Sunteți pe pagina 1din 4
Hollywood-ul ~i-a trait epoca de aur fn anii 30-40 ai secolului xx,. decaderea a fnceput
Hollywood-ul ~i-a trait epoca de aur fn anii 30-40 ai secolului xx,. decaderea a fnceput
Hollywood-ul
~i-a trait
epoca
de aur fn anii 30-40 ai
secolului xx,. decaderea
a
fnceput odata cu aparitia
televizorului, care a atras
lumea iubitoare de film. S-au
realizat ~i ciiteva filme clasice
aici ~i multi actori au devenit
staruri cu renume
internationaL
F ilmul mut a vr:ljit milioane de oameni dar succesul filmului Cantdreful de jazz (1927)
F
ilmul
mut
a vr:ljit
milioane
de
oameni
dar
succesul
filmului
Cantdreful
de
jazz
(1927) a convins Hollywood-ul
c:l viitorul
apartine fllmului
sonor. in scurt timp
aproape
in fiecare studio a ap:lrut aparatura de sunet,
~i o noua ern in istoria cinematografului.
Multi
actori
~i actrite
celebre
pan:l
atunci
nu au reu~it s:l se conformezenoului
astfel cariera lor a luat sfar~it. Filmul
mediu ~i
sonor nu
a necesitat numai un glas pl:lcut
ci
~i un
nou
stil de
a juca.
in
fllmul
mut
pentru
a reda
un nou stil de a juca. in fllmul mut pentru a reda O Coregraful ~i regizorul
un nou stil de a juca. in fllmul mut pentru a reda O Coregraful ~i regizorul
O Coregraful ~i regizorul Busby Berkeley a realizat opere stralucitoare, la realizarea carora a utilizat
O
Coregraful
~i
regizorul
Busby
Berkeley
a realizat
opere stralucitoare,
la realizarea
carora
a
utilizat
camere
in
mi~care,
efecte
caleidoscopice
~i
numeroase
dansatoare.
~ O AI jonson in : filmul CfJntoretul de ~ jazz (1927) re~lizat ,~ in
~ O
AI jonson
in
: filmul
CfJntoretul
de
~
jazz
(1927)
re~lizat
,~
in
studioul
Warner
Brothers.
Este
prima
opera
de succes
in
i¥: care
sunetul
a fost
folosit
atat
in
cantece
cat
~i in
dialoguri.
informatiile esentiale, a fost nevoie de o expresivitate accentuati1 ~i de gesturi exage- rate, dar
informatiile esentiale, a fost nevoie de o
expresivitate accentuati1 ~i de gesturi exage-
rate, dar odati1 cu aparitia vorbirii, acestea au
devenit de domeniul trecutului. Actorii trebu-
iau sa joace mult mai temperat deoarece prim-
planurile puteau sa arate cele mai mict trairi
ale fetei ~i astfel sa transmiti1 sentimentele.
Cativa regizori, cum ar fi Charlie Chaplin
au
produs In continuare
fl1me mute doar
cu
cateva efecte sonore, dar filmul sonor a avut o
asemenea priza la public Incat r1imic nu mai
putea sa stea In calea schimbarii.
Muzicalul
Sunetul a avut desigur efect ~i In formarea CO-
loanei sonore a filmelor. Muzica a devenit O
parte componenta a filmului. Astfel s-a
nascut muzicalul. Cel mai spectaculos film
realizat de acest gen a fost Damele (1934). in
acest film ~i In multe
altele produse de Busby
Berkeley dansatoarele se mi~cau extraordinar
de rapid In diferite formatiuni. Muzicalurile

243

VEDETELE CINEMATOGRAFIEI
VEDETELE
CINEMATOGRAFIEI
O in timpul celui de-al doilea razboi mondial ~ Ho"ywoodul a ramas la fel de
O in timpul
celui
de-al
doilea
razboi
mondial
~ Ho"ywoodul
a ramas
la fel de productiv
ca
~i
.1ein anii
anteriori.
Starul
erei
respective
era
]
Humphrey
Bogart
pe care-1 putem
vedea
~
alaturi
de Ingrid
Bergman
in filmul
Casablanca.
§ A
jucat
rolul
unor
personaje
cu o personalitate
~
complexa.
duri
~i dezamagi1i
dar
ideali~ti.
~
~
O
Senzuala.
erotica
si rafinata
actrita
~
germana
Marlene
Di~trich
a adus
o ~oua
J, culoare
filmelor
Ho"ywoodiene.
iI:
au avut succes ~i pe scen~ dar folosirea
camerelor a~ezatein diferite unghiuri ~i prim-
planurile au creat un efect mai atr~g~tor. Din
aceast~cauz~ filmele de succes realizate la
mijlocul secolului au realizat un profit foarte
mare: filmele avandu-l In rolul principal pe
Fred Astaire "cel cu picioarele ca mitraliera"
au prezentat dansul lntr-un fel nemaiv~zut
paM atunci.
De aceea pentru realizarea muzicli ~i a
cantecelor s-au adus compozitori in
Hollywood, ~i ace~tia au fost principalele
elemente ale muzicalului. Astfel Hollywoodul
a devenit patronul muzicli secolului xx.
Studiourile au c~utat ~i au pl~tit compozitori
care s~ revolutioneze stilul existent, cum ar fi
Arnold Schonberg, (chiar dac~ nu au utilizat
toate piesele comandate,compunerea muzicli
pentru film era o meserie care nu a putut fi
asimilat~ de orice compozitor, deoarece
necesitaprecizie ~i exactitate deosebit~!).
Comedia
~i evadarea
Cel mai vizibil avantaj al noli tehnici era
muzica, dar acum deja se putea ~i vorbi ~i
astfel s-a dezvoltat un tip nou de comedie.
Comicli care in loc de comicul de situatie au
creat haz cu jocuri de cuvinte ~i-au folosit
talentul ~i in film. Posibili~tile noilor comedli
se lntindeau de la glumele lui Bob Hope,
pan~ la umorul rafmat al serialului politist
Omul slab, in rolurile principale cu William
Powell ~i Myrna Lay. Fratii Marx au realizat o
244
lume artistlca .5ianarhica combinand jocurile de cuvinte uluitoare .5iinventivitatea verbala cu comicul de situatie. A
lume artistlca .5ianarhica combinand jocurile
de cuvinte uluitoare .5iinventivitatea verbala
cu comicul de situatie.
A existat .5i comedia burlesca in care
personajele balbaite
eroare .5i s~ invinga
reu.5eau sa induca in
personajele mult prea
serioase. Dar nu numai comediile au atins
apogeul odata cu aparitia filmelor sonore.
Dramele personale .5i dilemele sentimentale
care atrngeau de obicei publicul feminin, au
dat na.5tereunor staruri ca Bette Davis.
in anii treizeci Hollywoodul era foarte
putin atins de criza economica, astfel tema
principala a r:1masin continuare evadareain
astfel tema principala a r:1masin continuare evadareain O Persanajul Dracula jucat de actarul de arigine
O Persanajul Dracula jucat de actarul de arigine maghiara, Lugasi Bela a fast reluat de
O
Persanajul
Dracula
jucat
de actarul
de
arigine
maghiara,
Lugasi
Bela
a fast
reluat
de
numera~i
actari.
lumea pove~tilor. Probabil numai ftlmele cu gangsteri au avut ceva leg~turn cu realitatea, actorii principali
lumea pove~tilor. Probabil numai ftlmele cu
gangsteri au avut ceva leg~turn cu realitatea,
actorii principali -ca James Cagney in
lnamicul
public (1931) -au reu~it s~ atrag~
simpatia publicului inainte de sfar~itul
inevitabil din ultimele flime.
Filmele in care actiunea sau suspansul
erau mai presus de toate, de exemplu in
westernuri sau filme de groaz~, s-au integrat
repede tehnicilor sonore cu care se putea in-
tensifica tensiunea sau se deschideau noi
posibilit~ti pentru o caracterizare mai
complex~ a personajelor. Regizori ca John
Ford ~i Howard Hawks, ~i staruri ca John

-astfel

Wayne sau Henry Fonda, au aratat ca westernul poate sa preziote o imagine reala a trecutului, a conflictelor personale sau aunor comuniuni. Ungurul Lugosi Bela In rolul Dracula ~i englezul Boris Karloff In rolul Frankensteinau popularizat filmele horror, ~i au avut numero~i continuatori.

Sistemul

bazat

pe

vedete

Realizareafilmelor hollywoodiene s-a bazat rnai ales pe staruri, printre care au existat vedete renumite ca Gary Cooper, Bette Davis,

f

Clark Gable, Greta Garbo, Katharine Hepburn, Gregory Peck ~i Spencer Tracy. Studiourile faceau orice pentru publicitatea acestora,astfel ca fanii se duceau automat la un "film Clark Gable", indiferent de tema acestuia.Sistemul acestaera foarte important lntr-o industrie care lntr-un timp scurt a realizat deosebit de multe fume. Hollywood- ul a fost rnartorul multor succese fantastice; totu~i multe dintre filmele realizate au fost rodul unei munci de rutina, cu schimbari de situalie previzibile. Unii creatori geniali ~i independenli, ca orson Welles -autorul marii capodopere Cetdteanul Kane (1941), s-au vazut nevoili sa pIece de la Hollywood. Filmele produse aid de obicei ocoleau temele politice ~i sociale serioase, iar prezentarea relaliilor sexuale era aproape In totalitate ~xclusa de cenzura asumata

J; U:i
J;
U:i
era aproape In totalitate ~xclusa de cenzura asumata J; U:i voluntar, ~i in ciuda celor mai
voluntar, ~i in ciuda celor mai nea~teptate schimbari de situatie, intotdeauna dragostea invingea inaintea caderii
voluntar, ~i in ciuda celor mai nea~teptate
schimbari de situatie, intotdeauna dragostea
invingea inaintea caderii cortinei. Majoritatea
f1lmelor adoprau voit un .ton dominator ~i
"american", de~i au folosit regizori ~i cateva
vedete "de import", pentru a arata publicului
ceea ce americanii considerau pacatos ~i
nefiresc la europeni. Nemtoaica Marlene
Dietrich ju<;;aperfect acesteroluri. Cunoscutul
actorfrancez CharlesBoyer era numit "marele
amorez" lar sentimentala ~i misterioasa
suedeza Greta Garbo a ramas probabil cea
mai mare legenda a Hollywoodultii.
Chiar daca cei cu o personalitate putert1ica
au reu~it sa ocoleasca cu greu capcanele
sistemului studiourilor ~i temele folosite etau
limitate, multe filme hollywoodiene au fost,
cu siguranta capodopere.
cum ar fi Jean Gabin, ~i regizori ca ~i Julieu
Duvivier, Marcel Came $imai cu seam~Jean
Renoire al c~rui f1lm intitulat Regulajocului
(1939) figureaz~ in topul celor mai bune 12
filme ale, luniii, Dintre regizorii germani li
putem aminti pe G,W,Pabst~i Fritz Lang, care
au turnat filmul ~ocant intitulat M (1931)
despre un uciga~de copii,
Spre deosebire de occident UniuIlea
Sovietic~ a trecut foarte ient la realizarea
Dincolo
de
granitele
Hollywoo"d-ului
jn afara StatelorUnite cele mai multe filrne au
fost un mijloc de distrattieieftina, fiind reali::
zate doar pentru publicul tarii respective. Le
lipsea forta atractiei internationale, ~i profe-
sionalismul specific f1lmelor hollywoodiene.
Dar, desigur s-au realizat ~i capodopere ase-
menea celor mai rar realizate la Hollywood,
acestea impunandu-se datorita cadrului
natural, peisagistic nou ~i al unui spirit de
observatie matur. jn Franta au lucrat vedete
O
Marilyn
Monroe
in
filmul
lui
Billy
Wilder
~apte
ani
de
cosnicie
(1955).
Monroe
a fost
sex-simbolul
anilor
'50.
O
Vivien
Leigh
~i Clark
Gable
in
Pe ar;p;le
vantulu;
( 1939).
Filmul
a fost
cea
mai
romantica
crea1ie
a Hollywoodului
cu
o
presta1ie
de excep1ie
a
lui
Gable
~i cu
utilizarea
unor
decoruri
~i costume
fantastice,
~i a tehnicolorului.
O Televiziunea
nu putea
concura
cu filme
lungi
~i costisitoare,
ca filmul
istoric
Lawrence
al Arab;e;.
245
CINEMATOGRAFIEI O Vittorio de Sica. la turnarea filmului Umberto D. A devenit renumit imediat dupa
CINEMATOGRAFIEI
CINEMATOGRAFIEI
CINEMATOGRAFIEI O Vittorio de Sica. la turnarea filmului Umberto D. A devenit renumit imediat dupa cel
O Vittorio de Sica. la turnarea filmului Umberto D. A devenit renumit imediat dupa cel
O Vittorio
de Sica. la
turnarea filmului
Umberto D. A devenit
renumit imediat dupa
cel de-al doilea razboi
mondial. datorita fil-
melor sale neorealiste.
Aceste opere au pre-
zentat problemele
vietii de zi cu zi.
O Filmul clasic japo-
nez Cei ~apte samurai.
Povestea filmului a fost
reluata ~i de studiourile
americane, in wester-
nul cu titlul Cei ~apte
magnifici cu ajutorul ca-
ruia poveStea a ajuns la
milioane de spectatori.
Superproduc,ii istorice Multumit~ metodei Eastman Color, relativ ieftin~, filmele color au reu$it s~ scoatade pe
Superproduc,ii
istorice
Multumit~ metodei Eastman Color, relativ
ieftin~, filmele color au reu$it s~ scoatade pe
piata filmele alb-negru aproape in totalitate;
filmul pe ecran lat a ap~rut in 1953odata cu
Cinemascope; turnarea filmelor in studiouri
cu fundal proiectat in spatele actorilor, a fost
inlocuit~ cu turn~ri la fata locului, iar mai
tarziu au introdus $i sunetul stereo. Rezultatul
a fost o serie de "mo$tri" -lungi, costisitori,
spectacuIo$i- ca Celezeceporunci (1956) $i
Lawrence al Arabiei (1962). jn ciuda filmelor
falimentare ca C'eopatra (1963) acestef1lme-
gigant au devenit reprezentative in istoria
fiIm~riIor.
jn anii cincizeci, vedete consacrateca Cary
Grant sau James Stewart $i-au sporit
renumele, dar au ap~rut numeroase cnoi
taIente, care au fost identificate cu tineretul
rebel, ca MarIon Brando sau James Dean, $i
~ ~ ""5 u z ,2 ~
~
~
""5
u
z
,2
~
O Actri1a de origine suedeza Ingrid Bergman -in imagine in filmul Stromboli din 1949 -a
O
Actri1a
de origine
suedeza
Ingrid
Bergman
-in
imagine
in filmul
Stromboli
din
1949
-a
fost
una
dintre
actri1ele
straine
care
au ajuns
vedete
interna1ionale
la Hollywood.
filmelor sonore iar asuprirea politic~ sub conducerealui Stalin a intrerupt multe cariere artistice. Marele regizor
filmelor sonore iar asuprirea politic~ sub
conducerealui Stalin a intrerupt multe cariere
artistice. Marele regizor al filmelor mute
Serghei Eisenstein a realizat totu~i capo-
dopera Ivan cel Groaznic (dou~ p~rti, 1942-
1946), iar Mark Donskoi a ar~tat o imagine
superb~ despre viata Rusiei lnainte de
revolutie in fllmul Copildria lui Maxim.
in Anglia Alexander Korda a avut un
succesrasun~tor cu fllmul Viata personald a
lui Henric al V/I-lea, ins~ lncerc~rile de a
realiza o industrie a filmului care s~ aib~
impact ~i in afara granitelor a rarnas f~r~
rezultate. Merit~ atentie ~i documentaristul
John Grierson care a fost produc~torul unor
fllme clasicecum ar fi Po$tanocturnd (1936),
film care a prezentattrenul po~tal care circul~
noaptea lntre Amglia ~i Scetia.
Cel
mai
mare
talent
englez,
Alfred
Hitchcock, f~cuse deja cftteva filme, printre
care Rendez-vousLondonez (1938) lnainte de
a se stabili la Hollywood. in filmele sale,de la
Fascinatie (1945) la Psycho (1960) el a
dovedit un des~vftr~itprofesionalism, a creat
scene extrem de tensionate, elemente de
suspense create cu m~iestrie ~i personaje
inconfundabile. De altfel, s-a lncet~tenit
termenul profesional "Hitch".
246
Problemele de dupa razboi Spre deosebire de industria f1lmului din cele mai multe ~, Hollywoodul
Problemele
de
dupa
razboi
Spre deosebire de industria f1lmului din cele
mai multe ~, Hollywoodul a ramas la fel de
productiv ~i 1n timpul celui de-al doilea razboi
mondial ca ~i 1naintea acestuia. insa dupa
terminarea razboiului s-au ivit tot mai multe
probleme. O hotarare juridica a 1ntrerupt con-
trolul studiourilor asupra cinematografelor,
astfel1n fata acestora s-a deschis o concurenta
libera. Maccarthysmul -presupusa urmarire ~i
Marilyn Monroe. Proclamatadupa rnzboi zeita
sexului, Monroe era o frumusete blonda,
Intruchiparea nevinovatiei ~i de o
vulnerabilitate care ie~eaIn evidenta mai ales
In comediile simple. Propaganda vietii ei
personale ~i moartea ei fulgerntoare au creat
o
legenda.
A
incercari
in
afara
grani1elor
In
perioada
ei
cea mai
buna,
industria
punerea pe lista neagra a comuni~tilor -a
privat industria f1lmului de multi actori talentati.
.5i Inainte
de
toate
influenta
televiziunii,
atractia divertismentului
urmarit confortabil
de
acasa, a cauzat
o
scadere
alarmanta
a
numarului de spectatori 1n cinematografe.
Acum filmul trebuia sa se bata pentru public.
europeana de film a dat dupa ra~poi,mar-
turia unei seriozitati artistice deosebit de
adinci. $coala italiana neorealista, din
pacate cu o viata scurta, (Rosselini,
Visconti, De Sica) a realizat filme despre
viata obi~nuita de dupa razboi, despre
greutatile coti.diene, utilizind decoruri
Un
raspuns
al
Hollywoodului
a fost
realizarea unor f1lme cu buget mic ale caror
cheltuieli s-au amortizat
repede.
Unele au
adevarate ~i actori amatori. Cel mai bun
exemplu In acest gen este filmullui De Sica
Hotii de biciclete (1948). La lnceputul carie-
prezentat viata agitata de dupa razboi,
rei sale foarte lungi de regizor
suedezul
probleme
sociale, dar s-au facut ~i multe filme
politiste care erau caracterizate de un
deznodamant
cetos, atmosfera sumbra ~i care
au
sugerat
sentimenul
unei
societati
degradate.
De
atunci
criticii
francezi
au
botezat
acest gen de filme
"film
noir"
(adica
"filme negre"), realizari care contrar a~tep-
tarilor au avut O influenta mare. Principala
tactica a Hollywoodului pentru cucerirea
publicului era Insa realizarea unor super-
Ingmar Bergman a ficut filmele A $aptea
pecete (1956) ~i Sftlr$itul zilei (1957), care
au fost urmate de multe alte filme
cutremuratoare ~i de multe ori pline de
dezamagire ~i tristete, care puneau sub
semnul lntrebarii sensul vietii. In ciuda
cenzurii politice din estul Europei, aici s-au
nascut filme extraordinare chiar daca au
fost sumbre, In timp ce In ]aponia operele
lui Akira Kurosava, iar In India operele lui
productii
cu care televiziunea
nu se putea lua
Ray Satyajit au pus In evidenta saltul valoric
la Intrecere.
In filmul asiatic.
Artele
~i Omul79
-FIIMUL
MUT
Artele
~i Omul81
-CINEMATECA
DUPA
1950