Sunteți pe pagina 1din 4

Hollywood-ul ~i-a trait epoca de aur fn anii 30-40 ai secolului xx,.

decaderea a fnceput odata cu aparitia televizorului, care a atras lumea iubitoare de film. S-au realizat ~i ciiteva filme clasice aici ~i multi actori au devenit staruri cu renume internationaL
F ilmul mut a vr:ljit filmului milioane de oameni de dar jazz

succesul

Cantdreful

(1927) a convins Hollywood-ul c:l viitorul apartine fllmului sonor. in scurt timp aproape in fiecare studio a ap:lrut aparatura de sunet, ~i o noua ern in istoria cinematografului. Multi actori ~i actrite celebre pan:l atunci nu au reu~it s:l se conformezenoului mediu ~i astfel cariera lor a luat sfar~it. Filmul sonor nu a necesitat numai un glas pl:lcut ci ~i un nou stil de a juca. in fllmul mut pentru a reda

O Coregraful ~i regizorul Busby Berkeley a realizat opere stralucitoare, la realizarea carora utilizat camere in mi~care, efecte caleidoscopice
numeroase dansatoare.

~i

informatiile esentiale, a fost nevoie de o expresivitate accentuati1 ~i de gesturi exagerate, dar odati1 cu aparitia vorbirii, acestea au devenit de domeniul trecutului. Actorii trebuiau sa joace mult mai temperat deoarece primplanurile puteau sa arate cele mai mict trairi ale fetei ~i astfel sa transmiti1 sentimentele. Cativa regizori, cum ar fi Charlie Chaplin au produs In continuare fl1me mute doar cu cateva efecte sonore, dar filmul sonor a avut o asemenea priza la public Incat r1imic nu mai putea sa stea In calea schimbarii. Muzicalul Sunetul a avut desigur efect ~i In formarea COloanei sonore a filmelor. Muzica a devenit O parte componenta a filmului. Astfel s-a nascut muzicalul. Cel mai spectaculos film realizat de acest gen a fost Damele (1934). in acest film ~i In multe altele produse de Busby Berkeley dansatoarele se mi~cau extraordinar de rapid In diferite formatiuni. Muzicalurile 243

~ O AI jonson in : filmul CfJntoretul de ~ jazz (1927) re~lizat ,~ in studioul Warner Brothers. Este prima opera de succes in i: care sunetul a fost folosit atat in cantece cat ~i in dialoguri.

VEDETELE

CINEMATOGRAFIEI

O Persanajul Dracula jucat de actarul de arigine maghiara, Lugasi Bela a fast reluat numera~i actari.

de

O in timpul celui de-al doilea razboi mondial ~ Ho"ywoodul a ramas la fel de productiv ca ~i .1ein anii anteriori. Starul erei respective era ] Humphrey Bogart pe care-1 putem vedea ~ alaturi de Ingrid Bergman in filmul Casablanca. A jucat rolul unor personaje cu o personalitate ~ complexa. duri ~i dezamagi1i dar ideali~ti. ~ ~ O Senzuala. erotica si rafinata actrita ~ germana Marlene Di~trich a adus o ~oua J, culoare filmelor Ho"ywoodiene. iI:

au avut succes ~i pe scen~ dar folosirea camerelor a~ezatein diferite unghiuri ~i primplanurile au creat un efect mai atr~g~tor. Din aceast~cauz~ filmele de succes realizate la mijlocul secolului au realizat un profit foarte mare: filmele avandu-l In rolul principal pe Fred Astaire "cel cu picioarele ca mitraliera" au prezentat dansul lntr-un fel nemaiv~zut paM atunci. De aceea pentru realizarea muzicli ~i a cantecelor s-au adus compozitori in Hollywood, ~i ace~tia au fost principalele elemente ale muzicalului. Astfel Hollywoodul a devenit patronul muzicli secolului xx. Studiourile au c~utat ~i au pl~tit compozitori care s~ revolutioneze stilul existent, cum ar fi Arnold Schonberg, (chiar dac~ nu au utilizat toate piesele comandate, compunerea muzicli pentru film era o meserie care nu a putut fi asimilat~ de orice compozitor, deoarece necesita precizie ~i exactitate deosebit~!). Comedia ~i evadarea Cel mai vizibil avantaj al noli tehnici era muzica, dar acum deja se putea ~i vorbi ~i astfel s-a dezvoltat un tip nou de comedie. Comicli care in loc de comicul de situatie au creat haz cu jocuri de cuvinte ~i-au folosit talentul ~i in film. Posibili~tile noilor comedli se lntindeau de la glumele lui Bob Hope, pan~ la umorul rafmat al serialului politist Omul slab, in rolurile principale cu William Powell ~i Myrna Lay. Fratii Marx au realizat o 244

lume artistlca .5i anarhica combinand jocurile de cuvinte uluitoare .5i inventivitatea verbala cu comicul de situatie. A existat .5i comedia burlesca in care personajele balbaite reu.5eau sa induca in eroare .5i s~ invinga personajele mult prea serioase. Dar nu numai comediile au atins apogeul odata cu aparitia filmelor sonore. Dramele personale .5i dilemele sentimentale care atrngeau de obicei publicul feminin, au dat na.5tere unor staruri ca Bette Davis. in anii treizeci Hollywoodul era foarte putin atins de criza economica, astfel tema principala a r:1masin continuare evadarea in

lumea pove~tilor. Probabil numai ftlmele cu gangsteri au avut ceva leg~turn cu realitatea, actorii principali -ca James Cagney in lnamicul public (1931) -au reu~it s~ atrag~ simpatia publicului inainte de sfar~itul inevitabil din ultimele flime. Filmele in care actiunea sau suspansul erau mai presus de toate, de exemplu in westernuri sau filme de groaz~, s-au integrat repede tehnicilor sonore cu care se putea intensifica tensiunea sau se deschideau noi posibilit~ti pentru o caracterizare mai complex~ a personajelor. Regizori ca John Ford ~i Howard Hawks, ~i staruri ca John

Wayne sau Henry Fonda, au aratat ca westernul poate sa preziote o imagine reala a trecutului, a conflictelor personale sau aunor comuniuni. Ungurul Lugosi Bela In rolul Dracula ~i englezul Boris Karloff In rolul Frankenstein au popularizat filmele horror, ~i -astfel au avut numero~i continuatori. Sistemul bazat pe vedete Realizarea filmelor hollywoodiene s-a bazat rnai ales pe staruri, printre care au existat vedete renumite ca Gary Cooper, Bette Davis, Clark Gable, Greta Garbo, Katharine Hepburn, Gregory Peck ~i Spencer Tracy. Studiourile faceau orice pentru publicitatea acestora, astfel ca fanii se duceau automat la un "film Clark Gable", indiferent de tema acestuia. Sistemul acesta era foarte important lntr-o industrie care lntr-un timp scurt a realizat deosebit de multe fume. Hollywoodul a fost rnartorul multor succese fantastice; totu~i multe dintre filmele realizate au fost rodul unei munci de rutina, cu schimbari de situalie previzibile. Unii creatori geniali ~i independenli, ca orson Welles -autorul marii capodopere Cetdteanul Kane (1941), s-au vazut nevoili sa pIece de la Hollywood. Filmele produse aid de obicei ocoleau temele politice ~i sociale serioase, iar prezentarea relaliilor sexuale era aproape In totalitate ~xclusa de cenzura asumata

voluntar, ~i in ciuda celor mai nea~teptate schimbari de situatie, intotdeauna dragostea invingea inaintea caderii cortinei. Majoritatea f1lmelor adoprau voit un .ton dominator ~i "american", de~i au folosit regizori ~i cateva vedete "de import", pentru a arata publicului ceea ce americanii considerau pacatos ~i nefiresc la europeni. Nemtoaica Marlene Dietrich ju<;;a perfect acesteroluri. Cunoscutul actorfrancez Charles Boyer era numit "marele amorez" lar sentimentala ~i misterioasa suedeza Greta Garbo a ramas probabil cea mai mare legenda a Hollywoodultii. Chiar daca cei cu o personalitate putert1ica au reu~it sa ocoleasca cu greu capcanele sistemului studiourilor ~i temele folosite etau limitate, multe filme hollywoodiene au fost, cu siguranta capodopere. Dincolo de granitele Hollywoo"d-ului jn afara Statelor Unite cele mai multe filrne au fost un mijloc de distrattieieftina, fiind reali:: zate doar pentru publicul tarii respective. Le lipsea forta atractiei internationale, ~i profesionalismul specific f1lmelor hollywoodiene. Dar, desigur s-au realizat ~i capodopere asemenea celor mai rar realizate la Hollywood, acestea impunandu-se datorita cadrului natural, peisagistic nou ~i al unui spirit de observatie matur. jn Franta au lucrat vedete

cum ar fi Jean Gabin, ~i regizori ca ~i Julieu Duvivier, Marcel Came $imai cu seam~Jean Renoire al c~rui f1lm intitulat Regulajocului (1939) figureaz~ in topul celor mai bune 12 filme ale, luniii, Dintre regizorii germani li putem aminti pe G,W,Pabst~i Fritz Lang, care au turnat filmul ~ocant intitulat M (1931) despre un uciga~ de copii, Spre deosebire de occident UniuIlea Sovietic~ a trecut foarte ient la realizarea

Marilyn

Monroe anilor

in filmul (1955). '50.

lui

Billy

Wilder a fost

~apte

ani de cosnicie

Monroe

sex-simbolul

O Vivien Leigh ~i Clark Gable in Pe ar;p;le vantulu; ( 1939). Filmul a fost cea mai romantica crea1ie a Hollywoodului cu o presta1ie de excep1ie a lui Gable ~i cu utilizarea unor decoruri ~i costume fantastice, ~i a tehnicolorului. O Televiziunea nu putea concura cu filme lungi ~i costisitoare, ca filmul istoric Lawrence al Arab;e;.

J; U:i

245

CINEMATOGRAFIEI
O Vittorio de Sica. la turnarea filmului Umberto D. A devenit renumit imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial. datorita filmelor sale neorealiste. Aceste opere au prezentat problemele vietii de zi cu zi. O Filmul clasic japonez Cei ~apte samurai. Povestea filmului a fost reluata ~i de studiourile americane, in westernul cu titlul Cei ~apte magnifici cu ajutorul caruia poveStea a ajuns la milioane de spectatori.

Superproduc,ii

istorice

Multumit~ metodei Eastman Color, relativ ieftin~, filmele color au reu$it s~ scoata de pe piata filmele alb-negru aproape in totalitate; filmul pe ecran lat a ap~rut in 1953 odata cu Cinemascope; turnarea filmelor in studiouri cu fundal proiectat in spatele actorilor, a fost inlocuit~ cu turn~ri la fata locului, iar mai tarziu au introdus $i sunetul stereo. Rezultatul a fost o serie de "mo$tri" -lungi, costisitori, spectacuIo$i- ca Cele zeceporunci (1956) $i Lawrence al Arabiei (1962). jn ciuda filmelor falimentare ca C'eopatra (1963) aceste f1lmegigant au devenit reprezentative in istoria fiIm~riIor. jn anii cincizeci, vedete consacrateca Cary Grant sau James Stewart $i-au sporit renumele, dar au ap~rut numeroase cnoi taIente, care au fost identificate cu tineretul rebel, ca MarIon Brando sau James Dean, $i

~ ~ ""5 u z ,2 ~ O Actri1a de origine suedeza Ingrid Bergman -in imagine in filmul Stromboli din 1949 -a fost una dintre actri1ele straine care au ajuns vedete interna1ionale la Hollywood.

filmelor sonore iar asuprirea politic~ sub conducerea lui Stalin a intrerupt multe cariere artistice. Marele regizor al filmelor mute Serghei Eisenstein a realizat totu~i capodopera Ivan cel Groaznic (dou~ p~rti, 19421946), iar Mark Donskoi a ar~tat o imagine superb~ despre viata Rusiei lnainte de revolutie in fllmul Copildria lui Maxim. in Anglia Alexander Korda a avut un succes rasun~tor cu fllmul Viata personald a lui Henric al V/I-lea, ins~ lncerc~rile de a realiza o industrie a filmului care s~ aib~ impact ~i in afara granitelor a rarnas f~r~ rezultate. Merit~ atentie ~i documentaristul John Grierson care a fost produc~torul unor fllme clasice cum ar fi Po$tanocturnd (1936), film care a prezentat trenul po~tal care circul~ noaptea lntre Amglia ~i Scetia. Cel mai mare talent englez, Alfred Hitchcock, f~cuse deja cftteva filme, printre care Rendez-vous Londonez (1938) lnainte de a se stabili la Hollywood. in filmele sale, de la Fascinatie (1945) la Psycho (1960) el a dovedit un des~vftr~itprofesionalism, a creat scene extrem de tensionate, elemente de suspense create cu m~iestrie ~i personaje inconfundabile. De altfel, s-a lncet~tenit termenul profesional "Hitch". 246

Problemele de dupa razboi Spre deosebire de industria f1lmului din cele mai multe ~, Hollywoodul a ramas la fel de productiv ~i 1n timpul celui de-al doilea razboi mondial ca ~i 1naintea acestuia. insa dupa terminarea razboiului s-au ivit tot mai multe probleme. O hotarare juridica a 1ntrerupt controlul studiourilor asupra cinematografelor, astfel1n fata acestora s-a deschis o concurenta libera. Maccarthysmul -presupusa urmarire ~i punerea pe lista neagra a comuni~tilor -a privat industria f1lmului de multi actori talentati. .5i Inainte de toate influenta televiziunii, atractia divertismentului urmarit confortabil de acasa, a cauzat o scadere alarmanta a numarului de spectatori 1n cinematografe. Acum filmul trebuia sa se bata pentru public. Un raspuns al Hollywoodului a fost realizarea unor f1lme cu buget mic ale caror cheltuieli s-au amortizat repede. Unele au prezentat viata agitata de dupa razboi, probleme sociale, dar s-au facut ~i multe filme politiste care erau caracterizate de un deznodamant cetos, atmosfera sumbra ~i care au sugerat sentimenul unei societati degradate. De atunci criticii francezi au botezat acest gen de filme "film noir" (adica "filme negre"), realizari care contrar a~teptarilor au avut O influenta mare. Principala tactica a Hollywoodului pentru cucerirea publicului era Insa realizarea unor superproductii cu care televiziunea nu se putea lua la Intrecere.
Artele ~i Omul79 -FIIMUL MUT

Marilyn Monroe. Proclamatadupa rnzboi zeita sexului, Monroe era o frumusete blonda, Intruchiparea nevinovatiei ~i de o vulnerabilitate care ie~eaIn evidenta mai ales In comediile simple. Propaganda vietii ei personale ~i moartea ei fulgerntoare au creat o legenda. A incercari in afara grani1elor In perioada ei cea mai buna, industria europeana de film a dat dupa ra~poi,marturia unei seriozitati artistice deosebit de adinci. $coala italiana neorealista, din pacate cu o viata scurta, (Rosselini, Visconti, De Sica) a realizat filme despre viata obi~nuita de dupa razboi, despre greutatile coti.diene, utilizind decoruri adevarate ~i actori amatori. Cel mai bun exemplu In acest gen este filmullui De Sica Hotii de biciclete (1948). La lnceputul carierei sale foarte lungi de regizor.. suedezul Ingmar Bergman a ficut filmele A $aptea pecete (1956) ~i Sftlr$itul zilei (1957), care au fost urmate de multe alte filme cutremuratoare ~i de multe ori pline de dezamagire ~i tristete, care puneau sub semnul lntrebarii sensul vietii. In ciuda cenzurii politice din estul Europei, aici s-au nascut filme extraordinare chiar daca au fost sumbre, In timp ce In ]aponia operele lui Akira Kurosava, iar In India operele lui Ray Satyajit au pus In evidenta saltul valoric In filmul asiatic.
Artele ~i Omul81 -CINEMATECA DUPA 1950