Sunteți pe pagina 1din 5

Stanca Jabenitan Master vorbire An II, sem.

II

Cliee, ticuri verbale, schematisme, stereotipii in media

Mi se ntmpl adesea, n ultimul timp, ca atunci cnd m hotrsc s mai deschid televizorul, s devin brusc si subit asaltata de limbajul incadrat in cele mai necoapte sabloane al acestor tiriti, moderatori, prezentatori, analiti i alte specii de vorbitori, care vars asupra noastr necontenit cuvinte plate, fr coninut, gnduri fr coeren, abloane repetate la nesfrit, fr s oboseasc vreodat. Nu cred ca as putea sa-mi permit sa generalizez dar in referatul de fata tocmai aceste retete vor face deliciul si plictisul in acelasi timp. Clieul este, conform definiiei, o formul stilistic, expresie etc. banalizat din cauza repetrii excesive. De asemenea, pentru acelai scop se mai poate folosi termenul ablon. De multe ori folosirea abloanelor ascunde realitatea pe care acestea pretind c o reflect. Dupa cum e prezentat cred ca acesta este principiul pe care se ghideaza si domnii politicieni, deveniti si niste clisee foarte active in opinia publica. Tot romanu se pricepe la politica si fotbal. De acest exemplu m-am folosit sa dovedesc ca un cliseu poate fi motorul formelor de comportament. De asemenea sunt niste portite de salvare atunci cand situatia e delicata sau vocabularul pe cale de disparitie. Am retinut,sau mai degraba mi-au ramas intiparite in memorie, cateva clisee verbale din cadrul stirilor ce au devenit din pacate marca inregistrata pentru grupul lor, incadrandu-i in stereotip. Diferenta pe care am reusit eu sa o fac intre clisee si stereo tip este ca stereotipiile vin ca observatii directe si obiective asupra unui grup, pe cand cliseele sunt rezultatul trecerii stereotipului prin filtrul personal, deci ar fi oarecum mai personale, mai suparatoare. Oamenii legii. tirile ori emisiunile-anchet abund n acest cliseu ntng. Nu tiu de ce, dar poliiti li se pare c sun ru, nejurnalistic, pe cnd oamenii legii ar fi dovad de imaginaie, cci, nu-i aa, este o metafor, iar metafora este specific spiritelor evoluate. Micuii. Nu exist tire sau reportaj despre copii n care s nu auzim de la un capt la cellalt, repetat fr ncetare, acest termen. Micuii au fcut, Micuii au zis, Micuii au pit etc. S spui copiii este, desigur, degradant Criza financiar. Justificare pentru mai toate relele recente, criza financiar este o expresie la mod aproape devenita tic verbal. Mass-media transmite zilnic ctre cetenii nsetai de informaie tiri de genul: Criza financiar a obligat compania X s, Din cauza crizei 100 de muncitori de le

compania Y risc . Cuvantul criza justifica , ascunde si obtine senzationalul mult cautat de mogulii trusturilor de presa. Pe cinste. Odat cu venirea srbtorilor, intr n aren pe cinste: masa este pe cinste, distracia este, de asemenea, pe cinste. Una peste alta, cam totul este pe cinste de Pati i de Crciun. Un alt sablon pe care l-am auzit excesiv la stirile de pe toate posturile de televiziune, fie national, fie private este.... Grupurile de interese. Sunt peste tot, dar completamente invizibile. Ele l sperie pe preedinte (care totui lupt cu ele, aa invizibile cum sunt, dup cum ne-a anunat) i tot ele ne sperie i pe noi (cci am vrea s facem ceva mpotriva lor, dar nu tim s le dibuim). Grupurile de interese fac legile n Romnia, grupurile de interese frneaz evoluia rii i tot grupurile de interese sunt interesate de subminarea bunelor intenii ale celor civa politicieni buni. S le urm, deci, pe aceste grupuri de interese, iar dac vreunul le va identifica vreodat, as dori si eu sa le vad. n fapt, grupurile de interese cred ca poate fi gsit n dicionarul nescris al limbii de lemn, vorbe fr miez ce nu au dect un singur scop, acela de a manipula. In cautarile mele despre clisee am gasit o un numar impresionant de siteuri care tratau subiectul insa vreau sa v prezint, spre delectare, un text scris de Mircea Goan pe propriul blog, text care, cred eu, este o capodoper a limbii de lemn. Viitorul Romniei ncepe astzi Astazi, 30 noiembrie, romanii au ales competenta si stabilitate. Au ales schimbarea. Au ales viitorul. Astazi, 30 noiembrie, romanii au invins, caci victoria pe care am obtinut-o nu este doar victoria noastra, ci este victoria lor, mai ales a lor, a tuturor romanilor care nu au renuntat nicio clipa la speranta intr-o viata mai buna si care au crezut si au fost alaturi de noi. Viitorul Romaniei incepe astazi. Schimbarea incepe acum. Aceasta a fost dorinta romanilor, iar obligatia noastra este sa le-o onoram. Exist vreun cuvnt util n mesajul distinsului fost ministru de externe?....cred ca intrebarea merita sa ramana retorica.... In ceea ce priveste caracterul si comportamentul, ceea ce ii caracterizeaza pe romani sunt urmatoarele: Sa moara si capra vecinului, proasta organizare (formarea interminabila a cozilor), lipsa de respect fata de reguli (se urmeaza cu stoicism principiul baga-te in fata, cu riscul de a spitaliza pe cei de langa tine), sintagma deja celebra: scump doamna, scump. Cand vine vorba de evenimente, Revolutia din 89, mineriadele si Cerbul de aur sunt primele lucruri care ne vin in cap, atunci cand le asociem cu Romania. Iar Casa Poporului, Castelul Bran, Intercontinental si manastirile din Bucovina sunt constructiile care sugereaza cel mai bine ideea de stereotipie mioritica.

Dupa cum bine am putut observa, deja a devenit un cliseu sa vorbesti despre Ceausescu sau Hagi. Cu toate astea, inca sunt subiecte fierbinti la ora actuala. Nu ca nu am avea o groaza de alte personalitati de seama a acestei tari. Pur si simplu suntem obisnuiti cu un anumit personaj, ne-a intrat in reflex. Si cum nu prea suntem adeptii schimbarii, batem saua pe acelasi lucru cu toata forta intelectuala de care suntem capabili. Cliseele si stereotipurile au un fond puternic si o forta de propagare incredibila si spontana. De obicei cliseele se muleaza dupa fondul emotional comun. Stereotipurile se nasc din sentimente de ura, frustrare, fericire, realizare. Atat Ceausescu cat si Nadia Comaneci au adus ceva nou acestei tari, au ajutat la schimbare si au afectat in mod direct sistemul emotional al multimii. Comunicarea de impact inseamna permanenta reinventare. Insa exista si retete, care nu dau gres, in ciuda faptului ca sunt folosite over and over again, transformandu-se in clisee. Retele acestea dupa care se ghideaza tot mai puternic televiziunile sunt schematismele unui mental social copiat doar ca forma dintr-o alta cultura si aplicat superficial pe necesitatile publicului roman. Astfel un anumit tip de emisiune (in special cele de asa-zisul divertisment, dar si cele de analiza politica) devine o reteta de rating-el dorado-ul televiziunilor. Rasfoind enciclopedia secolului 21, the All mighty Google, m-am impiedicat de o selectie interesanta de clisee de marketing - becul egal Idee, cronometrul egal La Fix, Contratimp, strangerea de mana egal Parteneriat de succes, tinta egal Punct Ochit, Punct Lovit!, rotitele egal Mecanismul care Functioneaza. Privite din aceasta enumeratie cliseele devin un simbol important de comunicare, un cod des folosit atat de televiziune prin imagine cat de presa vorbita si scrisa. Tot ca simbol de comunicare dar si de apartenenta la un grup, sunt si ticurile. Cu totii avem ticuri. Fetele isi trec des mina prin par si se joaca nonstop cu siragul de margele atirnat de git. Barbatii isi dreg vocea si repeta adesea un cuvant anume (la auzul caruia femeile ii privesc dezaprobator de fiecare data). Oricit de inofensive ar parea majoritatea ticurilor, unele ajung sa-i deranjeze pe cei de linga noi. Conform opiniei specialistilor, exista trei tipuri de ticuri: motorii, verbale si mentale. Dintre cele verbale, cel mai deranjant e coprolalia (repetarea la doua secunde a unor cuvinte sau expresii obscene), dar si folosirea fara noima a unor sintagme care sunt golite de continut daca nu-si au locul in fraza respectiva. Am adunat la un loc citeva ticuri in fashion folosite obsedant in limbajul comun al majoritatii romanilor doar din dorinta de a copia (echolalie) si de a parea mai deosebiti sau mai interesanti. Mai grav e ca unora, daca ar renunta la aceste ticuri, nu prea le-ar mai ramine cine stie ce vocabular cu care sa se exprime.

--super ok, super tare, foarte tare. Toate sint ok sau tare, nimic nu mai e frumos, interesant, socant, placut etc. --penal, folosit cind cineva este ilar, cind a facut o boacana, cind a avut o reactie nelalocul ei, cind a spus un banc. Toti si toate sunt penali. --frate...!, ce faci frate?, ai dreptate frate, pleaca frate de-acolo, frate, daca nu-ti convine, treaba ta, frate, deci nu mai puteam de nervi!. E un fel de substitut la ma, ba. --intelegi? sau ma intelegi?. Folosit de cei care sint convinsi ca au intotdeauna dreptate si ca spusele lor trebuie subliniate printr-un acord al interlocutorului: Acum, ma intelegi, e clar cum sta treaba. --ideea e ca... - de fapt, nu e o idee importanta in ceea ce urmeaza, ci doar o explicatie sau o fraza banala ori o intrebare: Ideea e unde mincam azi?, ideea e ca nu pot veni mai devreme, ideea e ca mi-a placut sa stam de vorba. --folosirea excesiva a cuvintelor englezesti intr-o comunicare in limba romana: fashion, trend, job, fancy, high-life, cool, funny, really etc. Acest job este pentru cei din high-life, si pentru un manager este in trend sa fie funny cu angajatii daca vrea sa fie cool si sa nu creeze o atmosfera boring". Oh, quelle horreur! --vai, mi-e rau!. Preferatul tinerelor care vor sa para afectate de o intimplare povestita de cineva ori de o situatie jenanta sau, si mai rau, cind par interesate de ceva: Vai, mi-e rau, ai vazut-o pe aia ce geanta avea?. --auzi? (sau stii?) cind vrei sa atragi atentia ca urmeaza sa spui ceva: Auzi, nu te duci tu sa platesti telefonul?, Stii, azi nu vin la tine, Eu am doua colege, stii, care nu ma lasa in pace. Iar situatiile in care vorbitorul lasa o pauza in vorbire dupa al lui auzi, de parca respectivul face un test de auzenie, sunt dea dreptul penale. --sunt oameni care pun mereu intrebari si-si raspund singuri pentru a comunica ceva banal: De ce m-am suparat? Ca n-ai sunat sa spui ca nu mai poti veni!, De ce-ti spun asta? Ca sa nu mai faci data viitoare! Aceasta lista poate continua la nesfirsit, pentru ca sursele de amuzament lingvistic de la Caragiale incoace sunt si se pare ca vor fi mult timp inepuizabile.

Surse de inspiratie http://www.101cliches.com/view-the-101 http://www.mirceageoana.ro/