de

catre acuzare.

in
.,,?

realitate,

principalul

motiv pentru

stabilirea unei asemenea practici

in

cazul Tribunalului
~

Penal International proceselor.

a fost preocuparea judecatorilor Dorind sa-si mareasca

in a mari in cat Cu

considerabi1

operativitatea

abi1italile

~; .~,

contro1area procedurilor, mai multe informatii

judecatorii

s-au gandit ca ar fi extrem de util de declansarea procesului

sa obtina

posibile,

inainte

propriu-zis.

aceasta idee. s-a trecut 1a amendarea Regulilor de Procedu-s in anul 1998. Astfel, a
~~, ~,i~
.

fost prevazuta

obligatia pentru parti de a prezenta, in avans, care vor fi chemati.

lista a probelor si pot al

'~:t

numele martorilor rapidiza,

Cu asemenea informatii, judecatorii de judecata. Un exemp1u relevant

in mod considerabil,

proceduri1e

consecintelor

aduse de noile reguli s-a putut constata in cazul ,.Zejnil Delalic", in


apararii

care Curtea a decis ca .avocatul


nemultiplicarii inutile a probelor

trebuie sa adere strict la principiul

si la repetarea

caz contrar. instania fiind obligato sa aleaga, chiar ea, de pe listd martori; pe care considera necesar sa-i audieze si probele relevante pentru caz",

"--

unor miirturii relativ identice,

in

:.\
i
t

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalti 107 Intenu1{ionalli din practica Tribunalului Pel1allnterna(iol1a/ pentrufosta Yugos/avie

5. Concluzii privind observatiile p relimin are referitoure la influenta celor


,:,

dOU(1

mari sisteme procedurale


de Procedura
0

Circumstante1e.
:

'

in care Statutul si Rezulile , '-' au fost adoptate,

ale T ribunalului asupra

pentru

Fosta

Yugoslavie

au avut

mare influenta

rezultatelor

realizate. Ambele documente

au fost elaborate si adoptate in regim de

mare urgenta, din cauza conditiilor istorice existente la acel moment. Datorita acelei urgente, membrii Consiliu1ui de Securitate orice modificari, a1 ONU au fost destul de refractari 1a adoptarii

care ar fi dus la alte negocieri ~i evident 1a tergiversarea

unei forme finale. In consecinta, au fost mai degraba reprezentantii

tarilor cu sistem

'-

'.

de common-law

cei care au e1aborat textul Statutului si a1 Regulilor de Procedure.

Desi in acest mod, cea mai mare parte a normelor de procedura au fost pur si simp1u imprumutate din sistemul de common-law, practica a demonstrat, ca in

cursul procese1or desfasurate in fata Tribunalului

International

procedura a evoluat

in sensu1 crearii unui adevarat hibrid al celor doua mari sisteme de drept existente in acest moment in lume. Prezentarea similitudine Tribunalul anumitor elemente de diferentiere, dar ~i de al sau de a

intre Tribuna1ul International Militar de la Nurenberg

si cel mai faimos precedent


0

- ar putea constitui

buna oportunitate

prezenta partile originale, dar si evidentele penala internationala


'.';'

evolutii pozitive inregistrate

de justitia

in a doua jumatate a secolului XX, clasica, deja, disputa intre si civil-law), ca ~i

sistemele de drept national importante (in special cele de common-law in dorinta de a-si impune propriile uriasele dificultati cu care comunitatea institutii

si abordari in acest domeniu,

intemationala

se confrunta i11continuare, in

speranta unei justitii mai bune si mai eficiente in mi1eniul trei.

--

~,!
;'

Capitollilll. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 108 In tenul(,iona Ili din practica Tribuna/u/ili Penal In tenuqional pentrujosta Yugos/avie

C. Elemente de procedura
;;

utilizate in practica de la Nuren berg si a

Tribunalului Tribunalului
Tribunalul

l\lilitar International Penal International

pentru Fosta Yugoslavie

Militar International pentru judecarea marilor criminali de razboi,

instituit la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial de cele patru Puteri Aliate
,

(SUA, Franta, Marea Britanie si URSS) si cunoscut in istorie ca Tribunalul Nurenberg, a reprezentat un eveniment fundamental pentru dezvoltarea

de la

Dreptului

Penal International. Cu exceptia procesului, ce ar fi trebuit sa aiba loc in Germania, in conformitate impotriva

fostului Kaiser Wilhelm al-II-lea de Hohenzollern, Tratatului

cu prevederile

de Pace de la Verssailles din anul 1919 (proces care nu a avut niciodata de la Nurenberg reprezinta prima forma articulata de jurisdictie

loc), Tribunalul penala indreptata cunoscute

contra autorilor unor fapte grave, care din acel moment vor fi Procesul a fost imaginat nu ca ci ca
0 0

sub termenul de "crime internationale". a invingatorilor irnpotriva

oarba razbunare

invinsilor,

reactie

a lumii

civilizate in fata unor inimaginabile valori ale urnanitatii, specialliderii nazisti). de a restabili

si inacceptabile

violari ale celor mai elementare tarilor care au format Axa (in

violari comise de conducatorii

Cu intentia Nurenberg scopurilor

ordinea

de drept in lume, Tribunalul

de la

a trebuit sa fie tocmai expresia acestei ordini de drept si in realizarea sale, sa respecte cu strictete principalele valori pentru apararea carora a au dat nastere

fost creat. In acest scop, cei care au elaborat structura Tribunalului

unei noi institutii, intr-un domeniu aproape nou ~i care a functionat pe baza unor reguli de procedura cu totul noi. A~a cum se poate imagina, realizarea unui a

deziderat atat de ambitios a fost extrem de dificila, iar pentru Dreptul International fost prima data cand a asistat la confluenta,
rnari sisteme

dar si la confruntarea

dintre cele doua

de drept penal, respectiv,

eel de civil-law ~i eel de common-law.

Rezultatul lipsurile

a constat In crearea unei institutii complet originale care, dincolo de acceptabile, previzibile si insurmontabile la acel moment, si-a atins

'III

Capitolul II. Elemente de civil-law s! de common-law preluate de Curtea Penalii Internarionalli din practica Tribunalului Pellal International pentrufosta Yugos/avie seopurile principale penala intemationala. Din nefericire, 1a numai
~.,..

109

si mai ales a pus bazele reale a eeea ce avea sa devina

justitie

jumatatea loe in

de secol distants, fiind confruntata Rwanda

cu

groaznicele internationala Nurenberg, Tribunalelor

tragedii

ce

aveau obligata

~i Yugoslavia,

comunitatea de la

s-a vazut in incercarea

sa apeleze

la experienta

Tribunalului

de a restabili

din nou pacea si justitia.

Reglementarea

Ad-hoc avea sa preia prineipalele

idei si metode utilizate la Nurenberg,

cautand sa imbunatateasca Normele indubitabil functionarea juridice rezultate

acele punete slabe si sa nu repete erorile facute anterior. vor fi succint prezentate in continuare, doar dar este
Sl

ca adevaratele

castiauri ., "-"

vor fi evidentiate ~

in orzamzarea .......,.

viitoarei Curti Penale Internationale.

1. Instituirea celor douii Tribunale Internationale ,


Pornind Yugoslavie pentru de la examinarea Statutului Tribunalului International pentru Fosta International observatiile usurinta de

(care este, in esenta, aproape similar cu eel al Tribunalului crimelor comise in Rwanda, motiv pentru care

judecarea

urmatoare elementele Tribunalul

sunt, in consecinta, de originalitate de la Nurenberg,

aplicabile),

pot fi observate

cu relativa

care caracterizeaza

aceasta institutie. Spre deosebire

care a fost constituit din vointa celor patru Puteri Aliate

(invingatoarele

de fapt ale razboiului purtat impotriva Germaniei si clasei politice ai urmau sa fie inculpati pentru Fosta in proces, judecati fost si condamnati), prin decizia

carei reprezentanti Tribunalul Consiliului

International de Securitate,

Yugoslavia organ executiv

instituit

ca principal

al Organizatiei

Natiunilor

Unite, actionand de Securitate

in baza prevederilor sa determine

articolelor 39-42 ale Cartei ONU - "Consiliul

trebuie

existents oricarei amenintari

la adresa pacii, necesare

incalcari ale pacii sau orice act de agresiune si va face orice recomandari sau va lua una din masurile restabili pacea si securitatea

prevazute in articolele 41 si 42, pentru a mentine sau internationala", Deci, in acest caz, nu se poate afirma

"~a

Capito/ul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Pella/a 110 Intenuqiona/ii din practica Tribunalului Penal Intenw(ional pentrufosta rllgos/avie

ca este

actiune represiva sau discriminatorie, prin care invingatorii ii pedepsesc pe


0

invinsi, ci

masura concreta adoptata de eel mai abilitat organism rnondial, avand legale si logistice de a
0

autoritatea si mijloacele SUP0l1Ului oferit


securitatii.

pune in practica, pe baza salvgardarea pacii si

de comuniatea

international a, pentru

In acelasi timp, instituirea Tribunalul International pentru Fosta Yugoslavie a dovedit,


0

data in plus, ca cea mai mare parte a cornunitatii

intemationale, chiar

daca nu direct afectata de gravele violari ale dreptului comise in acea zona, este hotarata sa puna capat impunitatii acelor criminali, cu ale carer fapte abominabile omenirea se confrunta la inceputul Mileniului Trei si sa creeze un adevarat spatiu de justitie ~i dreptate. Competenta Consiliului de Securitate, de a crea
0

asemenea instants. a fost

contestata nu numai in jurisprudents ci chiar si in practica Tribunalul International pentru Fosta Yugoslavie. A~a cum Curtea de Apel a Tribunalului a decis fata de exceptia ridicata in cazul "Dusan Tadic" - "argumentul, conform caruia Consiliul de Securitate, ca organism fara atributii judiciare, nu poate institui un organ subsidiar cu asemenea aptitudini, este nereal; aceasta sustinere rezulta dintr-o fundamental a neintelegere a constiturii structurii Cartei ONU ..., infiintarea

Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie de catre Consiliul nu inseamna, insa, ca acesta si-a delegat
0

parte din functiuni sau exercitiul unora dintre

prerogativele sale. Nici nu inseamna, din contra, ca ar fi uzurpat pentru el insusi atributii judiciare care nu-i revin in conformitate cu Carta. Consiliul de Securitate a infiintat acest Tribunal ca un instrument prin care sa-si exercite unul din

principalele sale atribute si anume, restaurarea pacii si securitatii pe teritoriul Fostei Yugoslavii" (Decizia din data de 2 Octombrie 1995 - presedinte A. Cassese). Respingand, in mod neechivoc, acest motiv de apel, Tribunalul a rezolvat definitiv problema legalitatii infiintarii sale .

Capitolul JI. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii III Intemariolla/rl dill practica Triblllla/ului Penal International pentru fosta Yugoslavie

2. Selectarea si numirea [udeciitorilor


Mergand, Tribunalul importanta, in eontinuare, eu paralela intre TribunaJul de la Nurenberg
0

si

International derivand

pentru Fosta Yugoslavie, din modul

poate fi reliefata

alta diferenta celor doua

in care au fost numiti judecatorii

instante. Astfel, prevederile

articolului 2 al Statutului Tribunalului

de la Nurenberg

stabileau ca instanta va fi compusa din 4 judecatori, un judecator ~i supleantul sau urmau

fiecare avand un supleant. Care Stat Sernnatar.

sa fie numiti de fiecare

respectiv, de catre SUA, Marea Britanie, Franta si Uniunea Sovietica. Stabilind un sistem, lara indoiala, mai adecvat, Tribunalului in dorinta de a creste pentru impartialitatea Fosta Yugoslavie ~i

credibilitatea

sa, Statutul :

International

prevede urrnatoarele Articolul independenti,

12: "lnstantele

de judecata

vor fi compuse

din 11 j udecatori

din care nu va putea fi mai mult de unul de aceeasi nationalitate" prin Rezolutia Consiliului de Securitate Nr.

(acest artieol a fost partial modifieat

1166/13 Mai 1998, care a deeis infiintarea unei a treia Camere de judecata in prima
'.

instants

si deci,

alegerea

altor trei judecatori

eu respeetarea

regulii

privind

nationalitatea; Rezolutia
judecatori

de asemenea, a mai fost amendat la data de 30 noiembrie 2000, prin

nr. 1329, astfel, incat: .Jnstaruele de judecata Val' fi compuse din J 6 independenii ... "). 13 "judecatorii Tribunalului International pentru Fosta

Articolul Yugoslavie

vor fi alesi de Adunarea Generals a ONU din cadrul unei liste puse la

dispozitie de Secretarul General..."

3. Importanta activitatii judeciitorilor in elaborarea si dezvoltarea regulilor de procedure


in practica, numirea primilor 11 judecatori ai Tribunalului International

pentru Fosta Yugoslavie

s-a facut pe baza unor criterii mai mult sau mai putin

Capito/ul11. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii J J2 Intern{l{ionalti din practica Tribul1a/u/ui Penal InterJ1(l(ional pentrufosta Yugos{avie

obiective. Intre acestea, a fost si eel al reprezentarii, in cadrul Tribunalului, a celor doua mari sisteme de drept penal acceptate in societatile avansate, respectiv, eel de
"t

civil-law si eel de common-law -in practice. Astfel, au fost numiti 6 judecatori, provenind din tari cu sistem de common-law si 5 judecatori din eele eu sistem de civil-law. Importanta aeestei optiuni avea sa fie relevata in momentul adoptarii "Regulilor de Procedura si Admisibilitate a Probelor", cand majoritatea acestora vor fi imprumutate, in mod logic, din sistemul de common-law. Dar, asa cum

mentionam si anterior, practica Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie avea sa schimbe aceasta forma initiala, iar procedura avea sa se transforme intr-un adevarat hibrid. Acest sistem original a fost posibil deoarece, urmand
0

idee cunoscuta tot

tarilor eu un sistem de common-law, Statutul Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie a prevazut ca elaborarea ~i adoptarea "Regulilor de Procedura' sa fie atributul chiar a1 judecatorilor Tribunalului. Solutia a fost identica eu eea

prevazuta pentru Tribunalul de la Nurenberg, in articolul 13 al Statutului sau. Ambele doeumente impuneau doar ca "regulile de procedura sa fie in concordanta eu prevederile prezentului Statut". Prevederile articolului 15 din Statutul

Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie au ararat, deci, ca "judecatorii vor adopta regulile de procedura si admisibilitate a probelor, pentru organizarea fazelor premergatoare procesului si a celor de judecata. Inc1usiv pentru apel,

protectia victimelor si martorilor, ca si orice alte masuri necesare ..". Aeeste Regu1i au fost, in ce1e din urma, adoptate la data de 11 Februarie 1994, fiind, ins a, modifieate de 21 de ori pana in prezent. Lasand eea mai mare si mai detaliata parte a regulilor de procedura sa fie elaborate de catre judecatori, atilt Statutul Tribuna1u1ui de la Nurenberg, cat si eel a1 Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie, au prevazut totusi cateva

principii proeedurale esentiale, care sa fie respeetate, Tara exceptie, in praetica instantelor. A~a cum vorn prezenta, in continuare, aceste principii, incluse in

prevederile articolelor 16-30 pentru Tribunalul de la Nurenberg si prevederile articolelor 18-29 pentru eel al Fostei Yugoslavii, poarta marca incontestabila a influentclor sistemelor de commom-law si de civil-law, asa cum acestea au prevalat

-------

:;j

;~l
i"1

'I

Capitoluf II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii Ii 3 IntenuqioJla/{,i dill practica Tribul1alului Penal Illtenzariolla/ pentru josta Yugoslavie

r':'iI
f, \

.. j

la momentul

adoptarii,

dar

parte reflecta deja elemente de originalitate

ce vor

deveni tipice doar proceselor pena1e internationale


"

si care nu mai fusesera niciodata

).

utilizate anterior. Cu toate acestea, anumite aspecte au fost abordate diferit, cea mai buna solutie fiind, inca, in disputa specialistilor apartinand celor doua mari sisteme

"

de drept.

4. Principalele reguli utilizate in cadrul urmaririi penale si care privesc activitatea Procurorului
Carta Tribunalului - care reglementeaza "Comitetul Militar de la Nurenberg cuprinde doua artico1e - 14 si 15

activitatea acuzarii (organizata sub forma abso1ut originals de urmarirea si acuzarea marilor criminali de razboi") procesului, in ceea ce priveste numirea

pentru investigarea,

in faza urmaririi procurorilor, Tribunalului


.",

penale ~i a desfasurarii

atributiile acestora, activitatile comune, etc. Spre deosebire de Statutul de la Nurenberg, Statutul Tribunalului International pentru Fosta

."~

Yugoslavie

contine doua Articole - 16 si 18 - care, intr-un mod succint, traseaza Asa cum se va regulilor de de civil-

';

: J

1iniile de baza privind activitatea Biroului Procurorului Tribunalului. detalia in continuare, common-law, este evidenta, in ambele variante, predominanta

numai cateva aspecte punctuale

fiind "cedate" sistemului

law, din necesitatea

asigurarii unei justitii penale internationale cat mai adecvate. prevederile artico1u1ui 14 din Carta Tribunalu1ui de la

In
Nurenberg

consecinta,

stabileau ca : Stat Semnatar va numi un Procuror Sef pentru investigarea

"fiecare

acuzatiilor ~i urmarirea marilor criminali de razboi. Procurorii scopuri : a) sa stabileasca un plan privind activitatea individual sale de lucru; Sefi vor actiona sub forma unui comitet, avand urmatoarele

a fiecaruia si a echipei


Capitolul II. Elemente de civil-law $i de common-law preluate de Curtea Penalii 114 Internrl{ionalii dill practica Tribunalufui Penal International pel1tru fosta Yugoslavie

b) sa stabileasca catre Tribunal;

lista finala a marilor criminali de razboi care

VOl'

fi judecati de

c) sa aprobe actele de acuzare si transmiterea acestea d) sa transmits anexate; instantei de judecata

documentelor

pe care se bazeaza

actele de acuzare ~i restul documente1or

e) sa elaboreze si sa transmits instante: un proiect privind reguli1e de procedura de utilizat; Tribunalu1 va putea sa accepte, eu sau fara amendamente, proiect, sau pur si simplu sa-l respinga in totalitate. Comitetul va actiona pentru realizarea de voturi
~
c

acest

scopurilor, aratate mai sus, cu majoritate pentru fieeare caz, in conformitate


0

si va numi un Presedinte

cu

principiu1 rotatiei; in cazul unui balotaj, referitor la

persoana ce urmeaza sa fie va

trimisa in judecata sau cu acuzatiile ce i se aduc acelei persoane, determinant fi votul ace lei parti care a facut propunerea ..... ". Reglementarea poarta, lara indoiala, amprenta necesitatii echilibrului

intre

cele 4 Puteri Aliate care au instituit Tribunalul, liderilor Gennaniei dificultatilor

in conditiile specifice ale judecarii

invinse. A fost un obiectiv atins in cele din urma, in pofida prin acceptarea sistemu1ui compus din 4 Procurori-Sefi,

evidente,

avand, practic, atributii identice ~i aceasi putere in adoptarea deciziilor. Dar aceasta forma a fost, de asemenea, provenind din civilizatii cu influentata
0

de diferitele sisteme judiciare ideologie ~i rnentalitate sistemului

nationale, complet

istorie, filosofie,

diferite (SUA si Marea Britanie, Franta creatoare reprezentant si aparatoare

fiind promotoarele a sistemului

de common-law, iar URSS, bazata pe ca


0

ferventa

de civil-law,

indiscutabi1 a1 unui nou tip de justitie socialist-populara,

prioritate absoluta a statu1ui si pe un rol al procurorului chiar mai important decat al judecatorului) cautand
0

Beneficiind

de premisele

relativ neutre in carea fost creat si

impartialitate

si credibilitate

absolut necesare pentru atingerea scopurilor a primit


0

propuse, Tribunalul sistemului

International mult

pentru Fosta Yugoslavie cu evidente

organizare

a
~l

de acuzare

diferita,

aspecte

de omogenitate

operativitate Astfel, prevederile articolului

16 al Statutului stipuleaza ca :

Capitolul II. Elemente de civil-law Ji de common-law preluate de Curtea Penalii Ii 5 Internationu/{[ din practica Tribunalului Penallnterna{ional pentrufosta rllgos/avie 1) Procurorul Tribunalului vinovate va fi responsabil de comiterea de investigarea unor grave

~i urmarirea penala
ale Dreptului

a persoanelor International 2) Procurorul

violari

Umanitar, pe teritoriul Fostei Yugoslavii; va actiona ca un organ independent al Tribunalului: acesta nu va

cere si nu va primi instructiuni 3) Biroul Procurorului necesar; va fi numit General

de la un anumit Guvern sau din alta sursa; din Procuror, asistentii acestuia si restul

va fi fonnat

personalului 4) Procurorul Secretarului ireprosabil investigarea


L

de catre Consiliul

de Securitate,

la propunerea

al ONU; candidatul cea mai inalta

va trebui sa aiba un profil moral cornpetenta judiciara posibila in

si sa posede
~i urmarirea

cazurilor penale. Procurorul va fi ales pe un mandat

de 4 ani si va putea fi reales. Termenii si conditiile acestuia vor fi echivalente cu cele prevazute pentru postul de Secretar General Adjunct al ONU; 5) Personalul din cadrul Biroul Procurorului va fi numit, la propunerea acestuia,

de catre Secretarul General al ONU". Cateva observatii ameliorari priveasca ale sistemului, independents sunt importante in acest context, tinand cont de evidentele Prima remarca trebuie sa

fata de eel utilizat la Nurenberg. Procurorului,

asa cum rezulta din pragraful 2 al articolului

16, care a depasit conditiile istorice de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Nu este gresit a afirma, ca intreaga conceptie juridica penala a evoluat in lume, in sensul acordarii unei independente cat mai mari acuzatorului. 0 actiune neutra, garantii care

obiectiva, pentru
0

neinfluentata

a procurorului

este una din cele mai importante

justitie echitabila si eficienta si mai ales pentru obtinerea credibilitatii, International pentru Fosta Yugoslavie.

este esentiala Tribunalului

a doua remarca ar trebui sa priveasca alegerea si numirea Procurorului care-l asista .. Prin sistemul impus de prevederile a intregii comunitati organisme articolului

si a

personalului

16 se pun

bazele reale ale unei implicari

intemationale,

prin intermediul si

celor mai abilitate si reprezentative Secretarul obtinuta,

ale sale - Consiliul de Securitate

General ONU - care au dreptul de face aceste numiri Experienta. avea

astfel

sa

fie urmata

~i la elaborarea

normelor

echivalente

din cadrul

Statutului Curtii Penale Internationale.

"--

Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 116 IJlternrqionaltt din practica Tribunalutui Penal International pelltrufosta Yugoslavie

Referitor Procedure,
;:.

la abilitatea

Procurorului

de a participa la elaborarea de la Nurenberg

Regulior

de

prevedere

expresa in Statutul Tribunalului International

- Articolul doe

14 - in cazul Tribunalului

pentru Fosta Yugoslavie.

documentul

baza nu contine nimic. Dar, in articolul 6 al "Regulilor de Procedura", fie preluata, materie", judecatori, judecatori pastrandu-se, ...propuneri insa si puterea discretionara amendarea Regulior a judecatorilor

ideea avea sa in aceasta de catre

pentru

vor putea fi facute

de Procuror sau de Grefier si vor putea fi adoptate cu votul a eel putin 9 intr-o adunare plenara a membrilor instantei". de aspectele privind numirea si organizarea acuzarii, de natura Carta strict

Dincolo Tribunalului investigative

de 1a Nurenberg

a prevazut

si a1te elemente "Comitet".

si de urmarire penala ale asa-numitului

Astfel in articolul

15 se stipuleaza: "Procurorii, actionand individual sau in colaborare unul cu altul, vor avea, de

asemenea, urmatoarele a. cautarea,


r-

atributii : strangerea si prezentarea tuturor probelor necesare. atat

inainte, cat si in cursul procesului ; b. pregatirea actului de acuzare, in vederea aprobarii de catre e0111lSle. 14 litera c ; a inculpatilor si a tuturor martorilor;

conform articolului
.; -.

i
i ;

c. interogarea d. exercitarea e. desemnarea revm ; f. efectuarea

preliminara

~~ ~

functiunilor de acuzator public; unor reprezentanti pentru indeplinirca activitatilor care le

oricaror

alte activitati

care ar fi necesare,

in vederea

pregatirii si bunei desfasurari a procesului. Se intelege, ca nici un martor sau inculpat, aflat in detentia unuia din statele semnatare, nu va putea fi ridicat din arest fara acordul respectivului
stat".

Asa cum se poate observa din continutul articolului prezentat mai sus, acesta of era procurorilor tipic al procedurii inculpatilor, unele atributii caracteristice judecatorului de civil-law (conducerea investigatiilor, si martorilor, de instructie, un subiect examinarea preliminara actu1ui de acuzare $1 in dreptul a

victimelor

etc.). Chiar si inrocmirea

este mai degraba

0 institutie

a sistemului

de civil-law - cunoscuta

CapitolullJ. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii lntemationald din practica Tribunalului Penal International pentrufosta Yugoslavie

117

romanesc

ca "rechizitoriu"

- deceit a sistemului

common-law,

unde acuzatiile

~I

probe le sunt prezentate inchizitorial

direct in faza de judecata.

Dar aceste aspecte procesului,

de sistem in cea de

vor predomina

doar in faza prernergatoare

judecata, elementele Statutul aceasta materie

aeuzatoriale

fiind, in mod evident, predominante. pentru F osta Yugoslavie dar mult mai elaborat. ale unui proces a adoptat in

Tribunalului un sistem

International relativ principiile

similar,

eu intentia principii articolului art.

manifests recunoscute

de a respeeta

moderne

penal,

de toate sisteme1e nationale democratiee. si pregatirea

Astfel, prevederile

18, respectiv, "Investigarea 19, respectiv, "Revizuirea ale activitatii procurorului


~;.

actului de acuzare",

ca si prevederile

aetului de acuzare" au stabilit principalele in fazele premergatoare judecatii :

1inii direetoare

Artieolul informatiilor ale GNU,


analizeze

18 - " 1. Procurorul

va iniiia investigatii din oficiu sau pe baza

obtinute dill orice sur sa.. in special de la diferite guverne, organisme organizatii inter sau neguvernameniale. Procurorul va trebui sa

informatiile primite

si sa decida cazurile in care sunt suficiente

elemente.

pentru continuarea
2. Procurorul

urnuiririi penale. va avea competenta de a audia persoanele suspecte, victimele

si martorii, de a strange probe si de a conduce investigatii in teren. in indeplinirea acestor atributii, Procurorul primeasca va putea, dad] va considera necesar, sa solicite si sa

sprijinul autoritatilor statului implicat.

3. in cazul in care este audiat, suspectul va avea dreptul sa fie asistat de un apardtor ales si va putea solicita ca asistenia legala, de care beneficiazii, platita de catre Tribunalul International. in cazul in care
71U

sa fie

dispune de suficiente

mijloace materiale; suspectul va beneficia, de asemenea, de traducerea procedurii


intr-o limba pe care
0

intelege si

vorbeste.

4. Daca Procurorul

va stabili,

co

existd elemente suficiente pentru de punere sub acuzare, continand


0

un caz scurta

prima facie. va intocmi un act preliminar


declaratie

si

descriere

a crimei sau crimelor de care inculpatul

este acuzat.

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penala 118 Intenuqiol1alcl din practica Tribullaiului Penallntenuqional pel/lrll fos(a Yugoslavie conform Fond'.
!

Statutului.

Acest act va fi inaintat

unui judecator

din cadrul Instante i de

Acest combina, penal.

articol

reglementeaza elemente poate


0

atributiile specifice

Procurorului

intr-o

maniera

care

in mod evident, investigarea

ambelor sisteme de drept proeesual nu doar pe baza considerabil unei sesizari si

Astfel.

fi declansata regula

autorizate,

dar si din oficiu,

ce mareste

independenta

puterea de decizie a procurorului. discretionalitatii common-law), nationale. exercitarii

In acelasi timp, se deduce cu usurinta principiul penale (mult mai specific tarilor eu sistem de

urmaririi

ea si autonomia

In ceea ce priveste asistenta din partea autoritatilor

,
,'~~
l~

,~ Procurorul ...

va putea,

daca

considera

necesar,

sa solicite lsi prezinta

asisterua
cazul. dar 19 din

statului ..". Actul de acuzare este forma In care Procurorul


instanta Statut : poate revizui acest act printr-o procedura

prevazuta

de articolul

,,1. Judecatorul

din cadrul Instantei

de Fond, caruia i-a fost prezentat actul


eletnentele va

de acuzare, ii va analiza coniinutul. in cazul 'in care considera suficiente

prezentate de Procuror,
dispune respingerea

va confirma

actul de acuzare,

far 'in caz contrar.

acestuia.
actului

~)

2. Dupa confirmarea Procurorului,

de acuzare, judecatorul

va putea,

fa cererea

sa emitd mandate de retinere, de arestare, de predare sau transfer ([I

un or persoane, ca si orice alte ordine necesare pentru desfasurarea procesului", Confirmarea conceptia Astfel, moderns actului de acuzare, exercitat
0

de catre instanta de judecator

de judecata,

reflects

a controlului

fata de actele procurorului. fundamentale ale

toate deciziile

care implica

restrangere

a drepturilor

ornului (mai ales cele privind judecator.


"

libertatea),

trebuiau sa fie adoptate

doar de catre de

Procedura

privind

aceste acte este dezvoltata care se refer

in cadrul "Regulilor la investigatii, preliminare,

Procedure" susupectilor,

In articolele ordine

39-46 si 48-79,

drepturile depozitii.

si mandate

de arestare,

proceduri

stringerea probelor, etc.

Capito/til II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii Internariona/ri dill practica Tribullalului Penal Internrqiolla/ pentrufosta Yugoslavie

119

D. Competenta temporaHi, teritoriaHi, personaHi si


~:-'" !

materiaHi a Tribunalului
Penal International

de la Nurenberg si a Tribunalului
pentru Fosta Yugoslavie

Inainte
SUS,

de a continua prezentarea
0

principiilor

procedurale

mantionate

mai

este uti1 de a face Tribunalului

scurta

incursiune

comparativa

in ceea ce priveste atat

competenta

de la Nurenberg

si a celui pentru Fosta Yugoslavie,

sub aspect temporal cat si teritorial, persoanl si material.

1. Competenta temporalii a celor douii Tribunale


Competenta
":~ ","!

temporala

a celor doua Tribunale a fost reglernentata

in moduri

similare, pe baza acelorasi conceptii istorice. Prevederile articolului 6 a1 Cartei de la Nurenberg se refera, astfel la crimele comise in timpu1 celui de al doilea razboi articolelor 1 si 9 ale Statutu1ui Tribunalului pentru Fosta

,~

mondia1 , iar prevederile


.!

(,

Yugos1avie se refers 1a crimele comise dupa data de 1 Ianuarie 1991. Trebuie, insa, remarcate de la inceput diferentele esentiale intre ce1e doua conflicte, care au
0

generat crearea instantelor penale internationale; conflagratie predominant mondiala

daca in primul caz, este yorba de

ce a implicat state, a1 doilea caz se refera la un conflict

intern, incurajat si alimentat insa de interventii externe.

2. Competenta teritorialii
In cazul competentei teritoria1e, se poate vorbi, 1113a, de clare difercnte de

abordare intre cele doua instante.

In

timp ce Carta Tribuna1ului de la Nurenberg

Capitolul IJ. Elemenie de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 120 inter11(triollalii din practica Tribullalului Penal International pentrll josta Yugosl ([vie

vorbeste ,

de "mari crimina li de razboi. actionand ,


.;

in calitatea
0

de conducatori

ai

Putcrilor Axei", Tara a restrange, astfel, in nici un fel, Articloul 8 al Statutului Tribunalului
,~-,

anurnita zona teritoriala. in

pentru Fosta Yugoslavie se arata, in mod clar, pentru crimele comise pe teritoriul Fostei

ca ;, Tribunalul

va avea cornpetenta

Republici Socialiste Federative Yugoslavia, incluzand zona terestra, spatiul aerian si apele teritoriale". Aceasta diferenta poate fi explicata prin conditiile istorice

concrete si printr-o divergenta esentiala de conceptie.

3. Competenta dupa calitatea persoanei

In ceea ce priveste nonnelor


,~f

competenta

dupa calitatea

persoanei,

marea parte a

cuprinse in cele doua Statute sunt similare.

Spre exemplu, prevederile un

:~

articolului 7 din Statutul Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie, care mentioneaza principiu fundamental a1 justitiei penale intemationale, stipuleaza

ca "pozitia

oficiala a inculpatului,

chiar ca sef de stat sau de guvern sau membru al autoritatii

statului, nu va exonera ace a persoana de raspunderea pentru faptele comise si nici nu va micsora pedeapsa Calia Tribunalului Practica prevedcri Blaskic", aplicata" si este, practic, identic cu articolul similar din

de la Nurenberg. pentru Fosta Yugoslavie a dezvoltat si extins aceste In faimosul caz "Tihomir

Tribunalului

in cazurile concrete aduse in fat a judecatii. instanta a ararat, ca: "inculpatul

nu este acuzat cii ar fi comis el insusi de

actele materiale,

care constituie prin ele insele crimele ce fac obiectul procesului generalul Blaskic nu a ucis cu propriile

fatti. Cu alte cuvinte,

mdini musulmani

bosniaci ... Dar in calitatea sa de comandant, atacului care a produs necesare

genaralul Blaskic a ordonat lansarea

crimele de care acesta este acuzat si mai mult, nu a luat duce la evitarea

masurile
pedepsirea

core ar fi putut

crimelor

respective

sau fa

autorilor acestora. Pe baza probelor administrate)


a desfasurat

instarua poate stabili

eel inculpatul Probele

un mare numar de activitiui, ca in realitate, inculpatul

in sensul aratat mai sus. trupelot

au demonstrat,

a dat ordine precise

Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii InterJUt[ionalil din. practica Tribuna/ului Penal International pentrujosta Yugos/avie aflate In subordinea sa, pentru comiterea respectivelor acte criminale

121

si in

consecinta,

vinovatia sa este demonstrate


0

dincolo de oriee dubiu, iar calitatea sa agravantii ...." a fost, de asemenea.

oficiala urmeaza a fi retinuta ca


fr,

circumstanta

Articolul

8 din Carta Tribunalului

de la Nurenberg

preluat in Statutul Tribunalu1ui paragraful superiorului 4


cc

pentru Fosta Yugos1avie, sub forma artico1u1ui 7

faptul ca persoana inculpata a actionat ca urmare a unui ordin 01 nu il exonereaza


0

sou sau al guvernului

de raspundere pentru [aptele

comise. dar poate fi considerat ca

circumstanta de atenuare a pedepsei aplicate,

daca instania considera ca este astfel in interesul justitiei ... ". Aceste reguli sunt specifice unei jurisdictii
:;;

speciale, asa cum este cea penala

internationala,

dercgand,

in mod evident,

de 1a principii1e dreptu1ui intern, care

prevad imunitati speciale, exonerarea pentru faptele comise 1a ordinul superiorului, etc. Dincolo de similitudinile
4.~

relevate mai sus, pot fi mentionate si eel putin doua de 1a Nurenberg diferenta aceea ~i de Statutul la ideea unei

elemente

abordate pentru

diferit de Calia Tribunalu1ui Fosta Yugoslavie. 0 prima respectiv

Tribuna1ului

se refera

novato are promovata

la Nurenberg,
ill

a responsabilitatii

organizatii sau a unui grup

ansamb1u1 sau, pentru activitatea criminala. AstfeL in s-a prevazut ca :

Statutul Tribuna1ului de la Nurenberg,

"Art. 9 - in cursul unui proces care are ca acuzati tott membrii unei grupari sau organizaiii, Tribunalul va putea declare (in considerarea oricaror acte de care acesti indivizi este
0
VOl'

putea fi declarati vinovaii), cii respectiva grupare sau organizatie

organizatie criminala. Dupa primirea actului de acuzare, Tribunalul va trebui sa faca cunoscut, in

modul pe care il va considera eel mai adecvat, interuia Procurorului


instantei,

de a solicita

declararea caracterului criminal al unei organizatii;

oriee membru al

organizatiei

astfel vizate va avea dreptul sa solicite Tribunalului,

sa fie

audiat

asupra chestiunii caracterului

criminal al gruparii. Tribunalul va avea competenta


0

de a accepta sau de a respinge

asemenea

cerere ~i va putea, de asemenea . .16

stabileascii modul in care respective le persoane vorfi reprezentate si audiate.


Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 122 Intenul{ionalr'i din practica Tl'ibullalului Pellal Intel'llatiolla/ pentrufosta Yugos/avie Art. 10 - in toate cazurile avand caracter dreptul
i
I

in care Tribunalul competente nationale,

va declara

organizatie
VOl'

ca avea

criminal,

autoritatile

ale statelor semnatare

sa

aduca

in fata unei instanie acestuia

militare sau de ocupatie, respectiva. va fi considerat in aceasta

orice

individ, caracterul

in cazul afilierii criminal

la organizatia

ipoteza,

al gruparii

sau organizatiei

co deja stabilit si

nu va putea fi, in nici un caz, contestat",

Nimie Tribunalului mod


r .~

similar

prevederilor

anterioare

nu

poate

fi gasit

in

Statutul

pentru Fosta Yugoslavie. ca "fiecare In Regu1ile

In articolul 7 al acestui Statut se prevede, in


individual pentru ciinele

expres,

inculpat. .... va fi responsabil

comise .." Nici


~,~

de Procedura

si nici in practica unei responsabilitati

de pana

acum a

Yt:

'i

Tribunalului

nu a fost ridicata problema entitati, solutia

de natura colectiva, ca cea mai

sau a unci anumite adecvata.

individuals

fiind considerata

:1 l:i!

'.\

Dispozitiile

articolului

12 din Carta Tribunalului

de la Nurenberg trateaza un

1'

element extrem de dificil si controversat, de practica Tribunalului

care a fost reglementat intr-un mod diferit si care a fast dintotdeauna sisitemelor unul

pentru Fosta Yugoslavie

din punctele cele mai aprins dezbatute de catre reprezentantii common-law si anume contumacia. s-a stabilit ca: "Tribunalul

de civil ~i

La Nurenberg
"i

va avea dreptul

sa

porneasca

procedura

itnpotriva unei persoane

acuzate de comiterea crimelor de la articolul 6, orice

chiar si in absenta sa, daca nu a putut fi gasit sau daca Tribunalul, pentru motiv justificat, considera

ca

este in interesul justitiei

sa

tina dezbaterile

in lipsa

acestuia",

Regula

este, in mod evident,

potrivnica

principiului

sistemului

de in de

common-law,

care solicita ca judecata sa aiba lac numai In prezenta inculpatului, probelor ~i a dezbaterilor pe fond. Spre deosebire

special In faza administrarii

acesta, sistemul de civil-law a cunoscut, acceptat ~i aplicat judecata in lipsa, inc1usiv aplicarea de condarnnari mod neconditionat, articolul
aplicand

in aceste conditii. Aceasta ultima variants a fast aleasa, in de la Nurenberg,


cu operativitate

de Statutul Tribunalului
instania va solutiona adecvatd,

care a specificat ~i in

18 ca:"
sentinta

cazurile de contumacie. din sala de

inclusiv va putea

lua masura excluderii

Capitolul II. Elemente de civil-law

# de common-law

preluate de Curtea Pen a/a

123

Intenuqionala

din practica Tribunallilui Penal Illterna{iol1al pen tru fosfa Yugos/avie

judecata a unui inculpat sau a avocatului acestuia, influenieze sentinta de condarnnare",

lara

insa co aceasta mdsura

sa

In timp ce pentru Tribunalul law au acceptat adoptat proceduri dispozitiile acest compromis, pentru

de la Nurenberg, tinand

tarile eu sistem de commonistorice. sisitemuJ unei din

cont de realitatile nu prevede rezida,

la Tribunalul de judecata

Fosta

Yugoslavie Optiunea

posibilitatea

in contumacie.

in mod implicit,

articoJului 21 al Statutului, care afirma: "inculpatul va avea dreptul la

minimele garantii procesuale .... sa fie judecat doar in prezenta sa si singur sau prin intermediul unui avocat ales". Asa cum rezulta cu si mai mare claritate
, ,

sa se

apere

din Rezulile
u

de Procedure

ale

Tribunalului incu1patului preliminare, Reprezentantii "condarnnare Tribunalului fundamentale

pentru Fosta Yugoslavie, nu poate sa depaseasca

este evident, ca orice procedure faza premergatoare judecatii

in lipsa

(investigatii

ordine si mandate sistemului

de arestare, publicarea

capetelor de acuzare, etc).

de civil-law

au incercat sa impuna eel putin un tip de in care prezenta unui inculpat in fata

moral a" in acele cazuri nu este posibila, de neacceptare

dar aceste tentative

nu au afectat esenta optiunii

a contumaciei.

4. Competenta dupii materie

Examinand la Nurenberg

prevederile

referitoare la competenta materials a Tribunalului

de

si a celui pentru Fosta Yugoslavie,

poate fi usor remarcat. ca ideile $i transformate

principale de la Nurenberg

au fost preluate, dezvoltate, modernizate

in esenta (sau "hard core") crimelor judecate de noul Tribunal. Prevederile articolului 6 din Carta de la Nurenberg stabileau. pentru prima

data in istoria justitiei constituie

penale internationale,

un sisitem coerent al aetelor care si sanctionate in

"crime internationale",

apte de a fi urmarite, judecate

cadrul unei justitii penale universale. Sunt, astfel, definite urrnatoarele :

Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii 124 Interl1ariona/r'i dill practica TribullalulHe Penal Interml(ional pentrujosta Yugos/avie "a) crime impotriva piicii - constdnd sau urmarirea unui razboi de agresiune in conducerea, pregatirea, declansarea un tratat,
SClU

sau a unui razboi care violeaza

inielegere

sau acord international

sau participarea

fa un plan concertat

la un

complot pentru realizarea oricaruia dintre actele aratate rnai sus; b) crime de riizboi - constdnd in violarea legilor sau cutumelor razboiului:
aceste violari cuprind,

fora

a se limita,

ins a, asasinatul,

relele

tratarnente,
CI

deportarea

in scopul supunerii

la munca fortata asasinarea

sau in orice alt scop

populaiiei impotriva sau

civile din teritoriile


prizonierilor

ocupate,

sau relele tratamente incendierea

comise

de razboi, executarea

ostatecilor,

bunurilor pub/ice

private,

distrugerea

fora

motiv a oraselor sau satelor sau devastari nejustificate

de

considerente

militare; in asasinarea. exterminarea,

c) crimele impotriva umanitiitli - constdnd aducerea populatiei persecutie

in stare de sclavaj, deportarea civile} inainte sau pe dura/a


si discriminare

sau orice aft act inuman comis impotriva desfasurarii razboiului sau orice tip de

pe motive de apartenenia politico, rasiala sau religioasa,


indiferent daca au fost prevazute sau nu
i71

in cazul in care aceste acte de persecutie, ca violdri ale dreptului legatura cu savdrsirea

intern al tarii unde au fast comise, au fost urmate de sau altor crime care intra in competerua
de judecata

Tribunalului"

Aceste

priincipii

de definire

a elementelor

constitutive

ale crimelor

internationale, elaborate la sfarsitul Celui De Al Doilea Razboi Mondial, aveau sa constituie baza pe care Dreptul Penal International s-a dezvoltat pana in prezent. Este de observat si faptul, ca aceste norme au depasit, in mod evident, limitele acceptate ale reglementarilor nationale, ignorand principii "imuabile" cum ar fi
dar

legalitatea incriminarii (prin folosirea formulei "faptele descrise in continuarea.

nu limitate la...") , neretroactivitatea incriminarii (Statutul adoptat in anul 1945 s-a aplicat faptelor anterioare), primordialitatea legii nationale ( prin precizarea. ca

faptele sunt pedepsibile chiar daca erau permise de legea nationala In vigoare). Aceasta "spargere" a regulilor consacrate a fost considerata absolut necesara, pentru realizarea unei reale si eficiente justitii.

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curte Penalii 125 InteJ'luqiol1alli din practica Tribunallilui Penal In tenuqio 11 a/ pentru losta Yugos/avie Asa cum am ararat si anterior, Statutul Tribunalului a preluat esenta reglementarilor Nurenberg,
1"

pentru Fosta Yugoslavie din principiile de la

privind

competenta

materials

modificandu-le

doar in baza noilor dezvoltari ale Dreptului International Conventiilor si Reprimarea de la Geneva din anul Crimei de Genocid,

Umanitar

sau Penal (in special prin adoptarea privind Prevenirea

1949 sau a Conventiei adoptata in anul 1948).

In

fapt, articolul 2 al Statutului Tribunalului de "Grave violari ale prevederilor

pentru Fosta Yugoslavie Conventiilor

poarta

chiar denumirea

de 10 Geneva din

anul 1949" ~i include "acte comise impotriva persoanelor

sau bunurilor protejate

prin Convetuiile respective".

Aceste fapte au fost eel mai des utilizate ca si capete iar sentintele

de acuzare, in actele de inculpare inaintate spre judecata Tribunalului, de condamnare, aria de aplicare deja pronuntate, fac referire in specialla dezvoltate

aceste acuzatii. Intelesul si judiciare, un

au fost permanent

pe calea practicii

exemplu elocvent fiind sentinta din cazul "Dusko Tadic" din anul 1999 care a extins sfera persoanelor mare decat s-ar protejate fi putut prin Conventiile considera initial. de la Geneva, la Si astfel,
0

categorie

mult mai tipic legea,

printr-un

procedeu

sistemului Tribunalul

de common-law, International

care permite

judecatorului

sa "interpreteze"

a facut aplicabile dispozitiile

Conventiilor

din anul 1949 la

cazuri practice extrem de complicate. Prevederile articolului 3 din Statutul Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie se

refera la violari ale legilor sau cutumelor razboiului, preluand concepte deja clasice privind faptele comise in cursul unor conflicte militare ~i care sunt condamnabile si crime Nurenberg norme. internationale. Reglementarea este relativ sirnilara cu cea utilizata ca la

si are un grad de acceptare

extrem de ridicat fata de ansamblul

acestor

o noutate
rezlementeaza '-'

demna de remarcat ca
0

este introdusa prin articolul 4 din Statut. care este un termen

"zenocidul" ...

crirna de sine statatoare. Genocidul

inventat In anul 1944 de catre autorul Raphael Lemkin ~i utilizat in cartea acestuia, publicata sub titlul "Dominatia Axei in Europa", dupa care a fost preluat in textul ca

Statutului Tribunalului

de 1a Nurenberg.

Sensul atribuit acestuia a fost recunoscut

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 126 Intel'lwriol1alii din practica Triblll1alului Pellal Intenza{iol1al pentrufosta Yugoslavie

fiind de "or ice act eomis eu intentia de a distruge, in tot sau in parte. a unui grup national, rasial, etnic sou religios". Textul Artieolului in intregime preluat 4 din Statutul Tribunalului pentru F osta Yugoslavie si Pedepsirea a fest

din Conventia

privind Prevenirea

Genocidului, de

adoptata in anul 1948 si intrata in vigoare la data de 12 Ianuarie 1951. Conceptul "genocid", ca ~i eel de "crime impotriva umanitatii", a luat nastere ca
0

reactie fata

de ororile comise de nazisti In timpul celui de al doilea razboi mondial - genocidul fiind, in mod special, asociat eu Holoeaustul comis impotriva evreilor. internationale si In

continuare, de protectie semnificatie.

Conventia

din anul 1948 a devenit unul din instrumentele fundamentale

a drepturilor

ale omului eu cea 111aimare aceeptare

Curtea Internationala

de Justitie a apreciat in anul 1951 ca aceasta face ale Dreptului normelor ca


"0

parte din normele trecand gravitatii prevederile

cele mai importante Conventiei

International,

iar ulterior

in randurile

de "jus cogens" . Darorita


internaiionala implicand

sale, genocidul

este considerat

crima
0

negarea dreptului constiirua

10 existenta pentru un intreg grup,

negare de natura sa socheze

umanitiuii si sa produca daune imense acesteia, fiind profund contrara


ONU. 0 prima consecinta a acestei conceptii este aceea trebuie recunoscute asutnate si respectate de toate statele, chiar si

legilor morale si spiritului ca principiile Conventiei

in lipsa unei obligaiii universalitatea

in mod conventional.

0 a doua consecinta

este

condamnarii

genocidului

si a obligaiiei de cooperare

in combaterea

acestuia, pentru a elibera omenirea de aceasta oribila plaga",

Ca si in cazul violarilor pentru Fosta Yugoslavie aplicandu-le

Conventiilor

de la Geneva, practica Tribunalului generale in materia genocidului, aplicata in anul 1999. in cazul

a dezvoltat

prevederile

la cazuri concrete

(vezi condamnarea

"Goran Jelisic"). Prevederile Yugoslavie domeniul articolelor 2 si 4 din Statutul Tribunalului pentru Fosta In 5 -

au adus adevaratele

inovatii, raportat la Tribunalul

de la Nurenberg, 3 ~i respectiv

competentei materiaie, deoarece celelalte - Articolul

privesc crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii in maniera deja aplicata in anul 1946. Trebuie remarcat din nou si mentinerea prevederii - "persoane care au

violat legile sou cutumele razboiului,

constand, dar nefiind limitate la ..... ", ceea ce

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 1:!7 InterJUI(iol1alii din practica hibuna/ului Penal International pentrufosta Yugos/avie of era judecatorului, dar ~i procurorului, posibilitatea extinderii normelor deja

existente. A~a cum aratam anterior metoda a fast folosita pentru definirea crime lor de razboi la Nurenberg, fiind evidenta influent a sistemului de common-law. aceasta scurta prezentare a materiei trebuie rnentionate Tribunalului pentru

Inainte de a finaliza doua grave dificultati Fosta Yugoslavie, materials. Prima continutului astfel

de natura susbstantiala

aparute in practica

dificultati

privind corecta aplicare a dispozitiilor

de competenta

de problema

a fost

generata

de incompleta

formulare

constitutiv

al crimelor, asa cum sunt prevazute in Statutul Tribunalului sau In alte acte nonnative. Asa cum se arata In decizia

pentru Fosta Yugoslavie instantei

de apel data in cazul "Dusan Tadic" - "normele

de drept international

penal se afli: inca in starea incipienta de definire si cristalizare si nu prevad inca suficiente elemente specifice
descriu In detaliu
0

de determinare

a fiecdrei crime in parte ...Acestea nu


violul, etc) , ci

amanita categorie de fapte (omorul, distrugerea, modalitdti


0

mai degraba privesc trateazii impreuna

disparate

de comitere

a acestora.

i17 plus, se
ca natura
l

serie de acte prohibite,

care sunt diverse

gravitate" .

alta problema

extrem de dificila, aparuta In practica Tribunalului, concreta de savarsire, indeplinesc separat. Si in acest caz, instanta

priveste legal sa

acele fapte care, prin modalitatea a1 mai multor crime prevazute

continutul

a incercat

gaseasca anumite principii de solutionare In sentinta pronuntata

care sa evite constructii juridice eronate. s.a." se arata, ca "ori de

in cazul "Zoran Kupreskic

cate ori un fapt materia! poate fi considerat ca indeplinind coruinutul mai multor crime prevdzute in Statut, spre exemplu, articolul s "crime de razboi" si articolul 5 de la

"crime impotriva umanitiuii" sau articolul 2 "grave violari ale Conventiilor Geneva" si Articolul 4 "genocid", conform principiului

cii specialul deroga de la

general trebuie aplicate aceste ultime incadrari. Intr-adevar, crimele prevazute

la

articolele 4 si 5 pot deseori aparea co lex specialis, faro de crimele de razboi sau de violarile Conventiilor , legale care
l1U

de la Geneva, deoarece necesita intrunirea unor conditii , in articolele 2 .)i 3. Este evident, co in aceste cazuri Aceasta problema po ate ins a apare si in alte

sunt prevdzute

norma speciala trebuie sa prevaleze.

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 128 Illternariolla/{,i din practica Tribunalului Penal Intel'lwrioJ1al pentrufosta Yugos/(!vie circumstanie.

De exemplu,

in situatia

in care inculpatul pledeaza

vinovat pentru

fapte caracterizate si crime asemenea, comiterea impotriva

in aetul de acuzare al procurorului

ea fiind crime de razboi, dar


Erdemovic
''j.

umanitatii

(vezi cazul

"Drazen

Poate.

de

sa apard situatia

in care 111.aimulte persoane sunt inculpate pentru dar elernentul subiectiv necesar calificarii ca ,J!

aceluiasi act criminal,


umanitdiii

crima impotriva

- constiinia

unui atac generalizat

impotriva populatiei

civile - poate

fi

dovedit doar pentru

unul din inculpaii si nu pentru ceilalti (vezi

cazul "Zoran Kupreskic s.a.). in aceasta situatie, doar acel singur inculpat va putea

fi condamnat

pentru crime impotriva

umanitatii,

iar ceilalti doar pentru

crime de

razboi. Dar aici se va naste problema justifice

pedepsei
VOl'

aplicate si instanta va trebui sa primi sanctiuni diferite! ".

de ce pentru aceleasi fapte inculpatii

E. Alte elemente privind procedura de judecata aplicate In practica Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie

1. Regulile privind asigurarea unui proces echitabil= "fair trial" pentru inculpat

Prevederile

articolului

16 din Carta Tribunalului

de la Nurenberg

au

exprimat, inca din titlu, continutul - "fair trial for defendent" - un principiu esential si indispensabil oricarui proces judecat in sistemul de common-law'. In textul acestuia, se arata ca: "in scopul asigurarii
urmatoarele unui proces echitabil pentru inculpati : elemente complete, specificdnd in detaliu
VOl'

fi respectate

reguli de procedure

a) actul de acuzare

va cuprinde

faptele constatate si de care este acuzat inculpatul. 0 copie a actului de acuzare si


a tuturor documentelor remisa inculpatului, anexate, traduse intr-o limba care ii este accesibila, ii va fi

intr-un termen rezonabil, inainte de inceperea procesului;

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalit 129 Interna[iolla/([ din practica Tribuna/ulli; Penal In terJUl[ioll a/ pentrufosta Yugos/avie

b) in cursu! interogatoriilor
inculpatul va avea dreptul

preliminare

si al celor din timpul procesului, pe care le considera necesare.

so.

dea toate explicatiile

referitor la acuzatiile care i se aduc;


c)

interogatoriile
inteleg sau
VOl'

inculpatilor

VOl'

trebui

efectuate

intr-o limba pe care

acestia

trebui traduse :

d) inculpatii vor avea dreptul fie as istati de catre un avocat ; e) inculpaiii intermediul
martorilor
VOl'

sa se

apere ei insisi in [ata tribunalului

SCIU

sa

avea dreptul

tn cursul procesului,

fie personal.

fie prin

avocatului,

sa aduca

or ice probe in aparare si vor putea pune intrebari

adusi de catre acuzare"

Poate fi remarcat cu usurinta, ca acest articol cuprinde practic toate drepturile fundamentale necesare unui proces echitabil. Majoritatea acestora SU11tlarg

cunoscute si aplicate, dar cateva poarta amprenta specifica a sistemelor de commonlaw, Cea mai sernnificativa este regula prevazuta in paragraful "e", care stabileste dreptul inculpatului de a-si produce propiile probe si de a examina incrucisat (faimosul "cross-examination") toti martorii. In acest domeniu, Statutul Tribunalului Penal International pentru Fosta Yuaoslavic ~ contine ,
0

rezlementare ~

mult

dezvoltata

si modernizata. ,

Astfel..

dispozitiile articolului 21, intitulat "Drepturile inculpatului", stabilesc regulile de baza, care vor fi dezvoltate si detaliate de "Regulile de Procedural' si de practica instantei. Acest articol prevede unnatoarele :
,,1. Toate persoanele sunt egale in faia Tribunalului International.

2, in stabilirea acuzatiilor

care ii sun! aduse, inculpatul va avea dreptul la


articolului 22, sale,
111

un proces echitabil si audieri publice, cu respectarea


3. Acuzatul va fi prezumat conformitate
CLl

nevinovat pan a la dovedirea culpabilitatii


Statui.

prevederile prezentului

4, in stabilirea oricaror acuzatii impotriva acuzatului.

conform prezentului

Statui, acesta va beneficia eel putin de urmatoarele garantii, in deplina egalitate:

-------------------~--------------

-------

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii 130 Intel'lla(iollatii din practica Tribuna/utui Penal Internariollai pelltrufasta Yugoslavie

a)

sa fie informat de indata si in detaliu, intr-o limba pe care

intelege,

asupra naturii si continutului acuzatiilor care i se aduc; " , b)


pregatirii
c)

sa beneficieze de un timp adecvat si de conditiile necesare. in vederea apararii sale, precum si comunicarii cu avocatul ales;

sa fie supus judecatii fora intdrzieri nejustificate, sa fie judecat numai in prezenia sa si sa se poata apara singur sau cu ales,' sa fie informat, daca nu beneficiaza de asistenta legale,

d)

sprijinu! apiiratorului despre drepturile asistenia suficiente e)

ce ii rev ill,' sa poata fi asistat de aparatorul ales si sa i se asigure

legala far plata din partea sa, in toate cazurile in care nu dispune de m ij loace materiale pentru a plati apiiratorul ales,' sa examineze sau sa ceara examinarea martorilor acuzarii si sa

obtina audierea martorilor propusi in aparare, in aceleasi conditii; j) sa beneficieze de asisterua gratuita a unui translator, daca nu iruelege

sau nu vorbeste limba folosita in cadrul Tribunalului international,'


g)

sa nu fie obligat sa depuna

mdrturie

in defavoarea

sa sau sa-si

recunoasca vinovatia", Ca si articolul prezentat 16 din Carta Tribunalului de 121 Nurenberg, Articolul 21.

mai sus, stabileste un sistem de garantii procesuale,

sistem care a luat

nastere la nivelul dreptului national (la inceput in Anglia ~i ulterior dezvo1tat in Statele Unite ale Americii). Regulile nationale drepturilor au fost completate omului, general prin acte acceptate si

intemationale respectate

in domeniu1 protectiei

de statele democratice

si civilizate, iar ulterior au fost preluate ~i in cazul

justitiei penale intemationale. Ca un nou element aceluiasi articol, a prezumtiei poate fi mentionata de nevinovatie prevederea din paragraful 3 a1

- principiu fundamental de 121 Nurenberg. unui .proces

a1 Dreptului

Penal actual, dar neinclus in Statutul Tribunalului Un alt factor nejustificate", de noutate

este prevederea

fari:

intdrzier i

un principiu care din nefericire este deseori incalcat, chiar la nivelul

~------.~-~------~

--- ---

--

~-

~~

r
1

I I

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Pen.alii Intenza{io!lafa din practica Triblll1alufui Penal International pentrufosta Yugoslavie

131

justitiei

nationale

(este

elocventa

in acest

sens

practica

Curti:

Europene

Drepturilor

Omului de la Strassbourg),

dar care, pentru prima data, este enuntat la Cu toate aceste norme si procedurilor, ultimele
i11

nivelul justitiei penale internationale. facute de Tribunal pentru scurtarea

pofida eforturilor

date [acute pub lice au foarte purine cazuri fiind

aratat ca aceasta problema deja definitive,

este departe de a fi solutionata, au inceput in anul 1994.

desi procesele

2. Protectia victimelor si a martorilor ,


Probabil ca cea mai mare inovatie este totusi cea introdusa prin articolul 22 a Statutului Tribunalului
va include

pentru

Fosta Yugoslavie,

care prevede

ca : .Tribunalul
necesare

International pentru

in regulile

sale de procedure.

toate masurile

asigurarea

protectiei victimelor si a martorilor. Aceste masuri vor include,


la, audieri Aceasta cu pastrarea confidentialitatii si nepublicarea

dar nu se vor limita

identitatii victimelor", ,
imaginata, Yugoslavie,

noua regula. ~ care la Nurenberz ~ nici nu a fost ~

este deja aplicata in mod frecvent in practica Tribunalului


dovedindu-si eficienta si necesitatea,

pentru Fosta

in pofida

un or previzibile pozitiva Penala

contestari a fost

din partea in special a apararii si a inculpatilor preluata si la elaborarea normelor privind

insisi. Experienta viitoarea Curte

Internationala.

3. Judecata Siprocedura de apel

Aite doua elemente net diferite de modul de reglementare la Nurenberg referitoare sunt continute in Statutul Tribunalului pentru

al Tribunalului

de

Fosta Yugoslavie.

la pedepsele

aplicate si la existenta unei proceduri de ape!. de la Nurenberg, prevederile articolului 27

In timp ce in Statutul Tribunalului stipulau ca: "Tribunalul

va putea aplica inculpatilor pedeapsa cu rnoartea sau orice

alta pedeapsa considerate justa" (sentinta capitals a ?i fost pronuntata in 12 cazuri),

------------

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate International" dill practica Tribunalufui Pellal Intenul{ioflaf

de Curtea Penulit 132 pentrufosta Yugos/uvie

dispozitiile principiul

articolului conform

24 din Statutul Tribunalului caruiarn


"pedeapsa aplicata

pentru Fosta Yugoslavie


... trebuie

instituie
ia

sa

se

limite:e

inchisoare", urmand moartea.

valul existent

pe plan mondial

de respmgere

a pedepsei

cu

Pe de alta parte, Carta Tribunalului ape I sau recurs fat a de sentintele aplicare. Oovedind
0

de la Nurenberg

nu prevede nic

cale de

pronuntate, evident

acestea fiind, in mod direct, puse in ;;i conforrna eu principiile articolul 25 din

maniera

irnbunatatita

justitiei moderne deja consacrate Statutul Tribunalului

pe plan national sau international, prevede ca :

pentru Fosta Yugoslavie

,,1. Instanta de Ape! va primi contestatiile catre Procuror, formulate


OJ
0 0

[acute de catre condamnat motive .'

sou de

in baza urmatoarelor

eroare de drept, care este de natura sa afecteze sentinta adoptota; eroare de fapt, care a dus la de Ape! va putea
0

b)

gresita formulare a sentintei. ori sa caseze total salt partial,

2. lnstarua

sa confirme

deciziile adoptate de Instantele

de Fond".

A;;a cum se poate observa, urmarind Tribunalului, includerii indoiala, adevarat


law.

reglementarea sistemului restrictiva

procedurii

de ape! a fast realizata Oar, in practica in sensu! a fast. Tara un

principiile aceasta

specifiee abordare

de common-law. a fost treptat

modificata,

si a unor elemente aeceptarea "sacrilegiu" producerii

de civil-law.

Cea mai mare "victorie"

de noi probe in faza de apel, ceea ee reprezinta convins al sisternului

pentru orice reprezentant

de common-

Concluzii

Asa cum rezulta si din succinta prezentare International functioneaza pentru Fosta Yugoslavie in conditii
0

facuta mai sus, Tribunalul

Penal

(ea si eel pentru Rwanda) speciale.

a fost instituit ~i

istoriee ~i social-juridice gestioneaza

fiind expresia unci crize Structura, functionarea si de

pe care omenirea proeedura utilizata

eu mari dificultati. au fost puternic

de Tribunal,

influentate

de doua clemente

Capitolul II. Elemente de civil-law }'i de common-law preluate de Curtea Penalii 133 Intern(l{iona/ii dill practica Tribunalu/ui Penal Intern {l{iolla/ pel1trujosta Yugoslavie

natura

total

diferita

: pe de

parte

de experienta

rezultata

din activitatea in acest sisteme de

Tribunalului sens),

Militar de la Nurenberg

(eel de la Tokyo nefiind relevant dintre cele mai importante in tarile democratice

iar pe de alta parte,

de confruntarea in prezent

nationale

de drept penal existente

- sistemul

civil-law si eel de common-law.

o
Nurenberg

mare parte din neajunsurile au fost indreptate echidistant,

constatate

In

practica

Tribunalului care s-a dovedit

de la mult

in activitatea

noului Tribunal,

mai garantist,

echilibrat ambelor

si deci credibil. In ceea ce priveste procedura, sisteme, a dus in final la aparitia unui model despre care doar practica va dovedi de

dorinta de a da satisfactie original de procedura

penala

intemationala,

daca a preluat in special partile bune sau mai ales pe cele negative din sistemele civil si common-law. Dincolo de interesul juridic si chiar istoric al cercetarii acestor aspecte, tara indoiala, eel mai important, ca din originala experienta a Tribunalului

este. pentru

Fosta Yugoslavie, pentru asigurarea

sa poata f extrase ~i utilizate functionarii reale ~i eficiente

cele mai bune aspecte a eeea ee urmeza

necesare sa devina

principalul

instrument

al justitiei penale intemationale

in Mileniul al treilea - Curtea

Penala Jnternationala.

!.-.',

Capitolul Ill. Structure si functionarea

Curtii Pen ale Internotiontile

CAPITOLUL III

STRUCTURA

SI FUNCTIONAREA
-,:}.,

CURTII PENA.LE .,

INTERL~A., TIONALE

Ziua internationale. de importanta penale

de

17 Iulie

1998

va

rarnane

memorabila

In istoria

justitiei

In acea zi, la Rorna, in Cetatea Eterna, s-a consemnat capitals in istoria Dreptului in special. Prin International, adoptarea la Conferinta

un eveniment

in general si a justitiei Statutului Curtii Penale

internationale,

Internationale. mai mult de


0

de catre delegatii prezenti

Plenipotentiara,

ce a durat
ell

luna, s-a consfintit triumfu1 ideii de instanta penala internationala independent si cu


0

caracter permanent, si sa traga cunoscute

competenta

universals, de
0

care sa urrnareasca gravitate extrema,

1a raspundere sub denumirea

pe autorii

acelor

infractiuni

de .,crime internationale".

Se transfonna,

astfel, in realitate, visu1 ilustrului nostru inaintas, promo1orul internationale permanente, rornanul Vespasian V.

ideii de creare a unei instante Pella. Ca tratat multilateral, sa previna ~i sa pedepseasca

Statutu1 va avea nevoie de multa sustinere, daca va dari genocidul, crimele impotriva umanitatii, crimele de Tara

razboi si crimele de agresiune. a sacrifica corectitudinea

Acesta este proiectat sa atraga aceasta sustinere, Curtii, ca institutie.

~i eficacitatea

Statutul de la Roma este un instrument complex, cuprins in 128 de articole, reprezentand


mondiala

atat un Cod penal, cat

~j

un Cod de Procedura Penala, la scara


0

Nici un rezumat nu poate sa of ere intelegerea Curtii, astfel cum

face

stuclierea Statutului.

In

acelasi timp, regimul Curtii Penale Internationale

poate f

prezentat, In linii mari, cu ajutorul principiilor

si scopului care Ii stau la baza.

Capitolul Ill. Structura sifunctionarea

Curtii Penale lnternationale

o exarninare
crearii statutului Curtii

- chiar surnara - a noului document al O.N.U .. pune In lumina In insus: preambulul in raport Statutului,

sene de idei, astfel: fundamentarea, Penale Internationale,

a necesitati i definirea juridica

de principiile
0

O,N.U.; persorialitate

juridic

al Curtii si idcca, ca aceasta dispune de competentei

internationala: ce preocupa categorii

circumstantierea comunitatea

Curtii numai la "cele mai grave crime", in continuare, a unor definitii ~i ratione in

intemationala; stabilirea,

enuntarea, ca principiu.

de infractiuni;

a ideii, ca jurisdictia

temp oris a Curtii se desfasoara vigoare a acestui Statut;

numai pentru

faptele savarsite preliminare

dupa intrarea pentru exercitarea

determinarea

conditiilor

competentei; Procurorului

stabilirea

modalitatilor

prin care Statele Parti transmit anumite complete si minutioase,

cauze

Curtii; stabilirea indiscutabile;

unei proceduri precizarile

care of era definirea cunoscutu I ratione asupra


~l

garantii procesuale principiilor generale

cu privire la legea aplicabila; din urma, se numara

de drept. Printre

acestea

principiu nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, lipsa retroactivitatii personae; persoanelor raspunderea minore, penala individuala, capacitatii excluderea cornpetentei

irelevanta

oficiale,

raspunderea

comandantilor

altor superiori si altele. Este de remarcat vor aplica, capacitatea membru guvernului. Importante administrarea imunitatile cercetare indrumarea prevederi sunt consacrate judecatorilor, $i problemelor independenta ce tin de structura acestora, privilegiile legate
~I

faptul, ca potrivit articolului persoanelor,

27, prevederile

Statutului intemeiata

se pe de al

in mod egal, tuturor oficiala,

tara vreo distinctie

cum ar fi calitatea sau parlament,

de sef al statului sau al guvernului,


de reprezentant ales sau functionar

al unui guvern

Curtii, desemnarea lor. Statutul contine, a faptelor

si de sub

de asemenea, incriminate,

import ante dispozitii activitati,

si urmarire

care se desfasoara

directs si controlul procurorului totodata, privind prevederi arestarea


: "

Curtii Penale Internationale. minutioase in legatura vinovate


ell

Se regasesc, arestare, resulile


L

mandatul

de fapte,

procedurile

persoanelor

de asemenea

ce trebuie urmate in fata Curtii. atat in faza de ancheta cat si in faza de drepturile persoanelor vinovate, protectia vicrimelor
$1

judecata,

a martorilor

$1

Capitolul III. Structure si functionarea

Curtii Penale lntenuuionale

136

participarea nationala. etc.

acestora

la proces,

protectia

informatiilor

ce pnvesc

securitaiea

De rernarcat este ~i faptul, ca pedepsele prevazute in articolul includ pedeapsa cu moartea, tocmai ca documentele internationale.
0

78 nu

consecinta a faptului ca ea a fest abolita de

Pentru a se acorda un maxim de garanti: celor judecati. impotriva unor sentinte eronate sau netemeinice, Statutul instituie drept cai de atae apelul $i

revizuirea, stabilind modalitatile prin care acestea vor putea f exercitate. Importante prevederi asistenta
.s,

se intalnesc juridica, .

in Statut si in legatura cu cooperarea considerate indispensabile bunei

internationals desfasurari

~l 3

elemente

..

jurisdictiei

In sfarsit,

Statutul mai cuprinde

prevederi legate de aplicarea

sentintelor.

acestea fiind executate in inchisori nationale. . ce vor fi stabilite de Curte. . iar nu intr, o inchisoare specials, care ar avea un caracter international. Pentru a asigura buna functionare este instituita, potrivit Statutului, fi reprezentata
0

a lucrarilor Curtii Penale Internationale in care fiecare tara va

Adunare a Statelor-Parti, toate problemele

~i care va examina

curente legate de activitatiie

Curtii, inclusiv probleme legate de plata contributiilor. Pentru a intelege mai profund continutul acestui Statut, nu numai in litera sa, dar si in spirituJ sau, in demersul consideram ca ar putea constitui
0

nostru de a finaliza aceasta

nobila

sarcina,

buna oportunitate prezentarea,

in mod succint. a

aspectelor generale privind organizarea si functionarea acestei institutii. Prin urmare, in continua rea acestui capitol vom incerca sa prezentam pe scurt principiile fundamentale perrnanente, de organizare ~ifunctionare ale unei instante internationale

instants in care triumfuJ legii trebuie sa invinga faradelegea.

"Nimeni nu este mai presus de lege!". Acesta este unul din principiiJe noastre

constitutionalel lata, ca prin acest Statut, el poate deveni universal'

---

-----

--

Capitolul

III. Structure

si funcsionttrea

Curiii Pen ale Lntern ation ale

1""-:-

i ,)

A -lVlodul

de functionare

al Curtii. Aspecte generale

1. Natura juridica a Cunii Penale Intertuuionale


Statutul Curtii Penale Internationale
..

a fest adoptat printr-o conventie


.

intre

state. la data de l7 iulie 1998, in cadrul Conferintei sernnare. pana la data de 31 decembrie de la New York, intrarea sa

de la Roma si a fost deschis spre Natiunilor Unite

2000, la sediul Organizatiei fiind conditionata

in vigoare

de depunerea

instrumentelor

de ratificare

de catre eel putin 60 de state. 25 de doeumente ale secolului, inclusiv a la

Fiind inclus pe lista celor mai importante fost prornovata nivelul Consiliului
0

campanie Europei

de accelerare

a procesului

de ratificare.

si al Uniunii Europene, prornovarea justitiei,

in speranta ca aceasta va fi nu dar ~i un instrument pentru

numa i un instrument incurajarea pacii.

pentru

Parlamentul mernbre si asociate timp posibil

European

a adoptat

rezolutie,

prin care a recomandat

statelor

ale Uniunii

Europene

sa ratifice documentul
invitatia,

in eel mai scurt ratificarea.

~i a adresat

Consiliului

Europei

de a considera

drept una dintre prioritatile

sale de actiune pe anul 2001. Curti: Penale Internationale, a intrat de

Astfel, tratatul, care prevede infiintarea

in vigoare 1a data de 1 iulie 2002, fiind primu1 tribunal permanent a judeca persoanele Umanitar, respectiv, vinovate genocidul,

cu cornpetenta International umanitatii

de cele mai grave violari ale Dreptului crimele de razboi, crime Ie impotriva

si

odata definita, crima de agresiune. Romania a semnat Statutul la data de 7 iulie 1999 si l-a ratificat prin aceasta reprczentand una dintre prioritatile autoritatilor

Legea nr. 111/28.03.2002, competente. Pana existents europene.


111 111

prezent, nurnarul statelor care au ratificat Statutul este de 89 (situatia 21 sunt state Latina

luna martie 2003). Dintre acestea 21 sun! tari africane,


IlU

care

fac parte din Uniunea Europeans.

18 sunt tari din America

Capitotu! III. Structura si funciionarea

Curti! Pen.ale lnternationale

i 38

~iCaraibe, a Pacificului,

15 state sunt membre ale Uniunii Europene,

12 tari din regiunea Asiei $i

un stat din America de Nord si unul din Orientul Mij loc iu.
t

Sediul Curtii se afla la Haza. ' in Olanda. '......."statul- aazda" - in orasul cu cea I-- mai bogata traditie juridica in domeniul international, Internationale de J ustitie a Natiunilor acesta fiind deja sediul Curtii International

Unite, precum si al Tribunalului

Ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie. evident, una previzibila, moment dat lucrarile manifestat eficienta

Prin urmare, alegerea acestei locatii a fost, in mod si rationals. Orasul Rorna, susceptibil si el la un

sa

devina gazda, nu s-a aratat, insa, indeajuns de hotarat sa gazduiasca Cat despre Nurnberg, candidatura, ehiar daca acesta si-a de Germania,

Curtii Penale Internationale. intentia de a-si depune


0

nu a fost sprijinit

neavand astfel, nici

sansa de a ramane in competitie,

Initiativa orasului Lyon, care Frantei.

si-a depus si el candidatura, Prin Statutul fiind competenta


J urisdictia "

a ramas tot tara ecou, lipsita fiind de sustinerea dispune de personalitate juridica

sau, Curtea

international

a,

sa-si exercite

functiile pe teritoriul
"

oricarui Stat-Parte
'

la Statut.
,

Curtii este relativ restransa, se referea numai

constand. de

initial. din numai trei crime. iar , major pentru comunitatea

aceasta

la crimele

interes

internationala.

Curtea membre permanent,

Penala

Internationala care

este expresia actiunii


0

colective

a statelor
CLl

la un tratat,

a infiintat obligatorie

institutie

jurisdictionala

caracter Curtea

cu competenta

pentru

Statele-Parti.

Prin urmare,

Penala Internationala cuvinte,

a fost creata prin acordul de vointa al Statelor Parti, cu alte acestora si nu de catre un organism international, astfel

prin consensul

[neat. existenta ei nu depinde de un asemenea organism. Curtea nationale, Penala Internationals este, deci,
0

anexa

a jurisdictiei

penale de catre

ca p311e integranta a legii nationale, in urma ratificarii Statutului statelor respective. competenta Ea nu incalca suveranitatea judiciare nationale, nationala, care sunt

parIamentele trece peste

asa cum nu capabile sa

sistemelor

investigheze are prioritate

si sa judece crimele intemationale. asupra jurisdictiei

Deci, jurisdictia

penala national:'!

Curtii Penale Internationale. Statutul de la Roms tine Acesta este

Astfel cum s-a prefigurat in literatura de specialitate,


III

balanta

rolurile

institutiilor

nationale

~l

a celor internationale.

Capitolul Lll. Structure si function area Curiii Penale Lnternationale

139

constituit pe baza principiului, caruia. functia primordiala jurisdictiile nationale,

propus de Comisia de Drept International,

conform pentru

a Curtii este aeeea de stimulent si complement

dreptului penal intern al State lor revenindu-i,

in mod prioritar

- asa cum am spus deja - misiunea si rolul de sanctionare a crimelor internationale. cornise de un cetatean al sau sau comise pe teritoriul sau Institutiile fundamenrale ce Prin penala

ale dreptului penal intern al Statelor se regasesc in nuanta si forma sa specifics. apartine dreptului international, mai exact dreptului penal international.

urmare, Curtea Penala Internationala internationala


completeaza.

nu este un inlocuitor pentru jurisdictia

si niei nu inlocuieste sistemele de justitie penala nationale.

ci dear 1e

Alte prevederi juridice nationale.

ale Statutului exprima,

de asemenea,

suprematia

sistemelor inc1usiv

Ca atare, toate cererile Curtii eu privire la cooperate, arestarii, predarii unui acuzat, precum $i aducerii

cele In vederea solutionate

de probe, sunt

de catre sisternele judiciare nationale. detaliate privind cooperarea contribuie la eficacitatea Curtii. Curtea este, in acest fel, diferita de Tribunalele care au jurisdictie concornitenta ad-hoc

Prevederile

Pe cale de consecinta, pentru Fosta Yugos1avie Curtilor nationale,

si Rwanda,

cu eea a ad-hoc

dar, in plus, au suprernatie

asupra acestora. Tribunalele

pot solicita Curtilor nationale sa le eedeze orice eaz, conform prineipiului


idem. Dar, infiintarea

non bis in

acestor tribunale, nu afecteaza dreptul sau obligatia statelor,

de a-i actions in justitie pe aceia, care se fac vinovati de cele mai grave violari ale Dreptului International Am subliniat, multe altele, la
0

Umanitar. aici, numai aceasta idee, dar pot fi accentuate sau nuantate atent a1 unui

simpla

lectura sau mai ales, odata eu studiul

asemenea Statut. Ne limitam, insa, numai la cateva aspecte ce tin, indeosebi, justitiei si mai putin de exercitiul ei jurisdictional, sa le detaliem si pe acestea, asa cum ne-am propus. - Astfel. pentru function area efectiva a acestei Curti, un Comitet Pregatitor va intocmi un Proiect de Reguli de Procedura ~i Probariune
111

de adrninistrarea

urrnand. ca apoi, in acest capitol

concordanta

ell

Capitolul III. Structura si functionarea

Curiii Pen ale Interntuionule

l:.l-O

prevederile

Statutului,

deosebit de important,

pentru fixarea in concret a cadrului


111

procesual, In care are loc instrumentarea - De asernenea,

unei cauze aflate

competenta

Curtii.

acelasi Comitet Pregatitor, avand in vedere nu numai cadrul de

procesual, dar ~i crima ce face obiectul dedus judecatii, va elabora un ansamblu norme destinate definirii .Elementelor crimelor
0

crimelor",

care vor sprij inii C urtea in sa, pentru ca in textul

interpretarea

si definirea

atlate in competenta

Statutului se opereaza rnai mult cu - Organismul amendamentelor prevederilor Stat Parte. - Asa cum spuneam, abilitat

simpla enuntare a acestora. asupra modificarilor acestui Statut, a

sa dispuna

ce pot fi prop use si in alte chestiuni,

ce tin de aplicarea fiecarui

lui, este Adunarea

Statelor Parti, constituita din reprezentantii

intrarea in vigoare a Statutului va avea loc in prima zi de

din luna, dupa eea de a 60-a zi de la data depunerii celui de al 60-Jea instrument ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la Secretarul General aJ O.N. U. - La 7 ani de la intrarea in vigoare a aeestui Statut, Secretarul O.N.U. va organiza
0

General

al

Conferinta

de Revizuire, pentru a examina orice amendarnent

adus acestui Statut, revizuire ce se va putea face de catre Adunarea Statelor Parti De asemenea, este interesant de subliniat prevederea, conform careia, chiar

daca un Stat devine parte la Statut si accepts competenta Curtii, de a judeea crimele de genocid, crimele impotriva umanitatii, totusi, poate declara ca, pentru acestui Statut pentru
0

crimele de razboi $i crimele de agresiune,

perioada de 7 ani de Ia data intrarii in vigoare a nu accepts jurisdictia ca


0

StatuI respectiv,

Curtii cu privire

la de

crimele de razboi, atunci cand se presupune cetatenii sai sau pe teritoriul sau. - Desi erima de agresiune Statut, enumerata unnatoarele
111

anumita crima a fost savarsita

este

crima de cornpetenta

Curtii, prevazuta

in
jn

articolul

5 litera d, totusi, ea nu mai este concretizata

articole ale Statutului,

asa cum sunt detaliate, in diversele lor aspecte,

celelalte crime: genociduJ (art."), crime irnpotriva umanitatii (art.S), crime de razboi
(311.9).

Data fiind cornplexitatea

si dimensiunile

unei asemenea

abordari in text a

elementelor

ce compun $1 definesc crima de agresiune, crima ce coniine, de altfel, cnme, acelasi Comitet Pregatitor este indriruit si la redactarea

toate celelalte

Capitolul Ill, Structure si funciionarea

Curiii Penale lnterntuionule

i~ I

propunerii crima.

pentru definirea

si eonfigurarea

elementelor

de fapt cuprinse in aceasta

- Un alt aspect pe care 11 sernnalam acceptabila terorismul


,

este faptul, ca nu s-a gasit

definitie

pentru

includerea
!

in Statut

a unor crime atat de grave, cum ar fi


'-'

si traficul international

dicit de drosuri.

- 0 alta remarca

ar fi aceea, ea nu a fost inclusa in Statut. obligativitatea

neutilizarii,

de catre Statele Parti, a tuturor categoriilor de anne .interzise de dreptul .arme criminale", bomba atomica fiind cel mai sugestiv

international"; considerate si cutremurator

exemplu in acest sens. procesului ce trebuie urmat, procedurile de apel ~i suponul

Garantiile international

pentru independents

~i impartialitate,

asigura Statele Parti si acuzatii

de obiectivitatea Prezentul principiul


exonerarii

ceruta de regulile internationale. Statut coniine


0

parte

generals,

care trateaza,

printre

altele, institutia

legalitatii

si pe eel al raspunderii
penala si
0

penale, de aiei, rcglementand

de raspundere Curtii.

parte speciala, care defineste crimele ce intra multe dornenii de drept umanitar, penal
~1

sub jurisdictia international,

Include,

totodata,

eum ar fi, de exemplu,

dreptul international

drepturile

~I

Iibertatile fundamentale

ale omului, drept procesual penal si institutia extradarii. ca Statutul Curtii Penale Internationale incununare a gandirii juridice ell

Putem afirma cu toata convingerea,


. i.:-:'

constituie

- pe un plan mai larg -

adevarata

privire la respectul

dreptului international

~isanctionarea

celor ce se fac vinovati de

crime impotriva intregii umanitati.

2. Relatia dintre Curtea Penalii Intenuuionalii

si Organizatia

Natiunilor Unite ,
Statutul Curtii Penale Internationale
~ !

a fost elaborat initial de catre Comisia


~

de Drept International, Adunarii Generale

dupa care a

fOS1

completat

de

Comisie

Pregatitoare

a Natiunilor

Unite

~i finalizat.

ulterior,

de catre Conferinta

Diplornatica

de la Rorna, convocata

de Adunarea Generala.

Capitolul

Ll I, Structure

sifunctionarea Curiii Penale Lnterntuion ale

142

Curtea Penala Intemationala . nefiind, deci, un organism de Justine. intern Asrfel,

este

institutie creata prin vointa Statelor Parti. .


. .

al Natiunilor Curtea va fi
0

Unite,

asa cum

este

Curtea

Intemationala celorlalte Generals Tribunale

institutie,

care se va alatura

institutii

internationale

autonorne,

care nu au fest create de Adunarea

a Natiunilor Unite sau de Consiliul de Securitate - ca in cazu: celor doua ad-hoc. Cu toate acestea, Curtea va pastra intregul personal care va functiona
0

legatura organics eu O.N.C., de

iar, implicit. aceleasi existentei


!

in cadrul acesteia va beneficia

privilegii
~.

si imunitati

ca si functionarii
,

Natiunilor
."

Unite.

Afirmarea

unui ..cordon ombilical" cu Natiunile relatiilor specifice,

Unite conduce. in cadrul Statutului $i de substanta, intre Curte si

si la stabilirea Consiliul

mult mai importante

de Seeuritate. Curtea Penala Internationala este


0

Asadar, independenta, ale Organizatiei


jurisdictiilor
.
"

institurie

jurisdictionala eu cele

dar scopurile, pentru care a fost creata, sunt strans relationate Natiunilor Unite. Prin definitie, Curtea va contribui

la pregatirea

nationale,

pentru a investiga
~-

si a pedepsi savarsirea
,

celor mai grave

crime. care aduc atinzere cornunitatii ~ deja,


0

internationale ~ pacii.

in ansamblu. ceea ce constituie . ~

contributie Potrivit

semnificativa

la mentinerea

dispozitiilor

alt. 2 din Statut,

relatia dintre Curte ~i Organizatia Statelor Parti

Natiunilor

Unite va fi stabilita printr-un

Acord, aprobat de Adunarea

si incheiat, apoi, de catre Presedintele

Curtii, in numele acesteia.

Consiliul de Securitate,
mentine

ca organ principal al ONU, are responsabilitatea


internationala

de a

pacea $i securitatea prevenirii

si de a adopta, 111acest se11S, rnasuri in

vederea reprimarii

si inlaturarii

amenintarilor

impotriva

pacii

si in vederea

oricaror acte de agresiune pasnice aplanarea

sau a altar incalcari ale pacii si sa infaptuiasca, cu principiile diferendelor incalcare justitiei ~i ale dreptului eu caracter ca de aici

prin mijloace international, international


.y'.h

si in conformitate ori rezolvarea


0

sau situatiilor

care ar putea duce la substantiala,

a pacii. Putem afirma, dintre Curte

rezulta. Securitate.

relatia

prevazuta

de Statut,

si Consil iul de

Astfel, potrivit

prevederilor

art. 13 litera b, Consiliul

de Securitate,
0

care cauza

actioneaza

conform Capitolului

VII din Carta ONU, poate sesiza Curtea cu

Capitolul III. Structura sifunctionarea

Curtii Penale Intenuuionale

III

care una sau mai multe cnme,

aflate sub jurisdictia

acesteia,

par a fi fost

savarsite

Consiliul poate face acest lucru, chiar daca Stand in cauza nu este Parte la

Statutul Curtii. In acelasi timp, Consiliul activitatii sale, pe Astfel, nici executare, Consiliul
0 0

de Securitate

poate solicita Curtii suspendarea


0

perioada de 12 luni, daca acesta adopta sau condamnare in timpul


0

rezolutie In acest sens.

ancheta, judecata Statutului,

nu poate fi initiata sau pUS3 in datei la care rezolutie Consiliul

conform

celor 12 luni ulterioare cerere Curtii,

de Securitate

a adresat

asemenea

printr-o

adoptata in baza capitolului

VII a Cartei Natiunilor Unite. De asernenea,

poate reinnoi cererea in aceleasi conditii. Aceasta este


0

consecinta

a prerogativelor

Consiliului

de Securitate.

care,

conform dispozitiilor

Cartei, poate adopta masuri, care sunt obligatorii,

pentru toate

Statele membre ale Natiunilor Unite. Totodata, Consiliul de Seeuritate poate obJiga un Stat, care nu este Parte la Curtii. De asernenea, el poate determina nationals eu privire la un anumit un Stat Parte

Statut, sa accepte jurisdictia

sa

renunte

la jurisdictia
Curtii.

caz, in beneficiul

jurisdictiei

Consiliul sustinerea
,

de Securitate
~ J

poate avea, deci. un rol extrem


e

de important

111

activitatii si eficacitatii Curtii. si eficacitatea Curtii vor depinde de dorinta statelor de a coopera
",

Rezultatele cu aceasta, Cooperarea


.

atat individual.

cat si ca rnembre ale Orzanizatiei ~


(,....-

Natiunilor ~

Unite.

Curtii Penale Internationale

eu organele Natiunilor Unite ramane vitala.

3. Cooperarea intertuuionala. Cooperarea Curtii

ell

Statele Parii

Organizarea necesitate,

unui sistern jurisdictional

penal international

a aparut

ca

inca de la sfarsitul primului razboi mondial, cand amploarea dezas trului au ridicat, in constiinta cornunitatii internationale. problema

si numarul victimelor gasirii unor instrumente

de control, prevenire si pedepsire a unor astfc] de atrocitati.

Capitolul III. Structura si functionarea

Curtii Pen ale Internaiionule

14.:1

lncepand

cu eel de-al Doilea Razboi Mondial, multilaterale, de interes

Statele au adoptat un numar ~i reprirna cel putin acele crime partial, pe

mare de conventii deosebit de grave

eu scopul de a preveni international,

care se bazau,

j unsdictiil e national e, in vederea judecarii si pedepsirii criminalilor. Din pacate, progresele notabile pe care dreptul incriminarii international penal le-a

realizat, in ultimul secol. in domeniul caracter international,

celor mai grave fapte penale eu pe planul de

nu au fost insotite si de realizari corespunzatoare internationale,

crearii unor institutii judiciare drept material In consacrate. unei

care sa puna in aplicare normele

lipsa

asemenea

jurisdictii

penale,

sanctionarea

infractiunilor

internationale in cadrul internationale,

continua national,

sa fie realizabila, de catre instantele

cu unele exceptii limitate ~i conjuncturale, penale ale fiecarui stat. Conventiile

prin care se incriminau anumite fapte penale, cuprindeau

prevederi,

potrivit carora, Statele Parti se angajau, in conformitate


judicare,

cu principiul out dedere aut ~i sa-i pedepseasca penal,

sa-i caute pe autorii respectivelor

infractiuni

indiferent faptele
extradeze

de cetatenia acestora sau a victimelor lor; ori de locul un de au fost comise sau In cazul in care nu considerau necesar sau posibil sa
0

faca, sa-i

unui alt stat interesat, precum ~i sa coopereze intre ele, astfel ca acestia ele exercitand, in acest mod,
0

sa
cu

nu ramana nepedepsiti, caracter alternativ.


Conventiile

competenta

universala

internationale

respective

nu stabileau,

1nS3 si reguli de drept la

judicial'
obligatia

sau procedural, respectarii

in afara unor dispozitii, destuJ de sumare, referitoare de catre instantele judecatoresti nationale a garantiilor

procesuale

general recunoscute

si comune legislatiei penale a stateJor civilizate. care asigurau protectia urnanitara masurile grave.
ell

In baza victimelor legislative


-.~

conventi ilor internationale, armate, Statele necesare

conflictelor

Parti s-au angajat pentru reprimarea


ill

sa ia toate infractiunilor

sau de alta natura, de crime

caracter impuneau

internationale,

definite

cadrul

acestora.

Astfe l, acestea

state lor sernnatare, printre altele, trei categorii de obligatii: de a incrimina lor nationala persoanele faptele grave de incalcare infractiuni a regulilor umanitare.
~I

in legislatia sanctiona

de a

care comiteau

de aceasta natura

de a asigura

Capitolul III. Structure si functionarea

Curti! Penale lntern ationale

145

anumite

garantii,

de ordin procedural,

pentru

inculpati.

referitoare

la judecata,

dreptul de aparare, caile de recurs sau modul de executare a pedepselor. Potrivit international legislatiei penal interne a statelor, judecarea instantelor infractiunilor militare, de drept acolo unde

era incredintata,

in general,

acestea existau, cand era vorba de crimele contra pacii ~i securitatii crimele de razboi si instantele civile. in cazul celorlalte infraetiuni. , ~
~"

omenirii sau de acestea din urma sau pentru

fiind

instante

ordinare,

fie tribunale

specializate

(pentru

genocid

terorism, de exemplu).

Sanctionarea, conventii dezvoltare

potrivit jurisdictiei constituia


0

nationale, modalitate

a infractiunilor juridica nccesara

incriminate in stadiul

prin de

internationale,

al relatiilor internationale " j udiciara

- existent la acelmoment

- dar nu si suficienta. , internationale eu caracter

Practica permanente international, respective, extrem organizat,

a dovedit, competenta

ca lipsa
sa judece

unei jurisdictii
toate infractiunile ~i caracterizate

si irnpartiale, astfel
constituie

cum acestea
0

sunt definite

prin conventiile

lacuna majora a dreptului international pentru comunitatea fenomenul intemationala, infractional

actual, eu consecinte in efortul, tot mai pe

de defavorabile al acesteia,

de a controla

si de a-i sanctiona

aceia care incalca normele internationale.


Daca, in cazul infractiunilor, savarsite

de catre persoane

particulate,

acest

inconvenient
institutionalizate

era,

in parte,

limitat,

prin

formele

de colaborare

internationala comisiile

in cadrul conventiilor

- asistenta judiciara,

extradarea,

rogatorii etc. - in cazul celorlalte crime, care constituiau cele mai grave incalcari ale dreptului nationale international, posibilitatea ca faptele sa fie pedepsite de catre tribunalele erau, eel mai

era redusa, daca nu iluzorie, deoarece asemenea de catre guvemele


particulare.

infractiuni

adesea, inspirate sau ordonate

statelor (autorii morali), adevaratii

lor autori nefiind persoanele Este aproape conventiilor


genocidul,

de neconceput, sau

ca pentru crime Ie contra pacii, violarile pentru crimele impotriva umanitatii,

aduse inclusiv

internationale

statele care patroneaza ca executantii propriilor

asemenea

fapte, chiar daca, din umbra, sa-si dea

acordul,

ordine sa fie adusi in fate tribuna!elor

nationale,

pentru a f condarnnati.

Capitolul III. Structura si functionarea

Curiii Penale Interntuionule

1.:t6

Crearea unei jurisdictii pentru ca incriminarea

penale internationale internationale

apare. astfel, ca indispensabila, sa nu rarnana un simplu deniers internationale sau

infractiunilor

teoretic ~ipentru a se evita, ca sanctiouarea

celor ce incalca nonnele

sa

depinda

in cea mai mare parte asemenea incalcari


OIi

de guvernele

unor state care inspira conjuncturale, masura, existenta

patroneaza actului

de interese intr-o

politice anumita

exterioare insasi a

de justitie.

Ea conditioneaza,

dreptului international In Proiectul International concomitenta, S-a recunoscut


pedepseasca

penal si realizarea justitiei privind in anul completeze Curtea Penala

penale internationale. Internationala, Comisia de Drept

a optat, care

1994, pentru

curte mternationala

cu jurisdictie

sa

si nu sa inlocuiasca jurisdictia
0

curtilor nationale.

faptul, ca ar f imposibil pentru


toti indivizii

curte internationala dreptului

sa judece si sa
international,

responsabili

de crime conform

datorita politica

frecventei generals

acestor crime si pentru ca, de obicei, acestea fac parte dintr-o


si implica participarea

unui numar substantial

de indivizi.

Din

acest motiv, s-a considerat, a jurisdictiei internationale. curtilor

ca

solurie efectiva era aceea a unei abordari combinate cu jurisdictia cornplementara a unei curti penale

nationale

Asadar, Curtea Penala Internationala aceasta este complernentara Principiul jurisdictiilor

nu este

jurisdictie

supranationala,

C1

nationale, responsabilitatea State lor Par]i de a crime de

complementaritatii

implies

deferi justitiei persoanele

vinovate de genocid, crime impotriva umanitatii,

razboi si crime de agresiune. Curtea admisibilitatea competenta are


0

jurisdictie

complernentara

nu numai sau judecat

III

ceea ce priveste

unui caz, care este investigat

de un stat care are

asupra acestuia, dar, de asemenea si din alte puncte de vedere.


31i.

Dispozitiile

86 ale Statutului

prevad

obligatie generals

de a coopera

pentru toate Statele Parti. Astfel, statele vor coopera In totalitate cu aceasta Curte, in cadrul anchetelor
j udecator

si urrnaririlor

privind

crimele ce se afla in competenta este un om dezarrnat. ca StatuI

sa. Un de

fara sprij inul unei forte politienesti implica, pentru a putea


f

F unctia

judecata

eficace,

sa

delege

monopolul

constrangerii

~i ca anumiti

agenti ai sa: sa aiba posibilitatea

de a aresta ~i de a

Capitolul III. Structure si functionarea CUJ'!ii Penale Interntuionale


'

.r, -v

perchezitiona. efectivitatea

Astazi, nu exista nici

forta de politic internationals. se sprijina

In consecinta.
vointa si

unei jurisdictii

internationale

pe capacitatea,

obligatio Statelor de a coopera cu aceasta. Cu privire la cele doua Tribunale Statele au fost, la inceput, destuJ de reticente, de Securitate, pentru a respecta

ad-hoc. care 28 ale

obligatiile

rezultau din rezolutiile Statutelor

Consiliului

din articolul 29 si respectiv,

TPIY si TPIR si din articolul ca "mern brii Organizatiei de Securitate, Consiliului

25 al Cartei Natiunilor

Unite, Acest ultim

articol dispune, deciziile angajeaza, mentinerii


actioneaza

sa fie de acord sa accepte si sa apl ice prezentei Carte". Statele membre principala se a

Consiliului

conform

sa "confere

de Securitate

responsabilitatea

pacii si a securitatii in numele Consiliului

internationale",

fiind amintit faptul ca. "Consiliul Statele membre trebuie sa respecte cat des pre care all pe baza Statelor

lor" (art 24), Toate de Securitate. Daca

deeiziile influenta instituit

exists

anum ita indoiala

aeestui articol,

cele doua rezolutii

ale Consiliului

de Securitate, adoptate

cele doua Tribunale VII din Carta,

ad-hoc, ca si rezolutiile

ulterioare,

eapitolului mernbre. refractara,

au forta obligatorie
Federala

vis-a-vis

de ansamblul

Se stie, ea Republica
in mod evident

Yugoslavia

(RFI)

a fost intotdeauna nu extrada

si pana la pleearea

lui Slobodan

Milosevic,

niciodata persoanele

acuzate, care se gaseau pe teritoriul ei.

Cat despre Croatia, aeeasta a acceptat, in mod progresiv,

sa extradeze

pe unii
in mod

dintre cetatenii

sai. Astfel,

aproximativ

zece dintre acestia s-au predat, de la Haga.

voluntar si sunt. as azi, detinuti in inchisoarea

La data de 3 aprilie 2000, pentru TPIY, 40 de persoane dintre care 3 au constituit


0

au fost arestate, 75 de persoane au

s itui obiectul unei condamnari publice.

definitive,

obie tul unei puneri sub acuzare

Se retine faptul,

ca
0

doamna

Louise Arbour.

areia i-a suceedat de curand, in functia de procurer,


p nerile sub acuzare

doamna Carla

Del Ponte, privilegiase

secrete, pentru a asigura

mai buna ~i ell

eficacitate __A r.i: ite S ate africane dificultate internatio

nu au acceptat

decat In mod progresiv

sa
a.e

aresreze

~i apoi,

sa extradeze

persoanele

vizate

de

mandate lor. Astfel

'" ares are. eliberate de TPIR, care se gaseau pe teritoriu .;i lam ia au sta

Carner

=. "=: 2

la originea arestarii si extradarii

unor suspecti

Capitolul JIl. Structuru sifunctionarea

Curtii Penale lntern ationale

i48

, importanti, cum ar fi Nahimana, Bagosora', etc. La ordinul TPIR, la data de I definitiv, dintre aprilie 2000. 51 de suspecti au fost arestati; 5 au fost condamnati care 3 la pedeapsa Pentru eu inchisoarea

pe viata; 54 de persoane au fest puse sub acuzatie. incepand cu data de 12 decembrie 1996, cand

Fosta Yugoslavie,

SFOR, care nu putea sa execute inainte mandate de arestare decat, in mod fortuit. a prim it un mandat persoanele expres de la Consiliul de Securitate, de arestare, pentru a cauta si a aresta au avut loc vreo douazeci
111

vizate de mandatele

internationale faptul,

de astfel de arestari, stiindu-se randuri, a stigmatizat, Legitimitatea Karadzic fost


TPIY

ca doamna Louise Arbour,


atunci Rezistenta

mai multe

daca

l1U

chiar a denuntat inactiunea unora dintre contingenti.


dobandita, decat cand

nu va fi definitiv

Radovan

si Ratko Mladic se vor gas: pe banca acuzatilor. tara rezerve politice. Totusi, aceasta

Statelor nu a recent. procesul

facuta

legitimitate la Haga,

a fost,

accentuata. generalului
vreodata

De fapt, la data de 15 martie 2000, sarb Krstic, considerat sa fie judecat

a inceput

drept eel mai mare criminal de razboi, presupus

de TPIY, in calitatea lui de "maria dreapta" a generalului ca a contribuit la conceperea si la aplicarea

Ratko

Mladic.

El este acuzat de purificare

operatiunilor

etnica in enclava

Srebrenica,

care i-a costat viata pe

8.000 de musulmani a carer timiditate arestat pe Morncilo Bosnia, Radovan proees al "mainii

din Bosnia. In final, la data de 3 aprilie 2000, soldatii francezi, de doamna Louise Arbour, in anul 1998, l-au a sefului politic al sarbilor din Krstic ~i al viitorului se va contura rU~1I1ea

fusese stigmatizata
Krajisnik,

"fosta manadreapta"

Karadzik. Pe fundalul procesului generalului drepte" a lui Karadzik se contureaza


~1

comunitatii

internationale. articolului 86 nu a fost realizata eu usurinta, decarece, daca care au

Redactarea

Statele Parti sunt obligate sa eoopereze fost ratificate

in totalitate cu Curtea, dispozitiile

nu Ie constrang pe Statele care nu sunt Parti. Obligatia de a coopera cu

-j

Dornnul Nahimana, directorul radio-televiziunii Milles Collines, iar Ministerului Apararii si unul ~i celalalt acuzati de genocid si de crime , SFOR (Farra multinationala de stabilizare, autorizata prin rezoluitie IFOR (Folta multinationala de punere in aplicare a acordului de pace) (Ferra de prorejare a Natiunilor Unite-rnartie 1992/ decernbrie 1995) persoanele care erau puse sub acuzatie , dar putea sa solicite arestarea intamplator.
2

domnul Bazosora directorul cabinetului impotriva urnanitatii. SiRES!1 088-1996), care i-a succedat care a succedat ea-insasi FORPRONU FORPRONU IlU putea sa caute lor, in cazul in care Ie intalnea

Capitolul Ill. Structura si function.area

Curtii Penale lntenuuionale

149

Curtea sugerat,

t1U

rezulta pur si simplu din articolul 86 ~i din articolele urmatoare, anumite delegatii, ci din ansamblul celorlalte

cum au ale

degeaba,

dispoziti:

Statutului. Primul cooperare, in momentul transmisa (Interpol) altele, demers al Curtii, in acest sens, va rezulta dintr-o cerere de

adresata pe cale diplornatica ratificarii, acceptarii

sau pe cale apropriata,

aleasa de catre State

sau al aprobarii Statutului. Aceasta cerere poate f Intemationala de Politic Criminala

Statelor. in mod egal, prin Organizatia sau prin orice organizatie paragrafului sa
0

regionala competenta.

CU11ea va putea, printre oricarei Anumite organizatii State au

in virtutea

6 al art. 87, sa solicite

interguvernamentale descoperit,

sprijine in cererile sale de cooperare.

la timp, ca acea calea diplornatica aceasta rezultand

era mai politica si deci, mai nesigura, Justitiei Ei nu prea

decat calea judiciara,

din sesizarea ministrilor

au fast ascultati, caci, in aceasta privinta, politicul are, de cele mai multe ori, ultimul cuvant. Dezbaterea pe aceasta terna ar fi meritat sa fie deschisa in Franta. State le Statutului - propuneau ca, aceasta 28

pilot - ~i acest lucru a fost reluat in proiectul cooperare

sa

inceapa

fara intarziere

nejustificata,

amintind art. 29 si respectiv, tara intarziere,

din Statutele
asistenta" .

TPIY si TPIR: "(statele) raspund,

la orice cerere de

Interpolul imprcuna

sau

organizatie

regional a, in mod egal, vor putea fi sesizate reuniuni anuale

sau separat. Ar fi, de altfel, de dorit, cu ocazia urmatoarei sa fie hotarata

a Interpolului, asizurarea
u

crearea unei unitati speciale, executarii mandatelor

a carei misiune de arestare.

sa

fie

difuzarii presupusilor

si continuarea

eliberate 5 din 3 din de

impotriva

autori ai unor crime, care sunt vizate de articolul dispozitii la articolul

Statut. Ar trebui poate, In timp, sa fie sistematizate Regulamentul Interpolului,

care, a priori, interzic orice raspandire

a mandatelor

arestare referitoare Paragraful

la infractiuni politice sau inspirate de rnotivatii politice. 2 al art. 87 se supune unor consideratii practice ~i prevede, ca

cererea de cooperare sa fie transmisa insotita de ,


0

Statului respectiv intr-una din lirnbile oficiale.

traducere

realizata

intr-una din limbile de lucru ale Curtii sau invers. ,

Alegerea limbii se va efectua de StatuI Parte in momentul ratificarii Statutului.

Capitolul

III. Structura sifun ctionarea Curtii Penale In tern ation ale

150

La randu: sau, Statui solicitat va respecta caracterul confidential de cooperare divulgarea si al documentelor justificative

al cererilor

aferente, cu exceptia cazului in care

acestora este necesara pentru executarea cererii. a cererilor de ccoperare va putea fi

Prin ur 111 are , lipsa de confidentialitate decisa de Statui respectiv (paragraful functie de "interesele"

3), daca acesta din urma considers necesar (in Se stie, de rar

sale), contrar dorintei Curtii Penale Internationale.


0

fapt, ca dand publicitatii

asemenea

cerere, se anunta, astfel, aceasta situatie,

persoana cantata, afland, putea fugi. Preocuparea exprimata, Statelor de a asigura protectia victimelor si a martorilor este

din nou, la paragraful

4 al art. 87, chiar daca redactarea sa este ambigua.

Sa speram, ca, totusi, Curtea, prin aceasta dispozitie, va putea, in special, sa asigure anonimatul persoanelor, a carol' descoperire a identitatii le-ar expune un or represalii

(aceasta posibilitate

nu rezulta, in mod univoc, din aceasta dispozitie).

in

fine, a

contrario, daca este vorba doar de Stat care ia dispozitii in acest scop, dupa ce a fost invitat de Curte, protectia sistematico asiaurata. '--'
"

persoanelor

amenintate

nu poate fi considerata,

in mod

De asemenea, Curtea poate invita orice Stat, care nu este Parte la Statut, acorde asistenta, conform Partii a-Ix-a, pe baza unui angajament acord incheiat cu acest stat

sa

ad-hoc sau a unui

Una dintre cele mai importante preocupari ale ONG-urilor - dar care a ramas neinterneiata susceptibile - a fost includerea prevederii in Statut a mecanismelor de sanctiune,

de a schimba hotararea

Statelor recalcitrante.

Daca este vorba de un

Stat care nu este Parte, obligatia de a coopera nu poate sa decurga decat dintr-un acord sau dintr-un aranjament ad-hoc, incheiat eu Curtea.

In

ipoteza sincopei

11l111i
0

Stat, fie ca este Parte, fie ca a incheiat un asemenea acord, Curtea va putea sa faca
: .'

constatare in fata Adunarii Statelor Parti sau a Consiliului de Securitate. atunci cand , acesta
..

va sesiza Din contra. .' daca este vorba de

UI1

Stat care nu este Parte si daca , In practica, un de a

acesta nu a incheiat nici un acord, Curtea este total neputincioasa.

Stat refractar nu pre a va avea ce griji sa l$i faca, daca nu se supune obligatiei coopera, coercitiv. in masura In care Adunarea Astfel, in ipoteza
111

Statelor Parti nu dispune de niei un mijloc


IlU

care Curtea

va fi sesizata

de Consiliul

de

Capitolul III. Structura si functionarea

Curtii Pen ale lnternationule

151

Securitate, intrebare General rczistcnta

StatuI recalcitrant ramane, vor putea totusi

nu va constitui

obiect decat pentru recomandari

: Adunarea

State lor Parti si/sau un Stat sau Secretarul de Securitate,


0

sa sesizeze

Consiliul

daca sun! de parcre pentru pace?

ca

unui Stat de a coopera constituie instaurate clasice de Statutul Curtii

amenintare

De rapt

mecanismele procedurile impotriva Securitate

Penale

Internationale

nu au abolit

de sesizare a Consiliului internationale.

de Securitate,

in caz de amenintare doar Consiliul de

pacii $i securitatii dispune de mijloace

In

ultima instants,

de actiune coercitive,

stabilite in capitolul

Vll al pe

Cartei Natiunilor teritoriul

Unite. Fie operatiunile

de mentinere

a pacii se deruleaza

Statului refractar

si/sau Comunitatea

internationals

este angajata militar -

in aceasta ipoteza, stadiul sanctiunii va fi depasit, din moment ce, de cele mai multe or i, fortele militare vor primi mandat de executare a ordinelor de arestare Comunitatea $i politica,

(este ceea ce s-a intamplat

la Kosovo).

Fie, din motive politice,


0

international a decide sa nu mearga dincolo de printr-o


sirnpla rezolutie,

presiune diplornatica

amintind

acestuia

ordinul Consiliului
VOl'

de Securitate.

In
fie

consecinta,
depasite.

sanctiunile,

atat In drept, cat si In practica,

fi, fie inexistente,

In conformitate

cu dispozitiile

art. 88, Statele Parti trebuie

sa vegheaze oricarei

pentru a stipula in legislatia nationala, procedurile forme de cooperare si revizuiasca legislatiile de asemenea

care sa permita realizarea

prevazute in Partea a-lX-a. Aceasta inseamna ca ele trebuie sai11

normele interne, uneori, chiar

mod substantial,

adica sa-si adapteze vinovate

penale nationale crime.

pentru a putea investiga ~i judeca persoanele

Dupa cum se poate observa, Statele Calitatea aplicarea,


.

Statutul nu exprima

decat

dorinta.

Doar

sunt acelea cooperarii in cadrul dispozitie

care vor putea sa decida sa-si modifice Statelor dreptului subliniaza va depinde,

legislatia

nationala, ~i de

in mod egal, de incorporarea de competcnta


111

intern, a mecanismelor diferenta intre intrarea

universals."
~1

.-;

Aceasta

vigoare

a Statutului

e e ivitatea Curtii. De fapt. dupa intrarea In vigoare a Statutului

- [apt realizat la

Capitolul lIl. Structura si functionarea

Curtii Pen ale Interniuiona!e

aeest moment - Statele Parti trebuie sa-s: armonizeze


, ,

leaislatia nationala.
---" ~ !

'

aceasta

fiind

conditie esentiala a unei veritabile efectiv.tati a Curtii.


, -. !

Asadar, Statutului

cooperarea

Statelor Parti referitoare

la implementarea

prevederilor

la nivel national,

este extrern de importanta.

Nu trebuie sa ornitern aici invoca, deficientele

faptul, ca, uneori, statele, pentru a motiva lipsa acestui proces, sistemului

de drept national Insa, Statutul de la Roma este un tratat international. aeestuia depinde de intentiile politiee ale Statelor Parti. in acest sens. sunt mai degraba

Prin urmare, implementarea Deci, problemele

pe care CPI Ie va intampina,

politice deca: legislative. Este clar faptul, ca aceasta Curte nu va putea sa functioneze in mod eficace, daca Statele Parti nu ordona. Era dificil cooperate prevazute exhaustiva, sa se ajunga la paragraful la un consens asupra listei privind formele de
0

ajuta in cadrul anchetelor

si urmaririlor,

pe care ea le va

1 al art. 93, fiind precizat faptul, ca ea nu este ansamblul

tinand cont de alineatul I. A priori, aceasta lista presupune

actelor necesare,

daca ele sunt executate, pentru a evita ca aceasta CUl1e sa nu se ONG-milor


0

invarta in gol. Preocuparea Statelor sa nu le fie acordata indoiala, dispozitia, organizatiile pilot sa aiba ambitiilor competentei

a constat intotdeauna in evitarea faptului, ca

prea mare libertate in refuzul de a coopera. Este, Tara De fapt,

asupra careia atitudinea Statelor pilot a fost paradoxala, ale drepturilor

internationale
0

omului se asteptau ca, mal ales, Statele

pozitie de varf Ins a, acestea se afla departe de a fi la inaltirnea De fapt, s-au mobilizat, in mod esential, asupra chestiunii

lor.

Curtii si au neglijat conditiile, In care Statutul ar organiza cooperarea

intre State ~i Curte. Este greu de recunoscut, ca aceasta dispozitie este favorabila intereselor

Statelor. De fapt, StatuI solicitat va putea sa se bazeze fie pe un principiu juridic fundamental' (paragraful ( art. 93 paragraful 4 ), pentru 3), fie pe un rise privind seeuritatea sa nationala

a intarzia, in primul caz sau a respinge, in al doilea, eererea

de asistenta a Curtii.

In

cele doua cazuri,

procedura de consultare va prevala din

, Ac easta notiune

eSle

mult mai larga decat singura referire la legea nationala

Capitolul l Il. Structura si funciionarea Curtii Pen ale Intenuuionule

153

nou, dar Curtea va trebui sa-si mcdifice cererea, potrivit conditiilor conform principiului suveranitatii Astfel. Statui va avea intotdeauna (paragraful

impuse de Stat. ultimul cuvant.

chiar daca este obligat sa se justifice aceasta Curte sa poata determina, securitatea nationala, argumentand,

6). Marea Britanie ar f dorit. ca oricarui argument relativ la

ea insas}, validitatea

mai ales, cu "reaua vointa" posibila a Statului suveranitatii Statelor a fast depasit, lasand

solicitat. Oar, chiar si acolo, principiul Statu! sa judece singur evaluarea sa nationals. De asernenea, Statele Paqi.

riscului la care se expune cu privire Ia securitatea

Curtea trebuie, in mod egaL sa ajute toate Statele si nu doar

In
privind of ere
0

aceasta sectiune,

am incercat

sa prezentam

doar cateva aspecte generale internationala - care sa

Partea IX a Statutului imagine de ansamblu

- referitoare

la Cooperarea

al acestei problematici.

Celelalte aspecte ale Partii a

IX pot fi desprinse cu usurinta din cadrul Statutului CPI ( vezi anexa 3). Curtea Penala Internationala intemationala Statelor, in dorneniul jurisdictiei
0

reprezinta,

asadar,

noua forma de cooperare judiciara privind a

penale, care respects suveranitatea in lupta impotriva


, ,

oferind

masura

complernentara
'-'

impunitatii

crimele cele mai zrave care aduc atinzere comunitatii internatioanale.


r......--

4. Legea aplicabilii
Prevederile aplicabila acesteia. Daca ar fi sa sintetizam
111

articolului

21 ale Statutului

de la Roma rezlemenreaza ~ crime lor aduse spre judecare

lezea
;.,.....

de catre Curtea Penala Internationala,

'in fata

acest articol. am putea spune, in cateva cuvinte, ca. Curtea aplica prevederile umanitar, sunt Statutului, si alte

judecarea

cauzelor

aduse spre solutionare, privind

Conventiile conventii principiile pedepsei

de la Geneva si cutume generaJe

dreptul international De penal, asernenea, respectiv:

precum

internationale. ale dreptului

aplicabile

cauzelor.
~1

legalitatea

incriminarii

(nu!lum crimen sine lege, nulla poena sine lege), neretroactivitarea

legi i

Cap itolul 111. Structu ra ) i function area Curiii Pen ale

III ternational

i 54

penale, responsabilitatea ulterior. In sectiunea

penala individuals. dedicata,

insa, aceste principii le vom dezvolta, acestora


~l

In mod exclusiv.

anurne , "Principii

generale ale legiipenale", Pentru continuare, paragrafele


0

mai buna intelegere

a acestor dispozitii, se cuvine sa Ie detaliem in pe fiecare dintre acestea, dupa cum urmeaza in

in mod corespunzator, acestei sectiuni. adoptat

Statutul

la Roma urmareste,

in linii mari. articolul 38 din Statutul

Curtii Internationale

de Justitie. Acesta cere Curtii Pen ale lntemationale continute si Dovezi , de Statutul in sine, de Elementele

sa aplice.
regula '-' lex

in primul rand, normele Rezulile ~ de Procedura

Crimelor ~ide

ale Curtii. Deci. Statutul urmeaza ~.

specialis, aceasta reprezentand surse de lege. In al doi1ea rand, dreptului international,

legea speciala in acest dorneniu, in raport cu alte

Curtii i se cere sa aplice tratate, principii dreptului

si reguli ale annate cu

inclusiv principiile

privind conflictele

caracter international,

atunci cand ele pot fi aplicate. de prevederile artieolului 38 al Statutu1ui Curtii

Acest lucru ne aminteste Internationale international, de J ustitie,

in legatura cu tratatele ~i cutuma, ca surse ale dreptului

ee trebuie aplicate de catre Curte. Aria de acoperire a unor astfel de

norme se limiteaza, in mod evident, la cele aplicabile crimelor aflate sub jurisdictia Curtii Penale Intemationale. In absenta eel or doua eategorii de norme, Curtea trebuie sa aplice principii generale de drept, derivate din legile nationale ale diferitelor sisteme judiciare din

lume. inelusiv legile nationale asupra crimei respective. cand acestea

ale statelor, care, in mod normal, ar avea jurisdictie

Asemenea principii generale trebuie aplicate, numai atunci cu dispozitiile Statutului si eu normele si regulile

sunt conforme

dreptului international. Desi acest text mentioncaza principii generale cu referinta 1a sisternele de

drept nationale, trebuie rnentionat faptul, ca aceste principii trebuie sa provina de la Curtea Penala Internationala,
considerate.

iar pentru ca sistemul juridic national sa fie luat in


ill

ar trebui sa includa legile nationale a ace lor state, care, asupra crimelor respective. Aceasta inseamna

mod normal.

ar avea jurisdictie

ca, atunci cand

";",

Capitolul Ill. Structura si function area Curtii Pen ale Intenuuionole

Curtea Penala Internationala avea loc


0

gaseste necesara

recurgerea

la astfel de principii,

va

operatiune ad-hoc de reducere, pentru fiecare caz, prioriatea trebuind sa asupra

fie acordata sistemelor de drept nationale ale acelor state care au jurisdictie cruner. Deci, in ceea ce priveste jurisdictionale conceptul

de aplicare a legii in cadrul institutiei acesta este diferit de conceptul pe

a Curtii Penale Internationale, articolul 38 a1 Statutului


0

care il subliniaza

Curtii Internatioanle

de Justitie In mod in

evident, acesta este comparatie

sursa auxiliara de lege pentru Curtea Penala Jnternaticnala.

cu Statutul sau. cu alte tratate si cu principiile si regulile internationale. poate, de hotararile sa

Conform Statutului adoptat la Roma, Curtea Penala Internationals asernenea,

sa aplice

principii ~i reguli de drept, asa cum le-a interpretat Curtea va putea, face referire

i11

sale anterioare. jurisprudenta, anumite

Cu alte cuvinte, decisiva in anumite

la propria

cazuri, deoarece

Curtea va trebui

sa

aplice

dispozitii

ale Statutului

intr-un mod mai restrictiv decat anumite tratate fapt subliniaza, de

internationale asemenea,
0

(in cazul crimelor de razboi de exemplu). Acest diferenta esentiala fata de cadrul juridic reglementat de Justitie. , conform caruia. asememenea ~
"

de Statutul Curtii
0

Internationale ,

decizii sunt

sursa auxiliara

de lege si sunt obligatorii numai pentru partile din litigiu ~i numai pentru diferendul respeetiv. Tinand respectiv, umanitatii interpretarea drepturile international, religioase, nationalitate. cent de natura juridica si cornpetenta Curtii Penale lnternationale,

de a judeca diferite crime comise de indivizi - genocid, crime impotriva si crime de razboi - Statutul de Ia Roma indica faptul, ca aplicarea legilor, din toate sursele mentionate, si libertatile fundamentale ale omului, trebuie sa fie In conformitate general recunoscute limba, etnica si cu

pe plan convingeri

fara deosebire opinie politics

de sex, varsta, sau de orice

rasa, culoare,

alt tip, origme

sau

sociala,

stare materials sau alt statut. cere un anum it standard, la care trebuie sa se ridice .. din

Aceasta prevedere perspectiva justificat, calitativa,

toate legile aplicate de catre Curte. Acest fapt pare sa fie crimelor, ee intra sub jurisdictia fundamentale Curtii, sunt violari

deoarece majoritatea

severe ale drepturilor si libertatilor

ale omului; ar fi dificil de acceptat

Capitolul III. Struct ura sifunctionarea

Curiii Penale Lnterntuionule

136

faptul, ca acesta Curte sa apliee norme aflate In contradictie sau sa faca discriminari.
, "

eu drepturile
.........'

ornul Ll i

in functie de sex. rasa. culoare sau orizine etnica. nastere , .

sau orice alt statut. Multe dintre crime, asa cum sunt definite si in Statut, sunt strans relationate (Acordul irnpotriva Aceasta umanitatii judecand stabilite recunoscute ell prevederile international Torturii, instrumentelor internationale pentru drepturile omului

pentru Drepturile Civile si Politice, Conventia a Tratamentelor consecinta eu Inumane si a Pedepselor

Inrernationala etc.).

Degradante

este, de asemenea, nu au legatura crimele savarsite de instrumentele pe plan mondial. Aditionale

faptului, ca genoeidul

$i erimele impotriva pentru Curte,

conflietele

armate; ar fi inaeeeptabil

pe timp de pace, sa coboare sub standardele internationale pentru drepturile omului,

calitative general

Cat despre crirnele de razboi, este clar faptul, ca cele

doua Protocoale Protocolul libertatile

ale Conventiilor

de la Geneva, din anul 1949, in special de standardele drepturilor ~l

al - II - lea, au fost puternic influentate fundamentale

ale omului, elaborate in cadrul Natiunilor autoritar referitor la Protocoalele


aproape

Unite. statua:
din Acordul regulile

Un comentariu
.Protocolul

Aditionale

II confine Civile

toate drepturile Aceste drepturi

ireductibile sunt

privind

Drepturile

si Politice.

bazate pe

valabilitiuii universale, La care pot sa rdspunda toate Statele. chiar si in absenta


oricarei obligatii

stipulatd prin tratat sau oricarui angajament.

Poate fi acceptat

faptul, ca ele fac parte din normele de jus cogens''.

A~a cum s-a afirmat respectate Conventiilor sub toate

JJ

standardele
CLl

de bazti ale drepturilor privire la acestea;

omului trebuie articolul 3 al


/J1

circumstantele, constitute

de la Geneva

un standard

minim ce trebuie respectat,

mod egal, sub orice circumstanta,

de toti cei irnplicati in conflict".


ill

Este, deci, logic, ca legea aplicata de catre Curte sa fie standardele drepturilor si libertatile fundamentale ale omului.

concordanta

eu

Conf01111 articolului ca prejudiciind


'ill

IOdin Statut, prevederile

acestuia nu trebuie interpretate existente ca aceste

sau limitand, 'in nici un fel, regulile de drept international decat cele ale acestui Statut; mai multi autori considera

alte scopuri,

prevederi

prirneaza asupra celor ale articolului 2 L care se refera la legile aplicabile

de can-e Curtea Penal

Internationala.

Aceasta poate reprezenta

intelegere

gresita

-------

--

Capitolul JII. Structura si functionarea Curtii Pen.ale lnterntuionale

15

-t

a semnificat.ei interpretarii

textului;

articolul

10 pare sa aiba ca scopevitarea

consecintelor ale

contrare

ale prevederilor

Statutului cu privire la regulile existente


ill

dreptului international al Statutului. Este


0

in alta forma, in alt context si pentru alt scop, clauza a compatibilitatii,

afara de cel de catre

in timp ce legea aplicabila

Curte este specificata, special, aplicabile. faptul,

in mod clar, in art. 21; nu este din eroare indicat, in mod

ca pe primuJ loc este Statutul. iar pe cel de-al doilea, tratatele ~i regulile dreptului international. Daca intentia State lor

prineipiile

membre ar fi fost diferita, cei care au elaborat proiectul, ar fi redactat, eu siguranta, ambele texte in mod diferit. Aceasta inseamna, este imperativ Statutului, concordanta pentru ca lex fori pentru Curte sunt prevederile Curte;
0

Statutul ui: acesta din prevederile


ll1

acest fapt rezulta, persoana

de asernenea,

conform

caruia

poate fi judecata

de catre Curte, numai

cu prezentul

Statut. Crimelor sunt rnentionate, imprcuna cu in

Trebuie notat faptul, ca Elementele

Statutul, In ar1.21, ea fiind surse de lege, pe care Curtea Ie va aplica cu prioritate, vederea solutionarii concordanta cauzelor,

care ii sunt deferite. Acest lucru nu pare sa fie in crimelor trebuie

cu articolul 9 al Statutului, conform caruia, elementele

sa sprijine Curtea in interpretarea concordanta eu Statutul;

~i aplicarea Statutului; ele trebuie sa fie, asadar, in Statelor impreuna autentica a

aeeste elemente sunt adoptate de catre Adunarea

Parti si nu ratificate,

asa cum este Statutul. Prin urmare, desi mentionate Crime lor trebuie considerate a fi
0

eu StatutuL Elementele

interpretare

Statutului si nu trebuie niciodata luate in considerare, in raport eu aeesta. Curtea va fuuctiona important de mentionat de catre Adunarea desfasurat International

atunci cand sunt ineonsistente

conform Regulilor proprii de Procedura

~i Probe. Este

faptul, ca Regulile de Procedura ~ide Probe au fast adoptate

Statelor

Parti, in prima sesiune de lucru a acesteia,

care s-a Penal pentru

in luna septembrie pentru Festa

2002. Trebuie reamintit totodata, ca Tribunalul Yugosalavie si Tribunalul Penal International

Rwanda si-au modificat,

in mod periodic, Regulile de Procedura ~i Dovezi, pentru intampinate. Acest lucru. insa,

a le clarifica ~i pentru a putea raspunde dificultatilor a dat nastere unui sentiment de nesiguranta procesuala.

Capitol ul l Il. Structura

si functionurea

Curiii Pen ale lnterntuionule

158

Prin dispozitiile StatuteJor Tribunalelor

articolului

21, Statele au reparat o carenta

a prevederilor
$1

Penale Internationale

pentru Festa Yugoslavie

Rwanda,

care nu au stipulat nimic in acest sens. in sfarsit, Cornisiei acest articol este ~i expresra de a elabora general.
0

incapacitatii

deja traditionale si acceptabila

de Drept International

forma articulata

a unui

Cod de drept penal international

5. Elementul material al raspunderii penale (actus reus)


ElementuJ incriminare. material desernneaza actul de conduits interzis pnn norma de esential al

Putem spune ca acesta este, sub acest aspect, elementul

oricarei crime. In norma de incriminare,

elementul material este desemnat printr-un

cuvant, printr-o expresie ce arata actiunea sau inactiunea interzisa, este asa-numitu J "verbum reg ens ". Actiunea sub care se poate prezenta elementul material desernneaza
0

atitudine a faptuitorului

prin care face ceva, ce norma penala ordona sa nu se faca. atitudinea faptuitorului care nu face ceva ce norma

Ina tiunea desernneaza

penala ii ordona sa faca. Aceasta nu constituie elementul material al crimei, daca nu exista
0

obligatie legala ori conventionala


0

de a nu ramane in pasivitate,

pentru a

impiedica

alta energie sa produca rezultatul periculos. cu prevederile


0

In conformitate responsabila

articolului

25 al Statutului,

persoana

este

penal pentru
0

crirna ce intra sub jurisdictia Curtii, daca acea persoana:


0

savarseste intermediul penal;

astfel de crima individual, impreuna cu indiferent

alta persoana sau prin este raspunzatoare

altei perscane,

daca cealalta persoana

ordona, solicita sau determina sau se presupune a avea loc: in scopul facilitarii savarsirii

savarsirea unei astfel de crime, care are loc

unei asemenea

cnme, ajuta, tainuieste


8

sau

- r .:_ 2.. i orice alt mod, savarsirea sau tentativa de savarsire ::-rr.izzrez _::Joa elor ne esare In vederea corniterea ei;

unei crime, inclusix

Capitolul

III. Structura si functionarea

Curtii Pen ale Lnterntuiotiale

159

contribuie, de comitere

in mod intentionat,

in orice alt mod, la corniterea

sau tentativa
Ull

a unei astfel de crime de catre un grup de persoane trebuie sa aiba ca scop continuarea prin cunoasterea intentiei

care au

tel

comun: aceasta contributie ale grupului asemenea

activitatilor grupului,

criminale

sau sa se realizeze

de a comite

cnme:

incita, In mod direct si public, alte persoane la comiterea genocidului; incearca considerabil, sa comita
0

astfel de crima, printr-o actiune al carei inceput din cauza unor circumstante

este

Insa crima nu este savarsita,

independeme

de vointa acelei persoane. Alte elemente crimele impotriva specific materiale, respectiv: se pot gas: in defmitia crimelor, cum ar fi.

umanitatii,

un .atac sisternatic si raspiindit, direciionat

impotriva oricarei populatii civile" - ca un sir de comiteri multiple de acte, ca ~i indicarea, in mod special, a unor asemenea acte pentru majoritatea crime lor; pentru

crimele de razboi - acte comise, ca parte integranta a unui plan sau politici la scara larga. in cadrul elementelor materiale ale crimelor aflate sub jurisdictia Curtii,

trebuie luata in considerare In consecinta, national atac

si indicarea victimelor

aces tor crime. asupra unui grup sunt definite grupurilor ca un sau a

in cazul genocidului, crimele civile,

crima este directionata impotriva unele umanitatii impotriva

etnic, rasial sau religios; oricarei populatii

impotriva

colectivelor; protejate, prizonierii obiective umanitara

pentru crimele de razboi, definitia se refers la persoanele conform de razboi civile, Conventiilor de la Geneva din anul

sau bunurile la

1949, mai precis civile, In

~i oriee alte persoane materiale,

protejate,

populatii

personal. asistenta

instalatii,

unitati sau vehicule

implicate

sau misiuni de pastrare a pacii, mediul natural, erase, sate, cladiri, locati i locatii religioase, cazuri,
0

~i bunuri de cultura, In anumite elernentului

de invatamant,

unitati rnedicale si altele. fara


0

crima nu poate fi definita anumite

parte integrals

material;

de exemplu,

acte, mentionate

ca fiind "genocide",
l1U

nefiind comise impotriva national, sau


0

unui grup sau daca grupul victims ar putea fi vorba despre


0

este un grup etnic, umanitatii

rasial sau religios,

crima irnpotriva

crima de razboi sau un delict, care nu intra sub jurisdictia


0

Curtii - un asernenea

act nu reprezinta

crirna de genocicl.

Capitolul III. Structura si funciionarea

Curtii Pen ale Internutionule

160

Elementul psihologic,

material

este mentionat.
,.

de asemenea.

0"

in lezatura cu elementul
\-.-

respectiv,

intentie si cunoastere.

ceea ce semnifica

faptul, ca impreuna, ~i a ~i

acestea reprezinta cunoasterii


.i

baza raspunderii

penale. Totodata, in definitia intenrionalitatii de .actiune " si .iconsecinta"; este adaugata elementul

sunt sugerate conceptele

circumstama ", in acelasi

articol (art. 30), care reglementeaza

psihic

(intentional),

pe care ll vorn analiza in continuare. ar trebui, in mod normal, rezultatul unui sa reprezinte un act sau 0 orrusiune; anumiti autori pot de

Actiunea consecinta considera, include

reprezinta
insa,

act sau a unei omisiuni; cauza si rezultatul.

ca actiunea

ar include

Circumstantcle

chestiuni

de fapt si uneori,

de drept. Actiunea

poate f relationata,

asemenea,

cu eroarea de [apt si eroarea de drept.

6. Elementul psihic (mens rea)


Elementul implicate central al raspunderii penale
il reprezinta

intentia

persoanei

in actiunea descrisa, ca fiind crirna.


persoana

o
pedeapsa

este raspunzatoare

din punet de vedere

penal 9i pasibila

de

pentru

crima aflata sub jurisdictia

Curtii, numai daca elementul

material,

adica actele sau ornisiunile Prin urmare, procurorul

respective

sunt savarsite cu intentie si cu bun a ~tiinta.


faptul, ca acuzatul

va trebui sa dovedeasca

a actionat

in

mod intentionat si constient. Aceasta dispozitie le prelungeste pe cele ale articolului 25 si cere, pentru a acuza si pedepsi este yorba principiiie de crime internationale,
0

persoana, un element intentional. aceasta exigenta

Atunci cand eu

este in conformitate

adoptate de un numar mare de sisteme judiciare.


stipuleaza faptul, ca exista cunostinta

Statutul

de cauza, atunci

cand

persoana este constienta,

ca 0 circumstanta

exista sau ca 0 consecinta va avea loc in ca acesta va oferi noi

cursu I normal al evenimentelor. perspective de aparare anumitor

Se poate, totusi, considera

acuzati care, pe drept sau pe nedrept, vor pretinde de

ca nu au fost constienti

decat In foarte mica masura sau intr-un mod alterat,

l110duI in care s-au desfasurat evenimentele

In

alti terrneni, aceasta dispozitie a fast,

Capitolul Ill. Struct ura sifunctionarea

Curtii Penale Intenuuionule

161

uneori, considerata articolele

drept restrictive.

Ea nu exista decat in aceeasi masura.

ca $i in

corespunzatoare

din Statutul TPIY sau TPIR. elementului penale. raspunzatoare


0

In consecinta,

in temeiul

intentional,

Statutul adoptat

la Roma

dezvolta bazele excluderii Asadar, momentul


0

raspunderii

persoana

nu este considerata

penal,

daca

in

savarsirii

faptei, acea persoana suferea de involuntara, sau natura rigorilor legii.

boala psihica sau deficients persoanei de a-si

sau se afla intr-o stare de intoxicatie respective, controla persoana cunoscute de a aprecia comportamentul ilegalitatea conform

care a distrus capacitatea actiunii sau capacitatea

In

cazul stani de intoxicatie,

in cauza, va raspunde penal, daca s-a intoxicat de bunavoie, in irnprejurari de aceasta sau negandindu-se
0

la riscul, ca urmare a intoxicatiei, crima de competenta

ea s-ar

putea angaja intr-o fapta ce constituie in sistemul

Curtii. In mod analog, le regasim, In de art.

de drept romanesc, rernarcam faptul, ca aceste dispozitii notiunilor iresponsabilitatii

linii mari, in descrierea

$i ale betiei, reglementate

48 si art. 49 din Codul Penal, ca si cauze care inlatura caracterul penal al faptei, prin
inlaturarea

vinovatiei
penala

Responsabilitatea actiunea, ce se presupune

poate

fi, de asemenea,

exclusa,

atunci

cand ..

a fi crima, a fost cauzata de constrangeri, cu moartea iminenta sau cu


0

rezultate

ca ori a fi

urrnare a unei arnenintari

atingere grava, continua

iminenta a propriei integritati fizice sau a altei persoane, iar persoana presupusa responsabila

pentru

aceste acte, actioneaza

in mod necesar

si rezonabil,

pentru

evitarea acestei amenintari.


situatie
0

In paralel, nu putem sa nu rernarcam faptul, ca aceasta eu miei modificari ~i in sistemul judiciar rornanesc,

regasim,

bineinteles

sub forma notiunii de constrangere

morala, prevazuta de mi. 46 din Codul Penal, ca

~i cauza care inlatura


altfel, observam,

caracterul

penal

al faptei, prin inlaturarea

vinovatiei.

De

ca in timp ce sistemul juridic rornanesc prevede, in acelasi articol,

ca si cauza care inlatura Curtii Penale Internationale raspunderii morale, articolulu: penale, lasand

caraeterul

penal al faptei ~iconstrangerea

fizica, Statutul a

nu prevede aceasta posibilitate, Statutului oprindu-se numai

ea motiv de excludere la situatia constrangerii conform

autorii

celalalt

motiv,

daca va f dedus din leges aplicabila

21, 18 aprecierea

Curtii.

i,.~

Capita/Ill Ill. Structura si function

area Curtii Penale Internationule

162

Mai mult, in mod rezonabil. folosirii

persoana nu trebuie sa fie raspunzarcare

penal, daca actioneaza.

pentru a se apara sau pentru a proteja 0 alta persoana, impotriva cu gradul de pericol indreptat fata

iminente si ilegale a forte: proportional sa sau fata de persoana proprietatii, protejata.

de persoana inclusa persoanei indeplinirea

In cazul crimelor de razboi, este pentru supravietuirea care este esentiala acelei pentru prin

si apararea

care este esentiala

sau a persoanei unei misiuni

protej ate sau a proprietatii, militare.

Daca am continua rationamentul

inceput

analogia cu sistemul de drept romanesc, paragraf, Cll unele mici modificari,

am putea spune, ca prima parte a acestui in dreptuJ romanesc

desigur, are corespondent

sub forma legitimei aparari, reglementata

de Codul Penal in articolul 44, ca si cauza

care inlatura caracterul penal al faptei, prin inlaturarea vinovatiei. Aplicabilitatea penale, este determinata alte motive, articolul 2l. Aceste dispozitii sunt consecinta de a recurge la
0

aces tor baze

sau motive,

pentru

excluderea

raspunderii

de catre Curte ; tot ea este aceea, care poate sa eonsidere efect, daca ele deriva din legea aplicabila, precizata in

ell acelasi

un or negoeieri

complicate.

Ele of era

aeuzatului posibilitatea

garna foarte larga de mijloace de aparare,

care fae obiectul unei descrieri, pe care statele au dorit-o foarte detaliata. De circumstante, fapt, aprecierea impactului
~l

consecintelor

unor

asemenea Tara

ar fi putut sa rezulte din capacitatea de apreciere a judecatorului,

ca nici 0 dispozitie a Statutului sa ghideze gandirea sa in acest sens. Un a1t motiv pentru excluderea raspunderii penale il constituie eroarea de

fapt sau eroarea de drept, daca acestea neaga elementul psihic al crirnei. In mai multe sisteme judiciare, responsabilitatii volitiv). Totusi, Statutul merge mai departe, dill moment ce pretinde ca eroarea de drept poate fi considerata elementul psihologie un motiv de exonerare, daca face sa dispara decat penale, eroarea de drept este un 1110tivde exonerare a intentional (a factorului

mai ales in absente elementuJui

a1 crimei. Aceasta notiune este mai extinsa, In masura in care acuzate sa invoce buna-credinta. Eroarea de drept
I1U

ea poate perrnite persoanei

Capitolul Lll. Structura sifunctionarea

Curiii Penale lnternutionale

16.1

poate fi invocata, decat in privinta simplei gestiuni a existentei insesi a unei crime, care poate fi pedepsita. Cat despre eroarea de fapt, ea nu poate, in mod evident, sa fie invocata dedit ca mijloc de aparare, ca si in cazul erorii de drept, doar eu conditia disparitiei elementului psihologic.

Daca in Statut sunt prevazutc ambele situati: - eroarea de fapt sau de drept ca motive de excludere a raspunderii este considerata penale, spre deosebire de acesta,
111

sistemul

de drept rornanesc, prin inlaturarea

cauza care inlatura caracterul penal al faptei, de articolul 5 I din

vinovatiei,

numai eroarea de fapt, reglementata sau cunoasterea

Codul Penal, necunoasterea

gresita a legii penale, eu alte cuvinte,

eroarea de drept, neavand capaeitatea de a inlatura caracterul penal al faptei. Reguli speciale sunt stipulate Aceste dispozitii Statutelor Tribunalului de Statut eu privire la ordinele superiorilor. art. 7 si 6 ale si a

sunt mai striete decat cele stipulate in prevederile Penal International pentru Fosta

Tribunalului

Yugoslavie

Penal International

pentru Rwanda, dintre care vom aminti ca, dispun: unui ordin al guvernului sau al ca

"Faptul, ca un acuzat a actionat pentru executarea unui superior, nu 11exonereaza un motiv de diminuare de responsabilitate

penala, dar poate fi considerat International


0

a pedepsei,

daca Tribunalul

estimeaza

conform justi tiei ' . In judecarea superior ea de si l-a eondamnat


0

cazului

Erdemovic,

Camera,

tinand

cont de ordinele

unui

circumstanta pe Erdemovic

atenuanta, a diminuat pedeapsa aplicabila in acel caz la 10 ani de inchisoare, pedeapsa care, la data de 5

martie 1998, a fast redusa la 5 ani, de catre Camera de Apel "." Astfel, Nurenberg, aceste dispozitii, deja prevazute de Statutul Tribunalului de la sau al

interzic, in mod absolut, reeurgerea

la ordinul legii (prescriptia)

unui superior ierarhic, ea fiind total indulgent.

In
exclude

acelasi timp, art. 33 al Statutului Curtii este contestabil, din moment ce nu cornplet recurgerea la acest mijloc de aparare (contrar dispozitiilor

publicate de doua Tribunale ad-hoc), chiar daca restrange raza de actiune

Capitolul III. Structure sifunctionarea

Curtii Pen ale lnternation ale

i64

De fapt, daca pcrsoana,

crima, aflata sub jurisdictia

Curtii, este savarsita de catre

ce indeplineste

un ordin ai unui guvern sau al unui superior militar sau

civil, un asernenea ordin nu va exonera acea pcrsoana de raspundere penala, dedit in cazul in care, persoana respective avea obligatia legals de a indeplini un asemnea

ordin sau nu stia ca acel ordin era ilegal ori acel ordin nu a fost, in mod clar, ilegal. In conformitate co mite genocid ilegale. amintim. cu dreptul international, sau crime impotriva privinta, aceasta Statutul adauga faptul, ca ordinele umanitatii dispozitie,
"'

de a

sunt considerate, este de inspiratie

in mod clar, franceza.' Sa


.

In aceasta
,

CEl

masistratii '-',

de la Curtea de Casatie. care au examinat recursul formulat. , Papon, cu privire la ares tare a efectuata de catre Camera de

de domnuJ Maurice Acuzare

din Bordeaux,

care II trimitea

in fata Curtii eu juri, din acelasi oras- s: (ordinul legii)


~1

anume, daca domnul ordinul autoritatii

Papon putea sau nu sa invoce prescriptia

legitime - au decis, dupa cum urmeaza: "Ilegalitatea

unui ordin,

referitor la comiterea de crime impotriva umanitatii este mereu evidenta". in situatia superiorilor, insearnna considerate in care, conditiile de accept are a ordinelor excluderea raspunderii venite penale din partea se aduna,

considerate

motive pentru
121

ca se refera numai intotdeauna ilegale.

crime de razboi, unde astfe! de ordine nu sunt

Deci, sintetizand, responsabilitatea caracterului

putem enumera,

in cateva cuvinte, cauzele care

inlatura

penala. Acestea sunt: bolile psihice care impiedica constientizarea a! faptei; stare a de intoxicatie provocata in mod involuntar. caracterului infractional al faptei; legitirna aparare; fizice; la

infractional

care impiedica constrangerea comiterea latitudinea

constientizarea prin amenintarea

cu moartea sau atingerea grava a integritatii alte cauze a carer constatare

crimei de catre alte persoane; Curtii.

ramane

-..a..

(, Drazen Erdernovic, acuzat ca a participat la executarea rapida a sute de bosniaci musulmani, in jurul datei de 16 iunie 1995. liine.a Srebrenica. 7 .AJi. 213-4 din COdl~ Penal francez, intrat in vigoare la data de I rnartie 1994. "Autorul sau complicele la 0 crirna, vizata de prezentul titlu, nu poate fi exonerat de responsabilitate, prin sirnplul fapt CEl a rea lizat un act prescris sau autorizat prin dispozitii legislative sau reglementare, sau un act comandat de autoriratea legitima ell toate acestea, j urisdictia tine cant de aceasta circurnstanta, atunci cand determina pedeapsa ~i 0 calcu leaza in rotalitate.

Capitolui ill. Structura sifunciionurea

Curti! Penale lnterntuionale

165

Reiterand, fi pedepsit pentru

putem spune faptul,


0

ca nimeni
)

nu poate f raspunzator si nu poate Curtii,


> )

crima

care intra in cornpetenta


:

decat atunci
~

cand,

e1ememul material a1 crimei a fast savarsit cu imentie si In cunostinta de cauza. T otodata, trebuie sa mentionam faptu] ca acele crime care sunt de cornpetenta Curtii sunt imprescriptibile. Se considers, ca 0 persoana are ca scop, doua situatii diferite: actiune ~j consecinta. persoana consecinta, Cand este yorba intentioneaza se considera de actiune, se considers ca exista scop, daca acea cand este verba de

sa intreprinda

actiunea

propriu-zisa:

ca exists scop, atunci cand persoana

doreste sa provo ace

acea consecinta evenimentelor.

sau este constient

ca aceasta se va produce in cursul normal al


de cunoastere, din conceptul

In cadrul .Jilementelelor
" Crime impotriva decat pe omisiune,

Crimelor ", elementul

Umanitatii ", pune accent pe dovada de actiune pozitiva mai mult

fapt care poate f gas it In circumstante exceptionale.

o
a distruge pentru

parte dintre autori fac diferenta intre scopul general si scopul specific. se cere, de asemenea, un scop specific, respectiv etnic, rasial sau religios,

In
de

timp ce pentru crima de genocid

partial

sau total un grup national,

Cornisia, in

crimele

de razboi

nu cere un scop anume. Ea observa

unele confuzii

elementele mai scazut


cunoasterea,

crime lor, intre scopul general ~i eel specific ~i ar fi preferat un standard al celor care concep
datorita abilitatilor

politicile,

pentru

care scopul

general

include lor,

de a prevedea ~i de a sti consecintele

actiunilor

in timp ce pentru cei care le irnplementeaza,


~

scopul specific sau cunoasterea politicii

zenerale este oblizatorie.

--

Statutul elementului

adauga,

111

definirea

anumitor

crime.

atribute

speciale

ale

psihic, in afara de scop ~i cunoastere,

asa cum sunt definite in articolul

30 al Statutului;

astfel, pentru crima de genocid: .scopul de a distruge partial sau


etnic, rasial sau religios " sau " a causa in mod deliberat"
56"

toted un grup national,

sau .rnasuri urnanitatii:


mentala condiiiilor

intentionate .cauzarea

sau "calcularea
de rnari

sa ".

pentru
SCILt

crimele

irnpotri va
sou

intentionata

suferinte

lezare corporala

sou a sanatdiii fizice", de viata calculate

pentru alte acte inumane.

cum ar fi .Jmpunerea
",

so

aduca distrugerea

unei par]! a populatiei

Capltolul lll. Structura

si funciionorea

Curiii Pen ale Lnternation

ale

166

.icauzarea

intentionata

de durere sau suferinia

majora pentru tortura'',

intentia de

a afecta compozitia

etnica a oricdrei populatii

prin insarcinarea [ortata: privarea

intentionata si grava a drepturilor [undamentale,


constienti:a privarea

pentru persecutie, refuzarea de a

de libertate sau oferirea de informatii despre aceasta. pentru pentru crimele de razboi ": uciderea
constienui,

dispariiio fortata a persoanelor;


cauzarea deliberate unui prizonier civile,

de mari suferinie sou negorea drepturilor

fa un proces corect, unei populatii sou vehicule

de razboi; lansarea inteniionata civile sau personal,

de atacuri impotriva

obiective

instalatii,

materiale,
SClU

unittui

implicate in mentinerea asemenea imprastiere atac

pacii sau a asistentei umanitare, pierderi de vieti majora

in cunoasterea civililor,

cii un
de

va cauza

sou ranirea

obiecte

cauzatoare

de distrugere

si de termen lung asupra

mediului

natural ~i altele.

Dovedirea cunoastere, cerute

scopului specific este, deci, necesara, in afara de scopul general si de articolul 30, pentru stabilirea raspunderii penale a unei

persoane ~i implicit, pentru a fi pasibila de pedeapsa pentru acele crime.

7. Admisibilitatea unui ca:

Adoptarea

Statutului Curtii Penale Internationale de complementaritate Acest principiu

nu a fost posibila dedit prin Curtii in raport cu cele celui care guverneaza beneficiaza de

afirmarea principiului ale jurisdictiilor functionarea intaietate justificari, sesizasera. care sunt impotriva

al competentei este opusul

nationale.

TPIY si TPIR, din moment nationale,

ce cele doua jurisdictii

asupra jurisdictiilor

carora le pot cere oricand si Tara sa dea asupra carora aceste jurisdictii se

transferul in favoarea lor a procedurilor

Curtea nu va avea, deci, calitatea de a se substitui jurisdictiilor


0

nationale actiuni vizate la

priori

cele mai abilitate lor presupusi

~i cele mai legitime

sa angajeze

cetatenilor

responsabili

de crimele internationale

art. 5 al Statutului CPt Reamintim, suspectilor, ca jurisdictiile nationale


~j

pot angaja urmariri penale irnpotriva care pot fi, uneori,

atunci cane! este cazul

sub alte calificari juridice,

Capitolul IlI, Structura si functionarea

Curiii Penale Intern ationale

i67

destul de departe de realitatea

crimelor

comise

Criteriul nationalitatii

victirnei, se national, atunci cand competenta nationalitatii

stie, este retinut, in mod curent. pentru a fonda competenta judecatorului chiar daca tarile cu sistem de common law nu 'lor sa-l recunoasca, crimele au fost comise in strainatate. sa actioneze in justitie Judecatorii au, in mod universal,

crime le eomise pe teritoriul lor Tara distinctia

autorilor sau a victimelor. Chestiunea judecatorului crimele teritoriul competentei universale care confers in anumite cazun de

puterea de a actiona, indiferent

de a aresta, de a judeca presupusii de nationalitatea autorului,

vinovati

internationale

a victimei I al Statutului

sau de ( vezi

pe care a fost cornisa crima, este tratata in eapitolul

anexa Ill) si se regaseste si in eadrul aeestui capitol. In eonformitate eu prevederile admisibilitatea articolului 17 din Statut, Curtea trebuie. in

primul rand, sa hotarasca

sau inadmisibilitatea

unui caz. Un caz nu

poate fi admis, atunci cand: a) exceptand urrnarirea; b) cazul a fost investigat de un Stat care are cornpetenta asupra lui si cazul este investigat de catre un Stat care are jurisdictie asupra lui,

situatia in care StatuI nu este eapabil sau refuza sa efectueze ancheta sau

acesta a hotarat sa nu actioneze care


0

in justitie persoana respectiva, refuzului sau incapacitatii

in afara de cazul in Statului de a duce

astfel de hotarare este rezultatul

la bun sfarsit demersul; c) persoana respective a fost deja judecata, 3; de gray pentru a justifica
0

iar un proces

I1U

este permis

conform articolului 20 paragraful d) Curtii. Principiul articolul poate complementaritatii,

cazul nu este suficient

alta

actiune

care a fost mentionat

mai sus, este afirmat in Curtea

17 1 (a). Numai atunci cand statuI nu este in masura sa actioneze. competenta, desi trebuie si acesta este obiectul

sa-si justifice

diferitelor

ipoteze prevazute in acest articol, ca procurorul de obstacole. lntr-adevar. diferitele

sa

se angajeze intr-o adevarara cursa lasa


0

cazuri prevazute

foarte mare latitudine

Capitolul III. Structura sifunctionarea

Curtii Pen ale lntemutionale

168

statelor

care vor putea avea, dcseori, ultimul cuvant, prin combinarea

drepturilor

care Ie sunt conferite prin articolele 18 ~i 19. Este yorba, aici, de referirea la primul
0

dispozitie substantials articol,

a Statutului CPI, subliniata prin ca si la al zecelea criminale alineat al

aline at al acestui

Preambulului

(CPI este complementara

jurisdictiilor

nationale)

si la

articolul intai al Statutului, crimina le nationale Dispozitiile acestui

care aminteste cornplementaritatea

Curtii cu jurisdictiile

articol $i ale artico1elor

urrnatoare

a suseitat

discutii dar prin !

aprinse, mai ales pentru ca ele puteau fi aplicate nu numai statelor participante, si celor neparticipante. caracterul Este una din dispozitiile CPI cele mai marcante

sau universal. De aceea, restrictiile

care is-au adus sunt considerabile

Principiul declansat
0

afinnat in articoluI 17 1 este acela potrivit caruia, daca un stat a sau urmariri, afacerea iese din sfera de competenta a Curtii

ancheta

Deci, ipotezele prevazute in termenii acestui articol sunt doar exceptii. Acestea provin, in baza art. 17 1 al. a-b, din ipoteza conform careia, Curtea ar considera ca statul nu are vointa sau este in incapacitatea ancheta sau urmaririle
i

de a duce la bun sfarsit in cauza (b).

(a) sau ar decide sa nu fie urmarita persoana

i
l

Termenii

acestui articol sunt foarte generosi. legate de interpretarea

Din acest motiv este de asteptat sa in statuI vizat. Pe retinuti

~.).-EJ

apara conflicte

siruatiei de fapt prevaland

de alta parte, incapacitatea a fost incontestabil La initiative prevazuta inadmisibila acorda Curtii

statelor de a fi mai precise in aIegerea termenilor

in avantajul lor in lumina articolelor 18 $i 19. Marii Britanii si a Statelor Unite a fost inclusa Curtii facultatea dispozitia

la a11. 17 1 a1. d, care atribuia


0 0

de a considera grava

afacere,

daca aceasta nu era destul de grava Cuvantul considerabila.

marja de interpretare la
31i.

Referitor regulii adoptate

17 I a1. c, el este replica catorva cuvinte pe margmea


TPIY si TPIR

in Statutele

adica aceea vizata la articolul "non


bis ill

20 al

Statutului CPI care trateaza aplicarea principiului Se intelege imaginatie eu usurinta,

iden". sa faca
Llll

ca li s-a solicitat

statelor

efort de

pentru a incerca sa determine

criteriile care sa perrnita Curtii sa nu fie

Capitolul Ill. Structura Ji functionarea

Curiii Penale Lnterutuionule

169

ostatecul

relei vointe sau al incapacitatii

unui stat de a incepe lips ita de rea vointa ...

actiune.

Intr-

adevar. conduita unui stat nu este intotdeauna Textul favorabil de plecare, elaborat

de Comisia

de Drept International, (canadian) Comisiei

era foarte Preparatorii.

Curtii. Totusi,

D-I Kirsch, presedintele

al carui rol a fost de multe ori decisiv, a stiut sa formuleze conditii realiste, in asa fel incat, in luna august pilot (Australia, 1997 a fast gasit un compromis la care au aderat cateva state articolului 17 a fost pecetluita

Marea Britanie) ~i Franta. Redactarea

la acea data. Cu aceasta ocazie, numeroase o Curte internationala Consecintele se


0

state au amintit ca CPI nu trebuie sa fie

a drepturilor

omului. nu puteau f limitate decat danduastfel, actiunea


~l

nefaste ale acestor dispozitii

definitie

cat mai precisa a acestor situatii si facilitandu-se, a judecatorului.

capacitatea

de interpretare

Totodata. s-a considerat

ca un Stat este considerat refractar sa judece, daca:

a)

prevederile

au fost sau vor fi efectuate

sau hotararea intern

a fost

adoptata in scopul de a proteja persoana de raspundere penala pentru crimele aflate sub jurisdictia b) neconcordanta c) independent
Curtii;

exista

intarziere nejustificata

a procedurilor,

ceea

ce este

111

cu intentia de a actiona persoana in justitie; procedurile nu au fost sau nu


VOl'

fi conduse

in mod impartial

~I

~i au fast conduse intr-un alt mod, care nu concords


respectiva

cu intentia de a

actiona persoana

in justitie. ca pentru a aprecia atitudinea unui stat, Curtea va Acest

2 al art. 17 aminteste, trebui sa se refere eonsiderent refractare

la garantiile judieiare

onferite de dreptul international.

are mare importanta,


vor

deoare e nu este teoretic sa ne imaginam ca statele de ~

fi deseori

chiar

eadrul

carora

nu va functiona

nici

ad inistratie a justit.ei dernr it

e a est nume, tinand cont de criteriile e, e mente.

fixate de

- ~ _ a1. a (dar si I a!. a) este eel referitor la reaua

:.:=_=~ =-==:.::

:'i ... referire '"

la un criteriu a priori mai obiectiv,

eel al

v-: inua ea procedurii,

criteriu urmat irnediat de un altu l,

Capitotut III. Structura si functionarea

Curtii Pen ale Intertuuion ale

i70

de natura mal subiectiva, intarziere este sinonima

precizand

obligatia Curtii de a constata ca

asemenea

eu lipsa intentiei

statului in cauza de a actions in justitie

persoana urmarita. Aceeasi dialectics independente se regaseste in alineatul urmator ; in lipsa unei proceduri Curtea trebuie sa constate lipsa vointei unui stat de a vizata. Regasirn aici marile principii relativ preconizate de

sau impartiale, persoana

actiona in justitie instrumentele iustitiei.

juridice

internationale

corespunzatoare

la administrarea

Din ansamblul

acestor ipoteze, vom refine ca statele nu au dorit sa Ie vizeze

decat pe ace lea, in termenii carora, dovada unei justitii sub jug politic si a unei administrari manipulate a justitiei va fi mai mult sau mai putin adusa. A contrario .

nu a fost avut in vedere cazul in care drepturile apararii ar fi fost flagrant incalcate ~i astfel, nu au fost prevazute avantajul mecanisme multilaterale acuzatului. regionale (diferite Pe buna (Conventia eomitete decat cazurile in care disfunctia justitiei dreptate, europeana onusiene') s-a obiectat a drepturilor asupra omuluil existentei
-

este in unor sau

CEDH)

ale carer functii erau exact criticarea

si/sau cenzurarea unui proees. intaietatea

incalcarii drepturilor omului comise in eadrul unor unnariri sau al chiar daca aceste mecanisme sunt insuficiente, ca Jipsesc

Cu aIte cuvinte,

CPI nu se poate exersa daca judecatorul pentru un proces echitabil. incapacitatea

national constata

principiile fundamentale Pentru a detennina


unui

intr-un caz, Curtea va vedea daca, datorita sistemului sau juridic sau
l1U

colaps substantial

sau total sau ineficacitatii necesare

national, astfel

StatuI

nu poate sa obtina dovezile

poate sa realizeze

procedura. Situatia vizata la articolul 17 3 este, a priori, mai obiectiva. Statele nu au mal vrut sa fixeze incapacitatii aici criteriile lipsei de vointa ale unui stat, ci pe cele ale unui razboi

sale. Nu putea fi yorba decat de situatiile caracteristice

. Con venri a europeana de protejare a dreptur ilor ornului ~ia libertatilor fundamentale a fast sernnata la 4 noiernbrie 1950, prorocolurile aditionale Ill'. 1,3, 4 si 5 au fost sernnate ia 20 martie 1952, 6mai 1953. 16 septembrie 1963 $i 20 ianuarie 1966, $i a intra! In vigoare pe 3 septernbrie i 953, ratificata de Franta pe 3 mai
1974.
2

Cornitetul

drepturilor

omului creal prin Pactul international relativ la drepturile

civile si politice din 1966.

Capuolul IlI. Structure si funciion area Curtii Penale Internationule

17i

civil, prabusirii

unui stat si a autoritatii

judiciare,

situatii care fae imposibile

ancheta, angajarea urmaririlor judecatorilor ~i a procurorului,

~i a fortiori arestarea persoanei acuzate. Tenaciiatea ca ~ivointa lor de a f inforrnati concret de situati.le

care Ie vor f supuse, fiind yorba de aplicarea acestui articol si a urmatoare lor doua. vor deveni esentiale. Curtea va fi convinsa ca are competenta in once caz adus
1I1

fata

ei,

insa

poate determina admiterea unui caz, in situatiile prezentate mai sus. Admisibilitatea unui caz poate fi solicitant de: inculpat sau
0

persoana.

pe

numele careia a fost eliberat un mandat de arestare; sau de un Stat cu jurisdictie asupra cazului; sau de un Stat la care se solicits acceptarea jurisdictiei, articolului 12. Admiterea unui caz sau competenta Curtii poate f solicitata numai
0

conform

singura

data, de catre orice persoana sau Stat, din cele mentionate rnai sus, inainte sau la inceputul procesului. In cazuri exceptionale, Curtea poate acorda solicitarea de mai

multe ori sau dupa incetarea procesului. Daca


0

solicitare de admitere a unui caz este adresata de un Stat, asa cum am

vazut mai sus, Procurorul trebuie sa suspende ancheta pana la decizia Curtii. Totusi, cand un proces este pe rol, Procurorul de a continua investigarea, pentru poate solicita autoritatilor Curtii prerogativa a putea pastra probele, atunci cand exists
0

posibilitate mica de a obtine probe importante sau un rise semnificativ, ca acestea sa nu poata fi disponibile ulterior; pentru a finaliza declaratiile sau marturiile

martorilor, incepute anterior sau pentru a impiedica sustragerea de la judecata a unei persoane, in numele careia s-a emis, deja, un mandat de arestare. In cazul in care, Curtea a hotarat ca un caz nu este admis, procurorul poate inainta Curtii
0

mal

cerere de revizuire a hotararii, atunci cand este convins ca au sau schirnbari de circumstante articolului 17, Statutul de la Roma nu acorda
11ICI 0

aparut noi fapte semnificative Conform prevederilor prioritate jurisdictiei chiar


~j

Curtii asupra jurisdictiilor

nationale. Acelasi lucru se intampla

atunci, cand solicitarea

de amanare a unei anchete este forrnulata de catre

Consiliul de Securitate. , a carui intentie nu coincide In totalitate cu aceea de a vedea , cazul judecat de Curtea Internationala.

Cap itolul II 1. Struct uru s ifun ctionarea

Curiii Penle Intern aiion ale

i72

Conform amnistiile

prevederilor

Statutului,
0

Curtea are posibilitatea

de a hotari. daca

interne ar trebui sa fie

baza pentru judecarea

cauzei ~i daca orice alt


ne his in idem.

proces intern este un efort meritat pentru aplicarea Statutul se refers numai la condarnnarile

principiului

sau achitarile hotarate de Curtile nationale

si nu la amnistiiJe globale, ca baza pentru aplicarea acestui principiu. Cat despre amnistiile al Convenriilor partile implicate in situatii de conflict intern, ProtocoluJ Aditional
nr II

de la Geneva, din anul 1977 prevede ca, la terminarea sa-s: of ere una alteia
0

ostilitatilor.

generoasa

amnistiere. Norma nu a avut ca pentru crime de razboi armat.

scop $i nu poate fi interpretata severe sau crime impotriva

ca promovarea umanitatii,

impunitatii

savarsite

in timpul unui conflict

Comisia Internationala

a Crucii Rosii a considerat de rebeliune

ca amnistia ceruta prin Protocolul ale

II este numai pentru incalcari legii umanitare, amnistierii. Condanmarea Camera Lorzilor, generalului in timp

ale legii interne si pentru incalcar: mai grave nu trebuie

ce crimele

de razboi

supuse

Augusto Pinochet de catre instantele spaniole si de in

a ignorat

decretul de amnistiere proprie. conceput de Pinochet, contradictoriu eu legea internationala.

anul 1977, considerandu-l In tarde de tranzitie, ar fi cele din America pentru adevar si justitie

care tree de la un sistem totalitar spre democratic,

cum

Latina, Europa de Est si Africa, intre anii '80-' 90, lupta a generat
0

varietate

de instrumente

juridice

si politice,

printre care se numara procesele penale si comisia pentru adevar. Prin urmare, seoaterea la lumina Cornisia pentru Adevar, a sirului evenimentelor stabilita recent de Peru, are ca scop si responsabilitatilor, in legatura cu

violenta de tip terorist ~i violarile drepturilor omului, care s-au derulat din luna mai 1980, pana ill luna noiembrie de agenti arrnoniei trebuie statali si totodata, 2000, fiind comise atilt de organizatii propunerea de initiative pcntru teroriste, cat ~i

intarirea

pacii si Comisia aduse

intre peruani. sa ajute Curtile

Printre alte obiective, respective,

atunei cand este necesar, crime lor si violarilor

in elucidarea

drepturilor identificarea cornpensarea

ornului. prin in cere area de a deterrnina locurile unde se afla vietimile ~i presupusilor si reabilitarea autori ai crimelor; pregatirea unor propuneri
ell

pentru

victimelor:

recomandarea

unor reforrne.

functie de

Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Interruuionale

garantii

preventive,

care sa fie adresate

pnn initiative

legislative,

politice

sau

administrative. Trebuie inteleasa nevoia pentru reconciliere intre fractiuni, care au impartit natiune: aceasta nu inseamna. ~
.'

insa. - reconcilierea

intre victime 51 atacatorii


)

lor:

reconcilierea

nu trebuie sa se realizeze in detrimentul drepturilor victimei, respectiv,

in detrimentul dreptului de a i se face dreptate. Curtea Penala lnternationala , va trebui sa fie aceea care isi hotareste , ,

cornpetenta, inclusiv atunci cand aceasta poate fi contestata. Competenta Tribunalului Penal International pentru Fosta Y ugoslavie
$1

respectiv, a Tribunalului

Penal International

pentru Rwanda a fost contestara prin

punerea la indoiala a legalitatii infiintarii acestora, adica a rezolutiilor Consiliului de Securitate Consiliului, al ONU. Tribunalele au respins contestatia, pe baza atributiilor

in temeiul Cartei ONU. Curtea poate sa respinga asemenea acuzatii, conform

Pe cale de consecinta, Statutului ei.

8. Exercitarea

competentei

$i amtinarea anchetei sau a urmiiririi

Articolul

13 nu face decat

sa

enumere conditiile in care Curtea lsi poate 5. Aceasta

exercita competenta

cu privire la cele patru crime vizate la articolul modalitatile

dispozitie de ordin general reaminteste

in care Curtea poate fi sesizata

de catre un Stat Parte, in termenii articolului atunci cand actioneaza in baza capitolului

14, de catre Consiliul de Securitate. Unite sau din

VII al Cartei Natiunilor

oficiu de catre procurer, in conditiile determinate in articolul 15. Astfel, Statutul stipuleaza Curtii. Prill urmare,
Curtea

trei mijloace prin care pot fi initiate procedurile competenta in iegatura cu


0

l$i exercita
0

crima

meruionata

la articolul 5 daca,

cauza, in care una sau mai multe asemenea crime de catre un Stat Parte sau de catre

pare a fi fost savarsita, este adresata procurorului

Consiliul de Securitate al ONU, actionand conform Capitolului VII al Cartei ONU. Procurorul poate, de asernenea, sa declanseze
0

investigatie proprio motu.

Capitolul III. Structura sifunctionarea

Curtii Penale Internatiotutle

Se va observa. ca sesizarea obiectul nici unei dispozitii un stat sau de cea din oficiu. Intr-adevar, investeasca Consiliul la inceput

Curtii de catre Consiliul de Securitate spre deosebire de sesizarea

nu face

particulate,

facuta de catre

~i chiar in mod excesiv. cu facultatea

statele
0

s-au gandit procedure

sa

de Securitate

de a dernara

in fata sa va Unite, ca nu se aeeasta face un

Curtii. lntaietatea

Consiliului

de Securitate

este data de faptul ca sesizarea Natiunilor

avea forta obligatorie

pentru toate statele membre ale Organizatiei

mernbre sau non membre la Statut. lntr-adevar. cer conditiile prealabile exercitarii Consiliului

articolul 12 2, precizeaza Curtii, Aceasta atunci cand

competentei de Securitate.

actioneaza instrument Curtea

la cererea fundamental

dispozitie

din sesizarea Curtii de catre Consiliul de Securitate. universal, doar atunci cand este sesizata

Astfel, de ell

capata caracter

de Consiliul

Securitate

despre care stirn ca anumite rezolutii ale sale au caracter obligatoriu statelor.

privire la cornunitatea

In aceasta eventualitate, ~i decline responsabilitatea implicati cetateni

statele care ar fi sperat, nefiind membre in Statut, sa-

in cazul crimelor eomise pe teritoriul lor sau in care sunt sa se supuna exigentelor justitiei sale,

ai lor, vor fi constranse

intemationale.

Astfel, un nou Pol Pot , daca masacreaza a parte a populariei

chiar daca statu! al carui conducator

este nu face parte din Statut, va putea fi

anchetat, daca In primul rand Consiliul de Securitate se sesizeaza de situatie In baza capitolului procurorului. Razboiul numeroase la
0

VII al Cartei Natiunilor

Unite'

si daca defer

apoi aceasta

situatie

declansat

de NATO

impotriva

Belgradului,

chiar

daca suscita totusi,


,

comentarii
,

asupra caracterului
'--' ,

sau tardiv ~iinadaptat, contribuie,


!!!

noua definitie a oblizariilor

comunitatii

intemationale

in fata actelor de violenta

comise pe scara larga si in mod masiv, impotriva unui grup national. care, sa speram, frontierele

In

masura in celor mai

vor permite din ce in ce mai putin tainuirea de Securitate are sanse sa se amplifice.

mari barbarii, actiunea Consiliului

I Capitolul referitor la actiunea in caz de ameninrare prevede posibilitatea folosirii forte:

a pacii ~ia securitatii

internationale,

singurul

care

Capitolul III. Structura si functionarea

Curtii Pennie Lntertuuionule

\ 75

Unii au criticat lipsa de legalitate trebuie recunoscut


faptul, ca noile misiuni

a actiunii NATO. Fara a intra in detalii. ale Consiliului de Securitate, cand este aflate Aceasta

vorba despre obligatia comunitatii in pericol, inseamna par total incompatibile

internationale

de a oferi ajutor populatiilor dreptului de veto.

cu exercitarea

ca se va intari caracterul universal

al Curtii prin reforma


CLl

Cartei Natiunilor

Unite asteptata dreptului

de multa vrerne, care va trebui

atat mai mult sa prevada abolirea ~i mai insearnna. in

de veto pentru toate interventiile


0

de tip umanitar

acelasi timp, ca va fi adoptata ale Natiunilor

mai tuna reprezentare

geografica a statelor mernbre


Este de sperat, ca se va

Unite In cadrul Consiliului

de Securitate.

merge spre un vot cu majoritate calificata pentru acest tip de interventii. Primatul Consiliului de Securitate rezulta si din legatura institutionala
CLl

Curtea. De fapt, mai multe state au apreciat concluzia unui acord special intre Curte si Organizatia functionale j udiciar. Remarcam, sesizarea in sfarsit, ca nu mai figureaza de Securitate
111

Natiunilor

Unite ca fiind potrivita

pentru stabilirea

unei cooperari Curtii ca organ

intre cele doua institutii, pastrand

intacta independenta

Statut nici

alta referire

la

Curtii de catre Consiliul

cu exceptia

articolului

53 din

capitolul Y, respectiv, Anchete si urrnariri . Prin urmare, este yorba despre trei moduri de sesizare a Curtii, respectiv: pnn sesizarea procurorului de catre un stat-parte; prin sesizarea procurorului de

catre Consiliul de Securitate al ONU; prin deschiderea, a unei anchete in lezatura eu savarsirea
I..,... )

din oficiu, de catre procurer,

unei infraetiuni.
e

Statele Parti

Capacitatea

unui Stat Parte de a transfera procurorului

cauza. in care una


l1U

sau mai multe crime, care sunt de competenta niciodata investigheze controversata cazul,
(art.I3 a). Prin

Curtii, par a fi fost savarsite, Statui solicita

a fost

aceasta,

procurorului

sa

in scopul acuzarii uneia sau mai multor persoane de savarsirea sa decida, pe baza toate

unor astfel de crime (art.14). Astfel, i se permite procurorului investigatiilor proprii, ce persoane sa judece. Anterior

unei investigatii.

.-----

Cupitolul III. Structura si functionarea

Curtii Penale Internationule

!76

cazurile

adresate

Procurorului

de catre State sunt supuse cererilor de informare

~i

cedare (art.l S). Cu privire asupra posibilitatii la dispozitiile art. 14, a fost realizat, in mod rapid, un consens
0

de a sesiza Curtea, pe care trebuie sa

aiba statele

Totusi, in

timpul primei sesiuni a Comisiei Preparatorii au observat Securitate, mentinere ca sesizarea In virtutea Curtii trebuie

din luna aprilie 1995, cateva delegati i sa ramana monopolul Consiliului de si

responsabilitatii

principale

in materie

de supraveghere

a pacii, Nu existau motive sa se procedeze altfel, au observat aceste state.

decat pentru cele doua tribunale ad hoc.

Pe de alta parte, alte state nu si-au ascuns nelinistea

in fata riscului

de a

vedea Curtea sesizata, in mod fantezist, de statele a carer initiative de ganduri politice ascunse - ceea ce este mai mult dedit Nu a fost pusa nici au fost indepartate interesului
0 0

a1' f dictata doar

ipoteza teoretica.

conditie sesizarii Curtii de catre un stat ~i in consecinta. vizand sa subordoneze


aceasta

dispozitiile

sesizare

dovezii

de a actiona a acestui stat. 0 asemenea dispozitie, pe langa faptul ca a1' fi de universalitate,


ar f putut f sursa a numeroase

atacat in mod violent principiul discriminari,


I

in U1111ainterpretarii

care i-ar f fost data. Aceasta ar fi determinat

ca

sesizarea

Curtii

sa

fie rezervata

statelor care s-ar fi dovedit in legatura cu cnma


greutati

l.
I

denunta a. 0 asemenea
T eXLUI prevede

dispozitie ar fi provocat

de acum, in ~ opul de a limita riseul de fi adresate plangeri


DC D

abs _.-C=-. oi .gatia de a cere

lui sa ancheteze asupra unei situatii care tine riscului ca statele

I
,I
I

, - re are ca scop reducerea

sa

II

!!.::::~ ':-?;~: umi or indi -iL ~: -2. incerce, astfel, sa instrumentalizeze ac


. gasim preocuparea

Curtea,

statelor de a evita sesizarea

-=e:-':;,_ da
~c--:_=-= =-

<'1,

mai ales pentru crimeJe de razboi (a se

=-.~=::-:~

==:.:=-

== ---=-=-=e> ienuntate
rot

de state sunt susceptibile

de a face

ca numai statele vecine celor pe teritoriui de aceste crime


dill cauza

--~.3

- ---

-- =>-

-:n

cele interesate

Capitolul III. Structure si functionarea

CUI'?ii Penale lnternationule

!~7

Consiliul Consiliul procurorul,

de Securitate de Securitate

al ONU
poate, de asemenea, sa ses.zeze conform Capitolului Consiliului
ell

astfel de cauze

atunci cand acesta actioneaza

VII din Carta ONU

(art. 1 3 b). Acest fapt face ca rezolutiile sunt Parti ale Statutului.

sa se aplice $i Statelor care nu

Decizia de amitnare {[urmiiririi penale, a judeciitii sau a condumniirii In lezatura '-' cu arnanarea anchetei sau a urmaririi. nici
0
'

articolul
0

16 al Statutului de 12 luni, VII de

prevede faptul, ca nu poate f declansata dupa ce Consiliul de Securitate,

ancheta pe

perioada

printr-o rezolutie adoptata conform Capitolului

din Carta ~NU, a solicitat Consiliu in aceleasi conditii.

Curtii acest lucru; acea cerere poate fi reinnoita Aceeasi prevedere

s-ar aplica $i in cazul in care,

investigarea

sau judecarea

cauzei ar fi inceput, indiferent de modul in care ar fi fost

initiate, Curtea fiind obligate sa le suspende. Redactarea articolului 16 este rodul unui cornprorrns extrem de dificil.

intervenit dupa lungi si intense dezbateri. Multe organizatii de aparare a drepturilor omului
0

considera

dispozitie

funesta, elementul judicial' fiind combatut, in mod violent, de eel politic, acesta din urrna putand posibilitate oricand de reinnoire. de redactare ale acestei dispozitii all venit in primul principals rand din ingradi autoritatea Curtii pentru
0

perioada

de 12 luni, Cll

Dificultatile necesitatea

de a articula actiunea Curtii cu responsabilitatea internationale, incredintata Consiliului

de mentinere Aceste complex $i

a pacii ~i securitatii

de Securitate.

dificultati mai veneau $i din grija de a nu ingradi un complex de negociere, vizand semnarea unui acord de pace sau a unui armistitiu, de arestare emise impotriva

prin eliberarea

executarea

simultana

a mandatelor

acelora chiar de a

carol' semnatura

era nevoie pentru aceste acorduri. Astfel, dad. Richard Goldstone.

prim procuror al celor doua tribunale ad hoc, ar f adunat probe pentru punerea sub acuzare impotriva a lui Slobodan populatiei Milosevic in toamna anului 1995 pentru crime cornise

croate si bosniace (A avut cu adevarat aceste dovezi .) Se pare


0

ca le-a cautat, istoria

va spunel), nici

dispozitie l1Ui-ar fi interzis sa

fad, in

conditiile in care, in acelasi timp, statele in cere au

sa

smulga ~i CLl ce pre], semnatura

Capitolul LlI. Structura

si functionarea

Curtii Penale Intemationate

178

aceluiasi

Slobodan

Milosevic

pentru Acordurile

de la Dayton. Aceste acorduri. a mii de bosniaci

se la

stie, au fost sernnate pe data de 25 august Srebrenica au avut loc la jumatatea

1995 (masacrele

lui iulie 1995 ... ). Numai presiunea

politics l-ar sale

f putut face pe Goldstone figureaza in Acordurile Trebuie lucrarile justitiei, problema masura

sa se razgandeasca.

Sa nu uit21111 a ia insistentele c

de la Dayton un paragrafreferitor ca referitor

la justitia internarionala. proeesului de pace


CLl 0

sa recunoastern, preocuparea

la articularea

statelor nu era lipsita de fundament.

Este vorba de in asernenea justitiei

extraordinar dreptul

de complexa. de

Dar trebuia totusi institutionalizat Securitate de a paraliza

Consiliului

actiunea

internationale

? 1nsa - si multe organizatii

de aparare a drepturilor

omului au militat celor

in aeest sens - nimie nu interzicea doua institutii, conforme in eventualitatea general. contradictia
:

sa se presupuna

ca dialogul ~i cooperarea

irninentei

unui acord de pace, nu va aduce solutii

interesului

Unii au remarcat afirrna ca infractiunile si securitatea intamplator) pace. Totusi, facultatea pacea rnondiala reprimarea Consiliul

intrinseca a acestui text eu statutul Curtii. care


! .

pe care Ie va avea de judecat arneninta, prin natura lor, pacea si cu alte cuvinte (chiar daca aceasta nu apare in scris ;;i nu un or asemenea de Securitate, crime trebuie considerata prin efectul drept un factor de va dobandi

acestei dispozitii,

de a ingradi opera de justitie In favoarea pacii, tocmai pentru a asigura In baza capitolului VII al Cartei Natiunilor Unite. Trebuie de

;;i aceasta

reamintit. Securitate

ca principalul

fundament

juridic al celor doua rezolutii ale Consiliului

nr. 827 din data de 25 mai 1993 si nr. 827 din data de 8 noiernbrie

1994, este

care au instituit TPIR ~i TPIY, este afirrnatia conform careia, opera de justitie factorul de restabilire a pacii. de a gasi si corelate.

Oricum ar fi, trebuie admisa, in mod realist, marea dificultate comprornis satisfacator intre doua exigente a priori cornplementare de contradictorii.

Ull

dar

care se pot dovedi ~i stupefiant Trebuie sa ne amintim, au ernis ipoteza conform

de altfel. ca de la inceput, un anumit nurnar de stale orice declansare a actionarii In justitie de catre
ell

careia,

Curle putea fi repusa in cauza prin simplul drept de veto de care dispun statele statut de membru permanent in cadrul Consiliului de Securitate.
Au

fost avute in

Capitolul III. Structura ~ifunciionarea

Curiii Penale Intern ationale

179

vedere ~i alte formule, precum conditionarea justitie printr-un acord al Consiliului

sistematica a declansarii

actionarii

in in

de Securitate si aceasta exact In momentul

care Curtea ar fi fost sesizara de un stat sau de catre procurer In luna martie 1996, Franta facuse propuneri in acest sens, respinse insa. Daca asemenea dispoz itii ar f fost ratificate. Curtea ar fi devenit inofensiva. Articolul redactat Preparatorii 16 este traducerea acestei tari, compromisului in timpul numit Singapore sesiuni
,

fiind

la initiativa

ultimelor

ale Comisiei finala

ale Natiunilor

Unite, inaintea Conferintei de la Roma. Redactarea

a acestui articol 16 este cu atat mai rezretabila ~ viitorii judecatori, aceasta problema. Este extrem de suparator de arnendamentul suspendarea masurile impregnati

cu cat este normal sa ne ~ zandim ca lor, ar f fost oricum atenri la

de responsabilitatile

faptul, ca nu a fost adoptata

dispozitie

apropiata

prop us la Roma - mai ales de catre Belgia - in termenii caruia Curtii nu ar f trebuit sa-l impiedice pe procuror sa ia toate necesare pentru a proteja elementele de proba. Intr-adevar.
,

activitatilor

de conservare demersului

suspendarea

nu este incompatibila

cu strangerea de probe care, deseori

prin natura lor, mai ales in perioade regretabil, posibilitatea Istoria impotriva Astfel, ca in ipoteza suspendarii

de conflict si ostilitati, risca sa dispara. Este activitatii Curtii, procurorul sa nu pastreze

de a face toate diligentele necesare ca sa evite disparitia probelor. contemporana a ararat, mai ales in timpul actiunilor angajate

autorilor

de genocid imediat

din Rwanda, urmatoare

ca timpul poate fi aliatul calailor. comiterii crimelor, anchetatorii nu

daca in lunile

colectioneaza

si nu strang marturiile si elementele sa caracterizeze

materiale, mai tarziu va deveni ale crimelor,

foarte dificil pentru judecatori

elementele constitutive

sa identifice ~i sa judece responsabilii. Este adevarat, ca aeeste dispozitii nu interzic, in mod deliberat, de Securitate conservare rezultatulunei sa autorizeze. Totusi, in acelasi timp, procurorul eu adoptarea
0

Consiliului masurilor de

necesare.

asemenea

initiative nu va fi niciodata

un drept, ci

autorizari exprese a Consiliului de Securitate. internationale de aparare a drepturilor (ceea

Ne putem imagina si ca organizatiile ornului, eie nefiind paralizate,


VOl'

incerca sa compenseze carenta procurorului

Capitolul l ll. Structure si functionarea Curtii Penale Internationale

180

ce au facut deja in anumite cazuri). Acesta din urma va cauta la ele informatiile

pe

care acestea le-ar fi putut obtine (a se vedea art. 15 2). Desigur, calitatea juridica a elernentelor contestata doveditoare de acuzati. actiunii astfel stranse va fi mai mica ~i va putea fi cu usurinta Pe de alta parte, justitiei activitatea ONG-uriIor, chiar daca este sa-i compenseze

complementara
carenta.

internationale,

nu are vocatia

Oricum,

pnn

aceasta

dispozitie,

Curtea

va ramane
0

sub amenintarea

unei

veritabile sabii a Iui Darnocles, din moment ce in orice clip a cea a Consiliului fost privilegiat $i Curte.

decizie politica, adica ca nu a

de Securitate, ii va putea ingheta actiunea. Este rcgretabil, un mecanism

de dialog $1 de cooperare intre Consiliul de Securitate

Procurorul Curtea isi poate exercita jurisdictia


investigatie si in cazurile in care procurorul

a initial

proprio

motu, pe baza inforrnatiilor acesteia atunci (art.I3


cand

primite referitoare Aceasta insearnna

la crimele care ca Statele se asi t:;> crura


Patti

tin

de

cornpetenta Curtii,

c).

functionalitatea

alte motive

ar impiedica

sau

Consiliul problema

de Securitate

al ONU sa sesizeze

astfel de situatii Curtii. Desi aceasta de 1a Roma, acceptarea Prin prisma de

a fost dezbatuta in cadrul Conferintei Diplomatice s-a produs datorita unei perspective crime aflate sub jurisdictia

acestei posibilitati acesteia

de ansamblu. Curtii,

si a putinelor

a procedurilor

admisibilitate, procedurale promoveaza

a necesitatilor ale actiunilor


0

jurisdictionale

si mai presus

de tot, a garantiilor

procurorului, eficienta,

devine elar faptul, ca acesta prerogative intre jurisdictiile nationale si

interpunere

dar echilibrata,

cele internationale. Dispozitia potrivit careia, procurorul poate avea posibilitatea

de a deschide

ancheta din proprie initiativa, cu alte cuvinte la sine. Ea trebuie in multe privinte

ex officio , nu a mers niciodata un punct castigat lntr-adevar,


0

de

considerata

pentru foarte

organizatiile

de aparare a drepturilor

omului si pentru victime. procurorului

multe state nu au fast de acord sa-i fie concedata

putere mult prea

Capitolul III. Structura si functionarea

Curtii Pentile Internutionale

i8 I

importanta

si mai ales ca acesta sa aiba posibilitatea doar pe baza informatiilor dispozitie

sa

initieze investigatii

din

proprie initiativa, Aceasta lucrarilor franceza

care i-au fost comunicate. eu prilejul

a fost luata, in mod progresiv, in considerare Preparatorii

ultimelor

Comisii

din anul 1998: mai ales cand delegatia Intr-adevar. anumite state,

a propus instituirea

unei Camere Preliminare

dincolo de avantajele nou mecanism

proprii pe care le-au obtinut prin intrarea in functie a acestui 18 si urmatoarele, au vazut in eJ un mijloc de sa deschida Frantei
0

evocat in articolul

control, chiar de Iimitare a prerogativelor ancheta din proprie initiative si au supus procurorului

care ar permite procurorului

Germania si Argentina s-au alaturat propunerii 1998 un arnendament

la inceputul anului

prin care prerogativele

erau legate de Camera Preliminara. parte, articolul 15 este traducerea putin modificata a acestui
S3

In mare amendament.

Astfel, este esential ca eel mai inalt reprezentant Tara ca aceasta decizie

al Parchetului sau conditionata

poata trece la investigatii nici de acordul Consiliului a principiului

sa

fie subordonata

de Securitate, niei de eel al statelor, sub rezerva, fireste,

de complementaritate. 15, ca investigatiile

Este la fel de important sa se prevada in 2 al articolului pot fi initiate pe baza inforrnatiilor Unite, cat ~ide la organizatiile

primite atat de la statele sau organele Natiunilor sau non-guvernamentale sau de civila

interguvernamentale

la alte surse demne de incredere. internationala, prin ONG-uri

Se stie; ca de douazeci de ani societatea

mai ales, joaca un rol din ce in ce mai mare. Este in dreptul international ~i cand este. civile si ai

prima data cand acest rol este institutionalizat astfel, recunoscuta victimelor. . credibilitatea

actorilor sai ca mandatari ai populatiilor

Redactarea
unui

de la 2 nu face diferenta intre ONG-uri ca beneficiare pe langa marile institutii intemationale


0

sau nu

Ell

statut consultativ aceasta

si celelalte. constanta naturali era

Prin
~i tara

urmare, oprelisti

dispozitie

este de natura sa permita intre victime prin intermediul

circulatie

a inforrnatiilor Din

manclatarilor Curtea

si al

procurorului. procurorului,

moment

ce posibilitatea

de a sesiza

conferita scrise ce

era normal ca acesta sa poata strange informatii

prin depozitii

sau orale. Este lasara a priori procurorului

a mare flexibilitate.

din moment

Capito/ull11.

Structura si functionarea

Curiii Pen ale Internationale

IS;:

articolui

15 2 nu a imp us Regulamentului acestei comunicari


I)

de Procedura si de Probs determinarea


0

modalitatilor

pe care procurorul

poate,

de altfel. provoca. necesare demersului

avand facultatea sau declansarii

de a cauta anchetei.

informatiile

pe care le considers

Organizatiile indoiala,

internationale

de aparare a drepturilor

omului vor trebui,

tara

in cazul colectarii
':l

probelor privind responsabilitatea

si in cazul localizarii actiunea. sa incerce


:.

celor mai mari criminali. sa-si coordoneze

sa-si moderizeze.

'J

sa-si sistematizeze

si chiar sa-si uneasca eforturile. decide

o
investigatii, anchete,

data ce procurorul

ca.

exista baze rezonabile Preliminare, auxiliare.


0

pentru initierea

une: a une: IS

acesta va inainta Camerei


impreuna

cerere de autorizare 3 al articolului

cu documentele procurorului

Paragraful
0

conditioneaza Preliminare prelirninara, pentru prima

facultatea numai,

de a deschide un anumit

ancheta cu acordul Camerei de informatii. Camera

dupa ce a adunat

numar

ca ~i Regularnentul data in Statut.

de Procedura Yom remarca

~ide Probe apareau in aceasta forma mai intai redactarea hazardata conditional a a

articolului

IS, pentru

ca paragraful

1 nu prevede nici un mecanism


0

pentru deschiderea Camerei Preliminare.

unei anchete, in timp ce 3

subordoneaza

unei autorizatii

In fine, pentru prima data se [ace referire In 3 la victimele care vor avea dreptul sa participe la procedura inca din timpul anchetei. Este yorba despre un

drept cu totul nou, tinand cont de ceea ce prevede Statutul internationale ad hoc respectiv, pentru Fosta Yugoslavie

celor doua tribunale extrem de

$i Rwanda,

tacute la adresa victimelor. In mod paradoxal, anchetei participarea si reprezentarea victimei Inca din timpul

pare sa fie supusa unor principii

diferite de cele generale care rezulta din

articolul 68 3. Aceste principii face referire, incheiat

sunt stabilite de articolul 68, la care art. 15 ~ 3 nu Lucrarile Comisiei Preparatorii - care s-au de

fiind deci derogator.

la data de 30 iunie 2000 - au fost cele care au fixat modalitatile si de participare si care au dat
0

reprezentare de comp Iexe.

definitie a victimei,

probleme

extrem

Capitol

lit

Ili. Structllra

>-i jUl1ctiol1area CUff;; PelZale internatiollal!!

Nu este verba. totusi, dedit de perioada anchetei, nu si de cea a proeesului. Nu va fi auzit nici un manor victimele si nici un acuzat. Era deci pragmatic
~j

justificat

ca

sa se poata face auzite, ran} ca a priori Cunea sa trebuiasca sa se preocupe sau de contestarea admisibilitati: lor; Curtea va putea face acest lucru

de evaluarea mai tarziu.

Daca acesta Camera Preliminara pornirea unei investigatii

conclude

ca exist

suficiente dovez.i pentru Curtii, autorizeaza

si ca acel caz pare sa intre in jurisdictia

investigarea,

tara a prejudicia hotararile ulterioare ale Curtii cu privire la jurisdictia


cazului. Astfel,
autorizatia

si admisibilitatea

Camerei Preliminare

de a deschide

ancheta in baza paragrafului recunoaste cornpetenta, nici

4 al art. 15 nu inseamna

nici obligaria Curtii

de a se

ca. plangerea
precizand

va fi admisa. Intr-adevar, este vorba doar ca ultimul cuvant apartine Curtii, in baza

de un filtru, aceasta dispozitie articolului 17 al Statutului.

Ne-am fi putut gandi ca acest articol era suficient pentru sa nu vada Curtea sesizata de plangeri fanteziste si lipsite

a linisti statele ingrijorate de pertinenta. Continuarea mari probleme. exemplu,


ordonanta

analizarii

Statutului

ne va arata ca articolul 15 5 nu a ridicat a sistemelor judiciare au prevazut, sau de


0

Intr-adevar,
0

marea majoritate

ca

decizie

de clasare

fara urrnari,

in cazul unei denuntari

de non lac, adoptata de un judecator

de instructie, pot fi repuse in cauza


0

daca apar fapte sau probe noi. Este ratificata aici


Articolul

regula majoritar admisa. persoanele fizice sau

15 6 obliga

procurorul

sa informeze

institutiile

de la baza anchetei

sale de decizia de a nu derula mai departe ancheta. are obligaria sa-si rnotiveze decizia in scris. asa obligatie ar fi favorizat
0

Nu apare si faptul, ca procurorul


CUIll

preconizasera

unele state. T otusi, a asernenea si transparenta

mai

buna vizibilitate des, victimele procurorului. ca procuroru! Atunci investigare

a Curtii, mai ales fata de victime, pentru ca eel rnai furnizeaza informatii

sunt cele care, in mod direct sau prin mandatari, Astfel, textul nu interzice,

dar practica probabil ca ar duce la aceasta.

sa anunte motivele deciziei sale. cand un Stat a inaintat propno motu sau un caz sau cand procurorul ca exista
0

a initiat

a hotarat

baza

rezonabila

pentru

Capitolul Ill, Structure si funciionarea

Curtii Pen ale lntern ation ale

18.:1-

declansarea

unei anchete,

acesta este obligat

sa

anunte toate Statele Parti, C211

~l

acele State care ar exercita in mod normal competenta In curs de poate informa altii, in cadrul confonn notificarea
0

asupra acestor crime (ar1.18), oricare dintre aceste State, pe cetatenii sai sau pe crime in

luna de la primirea acelei comunicari,

Curtea ca investigheaza competentei

sau ca i-a anchetat la faptele penale

sale, referitor 5
~l

care constituie

prevederilor

articolului

care sunt legate de informatiile

furnizate

adresata State lor. Statului, procurorul va amana anchetarea la cererea acelor persoane, in

La cererea afara de cazul

in care Camera

Preliminara,

procurorul ui, hotaraste

autorizarea

anchetei. investigarii de catre un Stat va fi deschisa revizuirii, sau


111 orice

Amanarea procurer, schimbare bunavointa

de catre
0

la sase luni de la data amanarii sernnificativa

moment,

111 care

a intervenit

a circumstantelor

bazate pe incapacitatea

sau lipsa de

a Statului respectiv de a efectua ancheta.


0

Atunci cand in care procuroruJ exceptionale,

actiune este pe rolla a amanat


0

Camera Preliminara (art. 18), procurorul

sau

ill

orice moment din motive


ancheta,

ancheta

poate,

sa solicite

autoritatii

de la aceasta Camera
0

sa continue

in

scopul pastrarii probelor, importante ulterior. Obligatia


Obligatia

atunci cand exista

posibilitate

mica de a obtine probe


IlU

sau un rise semnificativ

ca aceste probe sa

poata

fi disponibile

de cedare a unui caz nu este nelimitata. de a ceda un astfel de caz, ca ~iaceea de a anunta, se aplica, in mod din partea Statelor care nu sunr membre.

egal si cererilor

9. Principiile generale ale legii penale

Statutul postuleaza trebuie respectate de

principiile catre Curte,

generale ale legii penale, ca norrne inclusiv ca norme

de baZ21 ce pentru

fundamentale ei.

responsabilitatea

penala individuals,

cat si pentru excluderea

Capitolul 111. Structure ~ifunctionarea Curtii Penale lnterruuionule

185

Statele care au participat de adoptare, au considerat

la procesul de elaborare al Statutului

$i apoi la eel
111

ea fiind prioritar faptul, ca acesta sa specifiee.


0

mod penal

clar, circumstante

le in care

persoana

poate fi considerata
Curtii

responsabila

pentru una din crimele exigente,

ce intra sub jurisdictia atat contributiile

Pentru indeplinirea

acestor
$1

au fost utilizate

unui numar

mare de state, cat

standarde internationale Ca unnare.

foarte ridicate. prevede in Partea 3, respectiv ale dreptului penal. art.22 - 33, principiile

Statutul

genera Ie eele mai importante

Principiul Un principiu

non bis in idem fundamental este aici consacrat - pe care II regasim in articolele diferit din cauza principiului de

10 ~i 9 ale statutelor comp lernentaritate.

TPIY si TPIR, dar redactat

Curtea nu va putea sa interogheze

persoana,

cu privire la actiuni care au sau achitata.


0

format bazele unei crime, pentru care a fost condamnata

o
prevazuta Curte.

alta curte nu are dreptul la articolul

sa

interogbeze

persoana

pentru

crima de

5, pentru care aceasta a fost deja condamnata

sau achitata

Pe de alta parte, atunci cand


I
~~j~

persoana

a fost interogata umanitatii,

de

0 0

alta curte asernenea

1
!
i
i

pentru

genocid,

crima

de razboi

sau crima impotriva

persoana nu va fi interogata celeilalte

de Curle pentru aceleasi crime, decat daca procedurile acelei persoane de raspundere penala.

curti au avut ca scop protejarea

pentru crimele ce tin de competenta mod impartial de dreptul ~i independent,


.

Curtii sau acele proceduri nu au fost conduse in cu normele procesului,


III

in concordanta

recunoscute
.

international

si au fost conduse intr-un mod de a aduce persoana

care, in circumstantele in fata justitiei. si de aplicare

date, nu au coincis Aplicarea


; ..;'i

cu intentia

respective

acestei dispozitii

prezinta aceleasi dificultati de interpretare

ca ~i articoluJ J7 ~i anume limitele dreptului care va fi arogat Curtii de a critica buna credinta a unui stat si functionarea administratiei sale judiciare. Acest lucru nu este

scris, dar se intelege ca aeele cazuri prevazute in prezentul articol sunt cele care vor putea fonda
0

exceptio de incompetents

si de non admisibilitate.

Este chiar singura

:.~.---

Capltolul JJI. Structure si functlonureu

Curtii Penule Intertuuionale

! 86

exceptie

posibila

fondata pe aceste principii

care va putea fi ridicata si a doua oara, procesului (a se vedea art. 19 4).

daca nu de mai multe ori, dupa deschiderea

In plus, se avusese in vedere - dar s-a renuntat, din pacate. ca aceasta Curte
sa poata refuza ~i aplicarea executarii sanctiuni. Curtea va trebui sa se pronunte (putere conferita anticipata asupra opozabilitatii unei decizii de gratiere sau de eliberare dupa ce ~i sa une: pedepse acestui principiu, daca un stat lua decizia, persoana condarnnata in cadrul oricarei

pronuntate,

sa

sustraga

In multe tari, prescdintelui condarnnate,

Frantei, de exernplu)
0

a unei persoane

a fortiori la

pedeapsa importanta,

a stat in detentie doar cateva zile sau cateva saptamani sperarn aplicare. persoanelor ca principiul (( non bis in idem , In asemenea ca statele

Trebuie sa considerarn circumstante, in

nu va avea

Ne putern teme, totusi, condamnate,

sa

nu pastreze

mana lor soarta

tara ca in acest caz, Curtea sa poata interveni.


cazul - integrat de Comisia de Drept International Pacii si Securitatii Omenirii - in care
0 0

Este inclus, de asemenea,

in Schita Codului Crimelor impotriva nationala judeca


0 0

curte

asemenea

crima, ca pe una obisnuita urnanitatii sau ca pe


0

si nu ca pe

crima de

genocid sau ca pe

crima irnpotriva

crima de razboi.

Principiul

nullum crimen sine lege

Prevederile dreptului, afirmarea

articolui

20 stabilesc in marea

afirmarea

unui pnncipiu

fundamental

al

aflat in vigoare principiului

majoritate

a sistemelor

judiciare

si anume,

legalitatii,

care trebuie sa fie interpretat

in mod strict, iar in

caz de incertitudine Aplicarea mecanismele sectiunea

~i in favoarea persoanei acestui principiu

anchetate, urrnarite sau condamnate. controverselor nascute din


111

se afla la originea

de competenta

universala,

care au fost evocate marilor criminali


~j

In capitol ul I

"lmponanta

combaterii

impunitatii

efectele lipse i de

justitie pe plan national si international". Conform acestui Statut, principiului


111

legalitatii,

perscana nu poate raspunde

penal

III

baza In

afara de cazul In care, cornportamentul


0

in cauza constituie. Curtii.

rnomentul

in care se produce,

crima ce tine de competenta

Cupitolul Ill. Structure si functionarea

Curti! Penale lnternationule

Totodata.

Statutul stipuleaza,

ca definitia unei crime va fi strict interpretata definitia va fi interpretata Pentru aceasta, In

$i nu va f extinsa prin analogie; in caz de ambiguitate, favoarea asigura Statutului, persoanei ca discretia investigate: acuzate

sau eondamnate. este

Curte a

interpretativa

a judecatorului

mentinuta

in limitele

adica in cele stabilite de Statele care l-au negociat.

Principiul

nulla poena sine lege


0

De asemenea, articolul 23 prevede faptul, ca Curte poate fi pedepsita de eonfinnarea numai in concordanta legalitatii, pedepsei. sub
0

persoana condamnata

de catre

eu termenii acestui Statut. Este verba alta declinare, fiind vorba de reprimare.

principiului

mai exact. de pronuntarea

Principiul

neretroactivitatii neretroactivitatii,

legii penale care a fost prevazut la articolul 11, este aic:

Prineipiul rea firm at .

Astfel. articolul

24 prevede savarsite exceptie

faptul, ca nici

perscana nu va f responsabila

penal

pentru

actiunile
0

anterior
admisa,

intrarii

in vigoare

a Statutului.
respectiv,

Acest de

pnncipiu presupune

in

mod traditional, urmarite sau

aceea in

aplieare modificarii

imediata dreptului,

persoanei

anchetate,

condarnnate,

cazul

a dispozitiilor

legale noi, daca acestea sunt mai favorabile pot rezulta, de exemplu, din revizuirea

pentru persoana

respectiva.

Aceste dispozitii

unui tratat international. Interzieerea fundamental masurilor penale eu earacter retroaetiv


0

reprezinta

un pnncipru care trebu ie


$1

al legii penale si

norma obisnuita a legii internationale. de catre tribunalele

luata in considerate,
nationale.

in toate circumstantele,

internationale

Astfel,

articolul

15 alineatul

(1) al Pactului

International

pentru Drepturile

Civile si Politice, 15 alineatul pedepsirea fost

din anuJ 1966 interziee ca acest

masurile penale ex posto facto; articolul procesul


~i

(2) stipuleaza oricarei persoane, era de natura

fapt nu trebuie sa prejudicieze

pentru oriee act sau ornisiune, penala, conform principiilor

care la timpul cand a generale al e legii

cornis/a

Capitol ul Ill. Structure si functionarea Curtii Penale Internationole

188

recunoscute

de Comunitatea

Natiunilor:

obiectivul

urmarit de aceasta prevedere de la Nurnberg

era

.de a confirma si intari" principiiie $i "de a se asigura faptul,


CG

Statutelor Tribunalelor

$i Tokyo

daca pe viitor crimele VOl" it comise intr-un mod

asemdnator
consecinta.

celor

incriminate

la Nurenberg,

ele vor fi pedepsite,

pe cale de

conform acelorasi principii (11)". artieolului 29, crimele aflate sub jurisdictia Curtii nu vor

Potrivit prevederilor

fi sup use nici unui statut de restrictii; In sustinerea Conventei umanitatii, acestei prevederi,

cu alte cuvinte, acestea sunt imprescriptibile. Diplomatica de razboi a reafinnat


$1

Conferinta crimelor

exempluJ impotriva

privind

Imprescriptibilitatea

a crimelor

care prevedea:

"Constatand,

co.

aplicarea,

pentru

crimele

de rdzboi -il pentru

crimele crimelor

impotriva umanitatii, a regulilor dreptului intern, referitoare fa prescriptia


obisnuite, nelinisteste

serios opinia publica mondiala, deoarece face co persoanele

responsabile

de aceste crime

sa

nu fie acuzate si pedepsite,

Recunoscdnd, international,
crimelor universald, prin

ca este necesar si oportun de a afirma, in cadrul dreptului intermediul prezentei


converuii, principiul imprescriptibilitatii

de razboi si a celor impotriva s-[{ convenit asupra

umanitatii si de a asigura aplicarea ce urmeaza ... " (Conventia Umanitatii,

lor

a ceea

asupra

Imprescriptibilitatii 26 noiernbrie

Crimelor de Razboi sia celor impotriva


111

din data de

1968, intrata

vigoare la data de 11 noiembrie 1970).

PrincipiuI

responsabilitatii

penale relativa, in ceea ce priveste international, rezulta responsabilitatea din prevederi le

Prima referire penala individuala,

la

dispozitie

in cadrul

unui tratat

articolului aplicarea inculpat,


'J

227 al Tratatului acestui articol,

de Pace de la Versailles, tarile invingatoare pe Wilhelm


111

din data de 28 iunie 1919. Prin Primul Razboi Mondial, "l-au

in mod public,

II de Hohenzollern, internationale

imparatul

Germaniei
j

decazute, tratatelor".

pentru of ens a suprema


III

adusa moralei

$i a inviolabilitati

acelasi tratat. era prevazuta constituirea unui tribunal special, alcaruit numiti de catre SUA, Franta, ltalia, Marea Britanie (vezi capitolul I) ~i respectiv,

din 5 judecatori,

Japonia, care nu a rnai fost creat, insa, niciodata

Capitolul lIl. Siructura sifunciionarea

Curiii Penale Internationale

\89

Dupa aceea. autorilor la Nurenberg individuate. Nurenberg", prezentate

prevederilor

articolului

7 din Statutul Tribunalului responsabilitatii

de

le-a revenit obligatia Acest articol

de a formula principiul in spiritul

penale

a fost redactat au fost modificate a Natiunilor internationala.

asa-numitelor

"principiile si

care ulterior, Adunarii

de Comisia de Drept International

Generale

Unite, in anul 1950. in cadrul prirnelor

lucrari care tin de jurisdictia Bineinteles, analoage continute

statele vor merge mult mai departe dedit redactorii In articolul

dispozitiilor

7 si 6 al eelor doua Statute, respectiv al Tribunalului ~i al Tribunalului motivele Penal pentru Rwanda. de iresponsabilitate, vor face ca precum
~l

Penal International De fapt, susceptibile statele mijloace

pentru Fosta Yugoslavie Conferintei

in cadrul

de la Roma,

de a fi invocate dispozitii

de catre autorii crimeior speciale (articolul

internationale,

sa prevada de aparare

28 ~i urmaroarele),

dorite, pentru

a-si sprijini agentii civili sau militari.

care ar

putea in viitor sa fie anchetati


Intemationala.

~i urmariti de catre procurorul

de la Curtea Penala

Prevederile competenta

articolului

25 statueaza

faptul,

ca aceasta

Curte

'va avea Curtea va care au

asupra persoanelor responsabilitatea

fizice, conform acestui Statut. Totodata, penala individuals asupra persoanelor

putea sa impuna

comis crime aflate in jurisdictia A comite aportul intrun-un conformitate


0

ei si implicit, sa le sup una unei pedepse. ordona, a


0

crima, a

solicita, a ii incuraja comiterea, ratificate

a-si aduce 25, In

fel sau altul, acestea sunt declinarile existente.

de articolul

cu prineipiile

EIe tin cont de jurisprudenta ~i a Tribunalului in cazul afacerii

Tribunalului

Penal International Pentru suspendarea

pentru Fosta Yugoslavie judecatii, realizata

Penal pentru Rwanda. Tadic, judecatorii au

identificat individuals: acuzat. incuraja"

2 elemente elementul

fundamentale intentional

care sa determine

responsabilitatea

penala este

si participarea

la crimele, de a carer savarsire au estimat, ca termenii

Prin chiar aceasta decizie, judecatorii acopereau to ate actele de asistenta,

"a ajuta si a

sub forma verbala si/sau materiala,

"atata timp car exista intentia necesara". a acuzatului incurajare la locul crimei ar putea

Tntr-un asernenea context, simpla prezenta constituie, potrivit tribunalului,


0

sa

un ajutor ~i 0

Astfel, aceasta dispozitie admire

conceptie relativ larga a cornplicitarii.

CapitO/lllllJ.

Structura

;ijunC(iollarea

Currii PemIie I!1ternariol1aie

190

Pentru a putea prevedea

incriminate

particulara,

incitarea nu este prevazuta

decat

pentru crima de genocid, considerata sa fie prevazuta, Pentru

drept crima majora. Nu ar f fost deplasat ca ea

in mod egal, pentru crimele impotriva umanitatii de razboi, responsabilitatea sefilor militari
$i a superiorilor

crimele

ierarhici era suficienta. In paragraful crima de genocid, sistemelor judiciare. 3 aliniatul f al acestui articol, este data potrivit principiilor dreptului
0

definitie

a tentative:

de

penal, care exist]

in majoritatea sa

De altfel, este prevazut ca renuntarea,

la incepurul executiei,

fie completa s: voluntara. Nu vorn mai reveni situatii prevazute asupra cazurilor in care
0

persoana

raspunde

penal -

de articolul

25 din Statut - ci vom face trirnetere consideram

la sectiunea

Elementul material al raspunderii penale, intrucat suficient acolo, aceste aspecte. Aceste cazuri de responsabilitate State lor Parti. in eforturile

ca am dezvoltat

(vezi Elementul

material)

vor fi relevante

acestora de a implementa

Statutul la nivel national.

Articolul 25 dernonstreaza,

de asernenea, faptul, ca statele au tras invatarninte

din decizia adoptata in cazul Karadzic si Mladie. responsabilitatii serbii bosniaci penale individuale,

In

speta, a fost aplicat principiul de catre etnica., ca erau

avand in vedere cucerirea planificata Hertegovina si "cu1'atenia

a anumitor

parti din Bosnia

desfasurata satisfacute

acolo. Aeeast proces este foarte important, decarece, adrnitand conditile de responsabilitate a unui superior ierarhic (artieolul

7 paragraf

3 - Statutul TPIY), judecatorii pe cei doi mai sus-amintiti, Anumite eonsiderente 1. In lumina autoritatii celor doi

au eonsiderat

ca era mai potrivit, pentru a-i inculpa individuale.

sa se sprijine pe principiul responsabilitatii

esentiale ale sentintei merita amintite: analizarii acuzati, functiilor Camera institutionale poate, ~i a exercitarii
efective

In prezent,

sa le caracterizeze

responsa bil itatea penala individ uala.


:. i.

2. Conditiile paragraful superiorilor

responsabilitatii adica

superiorilor cele

ierarhici,
0

l!l

virtutea

articolului crirninala

7 a

3 al Statutului,

care instituie

neglijenta

ierarhici, suntimplinite:

Cupitolul

III. Structura

sifunctionarea

Curiii Penale In tern ationale

i91

- fortele militare fapte incriminatorii,


.

si politienesti

ale serbilor hosniaci, care cornisesera

erau, pe intreaga durata a perioadei vizate In actele de acuzare.


:I! .)

sub controlul. comanda si directia lui Radovan Karadzic si Ratko Mladic: - datorita pozitiilor Karadzic
~l

lor in Administratia

Serbilor din Bosnia, Radovan lor

Ratko

Mladic

stiau sau aveau

motive sa stie, ca subordonatii

comiteau sau se pregateau sa comita actele incriminatorii: - in cele din urma, s-a stabilit ca Radovan Karadzic si Ratko Mladic nu au luat masurile necesare mentionate ~i rezonabiie, pentru a impiedica infaptuirea actelor

sall pentru a-i pedepsi pe autori. totusi, ca responsabilitatea paragrafului criminal a este eel mai bine aduse

3. Camera considera, caracterizata contribuie de dispozitiile

7 al Statutului. Dovezile ~i marturiile

toate la demonstrarea

faptului, ca Radovan Karadzic si Ratko Mladic, nu lor, dar mai ales

numai ca erau informati in privinta crimelor comise sub autoritatea ca si-au exercitat puterea ca sa planifice, pnn once respective. Principiul caz de incalcare, responsabilitatii penale individuale mod
~l

sa incite corniterea. sa ordone sau sa ajute pregatirea ~i exeeutarea crirnelor

sa incurajeze

planificarea,

trebuie, deci, sa prevaleze,

In

asupra principiului

sefului militar sau al superiorului

ierarhic.

Totusi, nici unul dintre aceste texte nu se refers la responsabilitatea Marea Britanie principiu se opunea categoric, Franta I-a dat la in proiectul
0

prin ornisiune.

parte, atunci cand acest

a fost luat in considerare

Comisiei

de Drept International. in zadar, sa incorporeze Sa aminrim,


0

Anumite state, in special Canada si Austria, s-au straduit, notiune apropiata ca jurisprudenta complicitatea, de principiul Camerei responsabilitatii

penale prin omisiune.

Penale
0

a Curtii de Casatie admire. in cazuri limitate, persoanei urmarite,

tinand cont de

retinere si astfel, culpabilitatea

daca ar fi avut mijloacele impiedica

~i mai ales mandatul.

prin pozitia ~i functiile sale, de a prin omisiune, a nelinistit, in mod De [apt, populatii.

crima. Acest motiv, al incriminarii

series, numerosi mandatari Irnputerniciti acestia conditiile de Consiliul

civili sau rnilitari ai Comunitatii de Securitate

lntemationale. anumite

al ONU sa protejeze

all lasat

sa se organizeze

crime, adica sa se deruleze

sub ochii lor. in arnenintate

in care primisera

mandat special pentru a proteja populatiile

Capita/Ill III. Structura si functionarea

Curiii Pen ale Intenuuionule

Cu toate acestea,

incriminarea,

pe baza rcsponsabilitatii
daca nu suprimarea

pnn onnsiune.

aceasta

ipoteza care putea sa produca reducerea,

exigentei elernentului

intentional,

a fost indepartata. observam faptul, ca referitor la persoanelc


0

De asemenea,

juridice,

fie ele

State, cornpanii sau altele de acest gen. nu se face nici Franta isi dorea ca persoanele cornerciale guvernamentale private, pnn

referire in prezentul Statut.

morale sa fie acuzate ~i mal ales, societatile organizatiilor publiee de stat, non-

excluderea

si cu seep nelucrativ. Accentuarea

drepturilor victimelor

ar f putut spre

sa fie in favoarea acestei propuneri, restituiri si indemnizatii.~


)

din moment ee ea tindea spre compensatii.


,

S-a reamintit.

ca articolul 9 si urmatoarele
:.

din Statutul organizatiilor

Tribunalului criminale.

de la Nurenberg Totusi, principiul

adrnisesera

prineipiul

responsabilitatii

responsabilitatii

penale a persoanei

morale,

nefiind

admis prin vot majoritar

'in marile sisteme judiciare, Acest principiu

a fost indepartat

din Statutul

Curtii Penale Intemationale. Francez, Procedura Pregatitoare, respectiv,

a fost introdus recent In Codul Penal In masura in care, Regulamentul din recentele lucrari de

13 j -45 si urmatoarele. este ceea ce rezulta

~i de Probe

ale Comisiei

ar trebui sa se precizeze

conditiile,

In care Starele vor trebui S3 se

achite de obligatiile persoanelor

lor, in numele cooperarii

eu Curtea; problema responsabilitatii

morale (dar nu ineriminarea

lor) va fi ridicata la un moment dat. reafirmarea unui principiu fundamental pen ale a unui stat, care in discutie,

Ultimul paragraf al dreptului international

al art. 25 reprezinta penal: principiul

responsabilitatii

sta la baza relatiilor

internationale.

De fapt, 'in pofida catorva readuceri

acesta nu a fost niciodata,

cu adevarat, subiect de dezbatere. 26 stipuleaza, presupusei ca persoanele savarsiri a unei care nu au irnplinit crime, aflate sub

In
varsta jurisdictia

acelasi

timp, articolul

de 18 ani, la mornentul

Curtii, sunt excluse din sfera de cornpetenta

a Curtii. Suspectii sub acea

varsta sum lasati in grija legilor nationale. Anumite state ar fi dorit, pentru stabilirea raspunderii penale,
0

varsta

minima sub 18 ani si ar fi vrut ca ~i Curtea, la discretia sa, sa poata acuza un minor, pe baza unor criterii subiective, cum ar f maturitatea persoanei acuzare.

Capito/ul

II 1. Structure ii functionarea

Curtii Pen ale lntern ationule

i93

Problematica particulate.

In cauza,

cerea instaurarea

unar reguli de procedura

~l

de fonduri

Principiul

stabilit de articolul

26 este in acelasi sens

ell

dreptul

international,

care, de citiva ani, conrribuie, mai intai, la protejarea oricarei forme de inrolare si de manipulare. Internationala relativa Drepturilor Copilului,

minorilor.

mai ales impotriva

( a se vedea, in mod esential, Conventia

in vigoare la data de 6 septembrie are deloe efecte care sa constranga; copiilor soldatilor

din data de 20 noiernbrie 1989, intrara 1990, in Franta. In practica, aceasta conventie nu este putin sau in mod defectuos
0

aplicata).

Soarta

va merita, in mod sigur. ca mecanisme represive,

conventie

internationala
0

specifics. redactare De

care sa prevada

sa fie adoptata. In consecinta,

diferita a textului acestui articol ar fi putut sa fie sursa unor interpretari aceea, aceasta dispozitie trebuie salutatal

multiple.

In limitele
persoanelor,

jurisdictiei

Curtii,

StatutuJ

se aplica, oficiale.

in mod egal, tuturor


In special, capacitatea sau

tara a diferentia

pe baza capacitatii

oficiala in calitate de sef al Statului sau guvernului, parlamentului, etc. nu va scuti, in nici un caz,
0

un membru persoana

al Guvernului

de raspundere

penal a,

conform acestui Statut si nu va constitui un motiv de reducere a sentintei. , , Pe cale de consecinta, asupra persoanelor oficiale Curtii nu i se poate interzice exercitarea jurisdictiei sau regulilor
111

ale unor State Parti, pe baza imunitatii

speciale de procedure atribuite pozitiilor oficiale ale acestora, fie ele cu lezea international ~ ~ a sau nationals.
:

conforrnitate

La data de 25 noiembrie Penale Internationale

1998, la cateva luni dupa adoptarea

Statutului

Curtii

din data de 17 iulie 1998, Camera imunitatii,

Lorzilor,

la mornentul un

cazului Pinochet,

afirma ca principiul sa cedeze

de care putea sa se prevaleze

sef de stat, trebuia imootriva


.1

inaintea

crirnelor. care atcnteaza

eel mai mult


"

umanitatii.
,

Aceasta decizie a fost confirrnata

la data de 24 martie 1999, Potrivit acestui Statut.

de catre aceeasi Camera a Lorzilor, frontierele nu pot constitui

intr-o alta componenta.

niei un pretext pentru a comite crime si nici un adapost. unui stat. nu poate sa furnizeze cazul generalului Augusto un astfel Pinochet. de ca

Cea mai inalta pozitie paravan. Simbolul,

in cadrul

pe care l-a reprezentat al arcstarii

si caracterul

spectaculos

sale, au facut

sa

se uite, ca aceasta

lipsa a

Capitolul IJl. Structura

si functionarea

Curtii Pel/ale Interntuionale

194

imunitatii Nurenberg. acceptant mica,

fusese deja prevazuta

de articolul Robert

7 al Statutului

Tribunalului

de 13

In

acest sens, proeurorul

H. Jackson a afirmat: penala ar trebui (Raportul de razboi).

"Nu putem

sa

paradoxul,

porrivit caruia responsabilitatea este eea mai mare". criminalilor

sa

fie cea mai Truman

atunci

cand puterea

presedinielui

asupra bazelor legale ale procesului Tribunalul 6 al Statutului

din Tokyo a ajuns la concluzii sau. Irnparatul Japoniei

sirnilare, prin aplicarea

articolului

a scapat de sub acuzare, generalului

nu prin derogarea Acest ~i

de Is acest principiu, pnncipiu Reprimarea al Crimelor Conventiei

ci datorita

"bunavointei

Mac Arthur". privind

a fost reafirmat

in articolul

4 al Conventiei

Prevenirea

Crimei de Genocid

din aTIuJ 1948, in articoJuJ 3 al Proiectului Omenirii din anul 1954 si ,


111

de Cod 3 31 J973.

contra Pacii si Securitatii " privind Eliminarea

articolul

Crimei de Apartheid

din data de 30 noiembrie

intrata in vigoare la data de 18 iulie 1876. In Yugoslavie mod


surprinzator,

Tribunalului

Penal principiul

Intemational absentei

pentru imunitatii

F osta unui scf

a avut ocazia sa puna in aplicare principiu continut

de stat aflat in functie, 6 al Statutului Slobodan

in articolul 7 al Statutului

sau (~i articolul

Tribunalului

Penal pentru Rwanda). Republicii

AstfeL la data de 24 mai 1999. impreuna cu alt:

Milosevic,

presedintele

Federale Yugoslavia,

4 responsabili

civil: sau militari, pentru

au fost pusi sub acuzare

de catre Tribunalului de arestare

Penal International internationale pentru

Fosta Yugoslavie. impotriva de crime articolului

In acelasi timp, mandate

au fost eliberate

lor. Acesti 5 responsabiJi impotriva umanitatii.

sunt toti acuzati violarea legilor $i

ca s-au facut vinovati de razboi, violarea

obiceiurilor august Slobodan conform

3, continut de 4 conventii Patru dintre

din data de 12 care ~i

1949, eu privire Milosevic, articolului

la crimele

de razboi.

ei .. printre penale

sunt acuzati, 7 paragraful conform

pe baza responsabilitatii 1 al Statutului articolului

individuale. in calitatea Statut. caliratii

TFIY si .. alternativ",

lor de superiori

ierarhici,

7 paragraful

3 al aceluiasi

Pentru anumite oficiale rcferitoare - va compliea


13 imunitatea

state, articolul procesul

27 al Statutului

CPI - lipsa pertinentei

de ratificare,

din cauza dispoziti ilor consututiona!e inviolabilitatea

sefuiui statului. probleme.

Astfel. in Belgia si Spania.

regelui ridica numeroase

Capitolul

II!. Structura

si functionurea

Curtii Pen a!e lnterntuionale

195

In Franta, Raspunsul

problema

a fost

ridicata prevede,

111

fata ca
0

Consiliului persoana

Constitutional.

a fost logic. Astfel. tratatul


111

poate f justitiabila
Franceza

fafa de Curtea Penala Internationala, prevede aducerea

timp ce articolul 68 din Consritutia

in discutie a responsabilitatii Constitutional s-a reunit propusa

penale a sefului statului, doar in fata a decis, la data de 22 ianuaric deci. la data de 28 iunie

lnaltei Curti de Justine. Consiliul revizuirea Versailles Constitutie jurisdictia C onstitutiei.


,

1999,
.

Conzresul
LJ

1999. la
111

si a adoptat urmatoarea

revizuirea fraza

de guvern. Astfel, 53-2: Republica

a fost introdusa poate recunoaste

laconica:

"Art.

Curtii Penale Internationale,

in conditiile prevazute

de Tratatul sernnat la

data de 18 iulie 1998." In Franta, decizia Consiliului politica si doctrinal relativa la imunitatea Constitutional
n-a uitat sa ridice
0

controversa

a,

deoarece a instituit "Ja cel mai inalt nivel", printr-o incidents presedintelui republicii, un "obiter dictum". esential

Oricare ar fi situatia, Statutul consacra, de acum inainte, un principiu al eficacitatii justitiei, in privinta victimelor:

despre oricine ar fi verba, nimeni nu

se ana la adapost ill fata acuzatiilor, competen ta Curtii. Pe de alta parte, persoanele

in care este vorba despre crime care tin de

oficiale, ale unui al treilea Stat, pot beneficia de legile intemationale

de

astfel de imunitati, In limitele permise


este yorba de astfel de persoane

(art. 98). Acolo unde

oficiale,

Curtea va decide, daca acel a1 treilea Stat ell obligatiile sale,

isi va putea indeplini conform Conventiilor

indatoririle,

Tara a actiona in contradictie

de la Viena pentru Relatii Diplomatice

si Consul are, a legilor

si a altar surse relevante. Lipsa imunitatii, conform articolului 27, are implicatii importante, atar in

ceea ce priveste ce priveste autoritatile

obligativitatea

Statelor Pani de a coopera cu Curtea, cat ~i in ceea crirnelor aflate sub jurisdictia
Curtii. de catre

investigarea
nationale

si judeearea

Dispozitiile ordinea S tatut). ierarhica

relative

la responsabilitatea eontroverselor

superiorilor

si cele care trateaza


(art.

au dat ocazie

celor mai furtunoase

28 dill

Statutul stabileste

distinctie

intre sefii militari si ceilalti super iori ierarhici

Capito/lIl III. Structure sifunctionareu

Curti! Penale Intertuuionule

196

In cazul articolul

sefilor

militari,

Statutul

of era garantii

criteriului

prevazur

in

7 din Statutul Tribunalului

de la Nurenberg:

un sef militar este responsabiJ ar f trebuit

penal, atunci cand stie sau in functie de circumstante, militare


I1Ll

sa

stie, ca fortele

aflate in subordinea necesare

sa au comis sau vor comite crime ~i ca. in consecinta, si rationale posibile pentru a impiedica in scopul executarea anchetei. lor

a luat masurile

sau nu le-a raportar ulterior autoritatilor Mai multe organizati: este relativ restrictive. Ministerelor "deliberate" Apararii (paragrful

cornpetente,

finalizarii

neguvernamentale

au considerat

ca aceasta dispozitie de catre reprezentantii criteriul responsabili neglijentei militari.

Este adevarat, din America

ca a fast negociata si Franta.

De exemplu, anumiti

2 al. a) ar putea sa protejeze


:

vinovati ,...... zrave deficiente. de F iind vorba de responsabilitatea prevede responsabil asupra norme mai stricte si ratifica superiorilor principii civili, articolul noi. 28 paragraful 2. este sau

De fapt, superiorul ale crimelor

penal, daca ar dispune, asupra activitatilor constitutive care au eomis aeeste crime, de
0

persoanelor

autoritate

si de un control prevazute sau deja in

efectiv, daca a avut cunostinta C0111lSe de catre subordonatii

sau nu a tinut cont de crimele sai si nu le-a raportat

autoritatilor

eompetente

vederea realizarii anchetei si a finalizarii acuzatiilor. Se intelege 'lladie. De fapt, intreaga influenta a aeestor principii
penala

pentru

cazul Karaelzie
~i a catorva

si

responsabilitatea

a lui Milosevic

dintre

subordonatii

sai civili sau militari, articolului

eei mai importanti,

ar fi putut sa fie pusa sub Tribunalului Penal


0

cuzare in terneiul ~:-:"":-::~;io al penrru

7 paragraful

3 din Statutul

Fosta Yugoslavie. impotriva

Acest articol perrnite

sa se stabileasca

=5;:0:-:'52.-i.ita e juridica

celor care, tinand cant de functia lor, nu numai


dar nu au facut nimic

ora realitatea - a elasi timp,

crime lor cornise,

pentru

a Ie

asa cum au reamintit inrotdeauna

judecatorii

TPIY

in cazurile care

~: _ I adic. exista
--:--=--

responsabilitate

penal a individuala.

-:1 .rebui sa fie privilegiata.

- ~:!olul 28 al Statutului

CPI, care instituie

prineipiul

raspunderii

sef lor

=:.~12._. s:

a altar superiori
""1

ierarhici,

ar trebui, deci, sa fie utilizat In lipsa, atunci este imposibil de stabilit.

:~:-.; ~=::_:1-:s2:'-:!i- tea

ala individuala

Capito/ll/ Ill. Stmctura

)iful1qiol1area

CurTii Pel1a/e Illtemariolla/e

10. Procedurile Curtii


;

Prevederile

Statutului

in legatura cu ancheta ~i urrnaririle

(partes

Y art. 53 -

61), procesul ( partes VI art. 62 - 76), apelul si revizuirea (partea VlIl an. 81 - 85) forrneaza un sistem de norme bine integrar. Aceste dispozitii arrnonizeaza inalte standarde interesele internationale procedurile Curtii in conforrnitate eu cele mai

necesare unui proces echitabil. Astfel. acestea asigura la problemele Statului si protejeaza abilitatea

acuzarii,

sunt sensibile

Curtii de a-si indeplini functiile. Prin aceste prevederi principiilor termen lung. Definitiile, principiile generale si standardele de Ia Nurenberg. prin evolutiile realizate in planul standardelor Internationale procedurale au fost sursa cea - si pnn claritatea definitiilor date crirnelor, $i autoritatea cat ~i

sale generale - Statutul va asigura integritatea

Curtii, pe

mai mare de critica pentru Tribunalul


Curtea Penala Internationala,

procedurale

internationale

si prin progresuI realizat de Tribunalele si Rwanda,

ad-hoc pentru procedurilor

Fosta Yugoslavie

doreste sa se asigure, ca legalitatea

penale internationale statutare

nu va mai fi vreodata sursa de indoieli:


VOl'

Prevederile imbunatatite elaborate

ale Curtii Penale Internationale de Procedura

f suplimentate

$1

de catre Regulile

si Proba (art. 51). Acestea si


VOl'

vor f pnn

si evaluate

de catre Comisia
0

Pregatitoare

intra in vigoare

adoptarea lor de catre

majoritate

de 2/3 din membrii Adunarii Statelor Parti. la Regulile de Procedure care activeaza si de
ell 0

Orice Stat Parte poate propune amendamente Probe: la fel poate face ~i procurorul, majoritate absoluta;

precum si judccatorii

astfel de amendamente
0

vor intra, de asernenea,

in vigoare.in

urrna adoptarii
c.....,...

lor de catre

majoritate de 2/3 a Adunarii Statelor Parti. si Probe


,

Rezulile de Procedura

Val'

fi in concordanta

eu Statutul. care se deruleaza in a Ie

In
fata

continuare,

vorn analiza pe seurt fazele procedurale

Curtii PenaJe Internationale.

1nsa, pentru aceasta, este mai intai necesar

enumera.

--

--

--

-----

---

Copitolul III. Structure si function area Curiii Penale Internationale

i98

Asadar, urrneaza: national;

procedura

in fat a Curtii Curtii;

comports
procedura

mai multe etape, in fata autoritatilor procedura

dupa cum Statului de

sesizarea procedura

procurorului

in fata Camerei

Prelirninare,

in fata Camerei

Prima Instants: pronuntarea lntrucat modurile


Exercitarea competeniei,

sentintei; procedura

in fata Camerei de Apel. le-arn dezbatut in sectiunea in mod direct, prin a

de sesizare ale procurorului vorn incepe aceasta

sectiune,

prezenta modul de demarare al anchetei. Prin comunicate, exists.


0

urmare, va declansa

procurorul,
0

dupa

evaluarea

inforrnatiilor

ce

i-au

fost ca nu

ancheta, in afara de cazul in care acesta considers

baza rezonabila

pentru a actiona, conform acestui Statut. Aceasta dispozitie 15 cu privire la procuror. concluzioneaza ca
1111

face referire la aceea a articolului

Daca in timpul derularii anchetei, procurorul

exista

baza suficienta pentru urmarirc, el va informa Camera Preliminara,

despre concluzia

sa $i motivele acesteia. La cererea Statului Parte, vizata de art.l4 sau a Consiliului de Securitate al ONU, intr-un caz conform art. 13, Camera Preliminara o decizie a procurorului acea decizie. Daca procurorul existand suficiente hotaraste ca exista
0

poate revizui reexamineze

de a nu actiona

$i poate solicita acestuia

sa

baza rezonabila a crede ca


0

pentru ancheta

a actions. ar servi

motive

considerabile

pentru

intereselor justitiei, atunci el va informa Camera Preliminara. Potrivit Procurorul acti oneze paragraful dispozitiilor
0

articolui

53, prezentate

In paragrafele

anterioare, sa

dispune de

autoritate considerabila, "flhru'', ata: pentru

din moment ce are posibilitatea declansarea unei anchete

ca un adevarat

(art. 53

1), cat si dupa ancheta (art.53 paragraful 2). trebuie sa respecte anumite conditii; dintre acestea, interpretarea, ii va conferi
0 0

Procurorul
In

anumite

cazuri. daca

veritabila

responsabilitate

politics.

De fapt, a

deterrnina, interesele optiunea negocierile

ancheta

serveste

sau nu intereselor crimelor,


0

justitiei,

rinand cont de la a face compromite

victimelor

si de gravitates de a dernara

va putea sa conduca
I1U

intre necesitatea

ancheta $1 aceea de a

af1ate pe punctul

de a duce la sernnarea unui acord de pace. In alri intre imperativul justitiei si imperativul

terrneni, procurorul

va trebui sa arbitreze

Capita/lit Ill. Structure si functionarea

Curtii Penttle Internation ale

199

pacii. Va trebui, de exemplu, sa se intrebe, In privinta influentei, international, a unei legi de amnistie, Daca

in cadrul dreptului ~i

adoptata in conditii perfect dernocratice

mai ales, dupa referendum. apartheid, de


0

acele crime comise In Africa de Sud. sub

se inmultesc in 10 ani, faptul ca acei crimina li au fost. totusi, identificati, de tipul celei care si-a incheiat lucrarile la sfarsitul anului 1998 $i sesizeaza
0

comisie

faptul, ca victimele urma, de a deschide

procurororul,

se considers

CEL decizia acestuia

din
ill

ancheta, nu ar fi juridica, ci ar f politics. Poate f evocata, legala, de care au beneficiat tortionarii uruguaieni.
0

mod egaJ ~i imunitatea dupa ce a fost votata decembrie politienesti,

De fapt,

lege de caducitate

a actiunii preventive

a Statului, in luna militari si in cauza a

1986, amnistiind actele de represiune in perioada dictaturii 1973-1975,

cornise de responsabilii tentativa de repunere

acestei legi s-a produs prin subterfugiu scrutinul,

unui referendum

la initiativa populara.

Oar

care s-a desfasurat 1a data de 16 apri1ie 1989, a fost marcat de dorinta de voturi1or alegatorilor (60%), pentru a uita trecutul, mai degraba democratice. (Totusi la

a obtine majoritatea dedit

a pune in pericol perenitatea majoritatea alegatorilor

fragila a institutiilor

Montevideo, exigentelor

s-a pronuntat impotriva amnistiei). Concilierea cu exigentele de

de pace, cauza si consecinta a intoarcerii la democratic, barbariilor,

ai pedepsi pe autorii si continue. (in pofida posibilitatile

se afla In centrul unei dezbateri extrem de actuale nu va treee decat pe jumatate final", din luna decembrie sau poate niciodata. 1986, care limita

Durerea victimelor legii numite "Punct

de urrnarire impotriva

militarilor argentinieni

si in pofida legii numita sa noi de


S3U

"a datoriei de supunere", scape de sub urrnarire,

din luna iunie 1987, care pemitea ofiterilor subalterni victimele represiunii din Argentina au intreprins

urrnariri.

Astfel, generalul Massera a fost arestat in anul 1998, pentru "adoptia" familii de militari a unor copii, ai carer parinti au fost asasinati
0

catre anumite disparuti, in mod victimelor,

aceasta adoptie fiind considerata definitiv, orice dezbatere asupra

crima continua). Decizia de a include, actiunilor din trecut, nu se impune

conform dreptului international,


111

dedit daca a fost adoptata de un Stat (ceea ce nu este cazul in


III

intr-un context si

anumite conditii absolut democratice

Chile ~i ceea ce ramane discutabil despre Uruguay, tinand cont de conditiile

care,

Capitolul III. Structure si functionarea

Curtii Pen ale Internationale

200

scrutinul. militarilor).

din data de 16 aprilie 1989, s-a derulat, adica sub puternica

presume a

Doar procurorul justitiei

poate decide daca

ancheta ar fi necesara

intereselor

EI este obligat sa informeze Camera Preliminara

in privinta deciziei sale.

care nu va avea nici un cuvant de spus, daca procurorul a estimat cazul inadmisibil in confonnitate Procurorul cu art. 17 si 53 paragraful 1 alineatul a ~i b. In aceste 2 ipoteze.
S3U

apreciaza daca prezumtiile pentru 0 crirna comisa

pe punctul de

c0111is21 sunt serioase sau daca Statui, avand competenta, poate sau va dori

sa

duca

pana la sfarsit ancheta si urmaririle. In acest ultim caz, aprecierea pe care 0 va face procurorul inadmisibil, va fi delicate. Articolul 17 permite, deja, procurorului, pe motivul absente: gravitatii faptelor. procurorul poate, in mod egal, sa decida sa nu pornesca sa declare un caz

Dupa ancheta,

urmaririle in cazul respectiv. Criteriile comportamentu! Natura acestor decizii sunt usor diferite, intemeindu-se pe

Statului respectiv (vezi art. 17, an. 53. p.2 a!. a, b). indiciilor sau elementele de proba, adunate in timpul anchetei, va interneia
0

in

afara de existents Camerei Preliminare,

unei baze legale suficiente,

solicitarea

adresata

de a elibera un mandat de arestare sau

citatie de a comparee.

In

"interesele justitiei",

prevazute de criteriile de baza, s-au adaugat: "varsta

sau deficienta presupusului

autor si rolul sau in crima invocata". stabileste un veritabil principiu de oportunitate al

Astfel, aceasta dispozitie urmaririlor,

care in multe cazuri este consacrat prin aceste dispozitii.

Cu toate acestea, Procurorul poate, sa se ~i insele. Camera Preliminara poate reconsidera

In

majoritatea

cazurilor, si-a de

decizia, fie din oficiu, daca procurorul fie la cererea Statului sau a Consiliului

fondat decizia pe interesele justitiei,

Securitate. . de indata ce Curtea va fi anuntata de unul sau de celalalt. , Aceasta dispozitie a fost adoptata la initiativa Frantei ~i accentueaza,
i." ,. !-..i.

in mod

incontestabil,

prerogativele

Camerei Preliminare.

Per a contrario, daca Procurorul,

sesizat in privinta unei solicitari de ancheta sau dupa ancheta, decide ca nu are rest sa mearga mai departe, interneindu-si decizia pe orice alta consideratie decat pe cea
III

a intereselor justitiei. decizia lui nu poate fi repusa 'in cauza, doar daca el insusi.

Capitolul III. Structura sifun ction area CUJ'?ii Penale Internationule

20 I

functie de noile fapte nu isi reconsiders

pozitia ( paragraful

4 ).

In

ipoteza in care el va fi sinzurul ~

Curtea nu ar f anuntata de un Stat sau de Consiliul de Securitate. , 'judecator' a! gravitatii crime lor, al delincventei

sau relei vointe a unui Stat. procurorul respectiv, trebuie sa tina cont, atat de cele care penala. Mai

In timpul anchetei, pentru a stabili adevarul,


111

mod egal, de toate faptele

si probele

relevante,

incrimineaza, mult,

cat si de cele care exonereaza

acuzatul de responsabilitate

procurorul

trebuie sa ia masurile corespunzatoare erimelor ce tin de competenta personale ale vietimelor

pentru a asigura cercetarea Curtii $i astfel. si rnartorilor; Statutului

eficienta interesele respeete,

si urmarirea
$1

sa
$1

respecte sa

circumstantele

trebuie

in totalitate,

drepturile

persoanelor,

conform

implicit

drepturile acuzatului. Astfel,in cum urrneaza: interogheze desfasurarea poate sa strange cercetate, anehetei, si proeurorul examineze are numeroase atributii, dupa $i sa

sa

probe, sa solicite prezenta

persoanele

a vietimelor

$i a martorilor,

sa solicite cooperarea

eu orice Stat sau organizatie informatii eu caracter

interguvernamentala,

sa nu fie de acord sa divulge necesare pentru asigurarea

confidential,

sa

ia rnasuri

confidcntialitatii

inforrnatiilor,

protectia persoanelor sau pastrarea probe lor. informatiilor, informatiile numeroase masuri de siguranta nationals,

Cu privire la confidentialitatea permit Statelor Parti sa-s: protejeze


i
I

referitoare

la securitatea

~b
I'
;

care fie le sunt solieitate,

fie sunt in posesia unui al treilea Stat: orice Stat are informatiilor privind securitatea nationala. importante. Prill folosirea
I alineatul

i
i

dreptul de a soJicita Curtii protejarea Asadar, termenilor prerogativele

procurorului

sunt foarte

de "culpabilizare

sau dezincriminare

" in paragraful

1 al

art.54, acestea se apropie de prerogativele La initiativa dispozitie (paragraful specifica lalineatul mai multor

"judecatorului

de instructie". a fost prevazuta cele impotriva copiilor de


0

organizaiii

internationale, sexuale sau


121

ell privire la violentele

b art. 54). Franta si Belgia au avui initiative

statutuJui

victima specific pentru copii. CLI toate acestea, daca Statele accepta atributiile procurorului eu el.
l1U

vor putea f exercitate,

decal

sa eoopereze

Capltolul III. Structure }i functionarea Curtii Pen ale Intertuuionale

202

Capacitatea (paragraful dintre

procurorului

de a conduce

ancheta

pe teritoriul

unui Stat

2) a starnit reticente in cadrul Consiliului


acestuia considerand excesiva aceasta

Constitutional
dispozitie

Francez. (Yezi

uni j

mernbri

decizia

Consiliului asemenea suveranitatii,

Costitutional
fapt ar putea

din data de 22 ianuarie

1999, care a estimat

ca un
a

sa

conduce

121

lezarea conditiilor

esentiale de exercitare

atunci cand procurorul judiciare excesiv

ar putea sa determine anumite acte de ancheta Aceasta decizie a fost considerata. de


0

in absenta autoritatilor pane din doctrinari, ancheta, vorbind

nationale.

de autoritara si dad
211'

~i riscanta, Nu va f yorba de acte de franceze ar trebui nu ar

la propriu

trebui sa existe, autoritatile aeestei cooperari

avea motive stabilite

sa refuze eooperarea.

Modalitatile

sa

fie

in 1egea de imp Iementare,

care va urma neaparat

ratificarii

Statutului). cu

T otusi, procuroruJ dispozitiile articolului

poate conduce anchete pe teritoriul unui Stat, in conformitate Camera Preliminara.

Partii a IX a sau asa cum autorizeaza 57 pargraful 3 d. organizatii internationale

potrivit

Diferite

ale drepturilor

omului

au considerat

ca

atributia procurorului Bineinteles, vedere martorii, cooperarea

de a ancheta
121

este lirnitata. negocierilor eu privire la acest Statut, s-a pus in la locul crimei, sa discute
ell

inceputul

faptul ca procurorul sa administreze

sa se poata deplasa

probe,

rara ca prerogativele
ell

sale sa fie suspendate

de

cu Statele, uneori complice

crimele - obiect ale anchetei.

Aceasta

ipoteza va putea fi luata in considerare, Consiliul stalpu: de Securitate infamiei'' in legatura

in momentul in care Curtea va f sesizata de de catre un Stat, pus "la

cu erimele savarsite

de catre Natiuni

si/sau aflat in stare de razboi cu comunitatea in Kosovo, din moment ce diferitele in colaborare cu personalul tehnic al

internationala. forte militare Tribunalului

(Nu este ceea ce s-a intamplat au primit mandat de a actions Penal International

pentru Fosta Yugoslavie

si/sau In anumite cazuri.

eu un personal din exterior, reerutat de TPTY sa stranga probe le crimelor savarsite). Dineolo prerogativele de atitudinea procurorului mai mult sau mai putin de Camera cooperative Preliminara. a Statelor, Aceasta

sun! net incadrate

conditie este precizata mai ales in articolul 57 paragraful 3.

Capitolul III. Structuru si functionarea

Curtii Pen ale Interntuion

ale

203

De asernenea, masura pe care motive rezonabile necesara, pentru


0

rnentionam,

ca procurorul

poate sa solicite arestarea persoanei. pe baza formarii convingerii ca sunt

dispune Camera Preliminara,

de a crede, ca pesoana in cauza a comis crima si ca arestarea este a garanta prezenta acesteia in fat a instantei, impiedicarea

obstructionarii

anchetei, pre cum $i a comiterii unei alte crime. care primeste cererea de arestare, trebuie sa ia imediat rnasuri Curtii. a

Statui Pane,

pentru punerea in executare Persoana statului arestata

a cererii, conform propriei legislatii si Statutului este imediat deferita autoritatii judiciare

competente

de detentie,

care va verifica

daca mandatuJ de arestare a vizat intr-adevar

acea persoana, drepturile

daca procedura in cauza.

de arestare a fost respectata $i daca au fost respectate

persoanei

Persoana cererea

arestata

are dreptul de autoritatea

de a solicita punerea cornpetenta

in libertate

provrzorie. clecizia

fiind examinata

a Statului de detentie,

finala apartinand, in

insa, Camerei Preliminare.

timpul

procesului,

acuzatul

beneficiaza

de recunoasterea

deplina

drepturilor

sale si In primul rand, a prezumtiei de nevinovatie. Camera Primei Instante va asigura celeritatea si corectitudinea

Astfel, procesului,

precum ~i desfasurarea victimelor

sa cu respectarea

deplina a drepturiJor persoanei

acuzate, protejarea Persoanele

si a martorilor. drepturi:
sau

supuse unei anchete au urmatoarele

nu pot fi obligate vinovate ; nu pot fi supuse

sa depuna marturie impotriva lor insesi

sa se declare

nici unei forme de constrangere

sau amenintare ;

$1

111C1

torturii sau vreunui tratament


beneficiaza,

crud, inuman sau degradant

in mod gratuit, de interpret, atunci cand este necesar :

nu pot fj arestate sau retinute, in mod arbitrar. Atunci cand este suspectata
.

de savarsirea

unei crime, persoana

acuzata

are

~ ...

urmatoare Ie drepturi: de a fi informata, suspects de corniterea inaintea interogatoriului, ca exista motrve pentru a
0

crimei ;

--

----

Capitolul III. Structure si functionarea Curiii Pen ale lntertuuionale

204

de a pastra tacerea, determina

tara ca acest fapt sa fie luat in considerate,


persoanei anchetate ;

pentru

culpa sau nevinovatia

de a fi asistata de un aparator ales sau In cazul in care nu are un avocat, de un aparator din oficiu, In mod gratuit ; de a fi interogata in prezenta aparatorului Ca un ecou al dispozitiilor inalt de aparare realizeaza, preconizate prin a drepturilor cornbinarea sau. un nivel foarte Si acest fapt il

articolului 67, Statutul instaureaza in cadrul unei anchete. 55, a articoIului

persoanelor articolului

67 si a garantiilor

in Pactul International articolului

privind drepturile civile ~i politice din anul 1966. ca Statele au dorit, totusi,

Citirea

55 convinge

sa

mearga

mal

cleparte - atat de detaliate sunt drepturile persoanei anchetate. Intr-un tennen rezonabil, dupa predarea persoanei catre Curte sau infatisarea va tine
0

sa voluntara in fata acesteia, Camera Preliminara invinuirile, j udecata. pe care procurorul Sedinta se desfasoara intelege

sedinta pentru a confirma a cere trimiterea in

sa se bazeze pentru procurorului

in prezenta

si a persoanei

care face

obiectul anchetei sau a urmaririi, precum si a avocatului acesteia. De asernenea, acuzatiile Camera Preliminara poate tine
0

audienta pentru a confirma de un aparator ~i daca, ea

in absenta celui interesat, daca este reprezentat

crede ca aceasta serveste intereselor justitei. Audierea confirmarii acuzatiilor este


0

etapa esentiala

in cadrul procedurii

derulate in fata Curtii. Potrivit Frantei, care se afla la originea instituirii Camerei Preliminare a contribuit, la functionarea fiind yorba de in mare masura, la redactarea dispozitiilor sa, audierea de confirmare
0

si care

relative referitoare

la roI ul ~i

a acuzatiilor

este departe de a fi formala,

veritabila

audiere, in terrnenii careia totul trebuie sa fie in ordine, in cele mai bune conditii ale carer sisterne judiciare imbraca forma

pentru ca procesul sa se desfasoare A contrario, sistemului nu va avea de common


0

anumite

state,

law, nu au ascuns faptul, ca ele considers,

ca aceasta audiere

contributie

irnportanta in cadrul procedurii desfasurate in fata Curtii

Capitolul

III. Structure

si funciionarea Curtii Penale Internationale

20~

Acestea fiind spuse, prin aceasta dispozitie se statueaza audiere incheie faza prealabila importanta. De fapt, j udecatorii acuzatului dosarului prezentate alineatul judecat. In speta, procedura In consecinta, procedura International Rwanda de instructie; prin sa fie organizata. vor trebui Camera a procedurii si va reprezerua,

faptul, ca aceasta intr-adevar.


0

etapa

sa vegheze asupra faptului

ca apararea copiei

Preliminara

va fi, a priori, in posesia

integral al cauzei ~i in functie de consistenta sa si a probelor care vor f de catre parti, va decide, daca este cazul, in temeiul paragrafului 7

a, sa trimita acuzatul

in fata unei Camere

de Prima Instants,

pentru a f

nu va fi condusa de catre procuror, ci de un judecator. aceasta

dispozitie, a fost jurisdictionalizata


Statutului Tribunalului Penal International
0

noua
Penal pentru

asadar, in timp ce prevederile

pentru Fosta Yugoslavie ca judecatorii

si ale Tribunalului

stipulau

nu au obligatia

sa. desfasoare

astfel de audiere,

daca acuzatul este absent, potrivit Statutului, in cadrul Curtii Penale Internationale, aceasta se va derula in toate cazurile. ProcesuI se desfasoara la sediul Curtii, in prezenta acuzatului.

In

cazuri1e in

care se hotaraste altfel, procesul se va putea desfasura si in alte locatii - aceasta ultima dispozitie se completeaza Statut . Prin urmare, conform acestor dispozitii, C1l11ea poate sa fie transferata, crimelor de natura universals
-

cu prevederile

articolului 3 paragraful

2 $1 1 din

tinand cont de obiectul insusi - care este represiunea

chiar daca motive de transfer ale acesteia nu sunt, inca, reglementate. RegulamentuI de Procedure
$i de Probe va determina

daca aceasta decizie va

ft adoptata de Curtea insasi, de Presedintele De fapt, unele State au relevat, din deplasarea
. ..
-~ '

acesteia sau de Adunarea State lor Parti. importante care rezulta incredintarea

imediat, implicatii

intregii

Curti pe un alt teritoriu,

pentru a justifica

adoptarii acestei decizii, Adunarii Statelor Patti . Totodata, acuzatul asista, asadar, la procesul sau. Politia audierilor care are posibilitatea, apartine prevazuta, Carnerei de Prima Instants (paragrafui de asemenea, in marea majoritate 2 art. 63). a sistemelor

--

--

------

---

Capitolul III. Structura si function area Curtii Penale Intertuuionule

206

judiciare,

de a urmari procesul

In absenta acuzatului,

daca atitudinea

acestuia

din

unna impiedica

buna sa desfasurare. de a da instructiuni articolului audienta

Cu toate acestea, chiar expulzat, avocatului 61 alineatul a confinna

acuzatul

pastreaza capaeitatea reaminti, Preliminara

sau, din exteriorul salii. Putem 2, COnf011l1 careia, acuzatiile Camera celui

aici, prevederea poate tine


0

pentru

in absenta

interesat, daca este reprezentat intereselor j ustitei. Procesul contradictorialitatii se

de un aparator si daca, ea crede ca aceasta serveste

desfasoara

potrivit Singura

principiului

publicitatii

~I

a1
0

dezbaterilor.

exceptie

de la principiul

publicitatii

constituie cazul in care, Carnerele Curtii, pentru a proteja victimele, martorii sau un acuzat. dispun ca Curtea restituirea
0

anumita parte a procedurii indica, atunei cand

sa se desfasoare ell usile inehise. este cazul, reparatiile (cornpensarca,

poate

si reabilitarea),

pe care eel eondamnat

este obligat sa Je acorde victimelor

sau avanzilor cauza In cazul pedeapsa prezentate verdictului de vinovatie, Camera de Prima Instants stabileste pertinente

ce va fi aplicata,

tinand seama de conc1uziile si de probele

in cadrul procesului. impotriva unei persoane declarata vinovata, iar pentru


0

Astfel, Curtea poate pronunta

sentinta

de condamnare

de pana la 30 de ani de inchisoare, pe viata.

crime de

extrema gravitate, inchisoarea Pedeapsa precum indirect,


credinta.

inchisoni

poate sa se cumuleze cu obligarea la plata unei amenzi. profiturilor si bunurilor castigate, in mod direct sau

si eu confiscarea prin savarsirea

crimei, Tara a prejudicia,

insa, drepturile tertilor de buna-

Prin dccizia Adunarii Stateior Parti, a fost creat un fond de incredere. ajutorarea

pentru

victimelor si a familiilor acestora ; bunurile acestui Fond difera de Is bani coleetate prin amenzi deoarece si confiscari determina dispuse de catre Curte. pagubele si

- la alte proprietati,
.~ ,.

Aceasta interesele,

dispozitie

este esentiala,

in ce conditii

pentru repararea

prejudiciilor

suportate, pot fi alocate victimelor.

Aeest

articol cornpleteaza.

deci, toate dispozi tide anterioare referitoare la victime

Capitolul Ill. Structur si function area Curtii Pen ale Intemationale

Din moment ce persoanele mal adesea insolvabile

condamnate

pentru crime intemationale insolvabilitatea,


.

sunt cel ce
llU

sau si-au orzanizat ,~ pecuniara

din moment

se

retine nici responsabilitatea

a Statelor. nici cea a persoanelor intreaii

morale,

locul stabilit victimelor organizarea trimitere, determinate dispozi fie! Ramane

de catre Statut solicits pentru pagube. de Procedura Statelor

comunitati

internationale , ca nu se face care vor trebui

de indemnizatii la Regu1amentu1

Trebuie subliniar,

i1153o,

si de Probe, ci la principiile Parti;

de catre Adunarea

atat de importanta este accasta

de determinat

modalitatile propuneri

de contributie

a fiecaruia

dintre Statele

Parti la acest fond. Multiple

au fost deja formulate ...

In masura in care, fondul ar putea sa fie alimentat, daca, desigur, Curtea este de acord, prin colectarea bunurile judecatorii conditionata, confiscate, articolului sumelor de bani provenite din amenzi, dar mai ales prin pe care
0

patrimoniul

sau va depinde de interpretarea

vor da

77 din Statut. Se intelege, de fapt, ca marirnea unui ten de buna-credinta,

fondului va fi pe care 0

astfel, prin lectura notiunii

va

face Curtea. Putern sa ne asteptam, foarte important! Regulile de Procedura avut de suferit,
religiei,

In aceasta privinta, 1a un nou contencios

Lll1111

si Probe considera a fi victime, atat persoanele

care au dedicate

cat si organizatiile 311ei sau stiintei

sau institutiile, sau scopurilor

ale carer proprietati caritabile

educatiei,

au avut de suferit ~i obieetele eu

clistrugeri

; de asernenea,

monumentele

istorice, spitalele,

locatiile

scopuri umanitare. Interesele Victimelor victimelor sunt, de asernenea, infiintat aparate de Oficiul pentru Protectia
unor masuri de

si Martorilor,

de catre Greta, pentru asigurarea consiliere


pronuntata

protectie, aranjamente

de securitate,

~i asistenta. de catre Camera de Prima


lnstanta,

Sentinta

de condamnare, apelului.

poate sa faca obiectul


'.:.,.-# . ..;
I

Atat condamnatul,

cat si procurorul,

pot face apel

impotriva sentintei prirnei instante

Hotararea

Camerei

de Apel se adopta

ell

votul majoritatii

judecatorilor.

III

sedinta publica si este motivata.

Cttpitol

ul ll I, Structura si functiotuirea

Curtii Pen ale lnternasion ale

208

Executarea realizeaza

sentintelor Statului

de condarnnare, desemnat

la pedeapsa

ell

inchisoarea,

se

pe teritoriul

de Curte, dintre cele care s-au declarat

dispuse sa primeasca condamnati. Sentinta de condarnnare modifica. Totodata, imbrace este important conditie de mentionat
faptul, ca deciziile Curtii trebuie

este executorie

pentru Statele Parti, care nu

pot

sa

forma sensa,
0

ceruta, ad validitatem si ad probationem

~i este

necesar sa contina concluziile.

declaratie concrete si justificata a constatarii privind probele si

Mai mult decat atat, hotararile apel de catre procuror procedura, corectitudinea eroare sau persoana

Camerei de Prima Instants pot fj atacate cu condamnata, bazandu-se pe


0

eroare

de

de fapt sau de drept sau orice alte motive

care ar afecta

procedurilor

sau a deciziei. Acest ultim motiv pentru apelarea unei sau de procuror. in

sentinte poate fi invocat numai de catre persoana condarnnata numele acestei persoane.

sentinta poate fi atacata cu apel de catre procuror sau de catre persoana pe motiv de disproportionalitate intre crima si hotarare. sau de

condamnata,

Atunci cand apelul este formulat numai de catre persoana condarnnata procuror acesteia. Persoana condarnnata

in numele acelei persoane, sentinta nu poate fi arnendata in detrimentul

sau alte persoane, in unna mortii acesteia, pot solicita hotararea definitiva de condarnnare,
Ull

Camerei de Ape] sa revizuiasca descoperite

daca au fast a1t verdict sau

probe noi, suficient de importante pentru a detennina ca probe decisive, pentru condamnarea

daca s-a descoperit, falsificate condamnare sau


ill

acelei persoane, au fast care au participat 13

cazul in care, unul sau mai multi judecatori,

a c0111is,in acel caz, 0 incalcare severa a indatoririlor sale. arestate sau condamnate au dreptul la compensatii, daca au fost

Persoanele
~-~

victimile

unei arestari sau detentii ilegale sau condamnarea


0

lor a fost anulata pe Franta a

baza unor dovezi noi, care arata ca a fost verba despre avut initiative acestei dispozitii inovatoare, de catre anglo-saxcni,

eroare judiciara.
ell

care a fost cornbatuta.

incrancenare.

care se terneau de punerea in cauza a actiunii procurorului.

--------

Capitolul III. Structura si functionarea

Curtii Penale Interntuionaie

209

Aceste dispozitii, Conventiei eompensare,in pedeapsa existents Europene ipoteza

in confonnitate a Drepturilor

cu prevederile Omului, prevad,

articolului pentru

5 paragraful acuzat, dreptul

5 al Is ca
0

in care ar aduce proba unei detentii efectuate, sa fi fost pronuntata. In cazul in care, Curtea

tara

corespunzatoare

constata

unei erori judiciare,

datorata unui nou fapt, indemnizatia

este acordata Pe

conform legii, doar daca, bineinteles, nedescoperirea de alta parte, Curtea poate sa tina cont de circumstante aduce proba unei erori judiciare conditiile examinarii prevazut justitiei,

nu se datoreaza acuzatului. exceptioanle:


0

daca acuzatul indcmnizatie, pe parcursul in

grave si evidente, Curtea acorda

fixate de RPP. In speta, sunt vizate gravele disfunctionari, procedurii in numeroase si a procesului. sisteme judiciare, Astfel, in conformitate

eu ceea ce este

In cazul greselii grave in administrarea sa, sa-si repare gre~elile si totodata si

Curtea poate fi obligate, la discretia

pe cele ale Curtii Penale Internationale Acestea Drepturile sunt garantii judiciare

in totalitate. eon forme eu Pactul International privind

Civile si Politice, eu Conventia Europeans privind Drepturile Americana privind Drepturile Popoarelor,

Omului din

anul 1950, eu Conventia privind Drepturile

Omului , cu Carta Africans cat ~i cu Conventiile de la

Omului

si Drepturile

Geneva din anul 1949 si Protocoalele Acestea instrumente presupuse sunt garantii internationale a fi responsabile minime, pot oferi

Aditionale

nr. I si II din anul1977. ca legile interne judiciare si alte

ceea ce presupune mai multe garantii

persoanelor

pentru astfel de crime.

11. Pedepsele si modul de aplicare


Chiar daca in sectiunea pedepsele prccizari. Prin urmare, conformitaie
0

precedents

am facut unele referiri

ell pnvire

la

aplicabile

de catre Curte, in cele ce urrneaza se cuvine sa facem unele

persoana

condamnata

de Curte poate fi pedepsita

DUma]

III

ell Statutul (art.23 - nulla poena sine lege).

Capitolul III. Structure

si functionorea

Curtii Penale lnternation ale

210

In cazul unei condarnnari,

Camera

Primei lnstante

va exarmna

sentinta

respective ce va fi impusa si va tine cont de probele prezentate in cursul procesului, care sunt relevante pentru aceasta. Camera Primei lnstante poate, din proprie initiative sau la cererea acuzarului sau a Procurorului, sa tina 0 audienta speciala, pentru prezentarea unor 110i probe

relevante pentru sentinta in cauza. Pronuntarea


prezenta acuzatului.

sentintei se va face In mod public si atunci cand este posibil, in

Pedepsele 77 - 80. Acestea inchisoarea "gravitatea


condamnate".

disponibile

Curtii sunt descrise in Partea a VII prin pedepse privative

3,

respectiv, in art. respectiv,

sunt reprezentate

de libertate,

pana la 30 de ani sau inchisoarea majora a crimelor

pe viata, atunci cand se justifies prin individuale ale persoanei unor

si circumstantelelor

In plus, Curtea poate dispune plata unei amenzi sau confiscarea

proprietati sau bunuri obtinute, in mod direct sau indirect, Dispozitiile prevazute de Statutele eelor doua

de pe urma crimei. Tribunale ad-hoc, pnn

trimiterea la legea din Fosta Yugoslavie unei grile de pedepse,

si la legea rwandeza, au condus la alegerea

aproape identica, cu cea ratificata de articolul 77 din Statutul prevazute in proiectul Statutului au fost examinate in

CPI. Atunei cand pedepsele

anul 1996 de catre C0111isia Pregatitoare, Generale posibilitatii

apoi de al sase-lea Comitet al Adunarii asupra ~i

a ONU, un numar redus de State au dorit sa. anime dezbaterea pedepsei capitale. Pedeapsa Internationale mondial. imposibila cu moartea

a fost, dej 3, prevazuta

aplicata de catre Tribunalele celui de la doilea omului razboi faceau

de la Nurenberg

si Tokyo, la sfarsitul In domeniul 111Statut.

Dar progresele instaurarea

inregistrate

drepturilor

pedepsei
ill

cu moartea

Cand TPIY a fost instituit de catre Consiliul de Securitate aplica, in continuare, si-au dorit sa
0

anul 1993, Statele, care


ill!

pedeapsa

eu moartea (Statele Unite ale Americii si China)

includa in Statutul TPIY, nici ulterior, in TPIR. $i Tobago in principal, dar si lordania, Egiptul, Singapore $1

Trinidad

Malaesia au fost tentate sa redeschida stiind, insa, ca eforturile

dezbaterea referitoare esecului.

la pedeapsa

capita la, de

lor erau sortite

Rwanda

s-a constituit,

asemenea, in aparaioarea

pedepsei capitale, principalii responsabili

din Arusha fiind

Capitolul Ill. Structura si function area Curti! Penale In tern ation ale

2i I

condamnati

la inchisoarea

pe viata, in timp ce subalternii lor, judecati conform legii In materie de drept national, mai mult de 100 capitala, in timp ce aproape 90 de state
0

din aceasta tara, puteau fi cxecutati.

de tari au abolit, in prezent, pedeapsa pastreaza, in cadrullegislativ. Chestiunea pedepselor

a facut obiectul unor lungi dezbateri in cadrul CDr,

care s-au derulat, pana in ultimul moment, inainte de Conferinta de la Roma. De fapt, inchisoarea drept
0

pe viata a fost considerata,

mai ales, de catre tarile scandinave, de tratament si de pedeapsa. In sfarsit,


0

forma cruda, inumana si degradanta

articolul 77 a ratificat principiul inchisorii pe viata, impunand

motivatie speciala. posibilitatea si de ca

Statutul, asa cum au facut si cele ale TPIY si TPIR, a prcvazut pentru CPI, de a propune Probe, pentru stabilirea
0

amenda, trimitand la Regulamentul Curtea

de Procedura sa ordone.

acesteia.

va putea, intr-adevar,

amenzile sa poata fi reglate de grefier, pentru plata cheltuielilor de judecata, a plati cheltuielile alimenta prevedea fondurile

pentru

Statului de unde provin victimele sau daca este cazul pentru a create de articolul 79. Un proiect anterior, examinat bunurilor de CDr, sa

ca gestiunea

fur ate sau deturnate, care ar fi fost confiscate, internationale a drepturilor

poata fi incredintate

de Curte, unei organizatii

omului. a

Daca Statutul reglementeaza, profitului, infractiunii, determine, a bunurilor precizarile printre

in mod corespunzator, provenite

posibilitatea

unei confiscari

si a averilor

direct sau indirect

de pe urma

care vor fi facute de RPP vor fi decisive. Ele ar putea sa sa reapara principiul responsabilitatii penale pentru

altele,

persoanele morale. De fapt, referirea bunuri ~i alte valori, la un tert de buna-credinta, persoanelor va permite CPT,

sa

confiste

in detrimentul

fizice ~i morale care, fiind In

totalitate straine de crimele comise, ar fi totusi, depozitarii in cunostinta de cauza a originii criminale a acestor afaceri. Astfel, inghetarea anumitor patrimonii, asa cum

este prevazut de articolul 93 paragraful 1 alineatul k, in cadru! cooperarii intre State, ar trebui sa conduca autorii RPP-ului sa fixeze conditiile executarii unei masuri de confiscare impotriva unei persoane morale, care nu este parte la proces, dar a carei buna-credinta ar fi departe de a fi dobandita
cornpetenta

In sfarsir, cu privire I a articolul

110,

CPI i~i pastreaza

pentru modalitatile

de executare a peclepsei si prin

Capiiolul llI. Structuru si ., funciionurea

Curtii Penale Internutionale ,

2i1

urmare,

posibilitatea

pentru condamnat

sa beneficieze

de

eliberare

conditionata.

inainte de sfarsitul pedepsei pronuntate.

Factori. cum ar fi zravitatea


~ ~

crimei si circumstantele
, ~

individuale.

'

vor fi luati
!

in considerare

in determinarea

sentintei.
efectuate in cadruJ proeedurii initiate de catre

Deducerea
Curte, din pedeapsa

detentiei provizorii,
pronuntata,

este de la sine inteleasa.


0

Detentia

efectuata

sub titlu de ordin, dat de In beneficiul

jurisdictie

nationala, inainre ca

aceasta din urma Curtii. Latitudinea ~

sa

fie desesizata

CPI, poate fi absolvita de pedeapsa ce nu trebuie

lasata Curtii va fi mai larza. . din moment ,'--'

sa
0

fie

vorba despre aceleasi fapte, ci de fapte analoage. Aceasta va permite absolvirea detentii efectuate pentru 0 crima, deja urmarita, de 0 jurisdictie nationala, sub

unei
alta

caJificare decat aceea care ar fi fost fixata de CPI. Atunci cand 0 persoana a fast condamnata pentru mai multe crime, Curtea va pronunta
0

sentinta

pentru fiecare crirna si

"sentinta

cornuna",

care sa specifice

intreaga perioada de detentie. Aceasta sentinta comuns nu va fi rnai mica, decat cea

mai mare
inchisoare

sentinta

individuals

pronuntata

~i nu va depasi treizeci

de ani de

sau 0 sentinta de inchisoare pe viata.


capitala nu este inclusa printre sentintele posibile. Totusi, Statutul

Pedeapsa exprima, pedepselor

in mod clar faptul, ca nu afecteaza

aplicarea,

de catre Statele

Parti, a

cuprinse in legile nationale ale acestora. Aceasta dispozitie consacra din suveranitatii Statelor pentru politica lor penala. Neincluderea, in

nou, principiul prevederile pedepselor

Statutului,

a pedepsei

capitale

nu are, deci, nici 0 consecinta in urma procedurilor derulate

asupra in tara

adoptate COnf01111 legilor nationale,

Curtilor Statelor Parti.


Partea X a Statutului, intitulata .Executarea", respectiv,

art.

103-111

stabileste

regimul prin care VOl' fi aplicate sentintele Statutului,

adoptate

de Curte. Asemenea

tuturor prevederilor Parti


VOl'

aceasta Parte arata nivelul Is care Curtea ~i Statele regulilor de drept international.
ill

interactiona,

pentru promovarea

ArticoleJe

in ceea ce priveste aplicarea se impart

cele care se aplica tuturor

Statelor Parti si cele care nu se aplica.

Capitol ul III. Structure si funciionarea

Curtii Pennie Internationale

213

Prcvederile

referitoare

la condiriile

de incarcerate

se aplica numai

acelor

State, care l$i exprima dorinta de a pennite persoanelor sa i~iindeplineasca din aceste prevederi cadrul Statutului. Prin urrnare, pedepsele pedepsele

condamnate

de catre Curte ce se nasc din

pe teritoriile lor. In consecinta, ratificarii,

obligatiile

nu sunt relevante

In acelasi sens. ca celelalte

trebuie executate in StatuI desemnat de Curte dintre


111

toate tarile care si-au oferit serviciile. Acelasi principiu a fost adoptat si celor doua Tribunale teritoriul desernnat deschida Tribunale ad-hoc. Un Stat care s-a oferit sa primeasca acordul incheiat

Statutele pe

detinuti

sau, trebuie sa-si confirme sa primeasca usile centrelor

cu Curtea, atunci cand este nu s-au inghesuit condamnate sa-si

un condamnat. de detentie

In fapt, Statele pentru persoanele

de cele 2

ad-boc. Pana in prezent, doar Mali si Norvegia si-au propus serviciile. alegerea Statului Curtea echitabile acceptate, de executare dintre acelea ce doresc sa accepte asemenea factori, precum, tratatului
~l

Pentru persoane principiul

condamnate, distributiei general

va 1ua in considerare

intre Statele Parti, aplicarea standardelor care reglementeaza tratamentul

international,

detinutilor

opiniile persoanei Criterii1e repartizarea

condamnate. de desemnare a Statului rezulta din paragraful 3, in timp ce

condamnatilor

intre diferite State vizate va rezulta din RPP. Articolul principale. unor conditii ale Statu1ui de executare, sentinta

103 trateaza doua preocupari Desi poate pronuntata modificari. revizuirea. fi supusa

de Curte este obligatorie Numai Curtea poate

pentru toate Statele Parti si nu poate suferi unei cereri privind apelul sau

decide asupra

Prin urrnare, in nici un mod, durata detentiei

fixata de catre Curte nu tara acordul Curtii, unei modificari in

poate fi scurtata sau redusa de StatuI care primeste condamnatul, conform conditiile articolului 110 din Statut. I115a, prin intermediul

de detentie, durata sa de detentie poate fi schimbata. Paragraful 2 vizeaza perrnite, sa irnpiedice aceasta reducere. Aceste

1 alineatul dispozitii principiiJor si

b ~i paragraful
urmaioarele
VOl'

in mod egal, Curtii, sa asigure respectarea la situatia persoanelor condamnate.

internationale

referitoare

Daca nici un Stat nu

Capitolul III. Structura si functionurea

Curtii Penale Lnterntuionale

21.+

este desernnat. nici unul neintrunind substitui, conform paragrafului 4.

conditiile corespunzatoare.

Statul olandez 11 va

Astfel, potrivit prevederilor posibilitatea

art. 110, StatuI care primeste condamnatul

nu are

sa modifice pedeapsa inchisorii, nici intr-un sens favorabil, nici intr-un Curtea fixeaza pedeapsa, iar StatuI
0

sens defavorabil.

executa. Acest principiu

fost deja enuntat de TPIY, in cazul Erdernovic, atunci cand Camera Primei Instante a explicat: "(Rezulta sentinta pronuntata ca ) StatuI care s-a oferit si care a fost desemnat in numele Tribunalului, va executa si nu a

conform dreptului international


111

dreptului intern. In consecinta, intermediul mcdificarii

acest Stat nu poate,

nici un caz, nici chiar prin pentru a nu

legislatiei,

sa schimbe natura acelei pedepse,

pune in cauza caracterul

ei cu adevarat international.

Statul respectiv nu trebuie, de

asemenea, sa irnpiedice cererile pe care condamnatul va dori sa le adreseze Curtii. Executarea unei sentinte cu inchisoarea cu standardele detinutilor. de CPI,
11U

va fi supusa supravegherii internationale,

Curtii si
111

va fi in concordanta legatura cu tratamentul

tratatelor

general acceptate,

Statul, care primeste persoana condamnata o retina la expirarea pedepsei. Va putea sa intr-un alt Stat si daca este cazul, sa care ar fi depus
0 0 0

are nici

obligatie sa

transfere, conform legislatiei nationale,


0

inapoieze sau sa

extradeze unui alt Stat, de Curte,


0

solicitare in acest sens. Persoana condamnata nu mai are niei cea mai nesemnificativa

data ce

si-a executat pedeapsa,

relatie eu CPI si se

va supune legilor nationale ale Statului In care se gaseste In masura In care, Statele susceptibile numeroase. "dureri
,

sa fie "pamant soarta catorva

de azil" pentru

cei mai mari criminali

sunt putin

vii tori condamnati , risca sa fie sursa unor adevarate internationala. Statul, care isi va propune, "statui rusinii'
~i

de cap" pentru

comunitatea

atunci, sa-I prirneasca,

va fi, 'in fata opiniei pub lice internationale, propunerii. 1n5a,


VOl'

aceasta, Inca din momentul

rarnarie, intotdeauna,

unele State,

incepand cu Statui din care provine condamnatul Curtea are dreptul

si care este obligat 5a-1 primeasca de sentinta si va


111

de a decide asupra oricarei reduceri

revizui sentinta, in acest sens, dupa ce doua treimi din sentinta sau 25 de ani, cazul detentiei pe viata, au fost executati.

Capitolul /J 1. Structu ra si fu nctio na rea Curtii Penale Intern ational e

215

Este reamintit pedepsei condamnate ar fi riscat internationale. fixate

faptul,

ca doar Curtea de detentie

are posibilitatea nefiind decal

sa reduca gardianul

durata

initial,

StatuI

persoanei

si neavand dreptul la exprimare.

Daca s-ar fi prevazut in mod contrar, credibilitatea


~l

sa

se strice

eficacitatea,

actiunea

jurisdictiei

o adevarata
din pedeapsa, cont de zravitatea adoptate duratei trebuie

pedeapsa

de siguranta este prevazuta

aici: fie pentru dOURtreimi pe viata Tinand deciziilor

fie la 25 de ani de inchisoare, in caz de condamnare crimelor care vor fi judecate nepermitand,

de CPI, eficacitatea

sa fie garantata, Anumite

in pofida a toate, recexaminarea dipozitia articolului IOdin Pactul

de detentie.

State au amintit

International "scopul

relativ la Drepturile al oricarui

Civile si Politice, din anul 1966, care afirrna, cli trebuie sa fie amendamentul principiu
~I

esential

sistem penitenciar

reabilitarea crimelor

sociala

a condarnnatului".

Articulatia

acestui

cu natura

care vor fi judecate

de CPI nu este ~i nu va fi un lucru simplu. Cum ar mai rapida a calailor lor?

putea victimele unui genocid sa admita reabilitarea Criteriile de reducere a pedepsei

vor rezulta, mai ales, din RPP, care va

stabili, in mod egal, la ce interval de timp va putea fi adresata, aceasta cerere, Curtii. RPP-ul materie
va face, intr-adevar,

referire

la criteriile

admise,

de obicei, in aceasta la eforturile si concursul Se va ca

sau la comportamentul a-si

condamnatului

pe durata detentiei, etc. Cooperarea

facute de acesta pentru persoanei condamnate

pregati resocializarea, desfasurarii

in timpul

procedurii

vor fi gratificate.

arninti faptul, ca nu este prevazut

in articolul 78 referitor la pronuntarea

pedepsei,

o cooperare

a persoanei

judecate,

sa fie in sine un criteriu de reducere


din moment ce condamnatul ~i perrnite

a pedepsei,

chiar daca ea ramane la discretia judecatorului Victimele spere la reducerea sunt din nou mentionate, pedepsei va putea sa pagubei

sale, daca favorizeaza cu principiile

repararea

cauzate, ceea ce este in conformitate Statele de executare trebuie

si obiceiurile admise In general. cu autoritatile Curtii, In eazul

sa coopereze
persoana Astfel,

evadarii unui condamnat, treilea Stat, in care

pentru obtinerea predarii persoanei respective este localizata existente. respectiva, conform

sau cu un al acordurilor a evadat

bi laterale

sau multilaterale

Statui, din detentia caruia

Capitolul III. Structura sifunctionarea

Curtii Penale Intenuuion.ale

li6

persoana extradare
('

condarnnata,

poate aiege, intre a solicita aplicarea regionale

unui tratat bilateral

de

sau aJ unei conventii persoanei

de ajutor reciproc judiciar

sao sa solicite

Curtii rerniterea

in cauza, conform eapitolului

IX din Statut. Daca StatuI

gazda aJ evadatului evadat), mecanismele extradare, adresata depinda teritoriul

nu este un Stat Parte (si acesta este Statul care va fi cautat de care rezulta, daca este cazul, dintr-o conventie bilaterala
0

de

vor putea, din punet de vedere teoretic, sa fie mai eficace decal

cerere

de Curte Ar fi fost, totusi, de dorit, ca de Statul care nu este Parte sa


0

obligatie

de constrangere

in privinta unui evadat care si-a gas it adapost pe catorva


dispozitii, decat un caracter

sau. Dar Cl'I nu are, cu exceptia

universal lirnitat. Spre deosebire se refera la aplicarea de prevederile masurilor

Partii X referitoare

la incarcerare.

art. 109, ce

de amenda si confiscare,

dispuse de catre Curte, se

aplica tuturor State lor Parti.


Statele Parti sunt obligate

sa aplice amenzile

sau confiscarile echivalenta, acestora

ordonate

de

catre Curte sau sa ia masuri pentru confiscarea prejudicia


I1U

a acoperi valoarea transferul

acolo unde Curtii, Tara a

mai este posibila

si sa efectueze

drepturile

de bona fide al tertelor parti.

B. JURISDICTIA

CURTII PENALE INTERNATIONALE

1. Jurisdictia ,
Curtea teritoriile Stat. Curtea are, de asemenea,
-xs"

ratione loci

are cornperenta

de a j udeca acele crune, care au fost savars: te pe

Statelor

Parti sau care au fast savarsite de catre cetatenii unui asernenea

competenta, Curtii asupra

atunci cand un Stat, care nu este pane crimelor comise pe teritoriuJ sau ori

Ia Statut,

accepta

jurisdictia

asupra crimelor savarsite

de catre un cetatean al SaL!,

Capitolul III. Structure si funciionarea Curti! Pen ale lnternutionule

)'~ _1 !

Curtea poate avea jurisdictie,

in urrna extradarii de catre un Stat, care nu este


0

Parte, a unei persoane care nu este cetatean al acelui Stat, dar care a comis pe teritoriul acestuia: extradarea catre Curte este similara ell extradarea

cnrna

catre alt

Stat, acesta fiind un exercitiu de suveranitate. Un asemenea normele internationale Desi jurisdictia transfer
trebuie,

toto data, sa fie realizat in concordanta omului si libertatile fundamnetale. prin ratificarea
0

cu

pentru drepturile Curtii poate

deveni universala,

Statutului penal a

adopat Roma de catre mai multe state, este, totusi, In continuare, teritoriala. Ca organism atributia de mentinere are competenta principal al Natiunilor Unite, caruia

jurisdictie

i-a fost incredintata Consiliul de Securitate

a pacii si a securitatii

internationale,

de a lua orice masura, inclusiv cea de folosire a fortei impotriva s-a hotarat, Fosta asa cum am vazut, crearea unor Tribunale ~i Rwanda, crimelor
CI

unui Stat agresor; Speciale presupuse pentru

Penale

Yugoslavie de savarsirea

in vederea judecarii de genocid, a crimelor

persoanelor de razboi,

a f vinovate

precum si a crimelor impotriva

umanitatii;

fortiori,

are competent a de a transfera

asemenea persoane, in vederea judecarii de catre Curte. In legatura cu acest subiect de extradare, trebuie notat faptul, ca Statele Parti au, conform Statutului se presupune de la Roma, obligatia de a preda Curtii, indivizii despre care acesteia.

ca au comis crime aflate in juridictia

Statutul face distinctia dintre termenul


unei persoane inseamna

de predare, care inseamna .ipredarea de extra dare, care


tratatul,
0

din controlul Statului, in eel al Curtii" ~i termenul unei persoane

"predarea

de un Stat celuilalt ", asa cum prevede

conventia sau legis lotio inferno, adica unui alt Stat suveran, in timp ce Curtea este

institutie jurisdictionala, Statului in cauza. Aceasta Consiliului a fast

creata conform narmelor internationale,

eu consimtamantul

regula

pentru

Tribunalele

ad-hoc.

Confo1111 rezolutiilor ad-

de Securitate

al ONU,

prin care s-au constitut cele doua tribunale si Rwanda, condamnatii

hoc, respectiv,

pentru Fosta Yugoslavie

vor f .iransferati

sau predaii si nu " extradati"

Capitolul Lll, Structura si funciionarea Curtii Penale Intenuuiona!e

.218

o parte
"jurisdic?ie

din autori, sugereaza considerarea

Curtii Penale Internationale


0.,

ca pe
S311

o extensie a jurisdictiei

interne; nu ar trebui sa fie vazuta ca in concordanta eu normele

Curle straina

straina ''. infiintata


Statelor membre. extradarii

internationale

$1

ell

participarea

Problema interzicerii

cetatenilor

este, deci, evitata

Mai mult, obiectivul

extradarii cetatenilor nu are ca seop garantarea impunitatii pentru astfel de notat faptul, ca majoritatea Statelor sa-s: exerciteze sistemelor judiciare, jurisdictia asupra care

de crime; este interesant interzic extradarea,

permit

crimelor

savarsite de cetatenii lor, oriunde in lume. In mod complementara, similar, Curtea Penala nationale Internationala sunt competente are doar
0

j urisdictie si nu sunt.

iar jurisdictiile

sa

judece

asadar, obligate sa predea presupusii

criminali Curtii, Acesta este motivul pentru real; Curtea va judeea numai atunci,
0

care nu exista nici un conflict constitutional cand nici un alt Stat nu va fi dispus sa
0

faca. Daca un stat nu doreste sa predea


0

asemenea persoana, trebuie doar sa efectueze Obligatia anchetarii Statelor Parti

ancheta autentica la nivel national. cu instirutia Curtii, in vederea

de a coopera

si urrnaririi crimelor aflate sub jurisdictia

ei, este generala; desi, pe cale

de consecinta,

obligatia de a preda un presupus criminal Curtii este generala, Statui

solicitat poate beneficia de unele exceptii, conform Statutului de Ia Roma. Prin urmare, Curtea nu poate rezolva cererea de predare sau asistenta, care ar cere Statului solicitat dreptului persoane international, sau propietati sa actioneze
,

in neconcordanta

cu oblizatiile
...... ' ,

sale conform a unei

referitor a unui

la StatuI sau imunitatea

diplornatica

tert Stat, in afara de cazul in care, Curtea poate

obtine, mai intai, cooperarea acelui tert Stat pentru renuntarea la imunitate. In mod similar, Curtea nu poate rezolva cererea de predare, Statului acordurilor solicitat.
"

care ar cere sale conform este care,

sa actioneze

in neconcordanta 'u ell oblizatiile :

internationale,

potrivit carora consimtamantul

unui Stat transmitator


III

necesar pentru predarea unei persoane din acel Stat Curtii, in afara de cazul
Curtea poate obtine cooperarea

Statului transmitator

pentru a-$i da consimtarnantul

la predare.

Capito!ul III. Structure si funciion area Curtii Penale Interntuionale

119

Aceste

doua situatii se refers,

de fapt, la cetatenii unui Stat tert: Statul de

primitor este obligat sa nu-i predea pe acestia Curtii, atunci cand ei beneficiaza imunitate diplomatica (sef de stat, agenti diplomatici)

sau atunci cando datorita unui Stat transmitator persoane de

angajamentelor

luate in acordurile bilaterale, consimtamantul

este necesar pentru predarea unei persoane din acel Stat, Curtii Asemenea

pot f ~i chiar ar trebui judecate de statele lor, pe teritoriile in care nu beneficiaza imunitate diplomatica;

pot fi judecati ~i de StatuI primitor, care i~i ia angajamentul

de a nu-i preda Curtii sau de a nu-i extrada, dar isi pot mentine cornpetenta de a-i judeca. Un Stat poate, de asernenea, sa extradeze acest lucru, in loc de o preda respectivului Jurisdictia indivizilor, aplicarea
0 0

perscana

Statului care solicita de a

preda pe aceasta Curtii, daca are obligatia internationala

Stat. Curtii nu violeaza drepturile si libertatile fundamentale ale si

pentru ca este obligate sa respecte aceste drepturi, in interpretarea oricarei norme juridice pe care
0

utilizeaza si pentru ca. in primul rand,

este obligate sa evite discriminarea religioase, politice, nationalitate,

bazata pe sex, varsta, rasa, culoare, convingeri

origine etnica sau sociala etc.

2. Jurisdictia ratione temporis

Potrivit competenta

dispozitiilor

articolului

11, Curtea

Penala

Internatioriala

are

numai pentru crimele savarsite dupa intrarea in vigoare a Statutului,

respectiv dupa data de 1 iulie 2002, pentru Statele Parti Se enunta, bineinteles, lnternationale despre aici,
0

absenta

caracterului

retroactiv

al Curtii.

Este

verba,

conditio de acceptare sine qua non a statutului statelor. Era, oricum, inimaginabila,

Curtii Penale varianta In

de catre totalitatea

care Curtea sa aiba competenta 1960-1962, amintit crimele

de a judeca crimele comise In Algeria intre anii sau in anumite tari din Africa. Trebuie fundarnentale ale unui stat de drept este

cornise in Vietnam

faptul, ca unul din principiile

Capitol ul III. Structura si functionarea

Curiii Pen ale lnternationu!e

220

caracterul

neretroactiv

al legii sale penale si ca nu ar fi avut niei un sens, ca Statutul sa incalce aces! principiu. retroactiva

Curtii Penale Internationale In sfarsit, numeroase o inflatie


justificate,
0

competenta

a Curtii ar f contribuit la redeschiderea


,

cutii ale Pandorei

si ar fi dezlantuit. intr-un sfarsit de secol marcat de , ~ , numeroase plangeri, in mare parte Curtii. ramasa pana astazi poate chiar

a acielor

de cainta,

dar care ar fi daunat eficacitatii

si chiar credibilitatii
0

Astfel, artico1ul nerezolvata, in avantajul

11 nu spune nimic despre

problema

aceea a unor mecanisme, unui tribunal

care sa permita Curtii sa solicite desesizarea anterior de Consiliul retroactiv al cornpetentei de Securitate si

ad hoc, constituit Caracterul

care nu si-ar f incheiat tribunal nu este, evident, fapte, la un teritoriu si la

lucrarile.

unui astfel de se limiteaza la

secant, din moment ce aceasta competenta


0

perioada precise. unei astfel de desesizari raman absolut

Ipoteza nu este camp let irealista, desi mecanisme1e al unui tribunal obscure. Este aici imaginal, crimele ad hoc in favoarea
0

Curtii Penale Internationale

contradictie

in fasa care nu este rezolvata. In plus, este dificil de a unui tribunal ad hoc, mandatat sa judece

desesizarea,

de exemp1u

comise

in Cambodgia in conditiile

intre anii 197 5 si 1979 in favoarea in care


0

Curtii Pena1e

Internationale, Dificultatea

competenta

retroactive aplicabile

este imposibila. pentru fiecare

tine ~i de faptul

ca regulile

de procedura

tribunal ad hoc sunt susceptibile Statutului

de a se deosebi in punctele importante preparatorii

de cele ale care s-au

si de cele care au rezultat din lucrarile comisiilor

incheiat la data de 30 iunie 2000.

Totusi, este necesar sa se puna intrebari asupra unei initiative susceptibile


a f adoptata,

de
ad

pentru a asigura coexistenta,

daca nu chiar fuziunea

unui tribunal

hoc cu Curtea Penala Internationals.


cntolozica ......

Aceasta problema

provine dintr-o contradictie

a Statutului al cornpetentei

Curtii Penale Internationale ,


:

care a declinat

orice caracter
ad hoc au

retroactiv

sale, in conditiile

in care, prin natura, tribunalele

de judecat crime comise anterior intrarii lor in vigoare. Yom preciza, In continuare persoana nu va fi responsabila - conform dispozitiilor penal, articolului
II - ca
I1lCl 0

pentru faptcle comise

anterior

intrarii

in

vigoare a Statutul ui.

Capitola! Ill. Structura sifu nctionarea Curiii Penale lnterntuionu!e

221

Pentru Statele care devin Parti la Statut, dupa intrarea in vigoare a acestuia. jurisdictia Curtii se va aplica numai pentru crimele savarsite dupa intrarea in

vigoare a Statutului pentru aeele State, in afara de cazul in care acestea au fonnulat o declaratie conform prevederilor articolului
0

12 paragraful

3. In sensul acestei

dispozitii, intrarea in vigoare a Statutului

reprezinta prima zi a lunii, care urrneaza


SElL!

celor 60 de zile de la data depunerii de catre Stat a instrumentului acceptare, aprobare sau aderare. Acest paragraf ( 2 al articolului

de ratificare,

11) este, in mod evident,

esential,

fiind

yorba, aici, de prima traducere a earacterului adevar, statele care se simt amenintate

non universal al cornpetentei CPl. 1ntrCurtii sunt cele care li vor lor

de cornpetenta

adopta Statutul eel mai tarziu sau chiar deloc, perrnitand, astfel, conducatorilor sau agentilor responsabili Statutului. Desigur, se face referire la mecanismul prevazut la articolul lor sa fie exonerati de actionarea in justitie,

atunei cand s-ar face a

de crime care sunt de cornpetenta

Curtii, dupa intrarea in vigoare

12 3, in

termenii caruia fieeare dintre statele comunitatii prin declaratie competenta asemenea neratificand depusa la grefier, sa consimta

intemationale, ca, respectiv,

eaz eu caz, va putea, Curtea sa-si exercite intelege, ca un

asupra erimelor mecanism statutul

pentru care a fost sesizata. Fiecare

nu va fi folosit in mod masochist, CPl, vor avea motive politice

ci de catre state care, sa-i recunoasca

senoase

cornpetenta pentru erimele comise de tari vecine. Mai mult decat atat, un Stat are posibilitatea, adera la acesta, sa aleaga amanarea jurisdictiei pentru
0

atunci cand ratifica Statutul sau Curtii asupra erimelor de razboi,

perioada de 7 ani.

Franta este, pentru moment, singura tara care a folosit aceasta optiune.

3. Jurisdictia ratione personae


.~.,-J

Capitolul III. Structura ~ifunciionarea Curtii Pen ale Internutionale

222

Curtea

este

competenta

sa

judece

si sa pedepseasca

persoanele

fizice

vinovate de comiterea
varsta de 18 ani.

infractiunilor,

aflate sub jurisdictia

Curtii, daca au implinit

Raspunderea admire raspunderea

penal

a persoanelor

fizice este

raspundere

individuala.

Nu se

colectiva a acestora. Curtea nu este competenta sa judece statele sau alte In

Pe cale de consecinta,

entitati legale (persoane juridice sau morale), chiar daca acestea pot fi implicate pregatirea sau comiterea adoptata de
121

unor crime, care intra sub jurisdictia aici este in eonformitate

acesteia. Tribunalelor Fosta

Solutia Internationale Yugoslavie

eu practicile

Nurenberg

si Tokyo ~i a Tribunalelor

ad-hoc pentru

si R wanda si este intemeiata pe faptul, ca asemenea crime sunt cornise,

in ultima instanta, de persoane. Conform prevederilor crima, ce intra sub jurisdictia


." j

Statutului,

persoana va fi responsabila savarseste

penal pentru
0

Curtii, daca ace a persoana


,

asemenea

crima: ordona. solicits sau determina savarsirea sau se presupune acesteia; persoane, grupului

unei asemenea crime. care are loc

a avea loc; ajuta, tainuieste sau sprijina, in orice alt fel, comiterea In mod intentionat,
121

contribuie,

savarsirea infractionala
0

ei de catre un grup sau scopul criminal

de al

cu scopul de a continua activitatea sau cunoscand

intentia grupului de a comite

asemenea

crima: incitarea, de a din

in mod public si direct a altora pentru comiterea comite


0

crimei de genocid; tentative

asemenea

crima, prin initierea executiei acesteia, ea nefiind finalizata independente de intentiile persoanei.

cauza unor circumstante Este cunoscut de la Nlirenberg

faptul, ca aparatorii persoanelor

acuzate, in fata Tribunalelor penale a acestora,

~iTokyo, au incercat excluderea responsabilitatii

invocand responsabilitatea Potrivit


international recunoscut

statala. Ambele tribunaJe au respins acesta aparare. de la Nurenberg,


principiul conform cdruia, cat si State/or, dreptul a fast

Tribunalului

impune indatoriri demult ".

:;1obligatii atdt persoanelor,

Principiul

a fost intarit prin Statutele Tribunalului Penal International

Penal International

pentru

Fosta Y ugoslav;e :;;i a Tribunalului

pentru Rwanda.

Capitola!

III. Structura si funciion area Curtii Pen ale Internation ale

Cornisia

de Drept

International

a reafirmat

acest pnncipiu

In Proiectul

Codului Crimelor impotriva Pacii ~iSecuritatii Principiile Adunarea Generals Este adevarat pot fi atribuite Tribunalului de la
1

Omenirii, din anul 1954. au fost unanirn afirrnate de

iurenberg

a ONU, in cadrul Rezolutiei faptul, ca actiunile, daca individul

nr. 95, din anul 1946.


0

pentru care

persoana

este responsabila,
sou in

si Statului,

a actionat ca ., agent of Statului

numele Statului" sau ca un agent de facto.

Poate separata

sa

fie aplicata, de asernenea, responsabilitatea penala a indivizilor. care este

Statului,
0

dar aceasta este

de responsabilitatea

notiune total diferita

fata de responsabilitatea

Statala prevazuta de dreptul international.

In acelasi timp, trebuie subliniat faptul, ca jurisdictia Curtii se refera la toate


persoanele; intemeiata conform
Statutului,

nimeni nu este absolvit de responsabilitatea

pena.a,

pe capacitatea
Statutului,

oficiala, asa cum poate fi ea cunoscuta in legea interna.


in special,

Conform

capacitatea oficiala

in calitate

de sef al sau

Statului sau guvernului,

un membru al unui guvem sau parlament.

de demnitar

functionar public nu va exonera pe autorul faptei de raspundere


51 11lCl ,

penala in fata Curtii individualizarii

nu va constitui

circurnstanta ,

atenuanta

in momentul

pedepsei. Imunitatile sau regulile de procedura dreptului speciale, care insotesc capacitatea nu impiedica

oficiala a unei persoane,

conform

intern sau international,

Curtea sa Isi exercite competenta

tara de persoana in cauza. de Statut, pot, adesea, irnplica care sunt capabile savarsirea

Este evident faptul, dl acele crime, prevazute persoanele, planuri in postura autoritatii guvernamentale,

sa conceapa
comiterii .

sau politici oficiali,

~i sa dea ordine, ce implica

unor astfel de acte. necesar

Asemenea

nu numai ca of era mij loacele si personalul

unor astfel de crime, ci fac abuz de autoritatea


;'"

~iputerea ce le-a fost incredintata care com it, practic, aciele

Acestia pot fi considerati criminale! Ar fi paradoxa]. responsabili pentru

mai vinovati, decat subordonatii

sa se permita crimele

uner asernenea sa-si invoce

indivizi, pozitiile

care sunt cel mai oficiale. adica

respective,

Capitolul

Ill. Structura si functionarea

Curiii Penale lntenuuion ale

suveranitatea care
0

Statului sau sa se ascunda

in spatele imunitatii,

conferita

de pozitia pe

detin. Pozitia oficiala a unui individ a fost exclusa ea motiv de aparare pentru
0

crima, aflata sub jurisdictia de la Nurenberg, Fosta Yugoslavie NOrenberg, protejeaza

normelor internationale,

atat de catre Carta Tribunalului ad-hoc, pentru crimele comise in de la ii

cat si de Statutele Tribunalelor

~i Rwanda. Asa cum a fost recunoscut $i de catre Tribunalul acesteia, principiul dreptului international,

in judecarea pe reprezentantii

care

Statelor, in anumite circurnstante, nu se aplica aetelor normelor intemationale. Imunitatea fata

care constituie crime, aflate sub jurisdictia de jurisdictia straina sau internationala

si chiar fata de jurisdictia

interns nu este

acordata pentru comiterea acestui tip de crime, ei pentru alte seopuri.

In
International

legatura

ell aceasta,

Codul

Penal

Mondial,

elaborat

de Asociatia comise de

de Drept Penal, in anul 1938, enumera

intre delictele

indivizi, .actiunea unui agent diplomatic, de a obuza de privilegiile acordate IUl, pentru a comite acte impotriva ordinii publice internationale sau acte, reprezenttind crime impotriva Statului primitor. " Fara a comenta pe baza acestei propuneri, multe motive, observam considerate faptul, ca privilegiile care poate f contestata, si imunitatile diplomatiee din mal nu erau

obstacole in fata judecarii autorilor crimelor celor mai se-vere. in mod general, faptul, eft imunitatea fata de j urisdictie,

Este acceptat,

acordata unui agent diplomatic, faptul, ca nu exista imunitate locala.

are mai mult un scop procesual; aceasta sernnifica fata de responsabilitatea legala, ci imunitate
111

legatura eu jurisdictia Imunitatea substantiala;

fata

de jurisdictie

nu inseamna

imunitatea

fata

de

legea

aceasta nu elimina

obligativitatea

si in final, raspunderea

- penal a,

civila sau adrninistrativa E -F'. de asernenea, consti intelese.


;~Qnal.
I-":n

- pentru violarile aduse legilor interne sau internationale.


0

opinie unanim recunoscuta, sefilor

potrivit careia, imunitatii Ie trebuie

onferire.

in general,

de stat si parlarnentarilor,

mod explicit sau implicit, ca limitate la exercitarea


:"!e cu are sunt relarionate. ,

prerogativclor

Capitolul JII. Structure si functionarea

Curiii Penale Lnternationale

125

Mai beneficiarului Unul

mult,

obiectivul

imunitatii

este

acela

de a-I oferi

posibilitatea

sa-si indeplineasca din obiectivele

atributiile, in mod neingradit. este acela de a preveni interferentele, Curtii,

imunitatii

motivate politic, cu guvernarea pentru ca infractiunile,

unei tari; acest lucru nu se aplica Statutului

aflate sub jurisdictia

acesteia, nu sunt obiect de guvernare. imunitati pentru oficiali, de exemplu,

In tarile in care exista numeroase parlamentari imunitate, - Parlamentul in conformitate


0

este asteptat sa-si exercite prerogativa cu obligatiile inrernationale

de a renunta la

ale Statului. Refuzul de a se

conforma reprezinta adoptat la Roma. Statutul


superion.

violare a obligatiilor

Statului, dupa cum rezulta din Statutul

reglementeaza,

totodata

~1

raspunderea

comandantilor

~1

a altor

Comandantii

militari,

pe langa responsabilitatea

pentru

propriile

cnme,

raspund penal in fata Curtii si pentru crimele comise de catre fortele plasate sub omanda ~i controlullor efectiv, ca rezultat al incapacitatii de a-si exereita controlul

ne esar asupra aeelor forte, atunci cand aceste persoane stiau sau ar f trebuit sa stie ca acele forte comiteau sau erau pe cale de a comite asemenea crime, aceasta

neluand toate rnasurile necesare $i rationale posibile, pentru a preveni sau reprima comiterea urmarire. Cat despre relatia dintre superiori $i subordonati paragraful anterior),
111

lor sau pentru a inainta cazul autoritatilor

competente pentru cereetare si

(care nu este prevazuta

la

general, Statutul stipuleaza,

ca superiorul este responsabil

penal pentru erimele eomise de subordonatii incapacitatii

aflati sub autoritatea sa, ca 'ezultat al

de a-si exercita controlul necesar, atunci cand superiorul fie a stiut, fie despre comiterea unor astfel de crime ~i a nu a lua wale lor

a ignorat informatiile
rnasurile

necesare ~i rationale posibile pentru a preveni sau reprima corniteres

sa _ "'" .ru a inainta cazul autoritatilor competente pentru eercetare ~i urmarire.

Capitolul Il L Structure $i [unctionarea

Curtii Penale Intemationale

226

4. Jurisdictia ratione materiae


}

Unul dintre jurisdictia intereselor Curtii

principiile include

de baza ale Statutului crimele deosebit

este acela, potrivit

caruia,

numai

de grave, care aduc atingere

ansamblului

comunitatii

internationale.
0

Acest lucru este foarte important, pentru ca of era Curtii ~iintegratoare a jurisdictiei si nu
0

abordare coerenta

suprasolicita

cu cazuri care ar putea fi rezolvate,

in mod adecvat, de catre curtile nationale Conform pedepseasca prevederilor Statutului, Curtea este cornpetenta sa judece
~l

sa de

persoanele

fizice vinovate

de savarsirea unor infractiuni

deosebit

grave, Mai concret, potrivit prevederilor asupra urmatoarelor crime:

artico1u1ui 5, Curtea va avea competenta

crime de zenocid: crime impotriva umanitatii; crime de razboi; crime de agresiune. Cu privire 1a crima de agresiune, jurisdictia in care. definitia exercita Curtii va fi aplicata, In momentul in care Curtea isi va In conformitate cu

unei astfel de crime, precum si conditiile in legatura cu aceasta, vor fi adoptate,

competenta
mi.

prevederile

121 si respectiv,

art. 123, dar numai devreme

de 7ani de la data

intrarii In vigoare a Statutului. Asa cum se defineste si de catre Statut este evident faptul, ca genocidul,

crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii si crima de agresiune sunt violari ale normelor de jus cogens, norme de la care nu este permisa nici Comisia jurisdictia de Drept International a considerat definirea
0

derogate. crimelor aflate sub inutil, care

Curtii ca fiind un proces extrem de complicat

~i totodata,

implica mult tirnp, definirea acestora nefiind necesara, pentru ca in aceasta materie existau, deja, atat norrne conventionale, Insa, negocierea cat si norme cutumiare.
IlL!

care a urmat intre guverne, a dovedit faptul, ca Statele permanente,

ar

accepta crearea unei institutii jurisdictionale

rara

definirea

unor tipuri

Capitolul JII. Structura si functionarea

Curtii Penale Interniuioncle

-.:.;

,-,-,

exacte de comportament

criminal, pe care Curtea va trebui sa-I judece.

conform

principiului nullum crimen sine lege. Acest lucru a fost considerat a fi


~l

mal necesar eu pnvire la erimele de


0

razboi, datorita faptului ca a trebuit realizata

selectie minutioasa

a cantitatii

imense de norme existente in aceasta materie, elaborate de-a lungul unui seeol.
Ar fi trebuit

ea inainte sa fie codificata legea materiala si apoi, dupa aceea sa pentru implementarea acesteia. lnsa, acest lueru s-a ee urma a
111

se reglementeze

mecanismul

realizat concornitent,

descoperindu-se
0

faptul, ea institutia internationala, revizuire

fi creata, trebuia sa fie insotita de vederea identificarii

cornpleta a leg: i substantiale,

cornpetentei ratione materiae. codificarea nonnelor procesuale, a fost considerate a fi ordinii

Cu toate acestea,

rezultatul eel mai sernnificativ juridice internationale. Acesta este motivul

al Conferintei

de la Roma, pentru progresul

pentru care Statutul de la Roma contine, sa,


0

m unele tar eu

eategorii de crime afate sub jurisdictia

codificare a nonnelor existente,

privire la aIte aspecte, dezvoltarea progresiva a normelor internationale. Putem spune, ca in cadrul Conferintei de la Roma, s-a stabilit, destul de

repede, un consens, care sa reduca cornpetenta Curtii la cele patru crime definite in
!

articolul 5 1 din Statut. Intr-adevar, eu privire la crimele de genocid si la crimele impotriva umanitatii, dreptul international le-a considerat, intotdeauna, crime de si-a

.,~-;a

natura internationala.

In multe privinte, Statutul Tribunalului

de la Nurenberg

spus cuvantul, astfel, identificarea crime internationale Conventiei,

crimelor de genoeid si a crimelor de razboi, drept atat prin adoptarea ~i intrarea in vigoare a 1948, privind Prevenirea $i Pedepsirea generale diferitelor

a fost reafirrnata

din data de 8 decembrie

Crime lor de Genocid, constitutive unui drept

cat si prin recunoasterea international traditional

un or diferite principii - pe langa adoptarea

tratate internationale,

respectiv : cele care au instituit Tribunalul de la NUrenberg si


ad hoc, responsabile

de la Tokio si mai recent, cele doua Tribunale erimelor comise


111

ell judecarea

Fosta Yugoslavie si in Rwanda.

Capitolul Ill. Structura si functionarea

Curiii Pen ale Internationale

228

Caracterul

international

al crimelor de razboi a fost dobandit prin adoptarea

si intrarea in vigoare a celor patru Conventii de la Geneva, din data de 12 august 1949 si a celor doua Protocoale Aditionale din anul 1977.

Crirna de agresiune, care figura, asemeni celorlalte trei .. in proiectul elaborat


initial de C0111isia de Drept International, are particularitatea de a fi fost evocata in

repetate randuri, in timpul constituirii Societatii Natiunilor in anul 1929, din nou in Statutul Tribunalului de la Nurenberg, apoi in Carta Natiunilor Unite si in acelasi
0

timp, are particularitatea


niciodata

de a f ramas, intr-un oarecare fel,

crima denumita, dar

identificata

pe deplin, in pofida Rezolutiei Adunarii Generale a ONU din 1974 (AG/Rez.3314). Motivul care

data de 14 decembrie Contururile

exacte ale acestei calificari juridice raman de precizat

este foarte simplu. Este yorba, in mod evident, de acea crima internationals, prin natura preocuparea ei, este cea mai politica ; de aceea, Statele

au avut intotdeauna

asidua, de a nu se lasa ingradite printr-o definitie anume, lasandu-si politics un stat,

astfel mana libera, adica facultatea de a aprecia, caz dupa caz, oportunitatea de a califica agresorul, drept un mare delicvent international sau dimpotriva care-si apara interesele

legitime. Era usor de anticipat, ca la acest subiect pozitiile

lsraelului si a Statelor Unite ale Americii pe de 0 parte, iar a statelor arabe pe de 0 alta parte,
VOl'

fi diametral opuse. unei discutii asupra definirii crimei de agresiune ar fi implicat, in State, riscul de a deschide 0 veritabila cutie a Pandorei. Cateva

Angajarea
ochii a numeroase

State chiar au facut acest lucru, respectiv, Cuba si Irak de exemplu si au incercat in repetate randuri Astfel, sa deschida
0

discutie pe tema naturii criminale a embargo-ului. aproape Statutul

2 al articolului

5 poate fi explicat prin aceasta incapacitate lata cum, in mod paradoxal,

ontologica

de a defini crirna de agresiune.

afirma cornpetenta

Curtii de a judeca crima de agresiune, in timp ce Statele nici

".S.31

I
r

i i

macar nu au incercat sa-si ascunda neputinta de a ajunge la un cons ens asupra unei definitii. Necesitatea international. " state lor, considerate mai mult sau mai putin dominante
)

I
I i i

in jocul

de a nu f inzradite de 0 definitie oarecare se reaaseste '--' , '-'

in ultimele
CLl

doua randuri din 2 care subliniaza ca aceasta definitie trebuie sa fie compatibila

Capitolul III. Structura si funciionarea

Curtii Penale lnternution ale

229

dispozitiile

corespunzatoare permanent

din Carta Natiunilor Unite. Altfel spus. Statele, care au al Consiliului de Securitate de Securitate si-au reafirmat dorinta

statut de membru

"4t,~, I,
I

vadita de a permite

Consiliului

sa creeze grila necesara

~i prealabila

oricarei calificari a crimei de agresiune. Anumite State au incercat sa introduca pe lista celor patru cnme cu din totusi al

intema!ionalealtecrime.Printre stupefiante. Aparenta de

acestea 1egitimitate a anumitor

se numara a acestor

terorismul incercari criminale.

~i traficul deriva Era

I
!
I j
I

internationalizarea indispensabil, crimelor,

crescuta

manifestari

ca majoritatea

acestor State

sa nu

confunde caracterul

international

I
i

rezultat

al globalizarii

economice

~i al unei circulatii

din ce in ce mai

';"~r

accelerate a bunurilor

si a indivizilor, cu caracterul universal al acestora. Este, insa,


200 1, acest

evident ca, mai ales dupa momentul tragic de la data de 11 Septembrie subiect este departe de a fi definitiv incheiat.

I I I
I

In afara de argumentele

enuntate mai sus, acelorasi State le-a fost reamintit

faptul ca, mai ales pentru crima de terorism, au fost, deja, adoptate diferite conventii internationale acesteia. cooperarii determinat cu rolul de a organiza state nu au pregetat 1a scars mondiala sa remarce, prevenirea

si pedepsirea
solidarizarii si a

Cateva

ca necesitatea

Statelor, in vederea stoparii internationalizarii redactorii Conventiei

continue a terorismului,

Europene pentru Prevenirea Terorismului in vigoare la 22 decembrie

din data un

de 27 ianuarie mecanism

1977, intrata

1987, sa prevada

de competenta

universala.

In termenii

acestei dispozitii,

se include in autor de de

obligatia acestor State sa identifice, sa aresteze si sa judece orice prezumtiv crima de terorism, nationalitatea

daca acesta se afla pe teritoriul sau, tara sa fie conditionat sau a victimei.

autorului

Se poate mention a ca, in Codul Penal Spaniol, autorul unei erime de terorism

poate fi actionat loeul comiterii

in justitie crimei

indiferent

de nationalitatea

sa ~i de cea a victimei, autor.

de

I
-~:f_'t]

~i mai ales de locu! in care se af1a presupusul

In

I
I

Capitolul

Il

I,

Structura

si

funciionarea

Curtii

Pen

ale

lnternationale

no

temeiul

acestei dispozitii,

a declansat

judecatoru:

Balthazar

Garzon

rasunatoarea

urmarirea penala a generalului Totusi, aceleasi referitoare

Augusto Pinoehet.8 si absenta unor conventii internationale

State au rernarcat

la crimele de terrorism, oricat de condamnabil

care leaga majoritatea

Statelor. in afara faptului

ca terorismul. universals.

ar fi, nu poate fi asimilat unei crime de natura

Cateva State din Caraibe si din America de Sud au incercat destul de asiduu, dar au renuntat repede, sa introduca trafieul insistentei international lor era evident de stupefiante in

prevederile

articolului

5. Fundamentul

fiind yorba ca in

schimbul aeceptului

lor pentru Statut, Curtea sa introduca dispozitia propusa. a Statelor au refuzat imediat introducerea trecand peste controversele comunitatii de tehnica internationale, unor asernenea juridica, care
all

Marea majoritate dispozitii, aparut, astfel incat, in mod

ocazional,

aeordul

de a delimita

competenta dificultate. crimelor

Curtii la cele patru crime definite in articolul 5 1, a fost incheiat tara Aceasta discutie, dupa cum aratam, nu este insa definitiv incheiata. lista

trebuind

revazuta

dupa sapte ani de la intrarea in vigoare

a Statutului, a

conform artieolului priori putin realists,

123, eu ocazia conferintei lucru de sperat

de revizuire. Aceasta perspectiva, a permis un eons ens

de altfel, art. 5).

asupra

cornpetentei

materiale a Curtii (respectiv,

Generalul chiiian Augusto Pinochet a fast arestat In timpul unei vizite 1998 pe baza unui mandat de arestare preventive eliberat de judecatorul doilea mandat de arest in 16 octombrie 1998, notificat pe 22 octornbrie arestare, rnagistratul spaniol il acuza pe generalul Pinochet de crime de
8

in Marea Britanie pe 16 octombrie Balthazar Garzon, urmat de un al 1998 j n aceste doua mandate de genocid. de crime irnpotriva

Capitolut Lll. Structura sifunctionarea

Curtii Penale Interntuionale

:31

C. CRIME AFLATE SUB JURISDICTIA CURTII


1. Genocidul

Genocidul potri vit dreptului

este una dintre cele mai grave fapte cu caracter penal incriminate international. Ea consta in distrugerea sau persecutarea unor

grupuri umane concepute Geonocidul omuciderea este


0

ca entitati nationale, etnice, rasiale sau religioase.


0

este

negare a existentei a dreptului

unor intregi grupuri umane, asa cum

negare

la viata al unei fiinte umane individuale

Acesta face parte din categoria crimelor indreptate impotriva umanitatii in general si nu numai impotriva primal rand, acestia. unor indivizi determinati, chiar daca, in final, victime sunt,
111

lnsasi etimologia
include umanitati. Acte inumane diverse, politice, acest concept

cuvantului genocid, compus din radacina genos (rasa, trib -

in limba greaca) si sufixul cide (a ucide, din limba latina), arata ca faptele pe care Ie aduc atingere unei colectivitati umane
~l

in final, intregii

de distrugere

a unor grupun umane in baza unor motivatii lingvistice, afirmate ca atare si nu ~i In mari

nationale,

etnice, culturale,

simple acte de barbarie,

s-au savarsit in toate perioadele istorice ale umanitatii si din pacate, inca se mai savarsesc, umane, in general, numarul producand

toate zonele sale geografice daune umanitatii si conditiei

vietimelor

omenesti

variind, in situatii concrete, de la cateva zeci sau sute de persoane la rnii si milioane, adesea in perioade destul de scurte. Ce altceva dedit acte de genocid au fost pogromurile din antichitate, din evul

mediu, dar $i din secolul nostru, asupra evreilor, a armenilor sau a altor popoare. cruciadele crestine impotriva .necredinciosilor'' musulmani pentru eliberarea sau aducere de catre

locurilor sfinte din Orientul Apropiat, campaniile in robie a unor popoare intregi, exterrninarea

militare de distrugere populatiei bastinase

umaniratii, de terorism. ucidere, tortura, disparitii, detentii ilegale si transfer fortat al populatiei pentru aceasta ansamblul instrumentelor juridice intemationale corespunzatoare.

~i recornanda

Capitolul 111. Structura si functionarea Curiii Penale Internationale

conchistadorii

europem

m teritorile

si eontinentele

.descoperite",

masacrarea prin

populatiilor din tarile coloniale si aducerea acestora in stare de degenerescenta infometare, munci grele ~i tratamente degradante, trecerea

prin foe si sabie a

milioane de oameni pe motive politice, nationale sau religioase, distrugerea masiva si planificata a oponentilor politici in vremurile modeme sau exterminarea reciproca

a unor etnii in Africa zilelor noastre? Constiinta necesitatii interzieerii cu earacter penal a actelor de aceasta natura, prin includerea lor in categoria faptelor a carer savarsire atrage raspunderea internationala ~i organizarea cooperarii intre natiuni pentru eradicarea penal

unui

asernenea odios flagel, precum si angajarea unor actiuni practice in acest sens sunt, insa mai recente, mondial. Unul dintre promotorii 1933, formula premisele dreptului international genocidului a fost Raphael Lemkin, care in anul ele datand din perioada prernergstoare celui de-al doilea razboi

acestui concept in cadrul Conferintei

pentru unifiearea

penal, cerand ineriminarea acelor fapte care vizau distrugerea in

unei natiuni sau a unui grup etnie. El isi exprima viziunea sa asupra genoeidului termenii
distrugerea

urrnatori:

"in

general,

genocidul

nu

inseamna,

in mod

necesar, at
117

imediata a unei natiuni, ci inseamna mai degraba un plan coordonat care tind sa distruga aceste grupuri. bazele vietii grupurilor unui asemenea nationale, plan

unor actiuni diferite, scopul de a distruge

Obiectivul

ar fi

dezintegrarea nationale,

institutiilor politice
si existeruei

si sociale, economice

a culturii, a limb ii, a sentimentelor a grupurilor nationale, distrugerea

religiei

securiuuii personate,

a libertdtii, a sanatatii,

demnitatii si chiar a vietii indivizilor ca

care apartin acestor grupuri. Genocidul

este indreptat contra grupului national

entitate, iar actiunile care il insotesc sunt indreptate impotriva persoanelor calitatea lor individuala, ci ca membri ai grupului national".

nu in

Primul Tribunalului

documet Militar

oficial in care se incrimineaza de la Nurenberg, care incadreaza

genocidul

este Statutul crimelor fapte de

In categoria

impotriva umanitatii, natura genocidului,

persecutiile

pe motive politice, rasiale sau religioase,


111

lara a se mentiona,

mod expres, ca acestea ar constitui cr ima

de genocid, cu conditia ca asemenea fapte sa f fost savarsite ill legatura eu celelalte

Capitolul III. Structura sifunctiontirea

Curiii Pen ale Lnterniuion ale

cnme

C0l11lSe de catre inculpatii

care au declansat

~l au purtat un razboi

de

agresiune. Asa cum rezulta din lucrarile Tribunalului de la Nurenberg, nonunea de

genocid a fost folosita in actul de acuzare din data de 8 octombrie principalilor


au recurs sociale

1945, impotriva

criminali de razboi germani, in care acuzarea a sustinut ca: "inculpo{ii


fa genocid deliberat si sistematic, adica to exterminarea

grupurilor
ocupate, cu

si naiionale

din cadrul populatiei

civile aflate pe teritorile

scopul de a distruge

anumite rase sau clase de populatii

si de grupuri nationale

rasiale sau religioase",

referindu-se,

in mod concret, la actele de exterminare

poporului evreu si a tiganilor, dar si la alte forme de represiune de natura genocidal ordonate de inculpati si savarsite in Alsacia si Lorena, in Tarile de Jos, in Norvegia si in alte zone ale Europei. Tribunalul crime impotriva genocidului de la Nurengerg a condamnat,

in final, pe inculpati numai pentru umanitatii de natura

pacii si crime de razboi. Crimele impotriva

au fost, insa, avute in vedere, ele figurand in cadrul hotararii pronuntate

de Tribunal. incluse fiind in continutul primelor doua categorii de crime. Conceptia Tribunalui de la Nurenberg lega, astfel si genocidul, alaturi de

celelalte crime impotriva

umanitatii,

numai de stare a de razboi, actele de genocid


0

savarsite in timp de pace neavand, inca, Si cum nici Rezolutia consacrau lucrarile elaborarea ca principii Tribunalului Adunarii

baza juridica clara pentru a fi sanctionate. a ONU din anul 1946, prin care se penal, ace lea rezultate din Statutul si de spiritul Tribunalului,

Generale

de drept international de la Nurenberg

nu se departa

unui instrument juridic special se impunea, cu atit mai mult cu cat Carta si apararea drepturilor omului in toate situatiile. a fost elaborat si adoptat in cadrul ONU, unde Generala inca din prima sa
0

ONU i~i propunea promovarea Un asemenea problema genocidului instrument

a fost examinata
0

de Adunarea

sesiune, adoptandu-se drept international,

rezolutie, care sublinia faptul, ca genocidul este de lumea civilizata ~i solicita Consiliului

crirna de

condamnata

Economic 0 noua

si Social sa elaboreze rezolutie, comportand


... \

un proiect de conventie

privind crima de genocid.


0

adoptata in sesiunea urmatoare, raspunderi

decJara genocidul

crima international

a,

de ordin national si international pentru state $i indivizi .

11
'.~ .c

....

Capitolul 111. Structura si [unctionarea Curiii Pentile Interruuionale

234

.!

In cea de-a treia sa sesiune de la infiintarea la data de 9 decembrie Crimei de Genocid. Potrivit dispozitiilor art.l al Conventiei, 1948, textul Conventiei

ONU:AdunareaGenerala privind Prevenirea


.

adopta,

~i Reprimarea

.
0

.Partile corrtractarzte, confirma ci! crima de


.i

genocidul, fie c6 este comis in timp de pace sau in timp de razboi, este drept international, pe care ele se angajeaza

sa 0 previnii

si s6'0 pedepseasca" .. Conventiei, deja, ca


0

Din modul In care este formulat acest articol, la data aparitiei existents norma crimei de genocid nu era pusa la indoiala, 'ea impunandu-se, cutumiara, recunoscuta de comunitatea internationala.

care .condamnase ": in


~.
."

actele de natura genocidului

prin aprobarea . regulilor, consacrate de. documentele ~. ..

baza carora fusesera pedepsiti , principalii atare, partile la conventie

criminal: din al doilea razboi. . mondial. Ca . . crimei de genocid si se angajeaza sa


.:

afirma doarexistenta

o reprirne prin legislatia lor nationala. In cadrul Conventiei drept international, Lipsa unei asemenea se mentioneaza

laptul,. ca genocidul ."~ .


0

este

crima de

lara a se specific-a, 1nsa, ca este mentiuni


111.1

crima impotriva

umanitatii. tehnica, de

constituie

omisiune,

ci

modalitate

folosita pentru a se asigura reprimarii limitele temporale Textul


i

acestuia un caracter universal, de la Nurenberg. lntr-uri mod' transant,

desprins

impuse prin Statutul Tribunalui fonnulat solutioneaza,

astfe1

problema

r~
i
I

aplicabilitatii

'prevederilor

conventiei, vizand nu numai faptele savarsite in timp de genocidului la eategoria erimeJor

I
i
\.,

razboi, ci si pe ccle din timp de pace. Apa~enenta

impotriva infractiuni,
~l

umanitatii

este, in acest mod, indirect afirmata, de natura unor asemenea de a f savarsite si


111

!
i
!
1--

fiind posibilitatea

timp de pace si in timp de razboi

nu numai in timp de razboi: Genocidul este definit de StatutuJ Curtii Penale Internationale privind Prevenirea in concordanta

I.
:

eu prevederile urmare, potrivit

Conventiei

si Pedepsirea Crimei de Genocid. Prin din anuJ 1948 si ale art 6 din

dispozitiilor

art. II al Conventiei

Statutul CPI. , crima de ~ zenocid este definita astfel: "orice act comis cu intentia de a ,
distruge, uciderea in tot sent in parte, membrilor

un gruJ7. national,

etnic, rasial sau religios prin:

grupului; atingerea grave a integritaiii fizice

si pSI/lice

CI

membrilor grupului, supunerea interuionaui a grupului la conditii de existenta care

..

Capitolul III. StrucTUI'G sifunciionarea

Curtii Penale lnterntuionale

56 conduca fa distrugerea

sa fizica totala sau paniala; masuri vizand impie dicarea

nasterilor in cadrul grupului; Analiza definitiei ~


'-'

transferul fortat de copii de la


evidentiaza ~ cateva

W1

grup la altul. ,. semnificative

zenocidului

elemente

privind continutul Genocidul

constitutiv

al acestei crime internationale. in primul rand, prin intentia de a distruge genocidul se particularizeaza un . in .

este caracterizat.

grup uman, in baza unor criterii. Prin acest element raport cu celelalte crime impotriva umanitatii, sau a mai multor persoane un grup national, grupului ca atare

care pot fi indreptate impotriva

uneia la a

in virtutea convingerilor

lor politice sau a apartenentei totala sau partiala

rasial, religios sau constituind

etc., tara a viza distrugerea expresia intolerantei

sau 9 ideologiei

ori a

interesului politic si nu a unui plan deliberat de distrugere a unor, grupuri constituite pe criterii de
0

asemenea apare,

natura. astfel, ca un caz agravant, calificat. de crima impotriva

Genocidul umanitatii.

Intentia calificata fie in totalitate, pentru a exista un grup uman,


0

a autorului unei crime de genocid este aceea de a distruge un anumit grup uman. Nu este, prin urmare, necesar.

fie partial

crirna de genocid, ca prin fapta savar~ita sa se distruga in intregime ceea ce, uneori, ar fi imposibil, daca se are in vedere numarul, partiala a
0

adesea, imens al indivizilor grupului, ca intentie

care compun un asemenea grup. Distrugerea de fapt, este, in aceasi masura,

sau ca realizare

conditie

suficienta pentru existenta Problema daca uciderea

infractiunii de genocid, ca si distrugerea

integrala,

s-a abordat cu ocazia elaborarii Conventiei,

cand s-a pus intrebarea partiala a'

unui singur om se poate incadra in notiunea de distrugere doar un omor simplu ori calificat,

unui grup sau constituie practica,


0

dupa imprejurari.

Jll
~i de

asemenea

situatie ar putea sa apara extrem de rar, date: fiind proportiile

vizate, in general, prin crima de genocid, conventia avand drept scop prevenirea sanctionarea persoane. Totusi, chiar si uciderea une: singure persoane 'ar putea constitui actelor de distrugere indreptate impotriva unui numar mare

cnma de

genocid, daca ea a fost cornisa ca urmare a faptului, ca victima este membra a unuia din grupurile specificate in conventie

~i eu intentia de

se provoca acte similare si

'.

Capitolul III. Structure si functionarea

Curti! Pen ale Lnterntuionule

2.36

in viitor in legatura ell prima crima. deci, daca intentia autorului a fost de a ucide persoana respectiva sau alte persoane, in calitatea lor de parti componente grup, chiar daca rezultatul singure vieti ornenesti. Esentiala este, deci, pentru existenta autorilor proportiile de a actiona in sensul distrugerii, concrete ale distrugerilor, crimei de genocid. intentia calificata a in totalitate sau in parte, indiferent de ale unui

a fost in fapt, pentru moment, limitat la pierderea unei

a unui grup uman prin acte indreptate

irnpotriva indivizilor care fac parte din grupul respectiv. Conventia, genocid enumera, din anul 1948, privind prevenirea

s: sanctionarea

cnme:

de

ca grupari de persoane

protejate impotriva

actelor de genocid,

grupurile nationale, rasiale, etnice sau religioase. In cadrul Conventiei , nu se da


0

definitie a notiunilor de ..national", ..rasial",,


"",}.

"

.etnic sou religios", ceea ce a starnit unele controverse asupra continutului S-a apreciat ca notiunile juridice respective internationale
111

acestora.

cauza sunt indelung folosite in instrumentele de specialitate, iar fiecare din gruparile
0

si in literatura

se distinge usor prin anurnite trasaturi proprii si ca nu este necesara

definitie a lor prin Conventie, lucrurile.


legaturi

un asernenea procedeu putand complica si mai mult ca natiunea este,.o


comunitate marcata de

Se considera, sau trasaturi

in general,
specifice

de natura

istorica si culturala", rasa sernnifica

.acea categorie de persoane care se distirzge prin trasaturi comune si constante si tocmai de aceea, ereditare", iar conceptul de etnic are un sens mai larg, definind
, ,,0

comunitate de persoane legate de aceleasi obiceiuri, aceeasi limbo si aceeasi rosa", conceptul de grup religios fiind suficient de clar pentru a mai fi definit. Lirnitarea protectiei impotriva crimei de genocid numai la acele patru
111

categorii de grupuri a ridieat unele problerne, in sensul, daca nu ar fi necesar ca definitia genocidului

sa se includa si aite grupuri urnane, care de-a lungul istoriei au


masiva eu intentii de lichidare, in fapt, cu dar care
IlU

format obiectul unor acte de reprimare

nimic deosebite de actele de genocid prin forma in care s-au manifestat, sunt protejate juridic incriminarea printr-o reglementare internationala

de natura celei privind

genocidului.

Capitolul Lll, Structure sifunctionarea

Curtii Penule Intenuuionale

In timpul lucrarilor pregatitoare cadrul diferitelor foruri ale ONU

ale Conventiei din anul 1948, ca ~i ulterior in care au dezbatut unele problerne privirid

genociduL exemplu

s-au starnit controverse si la gruparile politice.

- daca definitia nu trebuie

sa se refere, de

In sprijinul introducerii gruparilor politice s-a argumentat faptul, ca masacrul comis asupra membrilor masacrarea neinarmati ai opozitie: politice este la fel de criminal ca si si trebuie recunoscut ca atare, invocandu-

celorlalte grupuri mentionate

se momente din istoria nazismului, impotriva persecutiilor asemenea, distinctiva sai. Neincluderea, bazat pe urmatoarele a) nu constituie

cand protectia unor grupuri politice era necesara S-a argumentat, de

sangeroase la care au fost supuse.

ca grupurile politice ar trebui tratate ca si grupurile religioase, trasatura a ambelor tipuri de grup, fiind idealul comun care i-a unit pe membrii

in final, in cuprinsul considerente:

conventie:

~l

a gruparilor

politice

s-a

un grup politic nu are trasaturi stabile, permanente


0

si bine definite ~i

grupare inevitabila

si omogena, el bazandu-se

pe vointa membrilor

sai si nu pe factori independenti b) includerea

de aceasta vointa; politice ar duce la neacceptarea Conventiei de

grupurilor

catre un numar mare de state, pentru ca aceasta ar implica ONU in luptele politice interne din fiecare tara; c)
0

astfel de inc1udere ar crea dificultati guvcrnelor a actelor elementelor subversive:

legal constituite

in

actiunile lor de preintampinare d) Conventiei e) afara

protejare grupurilor politice ar ridica problema protejarii, in conditiile si a gruparilor profesionale protectia grupurilor ~i econornice; sau de alta natura poate f asigurata nationale, lntemationale a Declaratiei privind Universale Civile
1I1

politice

Conventiei, Omului

potrivit

legislatiilor

a
~l

Drepturilor Politice .

s: a Conventiei

Drepturile

Unele distinctii au avut loc, de asemenea, in legatura cu genocidul criticandu-se faptul ca definitia genocidului

cultural.

adoptata prin conventie nu inglobeaza

decat cazurile de distrugere fizica a grupului, ceea ce ar fi regretabil, sustinundu-se,

Capitolul Ill. Structura si function

area

Curtii Penale

Intern

ationule

238

ca fapte cum sunt suprimarea estomparea caracterelor

sau limitarea folosirii limbii ori a exprimarii specificc, distrugerea

culturale, a

sau a trasaturilor

sistematica

arhivelor. a obiectivelor
'-'

de valoare artistica sau istorica ale grupului sunt tot atat de de ordin fizic. intemationale asupra crimei de genocid s-a sustinut, de nu acopera un grup toate uman. sau
8

grave. ' ca si v aenocidul )

In cadrul dezbaterilor asernenea, mijloaeele Distrugerea dislocarii

ca actele de genoeid cuprinse in a11. II al Conventiei si modalitatile deliberata de a distruge, in mod intentional,

a unui grup uman poate imbraca

forma deportarii

in masa, a internarii

~i obligarii la munca fortata, a deznationalizarii

prin

tortura sistematica, In literatura

terorism, alte tratamente de speeialitate

inumane si masuri fizice de intimidare. si propuneri in sensul ca, prin

se intalnesc

analogie eu genccidul, si distrugere

sa fie incriminat

ecocidul, care ar consta in acte de devastare in detrimentul

ce afecteaza

mediul natural al unei zone geografice

vietii umane, animale si vegetale, produse, indeosebi,


militate,

prin folosirea un or mijloace tehniei apte sa


$1

In primul conditiile

rand, a armelor meteorologice

nucleare, in scopuri

ca si a diverselor rnilitare,

modifice

intocmindu-se

unele

proiecte de conventii in acest sens. Ecocidul la raspunderea Natiunilor Unite, figureaza ca internationala, el constand
0

crima internationals

in proiectul de articole referitor de Drept International esentiale poluarii a

ale atu it de Comisia in violarea mediului

unor obligatii

internationale

privind asigurarea

si conservarea

natural, privind impiedicarea

masive a marilor $i a oceanelor si a atmosferei terestre etc. Desi incalcarile de natura celor care au facut obiectul dezbaterilor nu au fost

cuprinse in latura obiectiva a crimei de genocid, condanmarea $i crime de drept intemtional, de cuprindere este evidenta, ele incadrandu-se, umanitatii, iar sanctionarea

lor ca fapte grave, ca in general, in sfera lor este posibila


ill

a crimelor impotriva

virtutea reglernentarilor Nu este excIus protectia fiintelor

care incrimineaza ca, in viitor,

asemenea fapte grave. odata eu evolutia fundamentale reglementarilor ale acestora, privincl prin

umane ~i a drepturilor

inclusiv

mij loaee de drept penal, avandu-se au loc in ceea ce priveste

in vedere amploarea gravelor incalcari care mai unor cornunitati umane, care se savarsesc,

drepturile

Capltolul III. Structura si functionarea

Curtii Penale Interntuionale

239

indeosebi, criticile

pe considerente aduse

de ordin politic . Conventiei

sau cultural, asupra

sa se ia

III ~l

consideratie Prevenirii

reglementarilor

Reprimarii

Genocidului,

iar in cadrul unei eventuale

modificari a acesteia, sa se largeasca sfera

faptelor incriminate

cu caracter de genocid. de semnalat faptul, ca. proiectul de Cod al in care la art. 2 pet. 10, se preia, in difera de aceasta asupra unui nu mai este limitativa,

In acest sens, ar putea fi interesant Crimelor inrregime, punct contra Pacii si Securitatii definitia data genocidului ca mentionarea

Omenirii,

prin Conventie, actelor enuntiativ,

si anume,

de genocid

eshaustiva, cuprinderea

ci se face cu caracter

exemplificativ,

ceea ce ar permite

si a altor acte inumane care sa fie considerate actele de genocid, Conventia

drept acte de genocid . faprul,

Definind acestea comiterii

din anul 1948 prevede pedepsite intelegerea

ea
la

vor fi pedepsite. genocidului,

Vor fi, de asemenea, directa

in vederea

incitarea

si publica,

precum

~i complicitatea

comiterea genocidului, Dispozitiile cornploteaza precum indiferent

ca si tentativa de a savarsi acte de genocid. prevad ca autorii actelor de genocid, cei ce asemenea acte, instigatorii ~i cornplicii,

art. 4 al Conventiei comiterii unor

in scopul

si cei care incearca

savarsirea

unor asemenea functionari

fapte, vor fi pedepsiti, Pentru subiectul in care

de calitatea lor - guvernanti,

sau particulari.

activ a! crimei de genocid raport de victime comite asemenea

nu se impune,

deci, a calificare, in angrenajul

a pozitie specials

sau de pozitia ocupata

social, orice persoana

acte trebuind sa suporte rigorile legii. de '-'" zenocid ca. actele de distruzere ..... sa aiba In In

Este de esenta infractiunii , ~ vedere, intotdeauna, considerente

de ordin national,

etnic, rasial sau religios.

lipsa unei asemenea impotriva mod umanitatii,

intentii calificate,

faptele se pot incadra in categoria

crimelor

dar nu si In latura obiectiva a genccidui, de circumstantiere rnentionate

crima care implies. in


III

necesar,

elementele

ceea

ce priveste

segmentul

de umanitate vizat. dispozitiilor


0

Potrivit genocid incitarea,

Conventiei

din anul eu aeesta

1948, persoanele (intelegera in vedera

acuzate

de

sau de

fapta in legatura sau tentativa)

corniterii, ale

complieitatea

vor fi deferite tribunalelor

eompetente

statului pe teritoriul caruia s-a cornis aetul sau Curtii Penale lnternationale,

care va

Capitolul Ill. Structure si function areu Curtii Penale Internationale

240

fi competenta

cu privire la Statele Parti la Statutul acesteia sau eu privire la statele in acest sens.
0

care i-ar accepta jurisdictia,


'o

Se stabilea, teritoriul

astfel,

cornpetenta

jurisdictionala

altemativa,

a starelor Aceasta

pe nu

carora s-a comis actul sau a unei curti penale internationale. si a altor state in conformitate

exclude, desigur, competenta universale

ell prineipiul represiunii

Prin legislatia lor interna, statele parti la Conventia din anul 1948 au stabilit, asa cum rezulta dintr-un studiu de specialitate, jurisdictia. genocidului: institutionalizarea . una din urmatoarele solutii privind numai

unor instante speciale, competente

pentru judecarea

crimei de genocid, atribuirea cornpetentei de judecata tribunalelor competentei in sarcina instantelor ordinare nationale. atribuita unei instante intemationale, la data

militare sau transmiterea

In ceea ce priveste jurisdictia elaborarii Convcntiei nu exista


0

Curte Penala Internationals dar


0

careia sa i se fi putut

da In competenta in consecinta, circumstantc, Admisibilitatea

si judecarea jurisdictia

genocidului, asupra crimei

asemenea curte exists in prezent ~i ii apartine, in anumite

de genocid

prevazute unui caz.

de Statutul CPI si pe care Ie-am precizat in cadrul sectiunii

Conventia privind Prevenirea ~i Reprimarea Crimei de Genocid mai euprinde si alte prevederi se angajeaza legislatia eu caracter jurisdictional sa extradeze sau preventiv. Astfel, partile contraetante de genocid, in conformitate cu

pe autorii crimelor

lor nationals

si tratatele intemationale nefiind considerate

in materie, genocidul

~i celelalte fac

fapte conexe imposibila

incriminate

crime politiee care, de regula, si reprimarea

extradarea

autorilor faptelor. Pentru prevenirea

actelor de

genocid sau a actelor conexe acestei crime, se prevede si posibilitatea statele parti sa sesizeze, atunci cand considers

ca oricare din ale

necesar, organele competente

ONU, pentru ca aeestea sa decida masurile potrivite in aeeste scopuri. Practiea juridica
1989,

aplicarii

incrirninarii

genocidului

este destul de redusa,

literatura din anul :;;i

sernnaland, printre

in afaraoriginalei doua situatii

noastre aplicari dupa evenimentele cand unele persoane

altele,

au fast judecate

condamnate

pentru crima de genocid: in Banglades,

dupa secesiunea din anul 1971

si in Cambodgia

in anul 1979. Realitatea vietii a consernnat, din anul 1948 ~i pima

Capito!ul Ill. Structura sifunctionarea

Curtii Pen ale Internationule

241

astazi, numeroase fin de originea

situatii de distrugere in masa a unor populatii. pentru motive ee etnica sau nationala. rasa sau religie sau pentru un complex de

motivatii, in care nu au lipsit nici cele de acesta natura. Conventia ratificata figureaza, privind Prevenirea statelor si Reprimarea Crimei de Genocicl a fast intre care nu au

de majoritatea

lumii, inclusiv de catre Romania,

insa ~i SUA. Reglementarile


111

pe care le contine aceasta Conventie international,

intrat. deja,

patrimoniul

general

al dreptului

ele fiind produsul

inentiei majoritatii ca
0

statelor membre ale ONU de a condamna si reprima genocidul ee provoaca mari daune omenirii ~i este contrara cat
~l

crima de drept international, regulilor morale universale,

atat

prineipiilor

dreptului

international

contemporan. Conventia incorporeaza care obliga statele, indiferent direct, prin semnare principii care se bucura de
0

recunoastere

universala,

daca acestea s-au angajat sau nu, in mod coneret ~i ele facand parte din patrimoniul comun de

sau ratificare,

principii si norme imperative Curtea Internationala

ale dreptului international - jus cogens.

In acest

sens,

de Justitie s-a pronuntat: .drepturile si obligatiile irnpuse de

Converuie sum drepturi si obligatii erga omnes."

2. Crimele impotriva umaniuuii

Conceptul

de crime impotriva

umanitatii sunt definite ca fiind fapte grave de violenta (organizatii teroriste, dar s i miscari

Crimele impotriva comise, pe scara larga,

umanitatii

de catre indivizi

separatiste sau de alt tip), fie ca acestia sunt sau nu agenti ai statului, impotriva altor indivizi intr-un religios. Spre deosebire de crimele de razboi, care au cunoseut juridica, crimele impotriva umanitatii
0

scop esentialmente

politic,

ideologic,

rasial. national.

etnic sau

indelungata

evolutie

au aparut in eadrul dreptului

international vinovate de

dupa al doilea razboi mondial, in legatura eu sanctionarea persoanelcr

Capitolul III. Structura si funciionarea Curti! Penale Lnterntuionale

.24:2

declansarea

si purtarea razboiului germani

de agresiune si ca 0 reactie la atrocitatile japonezi in teritoriile ocupate

savarsite impotriva

de catre nazistii populatiei

si rnilitaristii

locale si in eadrul lagarelor de exterminare

impotriva unor categorii largi

de persoane pe motive nationale,

etnice, rasiale sau altele similare. Militar International de la Nurenberg (art. 6)

In cadrul Statutului Tribunalului


~l

intr-un

mod similar, drept crime

in eel al Tribunalului impotriva la sc1avie, umanitatii deportarea

Militar de la Tokio (art. 5), sunt urmatoarele si orice fapte: asasinatul, e0111is

enumerate exterminarea, impotriva

supunerea

alt act inuman

oricaror populatii

civile, inainte sau in timpul razboiului ca $i persecutiile daca aceste acte sau persecutii, fie ca all

pentru motive politice, rasiale sau religioase, ele constituiau

sau nu 0 violare a dreptului intern al tarilor in care s-au savarsit, tribunalului

fost comise ca urmare a oricarei crime care intra in competenta legatura cu 0 asemenea crima. Sunt, astfel, considerate inumane savarsite impotriva stare de sclavie, deportarea cnme impotriva umanitatii,

sau in

pe de 0 parte, aetele adueerea in

populatiei

civile (asasinatul,

exterminarea,

etc.), iar pe de alta parte, aetele de persecutie impotriva


de ordin politic, rasial sau religios. textelor mentionate, existenta crimelor impotnva

unor persoane pentru considerente In ultima parte a formularii umanitatii

este legata de crimele impotriva pacii si securitatii omenirii, rnai concret,

de declansarea

si ducerea unui razboi de agresiune de catre cele doua mari state


si de crimele de razboi, comise in perioada in timp, aplicarea prevederilor savarsite
111

invinse in razboi, precum conflietul

cat a durat Statutelor

armat, in fapt, delimitandu-se umanitatii

numai la crimele impotriva

timpul celui de-al doilea razboi

mondial, nu ~i la faptele de aceasta natura anterioare sau posterioare razboiului. Acest internationale nemaifacand Intemationale, inconvenient a fost. ulterior, inlaturat. instrumentele juridice umanitatii, Militate

prin care au fost incriminate trimitere

si alte fapte grave impotriva Tribunalelor


ill

la situarii de razboi sau la Statutele

care i-au judecat pe eei ce au comis crime grave

tirnpul celui de-al

doilea razboi mondial. Pima umanitatii, la 0 anumita crimele limita, se poate aprecia, ca sunt cnme irnpotriva

de razboi savarsite

dupa un plan elaborat

si pe 0 scara larga.

Capitol ul Lll. Structura si funciion areu Curtii Penale lnternationale

Intre

cele

doua dar

catezorii
~I

de crime

internationale

exists

unele

similitudini

~I

interferente, propru.

importante

deosebiri.

care le deterrnina

configuratii

iurid.ce

Astfel, crimele de razboi pot f comise numai in perioada sau in legatura populatiei adversarului impotriva si afecteaza apartinand impotriva apartinand
(.-~.

conflictului

armat cat si a

Cll

conflictul

annat, civile

dar atat impotriva si numai impotriva

cornbatantilor, persoanelor

sau a persoanelor

apartinand

sau unor state straine, nu si a propriilor umanitatii

cetateni,

in timp ce crimele annat

se comit atat in timp de pace, cat ~i in timpul contlictului civila, putand f comise atat impotriva populatiei proprii.

numai populatia adversarului. umanitatii acestora.

persoanelor crimele

cat si impotriva

In plus,

nu se pot savars: dedit impotriva persoanelor

nu ~i a bunurilor

Este adevarat, impotriva urnanitatii,

insa, ca unele fapte grave, care intra in categoria daca sunt savarsite in timp de razboi, pot sa incorporeze grave, considerate prin conventiile

crimelor sau sa din

intre in concurs domeniul dreptului

eu fapte

internationale

conflictelor populatiei

armate, drept crime de razboi. De exemplu, civile in teritoriul

crimele

comise impotriva

ocupat sunt crime de razboi, dar ele urnanitatii, prin amploarea masive de populatii de civili, si cruzimea

pot sa fie, in acelasi timp si crime impotriva lor.

In

acest sens, pot f considerate asupra unor grupun

deportarile compacte

sau persecutiile pentru ee

sistematice considerente.

indiferent

Reglernentarile Militate Internationale

conventionale,

ulterioare

adoptarii

Statutelor mondial,

Tribunalelor au operat
0

de dupa eel de- al doilea razboi

separare tot mai neta a celor doua mari categorii de crime intemationale. a detasare lor originara privind impotriva a reglementarilor privind crimele impotriva umanitatii

precurn si

de reglementarea de dispozitia infractiunilor

prin Statute le Tribunalelor in timp a savarsirii

Militare respective, faptelor incriminate,

inclusiv conferind

limitarea

urnanitatii

un caracter de universalitate internationale,

~idin acest punt de vedere.

Alte reglementari in coneeptul

prin care se interzic fapte ce se incadreaza sunt:

de crime impotriva

umanitatii,

Capitolul III. Structura sifun ctionarea Curti! Penale lnternationa!e

Conventia Genocid: Declaratia nucleare

din anul 1948 privind

Prevenirea

~l

Reprimarea

Crimei

de

Natiunilor

Unite referitoare prin Rezoluria

la interzicerea Aduuarii

utilizarii

armelor

si termonucleare,

adoptata

Generale

a O.N. U nr.

1653 (XVI), din data de 24 noiernbrie 1961: C onventia Apartheid: Statutul Tribunalului Declaratia fortate (Rezolutia
)

din anul 1973 privind

Eliminarea

~J

Reprimarea

Crirnei

de

International la protectia

Penal pentru Fosta Yugoslavie; oricarei persoane impotriva disparitiilor

referitoare

Adunarii Generale a O.N.U nr. 47/133. din data de 18 decembrie

1992). Proiectul 1954, cuprinde umanitatii:


.Art. intentia religios integritatii
j

de Cod al Crimelor urmatoarele

contra Pacii si Securitatii in conceptul

Omenirii,

din anul

fapte ce se incadreaza

de crime impotriva

0: Actele comise de autoritatile


in total sou in parte, uciderea
0

unui stat sau de cdtre particulari


W1

ell

de a distruge,
ca atare. fizice

grup national, grupului;

etnic, rasial sou grava a


0

inclusiv: sau mentale

membrilor

atingerea

tnembrilor susceptibile

grupului;

supunerea

inteniionata sa fizica

grupului La conditii totala


SCILt

de existenta
masurile
0

sa antreneze nasterile

distrugerea in cadrul

partiala;

vizand

a influenia

grupului.

transferarea fortata Art.


j

copiilor grupului catre un alt grup. aducerea in sclavie, civile.

l : Actele inumane, cum ar fi asasinatul, exterminarea, sau persecuiiile, sociale, comise impotriva rasiale,

deportarea

unor clemente ale popuiatiei religioase sau culturale, de

pentru

motive

politice,

catre

autoritatile autoritati

unui stat sau de catre particulari,


SCILt

care actioneaza

la instigarea acestor

cu consimtamdntul

lor".

Din instrumente

combinarea

continutului

textelor

diverse lor conventii rezulta ca fac parte

sau

a alter

politico-juridice urnanitatii

intemationale, urmatoarele

din catcgoria

crimelor impotriva a. Asasinatul

fapte:

(omorul intentionat);

;:~~J~:.
T' .

....

b. Exterrninarea:

..:::.

",-

,.

Capitolul III. Structura sifunction area Curtii Pen ale lnterntuion ale

245

c. Aducerea in sclavie sau obliaarea la munca fortata: . ~ . d. Deportarea etnica; sau transferul fortat de populatie, inclusiv curari rea sau epurarea

e. Condamnarea
f. Tortura;

la inchisoare sau alte forme de privare grava de libertate:

g. Violul; sclavia sexuala, prostitutia orice alta forma de violenta sexuala de h. Persecutiile culturale, inadmisibile
1. 0

fortata, sarcina sau sterilizarea gravitate comparabila; politice, rasiale,

fortata salt

pentru

motive

religioase,

nationale,

etnice, ca

bazate pe sex sau in functie in dreptul international;

de alte criterii universal

recunoscute

Genocidul;

J. Apartheidul:

k. Practica sistematica

a disparitiilor

fortate; de suferinte

1. Orice alte acte inumane

cu un caracter similar, cauzatoare

puternice si care aduc atingere grava integritatii fizice sau mentale. Dupa cum se poate observa, unele dintre faptele ce se incadreaza in categoria crimelor comun impotriva (omorul, umanitatii figureaza si printre infractiunile ilegala de libertate, se deosebesc, clasice obligarea de drept Ia munca de

tortura,

violul, lipsirea umanitatii

fortata etc.). Crimele

irnpotriva

insa, de infractiunile

drept comun,

prin unele trasaruri

proprii,

In special, prin gravitatea

deosebita,

caracterul de rnasa ~i mobilul savarsirii lor.


Gravitatea imprejurarea, importante deosehita

a crime lor impotriva categorie

umanitatii

este exprirnata care

de

ca in aceasta

se incadreaza

fapte prin

se acluc

atingeri vietii, .ntegritatii corporale - fizice sau mentale - valori supreme a mai

ale fiintei umane, intr-un mod care poate pune in pericol existenta biologica multor persoane, precum si de imprejurarea, urnanitatii premeditate.
Caracterul de masa al crimelor

ca

faptele de natura crimelor impotriva concertate, ele constituind actiuni

se comit

in baza

unor

planuri

impotriva

umanitatii

se rnani testa prm

numarul impotriva

mare de victime populatiei

pe care le produc,
~1

asemenea

crime fiind indreptare izolati, fie ca lezarea

civile ca atare

nu a unor indivizi

Capitolul

Il

l.

Structure

si

jUI1

ction

area

Curtii

Pen

ale

Internationale

priveste

masa amorfa de indivizi, fie ca se refera de populatia impotriva

121 anumite

grupuri. in baza urior

criterii precise. care Ie deiimiteaza Mobilul interesul autorul savarsirii crimelor

civila in general. umanitatii, exprirnat


lI1

seniimentul. sau incita pe

sau orice faptei

alt resort de natura actioneze, constituie,

subiectiva.

care-I determine un criteriu

sa

de asernenea.

esential

pentru

existenta~ unor asemenea Mobilul deliberata il constituie, si urrnarita

infractiuni ,

zrave. -' de regula, in cazu:

unor asemenea persecutarii

crune.

politics

consecvent

in vederea reprirnarii,

sau exterrninari: actual sau a sau

unor grupuri potential unor

de oameni,

fie pentru ca acestea ar constitui

un pericol

pentru cei ce initiaza asemenea de natura ideologica,

fapte ori le savarsesc,

fie ca expresie ale autorilor

convingeri

etnica

sau religioasa

inspiratorilor

unor fapte de aceasta natura. reglementarilor


0

Evolutia

internationale

privind crimele impotriva cu institutia

umanitatii c!repturilor

pune in evidenta

legatura

tot mai stransa a acestora persoanelor privind impotriva

ornului, in sensul protectiei putea aduee. Omenirii persecutiilor pentru motive clrepturilor acestora

oricaror atingeri grave ce li s-ar contra Pacii si Securitatii umanitatii,


cat

AstfeL Proiectul incriminarea,

Codul Crimelor

propune comise

eu titlu politice,

de crime impotriva

atat a

pentru motive

rasiale sau religioase,

~i a celor ale

sociale sau culturale, oricare


Aceeasi

dar ~i a violarilor

masive sau sistematice

omului, din urma.

ar fi mobilurile
tendinta

care ar putea sa-i inspire pe autorii ~i in cadrul savarsirea Statutului unor crime

este materializata care nu conditioneaza

Tribunalului impotriva

pentru Fosta Yugoslavie, umanitatii

pe care le prevede, de motivele corniterii acestora. in concret a unor fapte din categoria care le caracterizeaza poate sa prevaleze, crimelor (gravitates impotriva deosebita,

La incriminarea umanitatii, caracterul

una sau alta din trasaturile de masa ~i mobilul savarsirii),

dar de regu la, acestea

trebuie sa fie intrunite cumulativ. In eadruJ urnanitarii sunt comise populatiei Statutului Curtii Penale Intemationale, pnn cnme impotriva

se intelege

oricare dintre actele mentionate

mai sus, atunci cand acestea asupra

in cadrul unui atac generalizat

sau lansat. in mod sistematic.

civile.

Capitolul

lll. Structure

si functionurett

Curtii Pen ale Lnternationule

24'7

Maj oritatea acestor concepte sunt definite in mod special. Asemenea definiti i exclud actele individuale care nu fac parte dintr-un plan sau politics - aete izolate

comise de un autor conform initiativei proprii. Astfel, prin atac lansat impotriva unei populatii civile comportament mentionate, politicii care impotriva irnplica savarsirea mai multor
1),

se intelege cele

acel

acte, dintre

mai sus

unei populatii civile oarecare, in aplicarea sau in continuarea care are ca scop un asemenea atae:

unui Stat sau a unei organizatii

Notiunea de .politica" atribuie Prin exterrninare intentionat, medicarnente, anumite

unui asemenea act caracter de crima internationala. mai ales faptul de a irnpune, accesului in mod

se intelege

conditii de viata, pre cum impiedicarea

la hrana si Aceasta este

menite sa provoace

distrugerea unei part: a populatiei. unui grup de persoane. eu genocidul,

prin natura ei, directionata exterminarea impotriva este strans

impotriva relationata

Intr-un anumit mod, fiind indreptate

amandoua

unui numar mare de persoane.

Totusi, genoeidul

se refera la un grup

uman in baza unor criterii, in timp ce exterminarea care nu impartasesc Prin

se aplica unui grup de indivizi

nici

trasatura cornuna.

reducerea

in sclavie se intelege faptul, de a exercita asupra une: inclusiv in

persoane un atribut sau ansamblul atributelor al dreptului de proprietate, cadrul traficului sexuale. .Deportarea deplasarea coercitive, international. deplasarea sau transferul fortat de populatii" se defineste

de fiinte umane, in special de femei si copii, in scopul exploatarii

ca fiind

fortata a persoanelor

in cauza prin expulzare

sau prin alte mijloace

din regiunea in care se afla in mod legal, tara motive admise in dreptul Este inclusa, aici, atat expulzarea de pe teritoriul national, cat ~i

fortata a populatiei in cadrul frontierelor aceluiasi Stat.

Prin tortura

se intelege faptul, de a provoca, in mod intentionat,

durere

sau suferinte grave, fiziee sau rnentale, unei persoane care se afla sub paza sau sub controlul sau : acceptia acestui termen nu se extinde si la durerea sau suferintele,

care rezulta numai din sanctiuni legale, care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt provocate in astfel de imprejurari.

Capito/II/III.

StructllNl

~ijUI1q:ionarea

Currii Penale InterlUqiol1a/e

248

Prin sarcina fortata se intelezc detentia ilezala a unei femei care ramane , '-" ~ '-"
}

insarcinata

prin forta, in intentia de a modifica cornpozitia

etnica a unei popularii Aceasta definitie


I111

sau de a comite alte incalcari grave ale dreptului international. se poate, in nici un caz, interpreta referitoare la intreruperea sarcinii. ca avand Crimele
0

incidenta asupra legilor nationale

sexuale au fost incluse in categona comise de-a lungul ultimului

crime lor impotriva

umanitatii,

in urma abuzurilor

deceniu al secolului XX; sunt incluse violul, prostitutia fortata si alte forme de abuz sexual. In legatura cu numeroasele rapoarte privind violurile cornise, in mod

sistematic,

in Fosta Yugoslavie,

Adunarea
0

Generals a ONU

reafirmat faptul, ca

violul reprezinta, in unele situatii,


)

crima impotriva umanitatii. Pe un alt continent,

Comisia Nationala

pentru Adevar ~i Justitie din Haiti a concis, in anul 1994, ca

violenta sexuala impotriva femeilor comisa, in mod sistematic si pe motive politice, constituie crima impotriva umanitatii. impotriva Violul, prostitutia fortata si alte forme de de asemenea, violari

violenta, ce pot fi directionate ale dispozitiilor Conventiei

femeilor reprezinta,

privind Eliminarea

Tuturor Formelor de Discriminare

irnpotriva Femeilor. Prin persecutie fundamentale, identitatea prin se intelege refuzarea intentionata dreptului
"

si grava a drepturilor din motive legate de

incalcarea

international,
"

grupului sau a colectivitatii

in cauza. Persecutia poate irnbraca diferite rasiale sau

forme de viol are ale drepturilor

omului, pe motive politice, religioase,

etnice; prin negarea acestor drepturi, aceasta difera de crima de genocid, lipsindu-i intentia de distrugere prevede ca numai a grupului. persecuiia Trebuie observat faptul, ca Statutul de la Roma sa fie direct indreptata impotriva
unui

grup, pe

motivul identitatii sale politice, rasiale, etnice sau religioase. .Disparitia fortata a persoanelor " reprezinta disparitii fortate

un fenomen

recent.

Prill

se inteleg cazurile, in care persoanele sunt arestate, detinute sau


0

ridicate de un stat sau de asentimentul

organizatie

politics sau cu autorizatia,

sprijinul

sau

acestui stat sau acestei organizatii, care, ulterior, refuza sa recunoasca

faptul, ca aceste persoane sunt private de libertate si

sa

dezvaluie soarta care Ie este


0

rezervata sau locul in care se afla, in intentia de a le sustrage protectiei legii pentru perioada indelungata.

Capitolul III. Structure si functionarea

Curtii Penale lnterntuionale

Prin sus. comise dorninatie

apartheid

se inteleg actele inumane,

analoge

celor enumerate sistematica

mal si de

In cadrul unui regim institutionalizat a unui grup rasia1 asupra

de opresiune

altuia sau asupra tuturor celorlalte

grupuri

rasiale, in intentia de a mentine acest regim. Statutul categorie de la Roma. ca si alte instrumente internationals, includ
0

ultima

de acte inumane cu un caracter similar, cauzatoare grava integritarii


0

de suferinte puternice recunoscand impotriva faptul, ca umanitatii.

~i care aduc atingere este imposibil Aceasta mentine

fizice sau mentale, de crime

sa se realizeze

lista completa

prevedere
0

lasa loc unui final deschis categoriei actelor cauzatoare

unor astfel de crime, dar de suferinte majore, care

bariera inalta prin necesitatea

lezeaza, in mod gray, integritatea

corporala sau mentala. international negociat de catre Se considera


0

Statutul de la Roma este primul document conferinta ca Statutul multilateral

a, care

codifies crimele impotriva umanitatii.


0

de la Roma

"promoveaza

definitie

moderna si clara a crimelor

impotriva utnanitatii, care ar trebui


viitor ."

sa fie

baza procesului penal international. in

3. Crimele de riizboi

Crimele de razboi eonstituie

categorie importanta

de fapte penale, prin care sau eu caracter

se incalca, in mod gray, regulile stabilite prin tratatele internationale cutumiar, referitoare la modul de desfasurare

a conflictu1 ui armat si la protectia

anumitor categorii de persoane si bunuri in cadrul acestuia. Principiile ostilitatilor. conflictului si norme1e de drept international referitoare la condueerea
ill

la mijloacele armat, inclusiv

si metodele la limitele

de lupta Ia care se recurge In care acestea pot fi folosite,

cadrul

ca ~i cele categorii partilor ale

privind protectia, de persoane implicate

in conditiile

speciale ale actiunilor de lupta, a anumitor in mod egal ~i nediferentiat, tuturor

~i bunuri,

se aplica,

in conflict, menirea acestor reguli fiind de a limita efectele distructive

Capitolul If!. Structure si functionarea

Curtii Pen ale Iuterntuionale

250

confruntarilor umaniza,

militare

si de a impiedica prin Iimitarea militate


0

producerea

de distrugeri

inuti le. de a in

pe cat posibil,

ostilitatilor permit

si atenuarea

rigorilor accstora,

"

masura in care necesitatile determina justificare. De aceca, conventiile interdictii pentru pe cornbatanti

recurgerea

la forta armelor

si de a-i
~1

de a se abtine de la excese, dincolo

de orice ratiune

internationale

in materie cuprind, indeosebi. annat a carer

obligatii

~i

participantii

la cont1ictul implicate

incalcare

atrage

raspunderea personals,
Cll

internationala

a statelor

in conflict,

dar si raspunderea a fiecarui combatant. raspunderea

caracter penal de drept intern sau international, de a stabili conditiile

lnainte

si limitele, in care se angajeaza

b,
,

penala intemationala armate, este necesara

pentru incalcarea principiilor prezentarea analiza

si nonnelor

dreptului conflictelor

respective lor principii si norme. Studiul crimelor reguli de fond ale dreptului conflictelor

:,~

de razboi armate.

impune

principalelor

Stabilirea,

ca

anumita

fapta concreta

constituie

crirna de razboi, instrument

fie ca juridic

aceasta este prevazuta

in cadrul aceleiasi conventii, intotdeauna, juridica

fie printr-un

separat, trebuie sa se realizeze, care sunt incalcate, ei particulare, ccnfiguratia

prin raportarea

la regulile conventionale continutul si aspectele


111

a crimei respective, fiecareia

conturandu-se

numai dupa analizarea

dintre conventii le penal.

care sunt prevazute Dreptul internationale, conventionale, reglernentarile

normele a carer infrangere

se sanctioneaza

conflictelor

armate, bazat, timp de secole, in principal,

pe cutume juridice

este astazi, intr-o importanta care au fixat cutumele anterioare.

masura, cuprins in instrumente si au dezvoltat,

consacrate

in mod succesiv,

Principii le fundamentale, in materie, sum cuprinse la lezile '-' precum victimelor si obiceiurile
}

pre cum si principalele

reguli ale dreptului

pozitiv

in Conventia razboiului

a IV-a de la Haga, din anul 1907, referitoare si In Rczulamentul ....


}

terestru

anexa

al acesteia. protectia

'

si in cele patru Conventii razboiului.


,

de la Geneva,

din anul 1949. privind soartei ranitilor

care se refera la imbunatatirea "


0),

si bolnavilor , ranitilor.

din cadrul fortelor armate aflate in campanie bolnavilor si naufragiatilor

la imbunatatirea

soartei

din cadrul fortelor annate maritime

(Il ), la tratamentul

Capitolul Ill. Structurasi funciion.area Curiii Pen ale Interruttionule

.251

prizonierilor ale carer Protoeoale internationale Alte reglementeaza domeniul de lupta.

de .razboi (III) si la protectia prevederi Aditionale, (I), respectiv instrumente au fost reafinnate care privesc

persoanelor si dezvoltare, protectia (II).

civile in timp de razboi (IV), in anul 1977, prin doua armate

victimelor

conflictelor

neinternationale juridice

internationale ale dreptului

cu

caracter

conventional
in

aspecte particulare
sau limitarii

conflictelor categorii

arrnante, in special,

interzicerii

folosirii anumitor

de arme sau metocle

In masura cutumele vastitatii existente

111

care pe cale conventionala

nu au fost fixate in totalitate unar lacune, datorate deosebite mereu a

in acest dorneniu sau se constata existents domeniului de reglementare, de lupta,

si complexitatii privind

mobilitatii

dezvoltarilor crescande

mij loacele

si metodele

ca ~i exigentele

ale comunitatii

internationale

fata de protectia datorata fiintei umane atat armate, principiile si nonnele dreptului care

in timp de pace, cat si in timpul conflictelor


'.~.

international figureaza neprevazute sub imperiul

umanitar

se completeaza reglementarilor persoanele dreptului

ell

principiul

cuprins in Clauza Martens,

in majoritatea de conventii, principiilor

conventionale

si potrivit careia, in cazurile raman sub protectia acestea rezulta publice. ~i din

civile si combatantii international,

asa cum

normele cutumiare, Principiul caruia, partile

din principiile fundamental

umanitare

si din .exigentele constiintei conflictelor armate

al dreptului

este acela, potrivit adversarului daune sau de a

aflate

in conflict

nu trebuie

sa cauzeze

disproportionate slabi potentialul

fat a de scopul razboiului, militar a1 inamicului

care este acela de a distruge

si nu inamicul insusi. fundamentale si anume: la ostilitati - persoanele trebuie sa fie

De aiei rezulta

alte doua principii

plasate in afara luptei, precum tratate cu ornenie, sa fie protejate annal, nu au dreptul nelimitat Ie folosese. Din aceste principii atat a reglernentarilor eelor privind protectia

si cele care nu participa si respectate;

- partile, care participa la un contlict ~i metodelor de lupta pe care

in alegerea

mijloacelor

fundamentale folosirea

decurg si alte principii, mijloacelor $i a metodelor

care stau la baza de IUpt2L cat ~i


8

privind

persoanelor,

victime ale razboiului.

-------

Capita/Ill III. Structura si functionarea

CUITii Penale Interntuionate

25.2

Un pnm

asemenea

pnncipiu

este acela, potrivit

caruia,

fiecare

persoana si a

protej ata are dreptul atributelor inseparabile

Ia respectul

vietii sale, al integritatii

fizice si morale

ale personalitatii. in lupta este inviolabila, Nimeni

Persoana trebuie

cazuta

iar inamicului.

care se preda, fizice sau

sa i se crute viata.

nu trebuie sa fie supus torturilor crude ori degradante.

mentale si nici pedepselor persoane dreptul

corporale sau tratamentelor

Fiecarei avand $i a1

trebuie sa i se recunoasca la respectul onoarei,

drepturi1e civile nepatrimoniale, sale familiale,

aceasta

a1 drepturilor

al convingerilor

obiceiurilor. Cei care se afla in suferinta trebuie sa fie ridicati. de pe campul de lupta si sa .
."'>

li se acorde ingrijirile acordata persoanelor, nu constituie,

necesare, in raport de starea lor medicala. Asistenta victime ale razboiului,


0

umanitara
0

indiferent de forma pe care Deci,


0

imbraca, asistenta

niciodata,

ingerinta

in conflict.

asemenea

umanitara

trebuie sa fie incurajata $1protejata. persoana aflata in detentia familiei sale inamicului $i la are dreptu1 la informatii de ajutoare pentru

Fiecare privind soarta

membrilor

primirea

supravietuirc.
Nimeni nu poate fi, in mod arbitrar, privat de propietatea sa. protejate trebuie

Un al doilea principiu este acela, potrivit caruia, persoanele sa fie tratate lara nici
0

discriminare,

fondata pe rasa, nationalitate,

sex, limba, clasa

socials, avere, convingeri Singurele derogari

politice, filosofice sau reiigioase ori pe alt criteriu analog. acceptate sunt cele in beneficiul unor persoane, nevoile lor

de tratament

pentru a li se inlatura inegalitatile sau starea medicala precara.

ce ar rezulta din situatia lor personals,

Un al treilea principiu este acela, potrivit caruia, fiecare individ are dreptul la siguranta comis. interzise. bencficieze propriei Represaliile, persoane. Nimeni nu va fi pedepsit pentru aete pe care colective, luarile de ostateci si deportarile
IlU

le-a sunt

pedepsele

In

cazul in care se ridica problema

pedepsirii, fiecare persoana

trebuie sa $i de

de un proces penal echitabil in cadrul unui tribunal legal constituit uzuale.

garantiile judiciare

Capitolul III. Structure si functionorea

Curiii Penale lnternationule

Persoanele care conventiile Principiile conventiilor

protejate, victime ale razboiului, umanitare le prevad pentru ele. mentionate sunt materializate

nu pot renunta la drepturile.

pe

in prevederiie

concrete din cadrul specifice ale

internationale,

prin care sunt regelementate

probleme

dreptului umanitar.

Scurta

prezentare

a reglernentarilor

privind

sanctionarea

juridica

crimelor de razboi Evolutia victimelor munitii sau reglementarilor armate de razboi, privind modul de ducere a razboiului, ori limitarea folosirii
protectia

conflictelor metode umanitar un or a


penala

$i interzicerea contrare

unor arrne, ale dreptului si

principiilor

consacrate

international dezvoltarea
internationale sanctionarea conventiilor

aplicabil In conflictele norme juridice pentru

armate, este insotita si de aparitia vizand acestor stabilirea


norrne,

specifice, nerespecatarea

raspunderii precum
~1

statelor

a persoanelor, in materie.
Razboi

care savarsesc incalcari grave ale prevederilor

internationale

La sfarsitul criminali de razboi

Primului

Mondial
penala

conceptele

de crima internationals, erau deja conturate de unor de

si raspundere

internationala

dreptul international. persoane

Pe baza acestora,

au fost formulate acuzatiile impotriva


$i au fost pedepsiti pinei palii criminali

prin T ratatul de la Versailles

razboi. dupa al doilea razboi mondial.

In actualul stadiu de dezvoltare incalca regulile de drept international

a dreptului international, umanitar,

faptele, prin care se

aplicabil in perioada

de conflict in

annat si care, datorita gravitatii lor, au caracter de crime de razboi, sunt prevazute mai rnulte instrumente urrneaza: Statutul Tribunalului ale carui dispozitii, fost aprobate impreuna Militar International cu prineipiile de la Nurenberg juridice internationale, ce se completeaza

reciproc, dupa cum

(art. 6 lit. "a"). au

degajate din lucrarile Tribunalului, Generala a ONU, prin Rezolutia International

~i insusite de catre Adunarea

nr. 97

(I), din data de 11 decembrie Slit. ,.b");

1946, Carta Tribunalului

de la Tokio (art.

Capitolul Ill. Structura si functionarea

Curiii Penale Internationale

254

Conventiile (Converitia

de la Geneva,

din anul 1949, art. 50 (Ccnventia

1), art. 51 IV):

II), art. 130 (Conventia

III) si respectiv, art. 147 (Com/entia

Conventia Conventia tehnicilor IV); Protocolul paragrafu14

de la Haga, din anul 1954 (art. 28); de la Geneva, a mediului, din anul 1976, privind interzicerea folosirii

de modificare

In scopuri militare sau in aite scopuri ostile (art.

Aditional

nr. I de la Geneva, din anul 1977, in special an. 11

si a11. 85:
International pentru Fosta Yugoslavie si Tribunalul

Statutul Tribunalului International

pentru Rwanda, adoptate de catre Consiliul de Securitate al Natiunilor nr. 827, din data de 25 mai 1993 (mi. 2 si 3) si respectiv, 1994 (art. 2-4). unor crime de razboi sunt contra Pacii si Securitatii nr.

Unite, prin Rezolutiile

955, din data de 8 noiembrie Indicii importante cuprinse Omenirii,

pentru existenta ~i caracterizarea de Cod al Crimelor

si in art. 22 al Proiectului

elaborat de Comisia de Drept International

a ONU, desi regulile cuprinse

de aceasta nu au fost, inca, incorporate Este interdictii, constituie


prevazute
0

ca atare, in dreptul pozitiv.


incalcare

de mentionat formulate

faptul,

ca nu orice

a une, prescriptii al conflictelor

sau

in cuprinsul

normelor

de drept

armate. norme. .

crima de razboi. . ci numai violarile ca avand caracter criminal prin

cele mai ~ grave ale acestor


conventii

sau

alte

instrumente

internationale

cu valoare juridica si caracter de universalitate. statele pot sa largeasca sfera faptelor consacrate In mod
expres,

Prin legislatia lor nationala, cnme de razboi, si dineolo

de cele prevazute,

prin ca pnn

conventii aceasta,

internationale asemenea In

sa

le sanctioneze,

in mod corespunzator,

tara

fapte sa dobandeasca, acelasi timp, statele

insa, caracter de crime internationale. pot, iar uneori, sunt obligate pnn tratate

internationale, (delicte) domeniul

sa prevada

in codurile

lor penale,

ca infractiuni conventiilor

mai putin grave, internationale din

unele fapte prin care se incalca prevederile dreptului conflictelor

arrnate, care nu sunt incadrate in categoria

crirnelor nr. L

internationale.

Cele patru Conventii

de la Geneva, din 1949, dar $i Protocolul statelor

din anul 1977, prevad,

in acest sens, obligatia

parti, de a lua masurile

Capitolul Ill. Structura si funciionarea Curtii Pen ale lntenuuiona!e

255

necesare infractiunile

pentru

a face

sa

inceteze

actele

contrare

Conventiilor,

altele

decat

grave

si de a le sanctions.

fie pe cale penal a, fie prin masuri

administrative

si disciplinare. crimele de razboi, s-a constatat faptul, ca urmarirea

In ceea ce priveste efectiva

a autorilor acestora, exceptand

situatiile din tirnpul celui de al doilea razboi cum sunt:

moudial, s-a realizat, pe plan national, numai in situatii marginale, - in caz de schimbare o punere (Argentina sub acuzare

a regimului politic in interiorul unui stat. care a favorizat puterii in timpul regimului advers

general a a detinatorilor 1975-1983, Banglades

- in perioada

- in anu1 1971, Angola - in anul 1971-1981):

1976, Cambodgia

- in perioada 1975-1978,

Nicaragua -in perioada

-in cazul actelor individuale Vietman Republica - in perioada Democrats 1965-1971,

fara interes pentru operatiile militare (S.U.A., in Olanda, in Indonezia - in anul 1949, Belgia, in

Congo - in anul 1965); asupra extinderii conflictului annat pe teritoriul national a

- cand contro1ul

impus-o (Israel, in anul 1956); - cand opinia publica, asupra guvernului alertata de mass-media, a exercitat presium po1itice

(Afacerea May Lay in S.U.A., in anu1 1968). principii lor si normelor juridice, prin care se formuleaza caracterul criminal al

Din ansamblul reguli1e aplicabile incalcarii acestora,

in timp de conflict annat sau se stabileste

analizate in cadrul acestei sectiuni, rezulta ca, potrivit dreptului constituie crime de razboi, faptele ce urmeaza a fi Curtea Penala Internationala este .
1Il

international prezentate, competcnta

penal contemporan, in mod sistematizat, sa judece

in continuare.

crimele de razboi, in special, aeele crime care se inscriu

cadrul unui plan sau al unei politici elaborate.

Crime

de razboi impotriva

persoanelor

si bunurilor

protejate

Reglernentarile persoane denumirea incalcarile

internationale efectelor

referitoare distructive contin

la protejarea ale razboiului, prevederi

unor

categorii

de

si bunuri impotriva de "dreptul

cunoscute

$i sub
CEl

de la Geneva",

exprese,

in sensul

aduse celor mai importante

reguli umanitare de protectie constituie

crime

internati ona le.

Capitolul Lll. Structure sifunction areu Curtii Penale lntemationa!c

156

C/.

Ornorurile. tortur a si relele tratamente ale persoanelor

Omorurile, Statutul Tribunalului Protocolul

tortura

~i relele

tratamente

sunt incriminate,

111

special,

pnn
~l

de la Nurenberg,

Conventiile

de 13 Geneva. din anul 1949

Aditional nr. I, din anul 1977. acestor conventii internationaie, asemenea fapte pot consta
111

Potrivit

omoruri intentionate

(asasinat sau ucidere), In torturarea sau supunerea la tratarnente a civililor In teritoriul ocupat de inamic, a prizonierilor a personalului sanitar sau religios sau temporar .

inumane sau rele tratamente de razboi, a bolnavilor,

ranitilor ~i naufragiatilor,

si 111general, a oricarei persoane care se afla intr-un regim permanent de protectie, in perioada de conflict annat.

Pri11 faptele de aceasta natura, care au un caracter de cnme de razboi, consemneaza tratameute, urmatoarele: de deportare ordinul de exterminare, de aplicare a unor

se rele

sau de rnunca fortata pentru civilii din teritoriul ocupat si si torturi dupa ce

pentru prizonierii

de razboi; arestarile masive de civili, relele tratamente preotilor: executarea combatantilor capturati,

aplicate acestora; masacrarea au fost parasutati uciderea pedepse executarea tratamente nerespectarea ingrijirilor refuzarea

in spatele liniilor inarnice, pentru a executa operati uni de sabotaj; care se salveaza decat dintr-un avion doborat; aplicarea unei sau

parasutistilor, mai grave

cea disciplinara,

prizonierilor

care au evadat supunerea

prizonierilor, sau executarea condiriilor medicale asistentei

care incearca

sa evadeze;

torturarea,

1a rele sau

unor prizonieri minimale

de razboi: neacordarea

ingrijirilor

de trai pentru sanatatea prizonierilor ca si detinerea lor in conditii

ori refuzul inumane:

necesare

acestora,

unui preot pentru un prizonier condamnat actiunilor militare

la moarte; expunerea lor de folosirea cum ar fi de

prizonierilor linia frontului prizonierilor transportarea

de razboi la pericolul sau de obiectivele de razboi, munitiei pentru

inamice, prin neindcpartarea ce urrneaza

sa

fie atacate;

indeplinirea

unor sarcini primejdioase, neprotejarea

sau operatiunile

de derninare:

prizonierilor

razboi contra insultelor sau a curiozitatii publice ori nerespectarea


. ,:

onoarei acestora .

ilif

;~l~;.
---

Experierue!e

biologice si medicale

---

---

Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Internaiionale

257

Toate experientele controlul lor.

cele patru biologice,

Conventii efectuate

de la Geneva,

din anul

1949, incrimineaza aflate sub

de catre beligeranti

asupra persoanelor

ProtocoluJ

Aditional

nr. I, din anul 1977, incadreaza, orice persoana protejata

printre

crimele

de

razboi, faptul de a supune motivat general de stare a sanatatii recunoscute, daca

unui act medical,


Cll

care nu ar fi medicate. a unei

sale ~i care nu ar fi conform sanatatea ~i integritatea fizica

normele

sau mentala

asemenea persoane

ar putea fi comprornisa. interzis, de a practica asupra acestor persoane, medicale sau stiintifice, chiar ~i cu prelevari de

Este, in special, consimtamantul


.,-

lor, mutilari

fizice, experiente

tesuturi sau de organe pentru transplanturi, daca acestea nu sunt justificate privind apararea sanatatii persoanei De asemenea, transfuzii are caracter in cauza. criminal, constrangerea

de rariuni

de a dona sange pentru

sau piele destinata

grefelor.

c.

Luarea de ostateci

In baza prevederilor din anul 1907, care prevede ocupanta,


,.".~j

art. 46 din Regulamentul ca viata indivizilor de la Nurenberg

Conventiei

a IV -a de la Haga. de catre puterea de ostateci,

trebuie protejata a prevazut

Statutul

Tribunalului

luarea

printre crimele de razboi. Conventia printre infractiunile a IV-a de la Geneva, grave, prevazute din anul 1949, enumera Iuarea de ostateci

de mi. 147 al acesteia. si in ProiectuI Codului Crimelor contra Pacii si

Luarea de ostateci figureaza Securitatii Omenirii.

d. Deportarea populatiei civile Aceasta a fost considerate la Nurenberg, pe baza drept crima de razboi prin Statutul Tribunalului generale din cadrul de

reglementarilcr

convenriilor

internationale

anterioare. a IV-a de la Geneva, populatiei din anul 1949, interzice, in mod expres, in ocupat de mamic, daca nu se

Conventia an. 49, deportarea

civile din teritoriul

Capitotul Lll. Structura si functionarea

Cunii Penale Internationale

258

realizeaza nu permite ocupant. Conventia populatii

in propriul interes al acesteia din cauza pericolului ca dislocarea Deportarea interzice, in teritoriul sau deportarea

operatiilor

militare si

sa se faca pe teritoriul national al statului civile este considerata crirna de razboi.

ilegala a populatiei de asemenea ocupat,

si transferul a considera,

de catre puterea ocupanta al propriei insa, acest act


0

tara

crima de razboi,

lacuna acoperita cuprinsul populatiei caruia civile.

de art. 85 al Protocolului sunt considerate Proiectul

nr I de la Geneva, din anul ] 977, in ambele forme de deportare Pacii ~i Securitatii a

crime de razboi

de Cod

al Crime lor contra

Omenirii tinde sa clarifice interdictiile nu


adauga

formulate, incluzand precizarea, care, In fapt,


ca

normelor

mentionate,

este

interzisa

modificarea

compozitiei de

demografice purificare semnalate

a unui teritoriu

ocupat,

ceea ce ar acoperi

mai bine situatiile

etnica sau de golire completa


in unele conflicte militare,

a unor zone de populatie,

operatiuni ale

ce au avut loc in diverse zone geografice

lumii in ultimele decenii.

e.

Detinerea ilegala a persoanelor art. 147 al Conventei


ostilitatilor,

civile

Potrivit

a IV-a de la Geneva,
daca exista puternice

tarile beligerante

au

dreptul, ca dupa izbucnirea

ratiuni de securitate,

sa interneze

strainii

ce se afla pe teritoriul loeuitorii din teritoriul

propriu,

iar, ulterior, pentru

aceleasi

ratiuni, sa interneze ilegala a persoaneior

oeupat. Executarea

unor acte de detinere - este

civile, de catre orice beligeranti,

dincolo de limitele
0

drept, earn greu de precizat - stabilite prin conventie, constituie

crima de razboi.

Inrolarea fortatii a persoanelor aflate in puterea

inamicului

Constrangerea

unui prizonier de razboi sau a unei persoane civile, apartinand ostilitatilor, acestea au fost in serviciul tarii lor, este incriminata tarii . de
0

partii adverse, inamice,

chiar daca, la inceputul

de a lua parte la operatii

militare

unpotriva

Conventiile interdictie

a III -a (art. 130) ~i respectiv, in acest sens, formulata,

a IV -8 de la Geneva, care reitereaza Conventiei

deja, prin RegulamentuJ

a IV-a de la

Haga, din anuJ 1907.

Capitolul l Il. Structura si functionarea Cunii Pel/ale lnterntuionale

259

Constituie, persoanelor

astfel, crirna de razboi, atat inrolarea in armata statu1ui inamic a


cat ~j constrangerea

rnentionate,

acestora de a lua parte la efortul de

razboi indreptat impotriva

propriei tari.

Refund

unui proces echitabil

Conventiile respectiv,

de la Geneva referitoare

la protectia

prizonierilor

de razboi si

la protectia populatiei civile, prevad, ca privarea persoane lor protej ate, In un or fapte penale de catre acestea, de dreptul lor de a fi judecate constuie
0

cazul savarsirii conform


)

legii si in mod impartial,

crima de razboi. Incriminarea nr. I de 1a Geneva. protejata

este

reluata si dezvoltata , 1977, potrivit intemarionale caruia,

in cadrul Protoco1u1ui Aditional "

din anul

faptul de a priva orice persoana

de conventiile

umanitare

de un asemenea drept constituie crima de razboi. Tara judecata a civililor, care


l1U

Sunt, astfel, crime de razboi, executarea bucura de regimul de prizonieri de razboi,

se

ca si a spionilor

sau a membrilor de conventiile

rezistentei

arrnate, precum

si executarea

oricaror persoane protejate

internationale

umanitare,

daca acestea au fost condamnate fundamentale, referitoare

dupa un proces sumar si atitudinea inculpatului,

sau rara acordarea impartiala asigurarea

garantiilor

la componenta in prezenta

a instantei,

la prezumtia

de nevinovatie,

dreptului de aparare, verificarea

probelor, dreptu1la

recurs etc.

h. Intarzierea

nejustificata

a repatrierii prizonierilor

de razboi si a civililor

Fapta Protocolului Conventiilor

este

incriminata,

pentru

prima

oara, de prevcderile consta in incalcarea

art.

85 ale

Aditional

din anul 1977. Aceasta

prevederilor

de le Geneva,

din anu1 1949, prin care beligerantii prizonierilor

sunt obligati

sa
sau

asigure, Tara intarziere, ale car or aptitudini permanents, $i repatrierea (Conventia

repatrierea

de razboi mutilati $i grav bolnavi,


0

intelectua1e sau fizice au suferit ostilitatiilor

diminuare

considerabila

chiar inainte de finalizarea tuturor prizonierilor a Ill-a a11.118),

(Conventia

a III-a, an. 109), ca ostilitatilor milirare

de razboi, dupa terminarea

sa

permita plecarea civililor, cetateni ai unui stat strain, a IV-a. art. 35) $i sa elibereze

de pe teritoriul

partilor aflate in conflict (Conventia

Capitolul Ill. Structure si functionarea Cunii Pen ale Intemiuionale

persoanele

civile, care se afla internate,

la sfarsitul ostilitatilor sau intoarcerea

sau al ocupatiei, lor domiciliu

carora trebuie

sa

le asigure

repatrierea

la ultirnul

(Conventia a IV-a, art. 134).

I.

Apartheidul

si alte practici inumane rasiste

F aptele de acest gen, savarsite in timp de razboi, au fost incriminate separat prin
811.

85 al Protocolului
0

Aditional din anul 1977. Apartheidul umanitatii.

constituie. in timp

de pace,

crima impotriva

Asemenea practici sunt, insa $i crime de in categoria

razboi, in baza Conventiilor

de la Geneva, din anul 1949, incadrandu-se

faptelor prin care se aduce atingere demnitatii persoanelor tratamente ori a tratamentelor inumane.

sau in aceea a relelor

j. Pedepsele

colective

Acestea sunt interzise prin Regulamentul anul 1907 si prin Conventia

Conventiei a TV -a de la Haga, din

a IV -a de la Geneva, din anul 1949, tara a se indica,


0

insa, ca aplicarea de pedepse colective ar constitui Includerea cadrul Proiectului Independent unor asernenea

crima internationala.
S-3

fapte printre crimele de razboi

realizat

111

de Cod al Crime lor impotriva facuta pentru


0

Pacii si Securitatii de Cod mentionat,


0

Omenirii. intrucat

de propunerea

prin Proiectul

pedepsirea unor colectivitati, grup de persoane asemenea tratamentelor echitabil. fapta inseamna, constituie

fapta savarsita numai de

persoana sau de un nevinovate. in categoria


0

in fapt, sanctionarea
0

unor persoane incadrandu-se

crima

de

razboi,
0

inumane si a refuzului de a judeca

persoana in cadrul unui proces

k. Jefuirea bunurilor publice sau private

Constituie Tribunalului

una din

faptele

considerate

cnme

de razboi

pnn

Statutul

de la Nurenberg,

iar ulterior prin Conventiile

de la Geneva, din anul


0

1949, care incrimineaza

aproprierea

ilicita, rnasiva, arbitrara si Tara

necesitate

militara a bunurilor publice sau private.

In

afara unei asernenea insusiri calificate de

Capitolul

Ill. Structure sifunciionarea

CUJ'Fii Penale lntem ationale

261

bunuri este evident. ordinare.

ca aite forme de furturi

sunt incriminate

potrivit

legislati ei

I. Producerea

de distrugeri inutile

Distrugerea
autoritatea

de catre inamic

a bunurilor publice

sau private.

aflate

sub

sa si apartinand statului advers, a fost incriminate,


,

intr-un mod ciar. prin

Statutul Tribunalului

de la Nurenbera...... care considers crima de razboi, distruzerea, ..... care nu sunt justificate de exigentele

tara motiv, a oraselor ~i satelor sau devastarile militare. Conventiile


insusirea

de la Geneva,

din anul

1949, incrimineaza

.xiistrugereo

oil

de bunuri nejustificate

de necesitatile

militare si executate la scara mare,

intr-un mod dicit si arbitrar" (Com/entia Conventia a IV-a, art. 147).

I - art. 50, Conventia

a II-a, art. 51,

m. Atingerile

aduse bunurilor cultur ale

Conventia contlict aduce

din anul 1954 privind


0

protectia

bunurilor

culturale,

in caz de

annat, nu cuprinde atingere numai protcctiei obligatia

incriminare

express a faptelor de razboi, prin care se

exceptionale statelor

ce se acorda

unor

asemenea proprie,

bunuri, orice

prevazand
infractiune

de a incrimina,

prin legislatia

la acea conventie (art. 28). faptul, ca atingerile aduse unor asemenea bunuri constitu ie

Este evident

crime de razboi, eel putin in masura in care, distrugerea unor bunuri, fara justificare. constituie.

cum s-a ararat.

crima. De aceea. Statutul Tribunalului


I

International
,

Penal pentru Fosta Yugoslavie


sau deteriorarea deliberate

incrimineaza,
a edificiilor

in mod expres, .ridicarea, distrugerea


consacrate religiei,
C/

binefacerii

si

invatanuintului,

artelor si stiintelor,

a monutnentelor

istorice,

opere/or de arta si

a opere/or cu caracter stiintific", Atingerile religioasa, istorica aduse, in mod deliberat, bunurilor figureaza care prezinta s: m Proiectul
0

valoare

SaLt culturala

exceptionala

de Cod 31

Crimelor contra Paci: ~iSccuritatii Omenirii.

Capitolul III. Structura si functionarea

Curti; Pen ale Internationale

262

In Protoco lul nr. I din anul 1977 s-a prevazut, In mod expres, aceasta sa se aduca atingere atacurile armate indreptate lacasurilor popoarelor, intemarionale, adversarul sunt situate reglementarilor anterioare,

fars ca pnn

ca sunt crime de razboi,

impotriva

monumentelor

istorice, a opere lor de arta si a cultural sau spiritual 31 speciala prin


0

de cult recunoscute daca acestora

si care constituie patrimoniul Ie este acordata lor pe


0 0

protectie

acorduri dovada ca

se produce distrugerea

scara larga, nu exists nici

ar fi utilizat asernenea bunuri pentru sprijinirea efortului sau militar si nu


ill

imediata

apropiere a unor obiective militare.

Crime de razboi savarsite prin viola rea regulilor de intrebuintare mijloace ~i metode de lupta, In ceea ce priveste metode de lupta (dreptul violarea regulilor de intrebuintare

a unor

a unor mij loace 91 crime de din anul

de la Haga), precizarea

faptelor care constituie nr. I de la Geneva,

razboi s-a facut, in special, prin Protocolul 1907, in cadrul infracti unilor grave prevazute Faptele prevazute in cuprinsul

Aditional

de art. 85 a1 acestuia. articol constituie cnme de

respectivului

razboi, daca prin savarsirea Protocolului, se produce

lor, cu intentie ~i cu violarea dispozitiilor moartea

pertinente ale fizice sau

ori lezarea, in mod gray, a integritati:

mentale a unor persoane

protejate.

a. Atacurile dirijate contra civililor

Supunerea constituie

populatiei

civile

sau a persoanelor

civile

unui atac militar


nr. 1 de Is

crime de razboi (mi. 85 paragraful


J

3 lit "a" din Protocolul

Geneva, din anul

977).

b. Atacurile f6r6 discriminare Lansarea sau a bunurilor va cauza pierderi


CLl

unui atac fara discriminare,

care aduce atingere

populatiei

civile atac

cu caracter civil, daca autorul cunoaste faptul, ca un asernenea de vieti omenesti, ranirea persoanelor

civile sau pagube bunurilor militar eoncret si direct

caracter

civil, care sum excesive

in raport ell avantajul

Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Pen ale Internationole

263

asteptat,

constituie

crima

de razboi,

potrivit

art. 85 paragraful

3 lit "b"

al

Protocolului Aditional nr. I.

c.

Atacurile impotriva lucrarilor care contin fone periculoase de mi. 85 paragraful 3 lit "b" al Protocolului Aditional nr. L ca este interzisa, fiind considerata lansarea unui atac impotriva
0

Sunt incriminate

din anul 1977. Acesta prevede, grava, deci, crima de razboi,

infractiune sau a

lucrarilor

instalatiilor

care contin forte periculoase,

cunoscand faptul, ca un asemenea atac va eu

cauza pierderi de vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor caracter civil, care sunt excesive asteptat.

in raport cu avantaju1 militar concret si direct

Atacarea unor lucrari sau instalatii, cum sunt digurile, barajele sau centralele nucleare, stiind ca prin aceasta se vor produce urmarile enumerate, este crima de

razboi, chiar daca lucrarile in cauza constituie un obiectiv militar sau se ana situate in imediata apropiere a unor obiective militare.

d. Atacurile contra localitdtilor neaparate sau a zone lor demilitarizate


Sunt

considerate

crime de razboi, ataeurile indreptate impotriva localitatilor daca, potrivit art. 59 si art. 60 ale Protocolului

neaparate si a zonelor demilitarizate

nr I, eel care lanseaza ataeurile cunoaste faptul, ca acestea sunt indreptate impotriva unei localitati neaparate sau a unei zone demilitarizate si daca acestea nu sunt

folosite de partea adversa, in scopuri contrare statutului lor special.

e. Atacarea

unei persoane

scoase din luptii

Atacarea unei persoane, deci, se afla sub autoritatea

cunoscand

faptul, ca aceasta este scoasa din lupta,

partii adverse, se preda sau este incapabila sa se apere,

datorita ranilor sau a bo1ii sau a pierderii cunostintei, este crima de razboi, potrivit art. 85 paragraful 3 lit. "e" a1 Protocolului Aditional nr. 1.

Capitolul III. Structura si function area Curti! Penale Internution ale

f
interzice

Utilizarea perfida a semnelor protectoare cu perfidie, in conditiile ca metoda de razboi, prevazute de art. 37 al Protocolului se produce L care

Utilizarea perfidia

daca prin aceasta a semnului

uci derea,

ranirea sau capturarea


Semilunei recunoscut

unui adversar,

distinctiv al Crucii Rosii, al


alt sernn protector

sau a Leului si Soarelui Rosu, preeum si a oricarui de catre Conventiile

de la Geneva, din anul 1949 sau de catre Protocolul 3 lit. .f". sunt: drapelul alb al parlamcntarilor. lucrarile civili, semnele sanitate.

I este incriminata Alte semne emblema ce contin bunurilor

prin acelasi art. 85 paragraful protectoare recunoscute

culturale, insemnui protectiei semnele lagarelor neaparate

civile, eel care marcheaza de prizonieri si de internati

forte periculoase,

semnele pentru marcarea si semnalele luminoase,

localitatilor

si a zone lor dernilitarizate, de transport

radio si electrice etc.

ale mijloacelor

stabilite prin conventii internationale

g. Utilizarea tehnicilor de modificare

a mediului

Conventia

de 1a Geneva

din anu1 1976 privind

interzicerea

utilizarii a mediului

i11

scopuri militare sau in orice alte scopuri ostile a tehnicilor de modifieare


obliga

statele

parti

sa interzica

si sa previna

orice activitate

care contravine
prin

dispozitiilor

conventiei,

obligatie care irnplica, in mod necesar

si incriminarea

legislatia lor interna a unar asemenea

fapte.

h. Utilizarea anumitor arme In stadi ul actual de . zvoltare


instrument
ill

a Dreptului care

International

Penal nu exista un ill mod expres, crima

juridic

convent -0

_ prin

sa

fie considerata,

ario: a ~

tiliz

a
=>:. _ - _

a armelor care produc suferinte inutile, a celor care perfide, precum si a arrnelor specifiee criminal al utilizarii existente. din

~=--__.or -: sau a armelor a


--:-=- ~=-:::"':~~ ::.:.--=:=>
?S''''

onventii speciale, desi caracterul

evi ent in lumina principiilor

si normelor

- '::~-=~2""::: - -a
_

. pa

tiale cu caracter penal sunt cuprinse In Conventia


v

-- ~ -:-:- ,::.: : .rerzi erea arrnelor chimice. care obliza staiele sa incrirnineze -~~ -.a.ie nroprii, incalcarea prevederilor acesteia, ca
$1

in cadrul

Capitolul III. Structure si funciion area Curti! Pen ale Internationale

265

Rezolutiei. , nucleare

.'

din anul 1961 a Adunarii

GeneraJe a ONU. referitoare


,

la arrnele arme unei

~i termonucleare,

care asimileaza

utilizarea

unor asemenea

crime imporriva urnanitatii. Un pas inainte s-a facut, in acest sens, prin Statutul Tribunalului Penal pentru Fosta Yugoslavie, care incrimineaza

International
0

.folosirea artnelor toxice sou

altor arme concepute pentru a produce suferinie inutile". Nici proiectul de Cod al Crimelor contra Pacii ~i Securitatii Omenirii nu este prea transant, considerand interzise prin conventii drept crima, folosirea annelor speciale (gloantele dum-dum, ilicite, adica a armelor gazele de lupta, arrnele

bacteriologice, Desigur. interdictiilor

armele otravite etc.), dar nu si a annelor de distrugere in masa lista violarilor, principiilor si normelor conventionale
~1

expuse privind

utilizarea

unor anumite arme, care sunt considerate

crime internationale,

ramane deschisa si ea va fi, fara indoiala, cat mai cornpleta in directe, in baza unor conventii internationale,

anii care vin, fie pe calea incriminarii fie prin convertirea nationala incriminarea

unor dispozitii care sa oblige statele sa includa in legislatia lor faptelor, interzise prin Conventii Internationale.

Crimele de razboi si conflictele

armate interne

Reglementarile incalcarile

internationale

prin care se incrimineaza,

in mod expres,

grave aduse dreptului conflictelor

armate se refera, in totalitate, numai la

violari ale regulilor aplicabile in conflictele armate dintre state, deci in conflicte cu caracter international. Semnificativ Aditionaie, in acest sens este si faptul, ca dintre cele doua Protocoale si se dezvolta reglementarile
III

prin care se reafirma

de drept umanitar

aplicabile in timp de conflict arm at, cuprinse din anul 1949, semnate conflictele razboiului. De aici a putut rezulta concluzia, nurnai conflictele arm ate internationale,

cele patru Conventii de la Geneva L referitor la

la Geneva in anul 1977, numai Protocolul

arrnate internationale,

cuprinde incriminari pentru violari ale dreptului

ca sanctionarea

incalcarilor

grave priveste

nu si conflictele interne.

Capitolul III. Structura s! functionarea Curtii Penale lnternaiionule

266

Dar. Conventiile
/ ,

de la Geneva din anul 1949 si Conventia a IV -a de Is Haza


,!

......

din anul 1907, cuprind interdictii ~iincrimineaza indiferent conflicte de imprejurarea, armate daca asernenea sau a! unor

fapte grave de incalcare a acestora, se produc interne: in cadrul unor

incalcari conflicte

internationale

iar conventiile

internationale interzise umanitare

privind folosirea

unor metode de lupta sau a unor arme si rnunitii deci, in orice tip de conflict annat, exigentele

se aplica in orice conditii, fiind universale.

Articolul 3, comun celor patru Conventii de Ia Geneva din anul 1949, care se refera la conflictul annat neinternational, interzice in orice timp, in orice loc,

referitor la necombaranti
,,;'

sau la persoanele

scoase din lupta:

Atingerile aduse vietii, torturile si supliciile; Luarile de ostateci; Tratamentele Condamnarile umilitoare si degradante; efectuate fara
0

si executiile,

judecata prealabila si legala,

conforms cu garantiile judiciare in vigoare in statele civilizate. Asemenea Conventiei indiferent fapte sunt considerate crime de razboi, in baza art. 147 al

a IV-a si al articolelor de caracterul conflictului.

corespunzatoarc

din celelalte

trei conventii,

Se poate, deci, conchide, altele decat Protocolul atat in conflictele Statutul distinge, acestea

ca in masura in care conventiile

internationale, crime

I, incrimineaza

anumite fapte grave, acestea constituie

internationale. Tribunalului

cat si in cele cu caracter intern. International Penal pentru Fosta Yugoslavie nu daca

in limitele temp orale stabilite pentru savarsirea faptelor incriminate, s-au comis In faza intern a statelor

a conflictului,

pana la recunoasterea acesteia

de catre

Yugoslavia intemationala.

care s-au desprins

din structura

sau in faza sa

Proiectul atat crimele

Codului Crimelor

impotriva

Pacii si Securitatii

Omenirii cat

prevede
~J

de razboi comise

in conflictele

annate internationale.

ace lea

savarsite In conflictele arrnate interne. Ar mai fi de subliniat,


111

importanta armate

deosebita a acetei probleme, in condiiiile pe mapamond, in ultimele decenii,

care, dintre conflictele

izbucnite

Capito/ul

III. Structure :jijllllcrionarea

Curtii Pef1{[le Interna(iol1a/e

majoritatea incalcarea

eonstituie

conflictele

eu earacter intern ~i nu cele inemationale,

iar

regulilor

de ducere a luptei sau de protectie a unor persoane si bunuri s-a


0

produs in eadrul acestor conflicte in forme mult mai grave ~i pe laraa. . decat in cadru. conflictelor ~ armate cu caracter international.

scara mult mai

***
Indiferent daca natura conflictului va avea jurisdiciie este interna sau internationald,
Curtea

Penala lnternationalii

asupra crime lor de razboi. .imai ales


0

atunci cdnd acestea sunt savarsite ca facdnd porte dintr-un plan sau

politica

sau

co

parte

savarsirii
0

10

scara larga a unor astfel de crime". Existenta unui astfel


va ji, fara indoiala, luata in considerate

de plan sou

unei astfel de politici,

de

cdtre Curte, atunci cand va decide admisibilitatea

crimei.

4. Crimele de agresiune

Crima de agresiune, initial evocata, de catre Comisia in repetate

care figura, asemeni eelorlalte trei, in proiectul de Drept International, - in timpul are particularitatea Societatii

elaborat

de a fi fost in anul

randuri

constituirii

Natiunilor,

1929, din nou in Statutul Tribunalului

de la Nurenberg,

apoi in Carta Natiunilor


0

Unite - si in acelasi timp, de a fi ramas, intr-un oarecare fel, niciodata identificata

crima denurnita,

dar

pe deplin, in pofida Rezolutiei Adunarii Generale a ONU, din 1974 (AG/Rez.3314). articolului 5 din Statui. crima de agresiune a fost inclusa Curtii - pentru ca multe State au considerat, f 0111is3 din jurisdictia Curtii ca

data de 14 decembrie

Potrivit prevederilor

pe lista crimelor aflate sub jurisdictia aceasta este fundamentals


~l

nu poate

Penale

lnternationale.

In

acelasi timp, in cadrul Conferintei

Diplornatice,

Statele nu au reusit sa exacte ale acestei

ajunga la un consens asupra unei definitii a acesteia. Contururile calificari juridice

raman, deci, de precizat. Motivul este foarte simplu. Este verba, in

Capitolul III. Structuru si functionarea

Curtii Penale Internaiionale

268

mod evident
aceea. Statele

de acea crima internationala, au avut, intotdeauna, anume, lasandu-si,

pnn natura ei, eea mai pol itica ; de asidua de a nu se lasa ingradite adica facultatea de a

preocuparea

printr-o

definitie

astfel, mana Iibera,

aprecia, caz dupa caz, oportunitatea delicvent international sau dimpotriva,

politics de a ealifica agresorul

drept un mare Era

un stat care l~i apara interesele legitime.

user de anticipat Americii pe de


0

faptul, ca la acest subiect, pozitiile, Israelului ~i a Statelor Unite ale parte, iar a statelor arabe pe de
0

alta parte, vor f diametral opuse. competcnta


0

Pe cale de consecinta, crimelor conform


conditiile

Curtea nu i~i va putea exercita

asupra

de agresiune, articolelor

pana in momentul

in care nu va fi adoptata aceasta infractiune

dispozitie,

121 si 123, care sa defineasca a competentei cel putin formularii

~i sa fixeze

de exercitare

Curtii asupra acesteia,

in acest sens, fiind a Statutului. Comisiei

obligata

sa astepte

7 ani de la intrarea proiect al acestei

in vigoare crime

Responsabilitatea
Pregatitoare.

unui

apartine

Statutul agresiune
Natiunilor

exprima,

111

mod clar, faptul, ca orice prevedere eu dispozitiile

privind

cnma de din Carta

va trebui sa fie in concordanta Unite. Se considers,

corespunzatoare

deja, ca multe State se vor folosi de aceasta caz, Consiliul de Securitate, mai

.concordanui", care actioneaza

pentru a se asigura ca, in respectivul conform Capitolului

VII din Carta Natiunilor Unite, dovedeste

intai ca un asemenea

act de agresiune a fost eomis.

5. Crime ale tratateior

Anumite
:

State, prezente la Rorna, au incercat

sa

intrcduca pe lista celor patru si traficul eu ,

crime internationale stupefiante in cadrul increderea anumite

si alte crime. Printre acestea se numara terorismul ,

Conferintei

Diplomatice,

a existat

baza considerabi la pentru crimele rezultate din

acordata tratate

jurisdictiei

Curtii referitoare

ill

eeea ce priveste

internationale

la terorism si Is trafieul ell stupefiante. asupra definitiilor

Desi in cadrul Conferintei

nu s-a putut ajunge la un consens

Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Interntuionale

269

aeestor cnme,

rezolutie

anexata Actului

Final recomanda,

ca

Conferinta

de

Revizuire sa ia in dezbatere atat erimele privind terorismul, cat si pe ace lea privind drogurile, cu seopul de a ajunge la definitii aeceptabile ~i la includerea acestora in jurisdictia Curtii. Prima conferinta de acest gen va fi convocate la 7 ani dupa

intrarea in vigoare a Statutului. Aparenta de legitimitate a acestor incercari deriva din intemationalizarea criminale.

crescuta a anumitor manifestari

6. Elementele crimelor

Elementele
~1

constitutive

ale infractiunilor prevazute

vor sprijini Curtea in Statuto Acestea

ill

interpretarea un si

aplicarea

definitiilor suplimentar,

crimelor

reprezinta materiale

instrument subiective

care va defini, in mod detaliat, elementele

ale crimelor aflate sub jurisdictia

Curtii. Proieetul elementelor

crime Ior

va f elaborat de catre Comisia Pregatitoare. ulterior, amendate) cu votul majoritatii Parti. Elementele constitutive

Elementele crimelor vor fi adoptate (si

a doua treimi a membrilor Adunarii Statelor ~i amendamentele la acestea trebuie

ale infractiunilor Statutului. pot parea

sa fie in conformitate Aceste elementele

eu dispozitiile (art.P)

dispozitii

oarecum

neasteptate.

Intr-adevar, si

constitutive

ale crimei de genocid, ale crimelor impotriva umanitatii

ale crimelor de razboi au fost detaliate si precizate pe larg in articolele 6, 7 si 8. Pentru crimele impotriva umanitatii si mai ales pentru crimele de razboi, elementele constitutive au fost detaliate si precizate mai mult decat suficient, depasind simpla internationale existente si la dreptul international eutumiar.

referire la conventiile

Este adevarat, ca anumite state au obiectat ca, respectivele

conventii internationale

nu sunt nici semnate si nici ratificate de comunitatea statelor in ansamblul ei. Acest
'r'

argument explica vointa pe care au avut-o redactorii sa redefineasca elementele

si sa precizeze

constitutive ale crimelor de razboi ;;i ale crimelor impotriva umanitati i.

---------

Capitol ul III. Structure si function area Curtii Penale Internationale

270

Statele Unite au initiat articolul 9, incorporat in ultimele zile ale Conferintei Diplomatice de la Roma. Alte state sperau poate, in mod naiv, sa obtina prin aceasta

(si alte concesii) sernnatura Statelor Unite, despre care se stie ca a venit in ultimele zile ale Administratiei Clinton, respectiv, la data de 31 Decembrie 2000, fiind, ins, instalata la Casa Alba.

imediat dezavuata de noua conducere republicans Delegatia definitorii

franceza s-a opus integrarii acestui articol, pe motiv ca elemente1e

ale crimelor ce tineau de competenta Curtii erau deja suficient definite de a fost de

articolele 6, 7 ~i8. Pozitia Frantei, alaturi de cea a majoritatii delegatiilor, a considera, in virtutea principiilor directoare

ale fiecarui stat de drept, demn de de apreciere si de

acest nume, ea judecatorului interpretare, Arusha

trebuie sa i se confere capacitate

asa cum au astazi atat judecatorii Unele state au denuntat, printr-o Erau definitie mai muite

care dezbat la Haga (TPIY), cat si la astfel, incercarea extrem State lor Unite de a a elementelor in propunerile

(TPIR).

incorseta judecatorul ale crimelor.

de detaliata ascunse

constitutive americanilor,

ganduri

cum ar fi, incercarea

nemarturisita

~i inavuabila de a revizui de facto

Statutul, adica de a irnpune conditii noi, cumulative ~i nu alternative, in asa fel incat nu numai capacitatea sfera de competenta Propunerea Comisiei de interpretare a Curtii, prezentata de Statele Unite in timpul 19991) primelor lucrari ale a judecatorului sa fie diminuata, dar mai ales

Preparatorii

(16 - 26 februarie

a confirmat pertinenta

obiectii lor

deja formulate necompetenti,

la ROl11a. Acest document

ar fi constrans judecatorii
ab initio,

sa se declare cumulativa a ar fi

daca nu ar fi fost controlata, constitutive

existenta

fiecaruia din elementele determinat cuvinte

ale fiecarei crime. 0 asemenea propunere

ca judecatorul

sa inverseze

ordinea de mers a misiunii sale, eu alte ca ansamblul

sa se abtina de la judecata, caracteristice

pentru ca nu poate constata

elementelor

comiterii unei infractiuni sunt reunite, ceea ce este absolut

contrar atributiilor
check-list. ...

normale ale unui judecator, care nu trebuie sa bifeze casute pe un

PCNICC/1999!DPAiAdd.2.

Capitolul III. Structure si functionarea

Curtii Penale Internaiionale

Aceasta propunere suficiente: judecatoru: in paragraful sa verifice

adauga conditii inexistente In Statut. Cateva exemple sunt referitor la deportare, propunerea american a obliga

daca transferul

fortat a fost efectuat

tara
.:

justificare,

fara sa-si ~

scuza Ieaitima si daca acuzatul stia aceasta. Judecatorul .........,. ~ declare incornpetenta, inaintea oricarei proceduri,

trebuie. de asemenea. daca existenta

elementului

intentional deportare, transfer

nu este verificata. in cazul transferului nu a fost executat

In acelasi capitol, se prevede ca nu se poate vorbi de fortat al populatiei, cu plecare daca nu este dovedit ca acest legala. Pare ireal ! Ce

de la rezidenta

importanta

poate sa aiba rezidenta

legala cand vorbim de zeci de mii de persoane in urma eonflictelor anterioare, intr-o

prinse in toiul unui conflict, precaritate

deja deplasate

absoluta si, evident, fara domiciliu stabil ? lucrarilor Comisiei Preparatorii ramane relativ neclara. Pana in ca, prin sa

Conc1uzia acest moment, intermediul redeschida


0

majoritatea

statelor rarnan, in general, de acord, declarand constitutive ale infractiunilor,

definitiei

elementelor

ele nu inteleg

discutie asupra Statutului si sa redacteze, astfel, un fel de statut bis sau

de statut complementar. Paragraful sprijinul rezervelor 3 al articolului lor asupra 9 a fost, bineinteles, pozitiei delegatiei invocat de aceleasi state, in pentru a se opune

americane,

oricarei incercari de rescriere a Statutului. de razboi, definitie capacitatea

Totusi, mai ales in privinta crimelor sa fie luata In considerate permanents


0

unele state au parut destul de dispuse mai detaliata a anumitor

fapte, in preocuparea

de a eroda

de apreciere a judecatorului. acestor tentative, delegati a franceza a prop us sa se faca referire

Opunandu-se

explicita la jurisprudents genocid, Akayesu. justificat la hctararea

celor doua tribunale ad hoc, de exernplu, pentru crime le de din Arusha in afacerea alaturat alte state: nu era

data de prima camera a Tribunalului delegatiei franceze is-au

In aceasta chestiune,

sa se incuie judecatorul,

ci sa fie asistat si lamurit asupra corpus-ului


0

juridic aplicabil. Totusi, suntem obligati sa punern sub semnul intrebarii propunere, pentru ca, dincolo de calitatea sa eventual concilianta,

asernenea

pare destul de pe

ciudat sa se aiba grija dinainte ca un judecator

sa fie informat de jurisprudenta,

Capitolul fIJ. Structura si functionarea

Curtii Penale Internationale

care nu are cum ~i nu trebuie sa limite reduse, sa evolueze. Ramane, conferita juridic
0

ignore si care este susceptibila,

chiar daca

ll1

In mod evident,

intrebare esentiala : care va fi valoarea juridica constitutive viitoarei ale infractiunilor" - care va fi vor

unui document

- .Elementele Judecatorii

anexa a Statutului?

CUfTi Penale Internarionale

putea ~i daca da, pana la ce punct, sa se detaseze de acele defini.ii stricte prin caracterul cazul? lor cumulativ, care vor fi aplicate anumitor obliaatoriu ~ crime cand se va prezenta

Cu alte cuvinte. . caracterul

al textului. . aflat In curs de nezociere ~

pe biroul judecatorului, Paragraful conferind propune

este cel care si astazi pune probleme. 9 intareste a priori aceasta nota optimista, de a astfel. ceea

2 al articolului

procurorilor amendamente

si judecatorilor la elementele

in majoritate constitutive

absoluta

posibi1itatea Este,

ale crimelor.

institutionalizata ce ar putea fi
0

posibilitatea

ca judecatorul

sa traduca in legea internationals internationale.

evolutie sensibila a jurisprudentei

D. Structura si modul de administrare al Curtii Pen ale Internationale

Scopul Curtii este acela de a concepe structuri ~i proceduri, care sa asigure eficienta, competenta cea mai inalta, corectitudine ~i impartialitate, atat Statelor modul

Parti, cat si persoanelor

acuzate aduse In fata Curtii. Statele Parti controleaza si al procurorilor-adjuncti. indeplinirea


inclusiv

de alegere al judecatorilor, al procurorului de calificari


garanteaza eliberarea inalte,

0 combinatie ~i proceduri
recuzarea

standarde

pentru

functiilor aeelea

ce
si

independents

~i impartialitatea,
un adevarat

pentru

din functie

cod al deontologiei

profesionale

- sunt

prevazute

In Statut, In vederea eficientizarii activitatii si indeplinirii profesionala,

scopului Curtii precum ~icele

Toate aceste exigente privind pregatirea ~i perforrnanta privind conduita morala sunt esentiale pentru

activitatea

Curtii s: de aceea se

solicita. In mod expres, candidatilor

care acced la functiile Curtii.

0-----

Capitolul

Ill. Structura si functionarea Curiii Pen ale lntemation ale

1. Sediul Curtii ~i modul de organizare


Sediul unei organizatii Spre deosebire este locul amplasamentului sau principal.
$i Rwanda,

de Tribunalele

ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie

Curtea Penala Internationala stabilit la Haga, in Olanda,

este a institutie

permanents. Sediul acesteia

a fost

iar acordurile oficiale, care vor f incheiate, ii vor defini

raporturile juridice atat eu StatuI gazda, cat si eu Organizatia Natiunilor Unite. Statele au ajuns foarte repede la un consens, atunci cand au desemnat orasul Haga. drept gazda a Curtii Penale Internationale. traditie juridica in domeniul international,
J ustitie a Natiunilor

Orasul are, poate, cea mai bogata de

fiind, deja, sediul Curtii Internationale International

Unite, precum si al Tribunalului

Ad-hoc pentru

Fosta Yugoslavie. previzibila,

Prin urmare, alegerea aeestei locatii a fost, in mod evident, una

eficienta $i rationala. Orasul Roma, susceptibil si el la un moment dat sa lucrarile Curtii

devina gazda, nu s-a aratat, insa, indeajuns de hotarat sa gazduiasca Penale lntemationale.

In ceea

ce priveste acordul privind sediul, va fi stabilit un acord intre Curte si

Olanda, care sa fixeze regimul juridic al institutiei pe teritoriul Statului gazda, acord care va fi aprobat de catre Adunarea Curtii, dreptului Aceste in numele acesteia. Aceasta Statelot Parti $i incheiat de catre Presedintele conventie va avea ca misiune delimitarea sau. la

de organizare cornpetente de buna

si de control al Curtii in perimetrul

amplasamentului adica limitate

privind

sediul sunt de natura functionala, a Curtii, urmand practica

exigentele

functionare

deja folosita

pentru de

majoritatea institutiilor

internationale.

Ele nu aduc nici un prejudiciu principiului

suveranitate

teritoriala

a Statului gazda, din moment ce Curtea nu beneficiaza

de un

regim de exrra-teritorialitate de

; trebuie doar ca StatuI gazda sa renunte la monopol ui sale, asupra teritoriului respectiv. sa se poata deplasa $i
ill

exclusivitate

, in exercitiul cornpetentelor

in

mod pragmatic,

Statele all prevazut ca judecatorii

alte locuri decat Haga, aspect precizat in articolul 62 din Statut. AstfeL dispozitiile

Capitolu! III. Structure si function

area Curiii Pen ale Intern.ation ale

aeestui articol se cornpleteaza faptul. ca, In general, proeesul Tarile de Jos, exceptand Prin urmare,

eu prevederile se desfasoara

artieolului

3 din Statui si stipuleaza la Haga, in

la sediul Curtii, respectiv

situatiile in care s-a hotarit altfel. acestor dispozitii, Curtea poate sa fie transferata,
-

conform

tinand cont de obiectulinsusi

- care este represiunea

crimelor de natura universals

chiar daca motive de transfer ale acesteia nu sunt, inca, reglementate. Regulamentul de Procedura si de Probe va determina daca aceasta deeizie va acesteia sau de Adunarea
importante

fi adoptata de Curtea insasi, de Presedintele De fapt, unele State au relevat, din deplasarea
intregii

Statelor Parti. care rezulta


incredintarea

imediat, implicatii

Curti pe un alt teritoriu,

pentru

a justifica

adoptarii acestei decizii, Adunarii Statelor Parti


Aceasta dispozitie
Il1

nu are deloc un caraeter exceptional, tip: de exernplu,


ca: Totusi,

ea putand fi gas ita ~i Statutul Curtii

alte

statute

de acelasi

articolul

22 din

lnternationale

de Justitie prevede

Curtea poate dezbate

$i Isi poate

exercita functiile in alta pal1e, daca este considerat sau chiar delocalizare de politics ternporara
penala si impact mediatic,

necesar . Nevoi de ordin practic pot obliga,


intr-adevar, la
0

a Curtii,

In afara ipotezei

foarte put in probabile,

in care

Statul gazda ar fi victima unui conflict annat.


Precizarn, totodata, ca potrivit prevederilor

art. 34 ale Statutului, Sectia de Apel, si Grefa.

CU11ea se Primei organele

compune Instante,
functionale,

din urmatoarele Sectia Prelirninara,

organe:

Presedintie,

Sectia

Birolul

Procurorului

Daca

respectiv,

Sectia de Apel, Sectia Primei Instante,

Sectia Preliminara,

sunt

clasice

si reiau

structura

articolului

11 din Statutul

Tribunalului

Penal

International Penal

pentru Fosta pentru

Yugoslavie Rwanda,

si al articolului Statele Parti

10 din Statutul Tribunalului au tinut sa confere Curtii,

international

Presedintia,

in calitate de organ al acesteia eu norma intreaga. Presedintiei, ca ~i rolul sau, fae obiectul unor dispozitii

Cornpouenta specifice

ale articolului pe care

38 din prezentul

Statut. Aceasta specificitate sa


0

dernonstreaza

importanta,

statele

au dorit

acorcle unui colegiu Presedinte,

de judecatori, ~i

Presedintia

Rind de fapt constituita

dintr-un

un Prim Viceprescdinte

un aJ doilea Vicepresedinte,

abilitati. in mod colegial, eu buna administrare

a Curti i.

Capitolul Il I, Structure si functionurea

Curtii Penale Internationo!e

175

In Prescdintia

cadrul

Tribunalelor

ad-hoc

pentru

Fosta

Yugoslavie

~i Rwanda,

nu este considerata

drept un organ cu norma intreaga, iar dispozitiile de Procedura si de ,

care definesc

rolul sau sunt detaliate in cele doua Rezulamente ~

Proba a celor doua tribunale. In continuare, pe care noi articclul


0

vom analiza pe seurt fiecare dintre aeeste organe, intr-o ordine, cronologica, alta decar aceea care este instituita prin

consideram
0

34. De altfel,

ordine relativ similara este utilizata si in Statut, eu ocazia

tratarii acestor subiecte.

Judecatorii Curtea Penala Internationala secret de catre Adunarea are in components 18 judecatori, alesi prin vot 3 ani sau

Statelor Parti, pe un mandat de 9 ani (respectiv,

6 ani in unele situatii, prevazute de Statut), care nu pot fi realesi, Acest numar este mai ridicat decat numarul magistratilor, de ] ustitie (15 judecatori), Yugoslavie care fac parte, atat din Curtea Internationala

cat si din cele doua Tribunale, respectiv cel pentru Fosta pentru TPIY $i 11 judecatori pentru

si eel pentru Rwanda (16 judecatori

TPIR). Cu privire

la crimele care vor fi judecate de Curtea Penala

Internationals,

numarul de judecatori

va fi, probabil, marit, foarte repede. De fapt, daca s-ar avea in

vedere, ca in prezent (luna martie 2003), CPI a fost sesizata deja cu peste 200 de plangeri, in conditiile inventaria, in care activitatea acesteia nu a fost inca demarata si daca s-ar de secol, crimele susceptibile sa releveze competenta

la acest inceput

Curtii, s-ar observa un volum de munca imens, la care trebuie sa se astepte aceasta jurisdictie. Este verosimil, eeea ce au presimtit Statele prevazand, in paragraful 2 al

art. 36, posibilitatea de judecatori, propunerea, alineatul majoritatii prevazuta

Presedinriei

de a propune, in numele Curtii, cresterea numarului 1. Presedintia va fj obligate termenilor sa-si motiveze paragrafului 2

stabilit iar decizia

in paragraful

finala va fi adoptata,

potrivit

b, de catre Adunarea de doua posibilitatea treimi.

Statelor Parti, in conformitate in paragraful

cu regula obtinerii c (II), este


ill

De asernenea,

2, aliniatul dupa ce a fost

de a reduce numarul judecatorilor, Curtii justifies acest lucru, dar numai

prealabil
J

rnarit, daca lucrarile


~i anurne,

in limita paragrafului

18 judecatori.

Capitolul Ill. Structura si function area Curti! Pena/e Interntuion ale

276

Dispozitia

privind

alegerea judecatorilor cu cea prevazuta acordate

pentru un mandai

de 9 a111 este

sirnila-a, in toate punctele, dedit in privinta fapt, judecatorii

in art. 13 din statutul CIJ si nu difera ree'igibilitatii judecatorilor De

importantei

problemei

care fae parte din Curtea lnternationala

de Justitie sunt reeligibili, este aceeasi pentru TPIY


~I

spre deosebire de eei care fac parte din CPI. Durata mandatului cele doua Curti, in opozitie TPIK alesi pentru
0

cu ceea ee este prevazut pentru judecatorii

perioada de 4 ani, care se poate prelungi.

Astfel, mandatul de 9 ani va asigura continuitatea


Curtii In conformitate cu termenii paragrafului

si unifonnitatea

lucrarilor

4 al art. 36, Statele Parti prezinta potrivit propriiIor

candidati pentru a1egerea In posturi1e Curtii Penale Internationale, modalitati


~!

de ascensiune

la cele mai inalte functii judiciare


, ' '-'

sau potrivit procedurii

Curtii Internationale

de Justitie. aflate in vizoare. de Justitie, care nu poate f

In acelasi timp, articoIu! 5 ai Statutului Curti: lntemationale


prevede

posibilitatea

pentru

fiecare grup de a prezenta

4 persoane,

aplicat, din moment ce paragrafu! autorizeaza

4 alineatui b a1 artico1ului 36 din Statutu! CPI nu

decat prezentarea candidatii

unei singure candidaturi pentru fiecare Stat. sunt nominalizati de catre Statele Parti din randul

Prin urmare,

celor mai reputati specialisti

in domeniu, avand cetatenia Statelor Parti !a Statut, dar

nu mai mult de un reprezentant mod necesar, cetatenia

al unui Stat. Aceasta persoana nu trebuie sa aiba, in


0

Statului care

propune, dar. in mod obligatoriu, persoana

pe aceea a este

unui Stat P31ie. In acest sens, in cazul dublei cetatenii, considerata

respective

a fi cetatean al Statului in care i~j exercita, in mod obisnuit, Statele care nu devin parti ale tratatului Daca este cazul, examenul candidaturilor

drepturile din

sale civile si politice. procesul de selectare.


0

sunt excluse

depuse va putea fi

efectuat de catre

comisie consultativa,

care ar putea fi creata de catre Aclunarea


VOl'

Statelor Parti ~i a carei components T oti candidatii vorbeasca,

si manclat

f definite tot de aceasta Adunare. foarte bine si sa


lirnba

pentru un post la Curte trebuie sa cunoasca

in mod fluent,

una din limbile de lucru ale Curtii, respectiv,

engleza sau franceza.

Capitolul Il I, Structura si functionarea Curtii Penale Internaiionale

277

Asadar, judecatorii consideratie conditiile, Dintre

vor fi alesi dintre persoanele pentru impartialitatea pentru exercitarea trebuie

care se bucura de

inalta

morala, cunoscute cerute in Statele


101',

~i integritatea

lor si intrunind

celor mai inalte functii judiciare. recunoscuta in

acestia,

eel putin 9 judecatori

sa aiba competcnta

domeniile proeesului

dreptului

penal ~i a proeedurii

penale, preeum

si experienta

nccesara

penal, fie in calitate de judecator,

de procuror ori avocat sau In arice alta recunoscuta in

ealitate similara si eel putin 5 judecatori domeniile international pertinente umanitar ale dreptului si drepturile

trebuie sa aiba competenta

international, omului,

cum ar fi de exemplu,
0

dreptul intr-o

precum si

mare experienta a Curtii.

profesiune juridica ce prezinta relevanta pentru activitatea judiciara

In
necesitatea juridice barbatilor problema echitabile

procesul

de alegere al judecatorilor,

Statele Part; vor lua in considerate principalelor sisteme a

de a asigura, in componenta
0

Curtii, reprezentarea echitabila si


0

ale lumii,

reprezentare

geografica

reprezentare

echitabila

si a femeilor de a introduce, a barbatilor

(se va aminti,

ca nu s-a pus niciodata. Necesitatea


0

in mod serios, unei reprezentari puternica, drept


0

la acest punct, paritatea).

~i a femeilor a lntalnit, in mod egal, Statelor arabe, iar adoptarea care militeaza

rezistenta

mai ales din partea victorie pentru

ei po ate fi considerata paritatii.

organizatiile

in favoarea

De asernenea,

Statele Parti vor tine seama de necesitatea judecatorilor specializati in anumite

de a asigura prezenta

in cadrul Curtii a legate de

domenii,

inc1usiv In problemele

violenta impotriva femeilor si a copiilor, dar Tara sa se limiteze la acestea. Inainte procurorul, de preluarea prerogativelor, grefierul prevazute in Statut, judecatorii,
III

procurorii-adjuncti,

si grefierul- adjunct i~ivo lua,

sedinta

publica, angajamentul constiinta. Regulilor judecatori Probe Precizarea de Procedure

solemn de a-si exercita atributiile in deplina continutului acestui angajament

impartialitate

si

se va realiza articolului

in cadrul 14 - pentru ~i de

~i de Probe.

De fapt, in cadrul

si a articolului

32 - pentru Grefa - din Regulamentul

de Procedura

al Tribunalului

Penal International solemn. de


0

pentru Fosta Yugoslavie

este precizat conform persoanele

continutul dispozitiilor

angajamenrului mentionate,

In

cadrul Curtii, va fi vorba, dcclaratie publica, prin

probabil, care

sirnpla

Capitolul III. Structura si functionarea

Curti! Penale Intem ationale

278

mentionate constiinta.

in acest paragraf

se vor angaja sa-si exercite

functiile

eu loialitate

~l

Dupa ee au fast alesi, judecatorii intreaga, la sediul Curtii Aceasta

trebuie sa l$i exercite atributiile este surprinzatoare,

cu norma si-ar f

dispozitic

deoarece

gasit mai degraba locul in Regulile de Procedura $i de Proba. Ea aminteste faptul,


0

ca un judecator,

care face parte din Curtea

Penala

Internationals, exercita
investitie total

activitate cu norma intreaga, care necesita, fara indoiala, a unei activitati paralele (eel

a,

care exclude prin ea insasi, exercitarea din cadrul Presedintiei).

putin pentru judccatorii

De [apt, paragrafele importanta judecatorii


implica, judecatori

3 si 4 ale articolului
Presedintia

35 prevad ca, in functie de


decide perioadele in care

si volumul

activitatii,

poate

vor fi scutiti sa-si exercite functiile cu norma intreaga. Aceste paragrafe per a contrario, ai Curtii.
0

posibilitatea

de cumul

a atributiilor,

pentru

anumiti

Nici

dispozitie

de acest gen nu figureaza in Statutele eelor doua Tribunale Regulamente


intreaga

ad-hoc si nici in respectivele Trebuia


judecatori,

de Procedure $1de Proba.


acordata

subliniata

importanta,

de State

functiilor

de

chemati

sa faca parte dintr-o asemenea jurisdictie


crime
si care au atentat

permanenta, care va
esenta

judeca

cele ma grave

eel mai mult la insasi

umanitatii. Totodata, judecatorii urrnare, acestia nu trebuie 1$i vor exereita functiile in deplina independenta. sa se implice in nici
0

Prin

alta activitate

cu caracter

profesional. Dupa cum se observa, este amintita, aici, independenta judecatorilor, in

~aport cu Statele, dar, in egala rnasura ~i in raport cu functiile paralele pe care ar putea sa le exercite ~i care s-ar dovedi incompatibile caclrul Curtii Penale Internationale. Aceasta lnteruationale dispozitie, de Justine, deja prevazuta in art. 16 ~i 17 din Statutul Curti:
ll1

eu functiile lor judiciare

din

pune accent pe independents

necesara judecatorilor,

ceca ce priveste solutionarea

unui litigiu sau partile impl icate.

Capitolul Ill. Structura si functionarea

Curiii Penale Intemoiioncle

279

Articolul Internationale exereite

40 paragraful

3, spre deosebire

de art.16 din Statutul

Curtii sa

de Justitie, nu interzice judecatorilor politice sau administrative, daca

Curtii Penale lntemationale acestea

functii

nu all un caracter

profesional. Mai mult, judecatorii incompatibila independenta eu functiile lor. nu va putea sa participe 13 solurionarea nici unei cauze, dintr-un nu
VOl'

exereita

rue:

activitate

care ar putea

lor judiciare

sau care ar putea sa puna la indoiala

AstfeL un judecator in care impartialitatea motiv oarecare. prevederilor

sa ar putea sa fie pusa la indoiala, in mod rezonabil,

Mai exact, un judecator

poate fi recuzat intr-o cauza, conform

Statutului, in special, dad. el a intervenit mai inainte, sub orice titlu, In

aceasta cauza in fat a Curtii sau intr-o cauza penala conexa la nivel national, in care persoana care face obiectul anchetei sau al urmaririi este implicata. Un judecator de Regulamentul

poate, de asernenea, sa fie recuzat din celelalte motive prevazute de Procedura de Procedura

~i de Probe. Articolul care va trata aceasta problema in Regulamentul ~ide Probe se va apropia ca ~i continut, in mod sigur, de articolul de Procedura ~i de Probe al Tribunalului 15

din Regulamentul

Penal International daca acesta are un

pentru F osta Yugoslavie,

care prevede recuzarea unui judecator,


0

interes personal in cazul respectiv sau

legatura oarecare eu acest caz, de natura sa sa. la cererea sa, din functiile ce de Procedura
11

puna sub semnul intrebarii impartialitatea Presedintia

poate elibera un judecator, Statutului,

sunt si de

atribuite in baza dispozitiilor Probe. Procurorul solicita recuzarea

conform Regulamentului

sau persoana unui judecator

care face obiectul anchetei in baza prevederilor

sau al urmariri i poate Aceasta dispozitie ale inculpatului. ai acestui drept

Statutului.

este, in mod evident, de natura sa garanteze Doar practica procesual,


'/3

drepturile elernentare

dovedi, daca acuzatii,

in calitate de beneficiari

vor putea sa solicite procurorului

sa actioneze in acest seep. unui judecator, situatia


III

In

cazul In care exista indoieli asupra independentei prin hotararea majoritatii absolute

va f lamurita

a judecatorilor,

magistratul

cauza nel uand parte la adoptarea deeiziei care II vizeaza.

Capitolu! Ill. Structura si function areu Curtii Pen ale Interntuionaie

280

Modalitatile
.

de recuzare a unui .judecator

a1 Curtii Penale Internationale .


.

sunt

mai putin neplacute de Justitie. Justine,

dedit cele care pot recuza un judecator

al Curtii Internationale de

Astfel, in virtutea paragrafului ca "mernbrii a celorlalti

18 al Statutului Curtii Intemationale

este prevazut unanima

Curtii nu pot fi eliberati din functie. decat daca membri, au incetat sa raspunda cerintelor

la judecarea solicitate".

Statele par, astfel, sa fi fost guvernate, aici, de un principiu pragmatic, absoluta. S-au increzut, prin urmare, in buna-credinta a

optand pentru majoritatea judecatorilor

nevoiti sa se pronunte asupra unei chestiuni de acest gen. acestor principiului dispozitii, s-a acordat
0

in elaborarea asigura respectarea


III

grija deosebita,

pentru

se

impartialitatii. De [apt, judecatorii

care vor decide,

numele umanitatii,

asupra crimelor comise irnpotriva

acesteia, vor trebui sa fie

absolviti, in totalitate, de orice banuiala.9

Presedintia

Potrivit prevederilor constituita din 3 judecatori,

art. 38, Presedintia

este un colegiu de judecatori,

fiind ~i

respectiv dintr-un Presedinte, un Prim Vicepresedinte abilitati, in mod colegial, eu buna administrare

un al doilea Vicepresedinte,

a Curtii.

Acest articol detaliaza componenta, Astfel, judecatorilor, judecator, membrii acesteia

rnodalitatile de alegere si functiile Presedintiei sunt alesi eu votul majoritatii absolute a

pentru un mandat de 3 ani sau pana la expirarea mandatului


0

lor de

daca acesta se incheie inainte de 3 ani si sunt reeligibili de Presedintele si Vicepresedintele articolului

singura data, de Justine,


0

spre deosebire

Curti: lntemationale fara

care sunt reeligibili,


mandatelor.

in termenii

21 al Statutului,

limita

ODin

cauza

er indoieli

in

privinta

neutralitatii

nuia

dintre judecatorii din Camera Lorzilor , Lordu! prima decizie adoptata Ia data de 24 rioiembrie

Hoffmann. care ar Ii avut Iegaturi cu Amnesty Internauoriai, 1998 a fost incalcata, pentru a fi urrnata de
0

decizie adoptata la data de 23 marne 1999. care. dac a refuza din in mod considerabil, teritor iui urmaririlor

nou beneficiul imu nitatii gener alului Pinochet, restrange,

Capitol ul Hl. Structura sifunctionarea

Curtii Pen ate Internationale

28i

Primul si eel de-al doilea Vicepresedinte Presedinte,

sunt mandatati

sa-I inlocuiasca

pe

atunei cand acesta nu poate sa-si exercite functia sau este reeuzat. care eompun Presedintia isi exercita functii le eu norma intreaga

J udecatorii

de la mornentul alegerii lor. Presedintia Procurorului paragraf se ocupa de buna administrare a Curtii, cu exceptia Biroului

si a politiei audierii (eeea ce nu este arnintit, dar rezulta din articolul 63 indeplineste si alte functii, care Ii sunt

2 si artico1u1 71). Presedintia Statutu1ui. 38 paragraful

conferite, potrivit

Artico1ul Procurorului

4 stabileste

relatiile

de colaborare

dintre

Biroul

si Presedintie. eu eare nu trebuie eonfundat. Prin urmare. . in exercitarea , ~ ~.


Presedintia

functiei administrative, la toate problemele

va actiona si va eoopera cu Procurorul

cu privire

de interes comun. de aetivitate al Curtii ~i dupa eonsultarea eu ceilalti

In
judecatori.

functie de volumul
Presedintia

poate sa decida, in mod periodic,

asupra masurii prin care

aeestia sunt oblizati~, sa isi exereite funetiile eu norma intrcaza. , ~ , '--

Sectiile Curtii
Dispozitiile difera

artieolului
prevazute

39, care reglementeaza

aceste

organe

ale Curtii, Penal pentru Mai despre

de cele

in mi. Yugoslavie

14 ~i 13 din Statutele
si a Tribuna1ului

Tribuna1ului

International
Rwanda, mult,

pentru Fosta

Penal International

neexistand niei a Sectie Preliminara


celor doua Tribunale

in cadrul aeestor doua tribunale. despre


Sectii, ei direct

Statutele

nu vorbesc

organizarea

pe Camere functionale
39 trateaza

a acestora. de organizare al Curtii,


completand

Artieolul
alineatul

modul

art. 34

b, care distingea,

deja, 3 organe functionale

In cadrul acesteia, respectiv:

Sectia de Apel, Sectia Primei Instante si Sectia Preliminara. Prill urrnare, imediat oraanizeaza
'-' !'

ce este posibil, dupa alegerea judecatorilor,


\

Curtea se

in cele trei sectii. mentionate judecatorilor

mai

5US.

Repartizarea incredintatc la Curte. fiecareia

in cadrul sectiilor se bazeaza pe natura functiilor ~i experienta judecatorilor alesi de

dintre ele ~i pe cornpetentele incat fiecare sectie

in asa masura.

sa

cuprinda

proportia

dorita

-------

Capitolul Tll. Structura si funciionarea

Curtii Penale Intertuuionale

282

specialisti international.

in drept

penal

~J

111

procedure

penal

~l

de spe ialist:

in

drept

Dispoziuile Astfel, judecatori, Preliminara,

articolui 39 precizcaza componenta de Apel este compusa

fiecarei Sectii. Curtii Instante


~l ~I

Sectia

din Presedintele Sectia Primei

alti 4 Sectia

iar celelalte sunt alcatuite,

doua Sectii, respectiv, fiecare


111

parte, din eel putin 6 judecatori. -

Fiecare sectie de proportii in drept vor fi penal. sectii pnn

trebuie, bineinteles ale specialistilor international,

- asa cum am mentioant in drept penal, ca Sectia din judecatori procedura

sa

raspunda exigentelor si a specialistilor

penala

stiindu-se

Preliminara

si Sectia Primei

Instante

compuse, in majoritate, Functiile Camere. Astfel. functiile Sectiei preliminare, judiciare

eu experienta in domeniul procesului In cadrul fiecarei

ale Curtii sunt exereitate

Camerei

Preliminare

sunt exercitate

fie de 3 judecatori sectie,

a:

fie de un singur judecator

de la aceasta

conform

dispozitiilor

Statutului si ale Regulamentului

de Procedura ~i de Probe. ai Sectiei

Functiile Camerei de Prima lnstanta sunt exereitate de 3 judecatori de Prima Instants. Atunci cand activitatea mult de
0

Curtii

cere, se pot constitui, in mod simultan,


0

mai

Camera de Prima Instants sau de nu puteam ornite, Camera

Camera Preliminara. de Apel, care este cornpusa din toti

Desigur, judecatorii

Sectiei de Apel. distinctie pe de


0

o
Preliminara

importanta

se stabileste

intre Sectia Primei

Instante

~I

eea

parte, ca ~i intre Sectia Primei lnstante si cea de Apel, pe de alta numiti


111

parte. Prin urrnare, judecatorii

cadrul Sectiei de Apel vor functiona

in

aceasta Sectie pe durata intregului Sectiei Primei Instante perioada

mandat, In timp ee judecatorii

numiti in cadrul
0

si a Sectiei Preliminare

vor functiona in aceste sectii pe

de 3 ani (paragraful

3) - acestia din urma continua

sa

functioneze

peste

acest terrnen, pana la incheierea sectii. exclusiv, Mai mult, judecatorii atributiile numai

oricarei cauze, care le-a fost incredintata

in aceste

numiti

in cadrul Sectiei de Apel isi exercita, in mod Sectie, in timp ce judecatorii impartialitatii, din cadrul reafirmat
III

in aceasta

celorlalte doua sectii pot "perm uta", potrivit principiului

---------

Capitolul III. Structura si functionarea

Curtii Penale Interntuionale

vederea interzice Instanta Curtii


0

exercitarii

atributiilor

lor. Prin urmare,

nici

dispozitie

a Statutului

nu

repart.zarea,

in mod provizoriu,

a unor judecatori

de la Sectia de Prima apreciaza, ca activitatea

la Sectia Prelirninara impune.

sau invers, daca Presedintia

Daca Statutul nu stabileste


.>

ierarhie veritabila

intre Sectiile Curtii. autorii


l 1 '

acestuia moment

au dorit sa arate, in mod clar, importanta ce aceasta ar putea sa confirme,

acordata

Sectiei de Apel, din sentintele

sa

anuleze sau sa revizuiasca

adoptate de Camerele Primei Instan]e.

Procurorul
Prerogativa delegatilor Procurorului de a initia investigatii proprio Diplomatice. Consecinta
11'20tU

a atras atentia

in cadrul Conferintei unor garantii

acestui fapt nu a constat atributiilor sale, ci ~i in

numai in acordarea exigente

cu privire la exercitarea profesionala,

riguroase privind atilt pregatirea Procurorul. reglementeaza

cat si conduita morala, pe

care trebuie sa le indeplineasca Articolul atributiile 42, care

acest

organ,

determina

statutul

~I

procurorului,

precizand

autoritatea

sa, rnodalitatile alegerii sau a recuzarii

acestuia, cat si conditiile cerute pentru a accede 1a acest post Conditiile stipulate cerute pentru 4 al a ocupa acest post sunt aproape articolului 16 din Statutul identice cu cele Penal

de paragraful

Tribunalului

International fie de
0

pentru Fosta Yugolavie, de


0

In acceptiunea

carora, procurorul

"trebuie
0

sa
pe

moralitate exemplara, In instrumentarea

mare competenta profesionala de crime si a urmaririlor".


0

~i sa aiba

bogata

experienta

cazurilor

De asemenea,
0

lfll1ga acestea, procurorul

trebuie sa aiba

excelenta cunoastere

si

practica curenta

in eel putin una dintre limbile de lucru ale Curtii. Spre deosebire Yugoslavie Seeretarului adjuncti, de procurorul celor doua Tribunale, respectiv, pentru Festa la propunerea procurorii-

~i Rwanda" care este numit de Consiliul General al Natiunilor Unite, procurorul procurorului)

de Securitate,

(si de asemenea,

care sunt alesi la propunerea

Curti: va fi ales prin vot secret


0

de catre mernbrii Adunarii

Statelor Parti, prin majoritate absoluta. pentru


111

perioada

de 9 ani ( cu conditia sa nu se fi stabilit un mandat mai scurt

rnornentul alegerii).

Capitolul III. Structure si function area Curtii Pen ale Interntuion ale

284

deci, identic

cu perioada

mandatului

judecatorilor diferite

~i nu poate f reales. Proeurorul

:;;i procurorul-adjunct Este afirrnat,

vor avea nationalitati aici, principiul

independentei

Biroului de numeroase

Procurorului.

Este

relevant sa aminitim.

totodata, temerile exprimate angajandu-se

State, in sensu! ea sef, in absenta

il vor vedea pe procurer,

in urmariri

ale propriului

oricarui control a priori. De exernplu, decizia adoptata de doamna Louise Arbou, la data de 27 mai 1999 - respectiv, de a initia un act de acuzare si simultan de a

elibera un mandat de arestare pentru Slobodan Milosevic si alti 4 demnitari reusit sa amplifice aceste temeri, uneori slab exprimate, avand

sarbi - a In vedere

"consensul" existent. Prin unnare, Biroul Proeurorului distinct tuturor in cadrul inforrnatiilor Curtii. Acesta

actioneaza, in mod independent


eu primirea

ca organ
si a a le

este mandatat

comunicarilor
Curtii,

privind

crimele

ce tin de competenta

pentru

examina si pentru a conduce anchetele si a sustine acuzarea in fata Curtii. Biroul este eondus multi Procurori-adjuncti, Procuroru1ui. de catre Procurer, eare este sprijinit
abilitati sa proeedeze

de unul sau mal

la orice aete pe care Statutul le cere Membrii biroului nu

Ei i~ivor exercita

functiile eu norma intreaga.

vor putea sa solieite si nici sa aecepte instructiuni Proeurorul are autoritate deplina

de la niei

sursa exterioara. Biroului,

asupra gestiunii

si administrarii

inclusiv a personalului,

a instalatiilor si a eelorlalte resurse. opozitii, este definita pentru prima data, posibilitatea ell experienta juridica pe probleme specifice, impotriva

In pofida numeroaselor procurorului


inclusiv, copiilor".

de a numi consilieri

dar nu restrictiv,

de "violenta

cu motivatie

sexuala si violenta

In paragrafele recuzare a proeurorilor

5 - 8 ale art. 42 sunt definite modalitatile ~i a adjunctilor acestora, care intrunesc susceptibile

de excludere

si

aceleasi conditii ca
0

~icele ale judecatorilor, de recuzare,

cu exceptia persoanelor
0

de a initia

procedure

limitate, in acest caz, la

singura persoana, respeetiv

la aceea care face

obiectul unei anchete Astfel. procurorul si procurorii-adjuncti cu functiile lor


III

l1U

vor exercita nici

activitate,

care

ar putea sa fie incompatibila

materie de urmarire sau care sa puna

--

-------

Capitolul III. Structura si funciionarea

Curtii Penale Internationale

285

la indoiala independenta profesiona1. Presedintia


"

lor. Ei nu se vor implica in nici

alta activitate cu caracter

poate elibera, la cerere, procurorul

sau procurorul-adjunct

din

funetia sa. intr-o anumita cauza ~ De asemenea, solutionarea la indoiala, dispozitiilor procurorul si procurorii-adjunc]i nu
VOl'

putea participa

la

niei unei cauze, in care impartialitatea dintr-un

lor ar fi pus a, pe buna dreptate,

motiv oarecare. Acestia pot fi recuzati intr-o cauza, conform daca au intervenit anterior, sub oriee titlu, in aceasta cauza

Statutului,

in fata Curtii sau intr-o cauza penala conexa la nivel national, in care persoana care face obiectul anchetei sau a1 urmaririi este implicata. Oriee problema referitoare la recuzarea Procurorului sau a unui Procuror-

adj unct este hotarata de catre Camera de ApeJ.

Grefa Greta raspunde de aspectele nejudiciare ale administrarii


$1

functionarii

Curti i, tara a prejudicia Grefa administrativ Acest este

functiile si atributiile Procurorului. de un Grefier. care este principalul


':

condusa

functionar

al Curtii si isi exercita atributiile sub autoritatea Presedinte1ui Curti i. , ~ ~ , organ al Curtii eonstituie obiectul unor dispozitii mai aprofundate pentru

decat aeelea ale art. 17 si 16 din Statutele Tribunalului Fosta Yugoslavie si a Tribunalului

Penal International

Penal International pentru Rwanda. faptul, ca Statutul Curtii Penale Internationle ca

De exernplu, putem mentiona prevede persoana pentru oeuparea respective Aceasta

unui post de grefier sau de grefier adjunct, exigenta


0

sa fie de conditie

moralitate

exemplars

si de

mare cornpetenta celorlalte


0

profesionala

nu era mentionata
0

in Statutele

doua practica

Tribunale.

De asernenea, acestia trebuie sa aiba

excelenta cunoastere si

curenta in eel putin una dintre limbile de lucru ale Curtii.


In cadrul Curtii Penale Internationle,

judecatorii absoluta,

sunt aceia care II vor alege tinand cont de eventualele ad-

pe grefier, prin vot secret, cu recornandari

majoritate

ale Adunarii Statelor Parti, spre deosebire de cele doua Tribunale

Capitolul

III. Structura

si functionarea

Curiii Pen ale Lnternationtt!e

:286

hoc, in care grefierul este desemnat de catre Secretarul General al Natiunilor dupa consultarea Presedintelui Tribunalului beneficiaza grefierul International.

Unite,

De altfel. daca procurorul cu cea a mandatului


J "-'

de un mandat, a carui durata este egala este ales pentru un mandat de 5 ani. de mandate si isi exercita
,

judecatorului,
~

T otusi. el este reeliaibil.

fara limitarea numarului

functiile

cu norma intreaga. Daca este necesar, la recomandarea in acelasi mod.jm Grefier-adjunct. Paragraful infiintarea 6 al articolui 43, care

Grefierului, judecatorii

aleg,

reglementeaza

Grefa, de

mentioneaza
0

unei Diviziuni

de Ajutor pentru Victime

si Martori,

irnportanta asistenta ~i

capitula, care va furniza masuri de protectie consultants personal pentru martorii cu experienta

si acorduri de securitate,

~i victimele care se prezinta in fat a Curtii si va include inc1usiv traume legate de crime de violenta

in traume,

sexuala. Aceasta Diviziune, ad-hoc,


asernenea. este,
.'

creata in cadrul Grefei, ca si pentru cele doua Tribunale


independents

din fericire,

in raport

cu Biroul
/

procurorului.

De

in cadrul Rczulamcntului '-" de a angaja

de Procedura si de Probe. nu se face aluzie la , cum a fost si in cazul articolului ~i de Probe 34

necesitatea paragraful Tribunalului

femei specializate,

b si d al Regulamentului Penal International

de Procedura

al Statutului

pentru Fosta Yugoslavie. a fost ca

Dorinta exprirnata

la Roma, prin precizarea adusa acestor dispozitii,

biroul Grefei sa nu fie doar un birou de "contopisti", cadrul Tribunalelor putea

ci , asa cum se intampla deja in care vor ~i

ad-hoc, acesta sa fie un birou constituit din persoane, in acordarea


masurilor

sa

aiba un rol decisiv

de asistenta

victimelor

martorilor,

care se prezinta

in fata Curtii ~i in alegerea aparatorilor. pentru Fosta Yugoslavie

Astfel, biroul ~i respectiv,


al

Grefei al Tribunalului Tribunalului avocatilor, oficiu.

Penal International

Penal International

pentru Rwanda este abilitat

sa

alcatuiasca

tabloul

care i~i propun sa figureze, pentru a putea fi numiti in cadrul apararii din
avocati

Acesti

percep,

in schimbul

interventiei

lor ,

inderrmizatie

semnificativa. Dispozitiile Regulamentului de Procedura si de Probe, care au fost discuiate ce s-au desfasurat pima la data de Grefei.

la New York, In sesiunile

Comisiei Pregatitoare,

30 iunie 2000, au deterrninat,

in aceasta privinta, intinderea atributiilor

Capitolul

Il I. Structura

sifunction

area

Curiii

Pen

ale

Internation

ale

De fapt, articolul 43 este singura dispozitie care face referire, in mod implicit, la organizarea

a Statutului (paragrafele sistemul ui de aparare

I ~i 6) care va

funtiona in fata Curtii Penale Internationle. Se va releva faptul ca. exceptand aceste dispozitii, Statutul nu evoca, in mod cu
0

expres, existenta unei entitati care sa fie mandatata Marea Tribunalul majoritate a Statelor doresc.

asemenea misiune. practicii adoptate de catre Tribunalul sa fie

conform

Penal International pentru

pentru

Fosta Yugoslavie ca orgaruzarea

~i respectiv,

Penal International
incredintata

Rwanda,

sistemului

de aparare

Grefei.

Astfel, Canada, Franta, Germania si Tarile de Jos au propus in cadrul sesiunii Cornisiei

Pregatitoare, din data de 26 iulie - 13 august 1999, sa fie creat, in cadrul


Anumite delegatii au estimat faptul, ca in cazul in

Grefei, un Consiliu al Apararii. care Comisia Pregatioare

ar crea un asernenea Consiliu, mandatul acesteia ar putea acestei propuneri, acest Consiliu ar beneficia de

fi, astfel, depasit. confidentialitate privinta

Potrivit

si de independents profesionala

si ar asista procurorul

$i Curtea in in fata

chestiunilor

legate de aparare, ca si pe avocatii obligati sa pledeze

Curtii Penale Internationale. Prin urmare, ramane de rezolvat


sisternului
0

problema

majora, respcctiv,

organizarea

de aparare activa

in fata Curtii;

pe calc

de consecinta, modalitatile vor depinde

de de

participare, aceasta.

sau pasiva

a victimei,

in cadrul procesului,

De [apt, vor trebui conciliate Din prevederile articolului opiniile

doua imperative, 68 paragraful

care par contradictorii.

3 al Statutului, rezulta ca victimele reprezentantil intinderea or

vor putea sa-si prezinte legali. Regulamentul a victimelor

in fata Curtii, prin interrnediul ~i de Probe va determina

de Procedura

acestei

participari acestei
aceeasi

la proces. Ori, In mod inevitabil legali, adica avocatii

si oricare ar fi intinderea victimelor, apararii, nu vor avea cele din urrna. De capacitatea va depinde

participari, autoritate

reprezentantii

(In sensul de putere) ca ~i avocatii nu sunt aceleasiin demers

in

ReguJile

deontologice

cadruJ tuturor barourilor.

lor de a se uni intr-un capacitatea

comun si de a depasi divergentele, Grefei. Va trebui

acestora de a face "contrazreutate" ~

sa

fie rez lernentat ~

Capitolul III. Structura si functionarea

Curtii Penale Internationale

288

un Cod Deontologic in mod verosimil paragraful paragraful succesiv, victimclor, diferitelor

al avocatilor care pledeaza in fata Curtii Pen ale Internationale. eu aprobarea Adunarii Statelor Parti, conform articolului 112

2 aliniatul g ~i paragrafu14 4, spre exemplu, in ealitate

din Statut. "Organul

de control".

infiintat de in mod al

va decide daca un avocat poate interveni, a1 apararii, apoi, in calitate

de eonsilier referitoare

de eonsi1ier

in procese1e

la acelasi conflict. Le mai raman cativa ani in fata

barouri, pentru a organiza un Barou Unic care sa fie competent

Curtii Pena1e Internationale

Personalul Personalul Curtii Penale Internationale constituie obiectul unei dispozitii cu

norma intreaga, spre deosebire evoca decat in articolul

de Statutele celor doua Tribunale ad-hoc, care nu 1I Penal Internationl pentru F osta Penal pentru

16 al Statutului Tribunalului

Yugos1avie referitor la procurer lntemationl pentru Fosta

si a art. 17 si 16 din Statute1e Tribunalului


~1

Yugoslavie

a Tribunalului

Penal Internationl

Rwanda referitoare la Grefa. Paraaraful ~ 5 a1 articolului 16 din Statutu! Tribunalului Penal Internationl , sa fie numit 4

pentru Fosta Yugoslavie

dispune, ca "personalul Biroului procurorului procurorului", Internationl Rwanda

de catre Secretarul General al ONU, la recomandarea dill art.17 Yugoslavie "personalul grefierului" . In cadrui Statutului confers vor prerogative
~1

iar paragraful pentru

16 din

Statutele

Tribunalului Penal

Penal

Fosta ca

~1

a Tribunalului

Internationl

pentru

prevede

Grefei sa fie numit de Secretarul

General al ONU, 1a recomandarea

Curtii Penale Internationale, procurorului necesar si grefierului, pentru

paragraful

1 aI art. 44 ce acestia inclusiv

importante calificat

din moment respective,

numi

personalul

serviciile

anchetatorii,

in cazul Procurorului. Curtii va trebui sa fie eficient, competent si integru, tinand cont 36 paragraful 8. care va cuprinde conditiile de numire, de

Personalul

de principiile articolului Un Statut remunerare


~I

al personalului,

de incetare

a functiilor, va f elaborat de grefier ~i aprobat de catre

Capitolul Lll. Structura si functionarea Curtii Penale Intertuuionale

289

Adunarea prerogativele

Statelor

Parti.

Aceasta Tribunalului

dispozitie

(paragraful

3) nu fizureaza printre pentru Fosta Yugoslavie si

grefierului

Penal Internationl

nici al grefierului

Tribunalului

Penal Internationl

pentru Rwanda. experienta personalului sau

Curtea poate sa foloseasca disponibil oferit de catre

cu caracter nerernunerat, Parti, organizatiile

Statele

interguvernamentale

neguvernamentale,

in circumstante lucrarilor

exceptionale,

in scopul de a sprijini orice organ Procurorul poate accepta un

al Curtii in derularea

sale.

I0

De exemplu,

astfel de personal, pentru a functiona in cadrul Biroului Procurorului.


Aceasta situatie

se intampla din preocuparea

acordata eficacitatii

activitatii

desfasurate de Curte, pentru a putea permite acesteia sa beneficieze


expertilor, respectivul in cazul unui surplus important
trateaza

de ajutorul daca

de lucrari
tehnice,

sau in mod esential,

caz examinat

subiecte

care sa necesite

competente

specifice si particulare, Caracterul practice

pe care nu le poseda personalul Curtii. al acestor cheltuielile


angajari

neremunerat

momentane in momentul

este supus

exigentei

de a nu multiplica

Curtii,

in care chestiunea

finantarii sale este inca subiect de dezbateri si de controverse.11 , ,

2. Privilegii si imunitati ale maqistratilor si ale personalului Curtii


Pentru Statutul
0

mai mare ~, zarantie a abilitatii Curtii de a functiona. in mod efectiv. "


:."

prevede

ca aceasta

institutie

beneficiaza

pe teritoriul

Statelor-Parti

de

privilegiile

si imunitatile

necesare indeplinirii

misiunii sale. imunitatea juridica Curtii provine din a acesteia (vezi

La fel ca pentru orice jurisdictie personalitatea articolul 4).


Aceasta imunitate

internationals,

sa juridica

si implicit,

din capacitatea

va f accentuata de Acordul de Sediu care va f incheiat

ell

StatuI gazda.

II} I I

Pentru a doua oara . ONG-urile


Vezi comeruariui de la capitolul

vor putea f solicitate,


12.

vezi a11.1 5.

Capitolul Ill. Structura ~i functionarea

Curtii Pena/e Intemationale

290

Trebuia imunitatea

prevazuta

in

Statut

dispozitie

referitoare

la privilegiile

s:

pesonalului

Curtii, dispozitie

deja existents in articolul 19 al Statutului Curtii se bucura. in

Curtii Internationale exercitarea

de Justitie, dupa cum urmeaza: "membrii

functiei, de privilegii ~i imunitatea ~i Imunitatile

si imunitate diplornatica".
diplornatica Natiunilor sunt definite ~i detaliate in Conventia Unite, din data de 13 februarie si personalului acestuia, 1946.
cat

Privilegiile privind Privilegiile Aceasta conventie ~igrefierului

se aplica judecatorilor,

procurorului

~i personalului

sau din cadrul Tribunalului Penal International

Penal International pentru Rwanda,

pentru

Fosta Yugoslavie

si a Tribunalului

In temeiul

art. 30 si 29 ale Statutelor

sale. Aceasta referire explicita la Convetia din anul 1946 dar Statele se refers, respectivului

nu figureaza in art. 48 din Statutul Curtii Penale lnternationale, probabil,


articol.

la ea, pentru

orice problema

de interpretare

a dispozitiilor

Privilegiile de un judecator, exercitarea

~i imunitatea procuror,

se supun unor reguli diferite, dupa cum este vorba adjuncti sau grefier, care beneficiaza, in

procurori

atributiilor

lor, de privilegiile

~i imunitatile

acordate,

in mod normal,

sefilor de misiuni aceasta ipoteza,

diplomatice. imunitatea civila

Ele acopera responsabilitatea este absolute. aeeasta

penala personala.

In

jurisdictionala

Atunei cand este verba, cedeaza in fata anumitor

insa. de imunitatea circumstante

sau administrativa,

si este, deci, relativa. si imunitati se extind pana la seutirea fiscala ;;i franciza vizate la

Aeeste privilegii vamala. Prin extensie, paragraful 2.

ele se acorda tuturor membrilor familiei persoanelor

Dupa expirarea impotriva oricarei

mandatului, legale

acestia

continua

sa beneficieze

de irnunitate

proceduri functiilor

in legatura

eu declaratiile

date sau actele

realizate in exercitarea Ansamblul desfasurarea


$i personalul

lor oficiale. care vor concura la functionarea ~i la

celorlate

persoane

aeti vi tarilor Curti i (grefierul-adj unct. personalul Grefei, avocatii, expertii, martorii
I1U

B iroului Proc uroruJ ui persoane, a caror 1a fel de

$i ceJelalte

prezenta este solicitata

1a sediu1 Curtii)

se 'lor bucura de prerogative

Capitolul Il I. Structura si functionarea

Curtii Penale Internationale

291

extinse,

dar 'lor beneficia

de dispozitii

corespunzatoare,

care vor fi ratifieate

eu

oeazia incheierii Aeordului

de Sediu intre Cune si StatuI gazda. ~i imunitatiie


I1U

In cele din urrna, asa cum se poate observa, privilegiile


un caracter absolut

au

~i definitiv

si pot fi ridicate

in conformitate

eu principiile 5.

onsacrate

in aceasta privinta, potrivit dispozitiilor

prevazute in art. 48 paragraful


privilegiile
~i imunitatile

P in urmare, in cazul unui Judecator pot f ridi ate prin deeizia adoptata cazul Grefierului, adjuncti Procuror

sau a unui Procurer, cu votul majoritatii

absolute a judecatorilor

: in

acestea pot fi ridicate de catre Presedintie Biroului Procurorului,

; in cazul Procurorilorde catre pot fi

~i al persoualului

acestea pot fi ridicate Grefei, acestea

; in cazul Grefieru1ui-adjunct

$i a1 personalului

ridieate de catre Grefier.

In afara de privilegiile si imunitatile prevazute, magistratii


vor primi Adunarii salarii, Statelor indemnizatii si rambursari ale eheltuielilor,

si grefierii Curtii
conform hotararii sa

Parti. Regulamentul

de Procedura

si de Probe ar fi putut

reglementeze

aceasta chestiune;

este surprinzator Curtii.

faptul, ca Adunarea

Statelor Parti

decide cu privire la salariile personalu1ui


Aceasta controleze optiune raspunde, nivelul probabil,

unei nelinisti financiare

a Statelor, dornice

sa

rernuneratiilor,

care vor fi acordate. magistratilor si a grefierilor, aceste sa1arii si

Pentru a se asigura independenta indernnizatii

nu 'lor fi reduse in cursul mandatului.

3. Eliberarea
Prevederile procuror, functie, obligatii!e incapacitatii articolului adjunct, 46 precizeaza

din funciie
conditiile in care un judecator, un din de la C311za

un procuror

un grefier sau un grefier adjunct pot f eliberati unei fapte grave sau a unei abateri prin dispozitiile Statutului, grave

fie din cauza savarsirii care le-au fost

impuse

fie din

acestora de a-si exercita atributiile. privirid fapta grava sau neindeplinirea de Procedura grava si de Probe. a atributiilor

Definitia profesionale

va f precizata de Regulamentul

Capitolul

IlI, Structura

si functionarea

Curti! Pen ale Internutionule

Britanicii judecatorului dar a revenit Probe. Articolul

au

propus,

ca

once

"comportament

necorespunzator

al

sa

poata fi sanctioner".

Aceasta idee nu a fost retinuta pana la sfarsit, Regulamentului de Procedura


~l

In atentie,

cu ocazia adoptarii

de

46 vine

sa

rezolve

lacuna a Statutelor
)

celor doua Tribunale

ad-

hoc si a Rezulamentelor , ~ nici


0

de Procedura si de Probe ale acestora. '-in care nu fizureaza la eliberarea din functie a unui membru al Tribunalului. in functie de statutul persoanei influenteaza implicate. de a-I este adoptata

dispozitie referitoare Aceasta decizie

lrnportanta

functiei judecatorului

sau a procurorului

decizia

elibera din functie, care este extrem de sensibila, chiar ~iin plan simbolic. Statele au dorit, prin urmare, sa pastreze controlul politic, prevazand pentru

aceasta situatie votul secret, adoptat de catre Adunarea Statelor Parti. Astfel, acestea vor hotari, dupa cum urmeaza: in cazul unui judecator, a Statelor Parti, la recomandarea judecatori; in cazul procurorului, cu majoritatea a doua treimi

adoptata de majoritatea cu majoritatea

a doua treimi a celorlalti Parti; iar in

absoluta a Statelor

cazul procurorului-adjunct, procurorului.

cu majoritatea

absoluta a Statelor Parti, la recomandarea

Dupa cum se observa, judecatorii procurorul,

pot fi mai greu eliberati din functie decat

datorita importantei functiei si rolului sau politic. va tine, In

Decizia de a elibera din functie grefierul sau grefierul adjunct mod natural, de atributiile judecatorilor,

care decid prin majoritate absoluta. si

In orice caz, in cadrul unor astfel de situatii, principiile contradictorialitatii al dreptului Modalitatile la aparare al persoanelor implicate vor trebui sa fie respectate. de Procedura si de Probe.

lor practice vor fi definite de Regulamentul

Aceste decizii de eliberare din functie trebuie sa fie adoptate in conformitate cu principiul activitatea elementar al respectarii dreptului la aparare, care trebuie sa guverneze
,

Curtii in toate circumstantele. , ~ In continuare, dispozitiile

inclusiv in cadrul functionarii sale interne. , 47 stipuleaza faptul, ca pe langa auxiliar, exists dispozitie
0

articolului

modalitatile ~i anumite cornpleteaza

de eliberare din functie a magistratilor masuri disciplinare care ii vizeaza

~i a personalului

pe acesta.

Aceasta

pe cea precedents referitoare la eliberarea din functie.

Capitolul 111. Structura si functionarea

Curtii Penale Internutionule

293

Personalul grefierul-adjunct o eroare de neindeplinire


0

Curtii - judecatorii,

procurorul,

procurorii-adjuncti,

grefierul sau

- poate, de asemenea, in exercitarea atributiilor sale, sa savarseasca importanta mai mica decat eea mentionata a obligatiilor sale. in acele situatii vor f definitivate de la articolul 46 sau
0

nesemnificativa

Sanctiunile Regulamentul Nici de Probe Yugoslavie Functionarea


0

care se vor impune si de Probe.

de Procedura dispozitie

de acest gen nu figureaza Tribunalului

in Regulamentele Penal International

de Procedure pentru pentru

si

~i nici

in Statutele

Festa

si respectiv, acestor doua

a Tribunalului Trinbunale

Penal

International

Rwanda. dar s-au

a fost plina

de invataminte,

descoperit ~i lacune, pe care Statutul Curtii Penale Internationale

le-a acoperit.

4. Adunarea State lor Parti ,


Statele-Parti Statelor Paqi. Adunarea cu eficacitatea lucrarile Statelor Parti este forumul unde se si vitalitatea vor avea Curtii. Prin urmare, un rol fcarte
VOl'

la Statutul

Curtii Penale Internationale

constituie

Adunarea

lua decizii-cheie

in legatura la

Statele Parti care participa in dezvoltarea

acesteia

important

dreptului le va

international avea asupra

~i vor contribui la raspandirea comunitatii internationale.

efectelor pozitive pe care Statutul Structuriile si functiile

Adunari i sunt efective

concepute

de catre autorii Statutului pentru a oferi Statelor Parti prerogative adminstrativa a activitatii Curtii, Tara a afecta

de supraveghere acesteia. Ratificarea lucrarile Adunarii.

independenta

Statutului

aduce eu ea dreptul Statelor Part: de a participa

la

Fiecare Stat Parte dispune de un reprezentant

in cadrul Adunarii,

care are drept de vot ( cu unele exceptii, respectiv, neplata contributi ei la cheltuielile Curtii, care suspend

dreptul de vot, in anumite circumstante)

$i care poate fi asistat

de supleanti sau de consilieri.

Capitolut Ill. Structure si functionarea Curtii Pen ale Internationate

:!c)4

Statele care au sernnat Statutul sau Actul Final, dar nu au ratificat, Val' avea, de asemenea, dreptul de a participa cu titlu de observatori (fara drept de vot ) in

cadrul Adunarii. Adunarea va fi legal constituita, in momentul in care aceasta va fi cornpusa

din cel putin 60 de mernbri (acesta fiind numarul eerut pentru intrarea in vigoare a Statutului). Parti. Adunarea Vicepresedinti B irouI are
,'"

in acest moment, Adunarea

Statelor Patti este fermata din 89 de State

dispune

de

un

Birou,

compus

dintr-un

Presedinte,

doi

si din 18 rnembri, alesi de catre Adunare, pentru un mandat de 3 ani. un caracter geografice reprezentativ, echitabile tinand seama, indeosebi, de principiuI

repartizarii adecvat