Sunteți pe pagina 1din 6

Rzboiul civil din 1861-1865

Pentru asta, nainte de fiecare nceput de capitol trebuie s inserezi un section break, din tab-ul Page Layout > grupul Page Setup > butonul Breaks cu opiunea Section Break - Next Page sau Section Break - Continuous. Apoi, n fiecare seciune editezi headerul; n Header&Footer Tools > Design > Navigation dezactivezi Link to Previous, i repei paii de mai sus pentru fiecare seciune.

Este studiat marginal n spaiul universitar romnesc, ca, de altfel, ntreaga istorie a continentului american. Istoria modern universal studiat de subsemnatul pe bncile facultii s-a rezumat la continentul european i la nesfritele rzboaie care-au animat secolele XVII i XVIII. n materie de istorie american cred ca am trecut nefiresc de rapid peste momentul 1776, dar att. Practic, n sistemul universitar romnesc, absolventul de istorie rmne cu pete albe n ceea ce privete istoria altor continente. Pun acest neajuns pe lipsa de competene specifice a cadrelor universitare dar nu asta este subiectul discuiei noastre. Gndindu-m c rzboiul de secesiune este cunoscut de romni din romanul Pe aripile vntului i din ecranizarea acestuia, am considerat oportun s discutam un pic despre acest conflict ndeprtat. i, bineneles, vom ncepe cu cauzele Subiectul este unul extrem de dezbtut de istoriografia american, crendu-se adevrate tradiii istoriografice n analiza cauzelor. Perspectiva tradiional, care invoc percepia asupra conflictului a contemporanilor, afirm ca principala cauz a rzboiului a fost sclavia. Aceast perspectiv, care a beneficiat de o puternic susinere din partea istoricilor, trebuie nuanat n raport cu accepiunea actual asupra fenomenului sclaviei. n 1860 puini americani ar fi acreditat ideea egalitii rasiale dintre albi i africani. Superioritatea rasei albe era un principiu firesc n epoc, orice alt opinie fiind considerat cel puin extravagant, ca s folosesc un eufemism. Abraham Lincoln nsui, un susintor ndrjit al eliberrii sclavilor, era un rasist sadea, n accepiunea modern a termenului. De asemenea, membri ai cabinetului de Rzboi nordist au fost proprietari de sclavi pe toat durata conflictului. Aadar, diferenele de percepie ntre susintorii nordului i cei ai sudului erau minime din acest punct de vedere. Se poate afirma, off the record, ca pe un blog, c perspectiva nordist asupra sclavilor era una condescendent. Trebuie totui amintit c de multe ori, n timpul rzboiului, Lincoln s-a prevalat de principiul egalitii ntre oameni, statuat de Constituia american. Tabra confederat (sudist), prin vocea preedintelui Jefferson Davis, a contrazis aceast perspectiv. Muli suditi au considerat c lupt pentru drepturile lor ceteneti, pentru dreptul lor de a obine suveranitatea statal. Preedintele Davis nota: Ne-am luptat pentru aprarea unui drept motenit, inalienabil acela de a se retrage dintro uniune n care, n calitate de comuniti suverane, intraser voluntar Existena servituii africane nu era n niciun caz cauza conflictului, ci doar un incident. Astfel c, muli suditi au perceput conflictul ca o lupt pentru aprarea drepturilor lor ceteneti. Viziunea istoriografic care a avut ca argument pivotal sclavia a fost dominant pn la nceputul secolului XX, cnd s-a afirmat o nou coal istoriografic cea progresist. Progresitii argumenteaz c nu sclavia, sistem care coexistase pentru o perioad bun de timp cu principiile Constituiei americane, a fost cauza principal a conflictului ci mai degrab

disensiunile economice, ntre un sistem agrar, susinut de o for de munc extrem de ieftin i ambiiile industriale ale nordului. coala progresist indic ca principal conflict disensiunea economic, comercial (pe taxe, tarife, etc). Au fost destui cei care au susinut aceast viziune care, pe lng dimensiunea principial (conservarea drepturilor cetenilor din sud), consacra i o dimensiune tradiional, ce inea de conservarea unui mod de via. La nceputul anilor 70 a ieit la ramp o nou coal istoriografic, care nega ambele teze exprimate pn n acel moment. Aadar, nu sclavia i nici disensiunile economice nu au fost cauzele de fapt, nu au existat cauze, susin revizionitii. Acetia considera ca rzboiul civil a fost unul redundant, inflamat de radicalii ambelor pri ( aboliionitii agresivi din nord i retrograzii secesioniti din sud). coala revizionist consider c sclavia nu putea fi o miz real a conflictului deoarece anacronismul ei ar fi fcut-o s dispar de la sine, n viitor i c liderii din Sud i cei din Nord ar fi putut evita conflictul, dac ar fi reuit s dialogheze mai mult. Trebuie menionat c, n prezent, se observ un reviriment al teoriei clasice (sclavia, cauza a conflictului) i pe fondul dispariiei exponenilor colilor progresiste i revizioniste. Ca o perspectiv personal, sclavia, coroborat cu o serie de frustrri acumulate n timp ntre cele dou pri, este un argument solid pentru declanarea conflictului. Sistemul socioeconomic sudist a nceput, odat cu intrarea n epoca industriala, s decad. A devenit productiv i demografic inferior Nordului i a nceput s decad n plan politic, plan dominat n prima jumtate a secolului XIX. De asemenea, marii cultivatori din sud manifestau un oarecare dispre pentru noii mbogii din nord. Aadar, nu o cauz ci un cumul de cauze a stat la baza conflictului Izbucnit in 1861, in urma alegerilor lui Abraham Lincoln, Razboiul de Secesiune (numit si Razboiul dintre Nord si Sud) a devastat sudul Statelor Unite timp de patru ani. Considerat de multi un adevarat razboi civil, acesta a invrajbit statele din Sud, care faceau parte din confederatie, si cele din Nord, care formau Uniunea, pe subiectul sclaviei. Astfel, pe parcursul anilor de lupte sangeroase se hotaraste soarta sclavilor negri din sud.

Ruptura intre Nord si Sud


Incepand cu secolul al XIX-lea, statele din Nord si cele din Sud se opun deja din mai multe puncte de vedere: culturale, politice si economice. In centrul diferitelor tensiuni, principalul motiv de disputa intre cele doua regiuni ramane sclavia. Economia Sudului se bazeaza in principal pe monocultura bumbacului, care necesita o forta de munca formata din sclavi negri. Nordul, in schimb, s-a dezvoltat considerabil din punct de vedere industrial si a scos sclavia, in mod oficial, in afara legii. Mai mult decat atat, ca rezultat al sistemului economic, statele din Nord se angajeaza in politici protectioniste, in timp ce populatia din Sud nu poate evolua decat prin intermediul comertului liber. De-a lungul anilor, conducatorii tarii, mai ales presedintele Jackson, au reusit sa calmeze tensiunile. Dar atunci cand candidatul Partidului Republican, Abraham Lincoln, a fost ales presedinte al Statelor Unite in 1860, reactia Sudului a fost imediata. Intr-adevar, Lincoln a luptat din greu ani de zile impotriva sclaviei. Prin urmare, Carolina de Sud se separa imediat, i se alatura in curand Georgia, Alabama, Florida, Mississippi, Louisiana si Texas. Impreuna au format Statele Confederate ale Americii, la conducerea carora este Jefferson Davis.

Izbucnirea conflictului armat

Presedintele Abraham Lincoln incearca sa mentina Uniunea americana asa cum a fost creata si refuza sa-i acorde Confederatiei independenta. Din acest motiv, el refuza sa retraga garnizoanele Nordului stabilite in Sud. Fort Sumter este una dintre cetatile ocupate. Cand Sudistii deschid focul, incepe razboiul. Superioara numeric - 22 milioane de Nordisti impotriva a 9 milioane de Sudisti - armata Uniunii vrea sa puna capat rapid conflictului, insa fara sa se bazeze pe talentele militare ale soldatilor Confederatiei. Astfel, prima batalie de la Bull Run, s-a incheiat cu o infrangere zdrobitoare a fortelor Nordului. Conflictul se dovedeste mult mai dificil decat se asteptau ei.

Victorii si infrangeri ale Sudului


Dupa prima victorie de la Bull Run, armata confederata este hotarata sa lupte cu orice pret. Astfel, cand armata din Potomac marsaluieste spre Richmond, capitala Confederatiei, iar aceasta, aflata sub comanda generalului Robert Lee, raspunde cu tarie. Dupa sapte zile de lupte, castiga un avantaj si resping fortele inamice. Cu toate acestea, trupele care se infrunta pierd un numar considerabil de oameni si situatia nu progreseaza. Abia la Batalia de la Gettysburg se vede o evolutie clara a conflictului. Armata lui Lee, care lansase ofensiva, este fortata sa se retraga in Virginia. Incepand de-atunci, Nordul continua sa avanseze. In timp ce Generalul Farragut a pus deja stapanire pe New Orleans, in sud, generalul-sef Grant cauta sa controleze Valea Mississippiului si Vestul. Generalul Sherman, intre timp, marsaluieste spre sud-vest, captureaza Atlanta, traverseaza Georgia pana la mare si urca apoi spre nord. Trupele confederate, deja impartite intre atacurile inamice, sunt invaluite si nu mai au nici o scapare. Generalul Lee a fost fortat sa se predea la Appomattox pe 9 aprilie 1865.

Abolirea sclaviei in urma razboiului


In timpul razboiului, Abraham Lincoln intervenise deja in problema sclaviei din Sud. In 1862, a proclamat chiar emanciparea sclavilor negri din zonele confederate. Astfel, spera sa slabeasca statele din sud din punct de vedere economic, in timp ce respecta o retinere maxima vis-a-vis de statele sclavagiste care au ales sa se alieze cu Nordul. Ucis inainte de capitularea ultimelor state din Sud, Lincoln nu va participa la adoptarea formala a abolirii sclaviei pe 6 decembrie 1865. Presedintelui Johnson ii va reveni sarcina dificila de a finaliza reconstructia tarii. Dar reconcilierea intre Sud si Nord este departe de a fi efectiva mai ales ca republicanii incearca, fara succes, sa elimine elitele politice sudiste. Mai mult decat atat, discriminarea impotriva negrilor, care au drept de vot in 1867, devine tot mai virulenta. Grant preia stafeta de la Johnson, insa fara succes. Jafurile si violenta devin rutina vietii de zi cu zi in sud. Abia in anul 1870, cand Partidul Republican pierde majoritatea in Congres, tensiunile incep sa scada. Dupa patru ani de conflict, Razboiul dintre Nord si Sud lasa in constiinta Statelor Unite urme de nesters. Acesta este considerat primul razboi modern", datorita resurselor umane si tehnice (cuirasate) care au fost puse in aplicare si a bilantului uman deosebit de mare (peste 615 000 de morti). Nu va pune capat luptei dintre Nord si Sud, ci mai degraba va duce la instalarea unei anumite dominatii a statelor nordice. In ceea ce priveste problema sclaviei,

negrii care tocmai isi castigasera libertatea, nu poate scapa si de mentalitatea lor de sclavii. Vor fi subiectul urii rasiale pana in secolul XX.