Sunteți pe pagina 1din 14

REZERVAIA BIOSFEREI DELTA DUNRII

Cu o suprafa de 2.590 km2, Delta Dunrii include att suprafee de uscat (circa 15% din suprafa la un nivel normal al celor trei brae ale Dunrii, ce au transformat- o i o strbat) i terenuri mltinoase cu lacuri i grle. Braele principale ale Dunrii - Chilia, Sulina i Sf. Gheorghe - rezultate din separarea apelor Dunrii la Ceatalul Izmail (Chilia n braul Chilia, braul Tulcea, acesta din urma bifurcndu-se la Ceatalul Sf. Gheorghe n Sulina i braul Sf. Gheorghe). Braul nordic, Chilia, are cea mai mare adncime (36 m) i cel mai bogat debit (62,6% din debitul total al Dunrii). Dup satul Chilia Veche se dezvolt o delt proprie, cu numeroase brae divergente (tip Mississippi). Braul de mijloc, Sulina, lung de 62,9 km i adnc de 18 m, transport 17,7% din debitul total al Dunrii i prezint la vrsare o delt de tip Tibru, un singur canal de curgere. Braul a fost rectifi cat i dragat de mai multe ori, ceea ce permite ca navele maritime s mearg pn n portul Galai. Braul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109 km, are cea mai accentuat meandrare. La gurile sale prezint o delt secundar de tip Vistul, cu o despletire conic de brae secundare. Prin 3 canale, Lipoveni, Dunv i Dranov, face legtura cu complexul lacustru Razelm Sinoe. n lungul braelor principale i secundare, n zona maritim, s-au format grinduri fl uviale sau grinduri fl uvial-maritime (Letea, Cormoran, Srturile), dominate de un relief de dune cu altitudini maxime de 8-13 m. Tot n categoria formelor de uscat din Delta Dunrii intr i insulele continentale Chilia, Stipoc. Alturi de canalele principale, n reeaua hidrografi c a Deltei Dunrii sunt incluse braele secundare, grlele i canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunrea Veche), Rusca, Litcov, Uzlina, Macovei, mpuit, Dunv i Dranov (cu adncimi de 2-4 m), ca i un numr nsemnat de lacuri deltaice (iezere: Fortuna 906 ha, Matia 618 ha, Babina 338 ha, Rou 1.331

ha, Gorgova 1.281 ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Roule 331 ha, cu adncimi medii de 2-4 m). Din cei 4.340 km2 ai Deltei Dunrii 3.680 km2 sunt ocupai de mlatinile de stuf i plaur. Alturi de delta propriu-zis, trebuie menionat i complexul lagunar/ lacustru Razelm (Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Golovia i Sinoe. Att n delta fluvial, ct i n cea fl uvio-maritim se ntlnete o vegetaie deosebit de bogat. Pe grinduri pot fi ntlnite pduri amestecate (plop negru, plop tremurtor, stejar, meri i peri pdurei, salcie alba, ulm). n pdurile Letea i Caraorman se desprinde prezena lianelor i a viei slbatice. Alturi de zvoaiele de salcie, poate fi ntlnit vegetaia de dune i de nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de braul Sulina, ca i cea de la nord de braul Sf. Gheorghe, fi ind deosebit de extinse). Vegetaia acvatic, dominat de nufrul alb Castalia alba Wood - i nufrul galben Nuphar luteum -, precum i stuful, papura, pipirigul i rogozul sunt specifi ce zonelor mltinoase. Des ntlnit este plaurul, o mpletitur deas de rizomi i rdcini de plante acvatice i ml sau chiar sol n formare, ce alctuiete chiar unele insule plutitoare. Delta Dunrii este un adevrat paradis natural al psrilor autohtone sau de pasaj (peste 280 de specii). Aici pot fi ntlnii pelicani, cormorani, clifari roii, dumbrvence, vulturi codalbi, egrete albe mari, loptari, acvile, liie, rae slbatice, gte de var, rae pestrie, potrnichi, prepelie.[1] Dintre mamifere: mistrei, lupi, iepuri, pisici slbatice etc. Dar i multe alte animale iubitoare de ap: nurci, vidre, hermeline. n apele fluviului sau n lacuri sunt prezente numeroase specii de peti: ceg, oblete (fl uviale), morun, nisetru, pstrug (maritime), crap, somn, alu, tiuc, mrean (de ap dulce). Pentru toate acestea, Delta Dunrii i complexul Lacustru Razelm au fost declarate Rezervaie a Biosferei.

Cu aceste trei idei, n mod evident, nu se poate spune c a fost finalizat capitolul privind potenialul natural al Romniei. Ceea ce am ncercat a fost o foarte scurt trecere n revist a principalelor zone n care se gsesc parcuri naionale/parcuri naturale sau rezervaii ale biosferei. Scopul lucrrii nu este o prezentare a acestor monumente. Acest capitol a fost gndit ca o provocare a celor care se ocup de arii protejate pentru a se implica direct i fr ezitare n gndirea strategiei de ecoturism. Probabil c n viitorul apropiat va trebui s gndim o strategie de ecoturism care nu se va referi numai la parcuri naionale i parcuri naturale, respectiv rezervaii ale biosferei, ci la ansamblul ariilor protejate din Romnia, respectiv la ansamblul teritoriului Romniei.

4.1.Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD).


Odat cu declararea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (1990) a fost nfiinat i instituia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naional al Rezervaiei, precum i pentru refacerea i protecia unitilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD). Conform Legii 82/1993 cu modificarile i completarile ulterioare, ARBDD reprezint o instituie public n subordinea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor. Obiectivele principale urmrite de ARBDD n gestionarea ecologic a teritoriului rezervaiei sunt: conservarea i protectia patrimoniului natural existent; promovarea utilizrii durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervaiei; reconstrucia ecologic a zonelor degradate de impactul activitilor umane. ATRIBUIILE Administraiei Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii

Administraia Rezervaiei are urmtoarele atribuii: a) evalueaz starea ecologic a patrimoniului natural, organiznd cercetarea tiinific, elaboreaz strategia de conservare i redresare i, dupa aprobarea acesteia de ctre Consiliul tiinific al Administraiei Rezervaiei, asigur msurile necesare pentru conservarea i protecia biodiversitii; b) stabilete i aplic msurile de reconstrucie ecologic a ecosistemelor deltaice i dispune msurile legale corespunzatoare pentru protecia, ameliorarea i refacerea strii de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat; c) administreaz in mod direct domeniul public de interes naional din perimetrul Rezervaiei i ia msuri pentru refacerea i protecia unittilor fizico-geografice componente; organizeaz i exercit supravegherea i controlul modului n care sunt puse n aplicare i respectate dispoziiile legale n vigoare privind msurile de protectie stabilite n statutul Administraiei Rezervaiei i alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competena Administraiei Rezervaiei; d) n exercitarea atribuiilor sale Administraia Rezervaiei poate solicita instituiilor statului cu atribuii n combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul i sancionarea, potrivit legii, a faptelor savarsite pe teritoriul Rezervatiei, ce contravin reglementarilor legale in vigoare. Institutiile solicitate au obligatia de a raspunde cererii Administratiei Rezervatiei; e) stabileste, impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, regulile de circulatie si acces pe bratele Dunarii pentru barci, salupe, nave fluviale si maritime, iar pentru canalele si lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei propune spre aprobare Ministerului Apelor si Protectiei Mediului regulile de acces si circulatie, exercitand controlul asupra modului de respectare a acestora. Capitania Portului Tulcea si Inspectoratul Politiei de Frontiera, prin subunitatile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administratiei Rezervatiei, sprijin pentru aplicarea masurilor legale asupra navelor care au produs poluari ale apelor, in conformitate cu legislatia in vigoare; f) in cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale si in parteneriat cu alte institutii publice locale si cu sectorul privat:

- elaboreaza obiectivele de management pentru conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila in Rezervatie (Planul de management al Administratiei Rezervatiei), prin care se promoveaza realizarea obiectivelor prioritare pentru mediu si dezvoltare durabila, in conformitate cu obiectivele Strategiei nationale pentru protectia mediului, ale Strategiei nationale pentru dezvoltare durabila si ale Planului national de aderare la Uniunea Europeana; - elaboreaza si pune in aplicare strategii locale pentru mediu si dezvoltare durabila, in conformitate cu obiectivele si recomandarile Agendei 21, ale strategiilor si programelor de actiuni elaborate si puse in aplicare in cadrul Procesului Mediu pentru Europa; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, asigurand integritatea dimensiunii de mediu si a cerintelor ecologice in politicile si strategiile zonale si locale privind planificarea utilizarii, organizarea si amenajarea teritoriului si a asezarilor umane, cu luarea in considerare a structurii si valorii capitalului natural din teritoriu si utilizarea acestuia pe principiile dezvoltarii durabile; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si a programelor pentru protejarea intereselor populatiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor pentru apararea impotriva inundatiilor si a catastrofelor; g) emite acordul si autorizatia de mediu pentru desfasurarea activitatilor in perimetrul Rezervatiei de catre persoanele fizice si juridice, in conditiile legii si in concordanta cu cerintele conservarii biodiversitatii si a structurilor ecologice specifice, incluzand si procedurile de stabilire a obligatiilor de mediu in procesul de privatizare; h) evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, in acord cu potentialul lor de regenerare si cu capacitatea de suport a ecosistemelor, scop in care elaboreaza si pune in aplicare reglementari privind valorificarea resurselor naturale regenerabile si a tuturor celorlalte resurse din Rezervatie;

i) poate concesiona, in conditiile legii, activitatile de valorificare a resurselor naturale regenerabile si de utilizare a terenurilor, in scopul desfasurarii de activitati economice; j) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie; k) sustine si impune prin mijloacele prevazute de lege, in special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de productie si de consum, in sensul utilizarii durabile a resurselor materiale si energetice si al reducerii impactului negativ asupra mediului; l) participa, potrivit atributiilor si competentelor legale, la elaborarea si punerea in aplicare a programelor si proiectelor de cooperare cu organismele interne si internationale in context transfrontier, regional si international; m) elaboreaza si publica rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervatiei; n) actioneaza prin toate mijloacele prevazute de lege si pe intregul teritoriu al Rezervatiei pentru protectia si ameliorarea starii mediului si a calitatii vietii, cu luarea in considerare a necesitatii punerii in aplicare pe plan local a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte, precum si pentru realizarea obiectivelor, programelor si planurilor de actiune dezvoltate in baza acestor conventii si acorduri; o) incurajeaza si dezvolta parteneriatul cu toate sectoarele societatii civile, cu organizatiile neguvernamentale, precum si cu institutiile publice sau private care militeaza in interesul sustinerii si atingerii obiectivelor pentru mediu si dezvoltare durabila; p) organizeaza activitati cu scop instructiv, formativ si educational, asigura informarea curenta a populatiei si a autoritatilor locale cu privire la starea si evolutia calitatii mediului in Rezervatie, dezvolta cooperarea cu mass-media si publica materiale avand ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populatiei si a comunitatilor locale in sustinerea si aplicarea masurilor privind protectia mediului, conservarea naturii si a diversitatii biologice, reconstructia ecologica a zonelor deteriorate si ameliorarea calitatii vietii, combaterea actiunilor de capturare, detinere si ucidere a faunei salbatice in perioadele de prohibitie;

q) identifica, delimiteaza si propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei si introduce marcaje si semnale avertizoare pentru limitarea actiunilor perturbatoare; r) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul Rezervatiei, elaborate potrivit legii; s) conlucreaza cu Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. in vederea gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare.

4.2.Conceptul de REZERVAIE A BIOSFEREI

Biosfera este nvelisul scoartei terestre, al apelor si al atmosferei pe care se desfsoar viata si care sufer modificri sub actiunea omului. Rezervaiile biosferei reprezint teritorii ocrotite care conserv integralitatea, functionalitatea si alte nsusiri naturale ale unor ecosisteme naturale, care prin existenta lor contribuie la regenerarea continu ale resurselor fundamentale ale biosferei si n care populatia reprezint o component integrant. Denumirea de rezervatie a biosferei a fost adoptat n cadrul Programului "Omul si Biosfera" lansat n 1971 de ctre UNESCO, pentru a promova si demonstra relatiile armonioase dintre oameni si mediul nconjurtor. Managementul unei rezervatii a biosferei trebuie s ndeplineasc dou conditii principale: (1) are trei obiective esentiale: conservarea ecosistemelor naturale si a resurselor genetice, promovarea cercetrii; instruirii si educatiei pentru protectia mediului nconjurtor; sprijinirea populatiei si economiei locale.

(2) este constient asupra oportunittilor de armonizare a cerintelor complementare si adeseori conflictuale ale celor trei obiective esentiale, elabornd o schem de zonare a rezervatiei cuprinznd cel putin trei categorii: zone strict protejate, consacrate conservrii unor ecosisteme si a resurselor sale genetice valoroase; zone tampon , care asigur atenuarea impactului antropic asupra zonelor strict protejate si unde sunt ncurajate unele activitti economice traditionale ale populatiei locale;

zone de tranzitie, care asigur legtura dintre rezervatie si procesele de dezvoltare


socio-economic regional.

4.3.Structura i obiectivele cadrului strategic teoretic propus

Cadrul strategic este structurat n: componente generice de dezvoltare, obiective strategice i aciuni prioritare. Exist un numr de 5 componente generice de dezvoltare dup cum urmeaz: 1. Susinerea activ a conservrii naturii i durabilitii ecologice precum i a valorilor socio-culturale la nivelul comunitilor locale 2. Dezvoltarea produselor durabile, de Eco-produse i a managementului resurselor naturale 3. Activitatea de turism durabil i ecoturism - dezvoltare i management 4. Infrastructura turismului durabil i ecoturismului

Promovare
Susinerea activ a conservrii naturii i durabilitii ecologice precum i a valorilor socio-culturale la nivelul comunitilor locale Aceast component presupune facilitarea aplicrii principiilor i practicilor ecologice durabile n turism precum i dezvoltarea unei abordri strategice a planing-ului regional bazat pe principiile i practicile durabilitii ecologice i aplicrii lor n turism Dezvoltarea produselor durabile, de Eco-produse i a managementului resurselor naturale O component generic ce i propune ncurajarea unei abordri complementare i compatibile ntre activitatea turistic i managementul conservrii resurselor naturale Activitatea de turism durabil i ecoturism - dezvoltare i management Presupune:

facilitarea stabilirii celor mai nalte standarde specifi ce activitii turistice, dezvoltarea i implementarea celui mai potrivit sistem de certifi care i acreditare, mbuntirea ofertei ecoturistice, eficientizarea educaiei ecoturistice, la nivelul tuturor grupelor int, examinarea necesitilor de ordin economic ale partenerilor i operatorilor din ecoturism, dezvoltarea unor metode/soluii prin care se poate menine viabilitate att la nivel individual ct i n asociaii.

Infrastructura turismului durabil i ecoturismului n cadrul acestei componente se urmrete ncurajarea (i acolo unde este cazul reglementarea) design-ului potrivit i amplasrii conforme cu principiile durabilitii i conservrii ecologice a infrastructurii construite, astfel nct impactul vizitatorilor asupra resurselor naturale s fie minim. n acelai timp s permit accesul acestora la o educaie ecologic consistent i n concordan cu obiectivele bio-regionale. Presupune la nivel de component strategic ncurajarea unei prezentri etice a ofertei de produse ecoturistice n vederea satisfacerii ateptrilor vizitatorilor n concordan cu nivelurile cererii i ofertei.

Plan de aciune(pentru diminuarea i controlarea impactului turismului asupra Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii)
Premise Prin Hotrrea Guvernului nr. 413/2004 a fost nfi inat Autoritatea Naional pentru Turism n structura creia a fost inclus i Direcia General Autorizare. n urma eforturilor depuse s-a stabilit n linii mari o strategie de urmat bazat pe trei elemente principale :

elaborarea strategiei de ecoturism, cadru teoretic din punctul de vedere al autoritii guvernamentale de turism ; prezentarea acesteia tuturor factorilor interesai i organizarea unor dezbateri pentru a afla opiniile acestora ;

efectuarea primelor demersuri pe plan internaional pentru stabilirea unui parteneriat n vederea continurii elaborrii strategiei.

Aciuni desfurate n vederea aplicrii prevederilor art.6 din Hotrrea Guvernului nr.230/2003 privind elaborarea strategiei de dezvoltare a ecoturismului n rezervaiile biosferei, parcurile naionale i naturale, n conformitate cu principiile de conservare a biodiversitii i de utilizare durabil a resurselor naturale i n concordan cu Programul naional de dezvoltare a produselor turistice, program care include i Programul Ecoturism nRomnia, Autoritatea Naional pentru Turism, prin Direcia General Autorizare a derulat pn n prezent urmtoarele activiti: Organizarea primelor discuii cu reprezentanii Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor i ai Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, pentru afl area punctelor de vedere; Stabilirea unui parteneriat cu Universitatea Bucureti - Facultatea de Geografie pentru elaborarea strategiei de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare ; Elaborarea strategiei de ecoturism a Romniei cadru teoretic; Dezbaterea strategiei cu reprezentanii Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, Academiei Romne i Autoritatea Naional pentru Turism, n data de 13 septembrie 2004; Organizarea unui seminar la Tulcea, pentru dezbaterea strategiei de ecoturism, n prezena reprezentanilor autoritilor locale, directorilor ageniilor de turism, unitilor hoteliere i de alimentaie public din judeul Tulcea, n 17 septembrie 2004; Organizarea unei ntlniri la sediul Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului n data de 07 octombrie 2004. Scopul aciunii l-a constituit corectarea aspectelor privind strategia de dezvoltare ecoturistic a Romniei. La ntlnire au participat pe lng reprezentanii menionai anterior i reprezentani ai organizaiilor neguvernamentale naionale i internaionale din domeniul ecoturismului i ai Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare n Turism;

Organizarea a dou seminare cu tema Strategia de dezvoltare ecoturistic a Romniei, n perioada 25-28 octombrie 2004 n Parcul Naional Retezat la Cabana Cheile Buii i n Parcul Naional Apuseni la Albac - Pensiunea Perla Arieului i au reunit reprezentani ai Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor , Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva, Academiei Romne, Institutului Naional de Cercetare, Dezvoltare n Turism, asociaiilor neguvernamentale de ecoturism, specialiti din cadrul Facultii de Geografie-Universitatea Bucureti, ai Academiei de Studii Economice Bucureti, reprezentani ai Administraiei Parcului Natural Apuseni i Parcului Naional Retezat, ai autoritilor locale, precum i operatori din domeniul turismului; Editarea unei brouri Strategia de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare. Scopul aciunilor desfurate este prezentarea i dezbaterea cadrului teoretic pentru crearea unei strategii de dezvoltare ecoturistic a Romniei. Aciuni viitoare a) Traducerea n limba englez a brourii Strategia de ecoturism a Romniei cadru teoretic de dezvoltare aa cum este gndit din punctul de vedere al autoritii de turism; b) Stabilirea unui parteneriat cu Organizaia Mondial a Turismului, respectiv cu toi factorii interesai din Romnia n vederea elaborrii n forma final a strategiei de ecoturism.

4.4.Amenintariile Deltei-Dunari
nclzirea global i Canalul Bstroe amenin existena fluviului i a Deltei Poluarea, nclzirea global i dezvoltarea amenin fluviile din ntreaga lume. Raportul ntocmit de World Wide Fund for Nature avertizeaz c dezastrul se va produce n viitoarele decenii. Dunrea a pierdut 80% din luncile i cmpiile inundabile care o nconjurau, din cauza barajelor. Construirea Canalului Bstroe de ctre Ucraina ar putea da o lovitur fatal Deltei Dunrii, unul din ultimele sanctuare ale faunei slbatice europene. Dunrea, are o lungime de 2.780 de kilometri i este o resurs principal pentru industrie, agricultur, transport i energie electric. Delta Dunrii reprezint o resurs att pentru pescuit, ct i pentru turism. Ameninrile principale pentru cel de-al doilea fluviu european, ca dimensiuni, nscris n lista primelor zece fluvii din lume aflate n pericol sunt:

noua structur pentru nevigaie, opt proiecte de mari baraje, "protecia" mpotriva inundaiilor i poluarea. "Construirea unei hidrocentrale pe Dunre n Romnia a dus la creterea nivelului apelor n apropiere de baraj. 17.000 de locuitori din oraul Orova, insula dunrean Ada Kaleh i cel puin alte cinci sate au trebuit s plece. Oamenii au fost mutai, dar aezrile au disprut pentru totdeauna", se arat n raportul WWF.

Canalul Bstroe, mortal pentru Delt Proiectele infrastructurii de navigaie reprezint o serioas ameninare pentru Dunre, fiind una din principalele cauze ale degradrii mediului. Delta Dunrii este una din zonele cele mai importante ale Europei din punct de vedere ecologic. Este refugiul multor specii de psri, gzduiete seculara pdure tropical Letea, singurul loc din Europa unde "liane" urctoare "atrn" prin copaci. A fost inclus n Lista Patrimoniului Universal Cultural i Natural UNESCO. "n 2004, Ucraina a nceput s dragheze canalul de navigaie Bstroe care trece prin inima Deltei, distrugnd habitatul psrilor migratoare, modificnd cursul apei n Delt i afectnd zonele de reproducere care susin pescuitul local n Marea Neagr", afirm raportul. Ca rezultat al presiunilor internaionale i schimbarea guvernului ucrainean, construcia Canalului Bstroe a fost oprit temporar, adaug WWF. Poluarea vine din amonte Specialitii de la Apele Romne spun c plasarea Dunrii pe locul doi n topul celor mai ameninate fluvii din lume este discutabil. n opinia lor, poluarea major de pe Dunre vine mai ales din amonte. n acest moment, Romnia aplic directiva european privind reducerea polurii, astfel nct, pn n 2008, toate localitile riverane Dunrii, cu peste 2.000 de locuitori, vor avea staii de epurare. "n prezent, circa 40% din localitile de pe malul Dunrii sunt conectate la sistemele de epurare. Dar pn n 2008, toate localitile vor avea o staie de purificare a apei", spune Petru

erban, director la Administraia Naional Apele Romne. De asemenea, pn n toamna anului 2007, Romnia va avea un plan de management pentru prevenirea inundaiilor. Orieta Hulea, reprezentantul World Wildelife n Romnia, spune c Dunrea va deveni un centru de navigaie foarte solicitat n urmtorii ani, ceea ce poate duce la modificri i derapaje pe cursul normal al fluviului. "Pasul cel mai important este s adaptm navele la relieful albiei fluviului, nu fluviul la cerinele tehnice ale navelor", explic Orieta Hulea. Aceasta adaug c una dintre consecinele interveniei omului pe fluviu poate afecta pe termen lung Delta Dunrii. "Delta Dunrii depinde de cantitatea de sedimente. Din moment ce aceste sedimente nu se mai depun, atunci Delta va disprea", spune Orieta Hulea.

Comisia pentru protejarea Dunrii critic raportul WWF Comisia internaional pentru protejarea Dunrii (ICPDR), cu sediul la Viena, a criticat raportul Fondului Mondial pentru Natur (World Wide Fund For Nature - WWF). Philip Weller, secretarul executiv al ICPDR, asociaie care reunete 13 state din bazinul fluviului, a declarat c WWF exagereaz situaia. "O astfel de clasificare n ceea ce privete situaia Dunrii pare dramatic i neconform cu realitatea. Nu putem spune c nu sunt probleme, ns se fac eforturi pentru a le rezolva, eforturi la care a participat i WWF", a spus Weller, subliniind c este dezamgit c Fondul Mondial pentru Natur nu a luat n considerare acest lucru.

Concluzii,propuneri,recomandri
Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfrsitul secolului al XIX-lea, cnd s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiilor naturale. Prima lege pentru protectia mediului (Legea pentru Protectia Monumentelor Naturii) a fost adoptata in 1930 si, un an mai trziu, a luat fiinta Comisia penru Protectia Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei Romniei. Aceasta lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar Legea de protectie a mediului a fost efectiv adoptata abia in 1973. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in Romnia, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale

biosferei, 14 parcuri nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate. Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o zi si chiar sport. In cateva arii protejate exista pur si simplu atat de multi vizitatori in anumite parti, sau la anumite momente incat natura si calitatea experientei vizitatorilor sufera. in altele, vizitatorii pot patrunde in cele mai indepartate zone. Facilitatile turistice intra deseori in conflict cu telurile de conservare si strica peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilitati sunt deosebit de puternice in fostul bloc al tarilor est-europene, iar in cateva arii protejate, turismul pur si simplu nu are loc. Dar, daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta foarte pozitiva, aducand beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatilor locale. Turismul va fi binevenit in sau langa ariile protejate daca respecta caracterul special al ariei cum ar fi: turismul bazat pe aprecierea naturii, turismul cultural si educational, sau activitatea grupurilor mici, linistite si daca pagubele si poluarea sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea infiintarii ariilor protejate in regiunile marginale, si poate duce la o inviorare a comunitatilor locale din punct de vedere economic si a culturilor traditionale.