MINISTERUL ADMINISTRAIEI I INTERNELOR ACADEMIADEPOLIIE ,, A l e x a n d r u I o a n C u z a MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR PENITENCIARE

METODOLOGII DE CERCETARE INTERDISCIPLINAR N PENITENCIARE

Masterand:Dumitrache Leonard

METODOLOGII DE CERCETARE INTERDISCIPLINAR N PENITENCIARE

DESIGNUL CERCETRII Obiectivele si ipotezele cercetarii Fenomenul de contact cu institutia penitenciara genereaza stari reactive de anxietate caracterizate prin note crescute la teste obiectivate prin tensiuni, iritabilitate, nervozitate, lipsa de ncredere n propria persoana, reactii nsotite de modificari neurovegetative. Tema de studiu a avut ca obiective : 1. Cunoasterea reactiilor psihoafective si comportamentale, a formelor de conflict manifeste si nemanifeste la contactul cu penitenciarul. 2. Masurile terapeutice si reeducative care se impun la nivelul perioadei de detentie, n vederea ameliorarii structurilor de conflict si a unui tratament eficient. Prin obiectivele propuse am ncercat sa verific n ce masura conditiile din penitenciar influenteaza personalitatea detinutului. De asemenea prin studiu am rmarit stabilirea cauzelor care au dus la manifestarea comportamentelor reactive. Ipoteza Studiul de fata are la baza ipoteza conform careia exista o strnsa relatie ntre conditiile specifice vietii penitenciare si comportamentul agresiv, manifestat prin volenta, la detinutii cu o structura afectiva labila. Metodologia de cercetare Metodele de lucru folosite n realizarea studiului au fost urmatoarele: 1. Consultarea dosarului de penitenciar si a documentelor depuse la dosar; 2. Intervuri si discutii n cadrul ntlnirilor de grup; 3. Chestionarul pentru evaluarea starii de sanatate morala a detinutilor;(Anexa 1) 4. Fisa de anamneza individualizata; 5. Studii de caz; 6. Chestionarul 16P.F. CHESTIONARUL 16 P.F. furnizeaza informatii esentiale referitoare la structura personalitatii subiectilor investigati. Este alcatuit din 187 de itemi care urmaresc evidentiera a 16 trasaturi de personalitate(factori de personalitate de prim ordin), si patru factori de ordinul doi (obtinuti din cei 16 factori de personalitate prin calcul). ntrebarile sunt formulate astfel nct sa premita trei variante de raspuns(afirmativ, negativ si nedecis), exceptie facnd factorul B care solicita un sungur raspuns, cel corect. Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi (13-26), n functie de compexitatea si dificultatea de a putea fi surprinsi prin modul de formulare al acestora. Anumite trasaturi de personalitate mai complexe si mai dificiil de surprins si evidentiat, necesita un numar mai mare de ntrebari, adresate dir perspective diferite. Chestionarul a fost ntocmit astfel nct sa reduca pe ct posibil riscul simularii deliberate, majoritatea ntrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte carora subiectul nu le sesiza relatia cu nsusirea de personalitate vizata, dar despre care se stie prin studiul corelatiilor ca o testeaza. nainte de aplicarea chestionarului 16 P.F. lotului din subiecti, au fost citite instructiunile cu privire la folosirea acestuia. Foile de profil rezultate n urma despuierii rezultatelor se gasesc n AnexaII(numai a celor ales pentru studiu de caz).

Populatia si esantionul investigat Categoria de detinuti aleasa pentru studiul de fata este cuprinsa ntre 18-21 ani Dupa consultarea dosarelor de pentenciar au fost alesi 30 de detinuti(din categori celor cu delicte grave). Din acesti 30 de subiecti 2 au refuzat sa participe, 3 au fost transferati, ntre timp, la alt penitenciar, iar 5 au fost respinsi pentru ca nivelul foarte scazut de pregatire nu le permitea sa completeze chestionarele. Cei 20 de detinuti investigati au constituit lotul de studiu, ale caror caracteristici vor fi prezentate n continuare. . actul infractional: - 5 cu furt particular; - 10 cu tlharii prin violenta; - 5 cu viol; . din cei 20 de subiecti: -12 recidivisti (delicte cu profil infractional similar); -8 la prima abatere; . nivelul de scolarizare: -8 au terminat scoala elementara; -5 au terminat 7 clase; -3 frecventau cursurile clasei a VI-a n penitenciar; -4 au terminat 8 clase. . mediul de provenienta: -11 provin din familii dezorganizate(divort,alcoolism sau separati); -7 provin din familii cu un membru traind n concubinaj; -5 din familii n care parintii traiesc mpreuna, dar au un nivel scazut de instructie si lipsesc conduitele educative elementare(certuri, violenta); -2 din familii cu unul din parinti decedat. . datele culese din fisele medicale depuse la dosarul de penitenciar releva urmatoarele: -4 dintre detinuti au suferit n copilarie traumatisme cranio-cerebrale; -3 au fost internati la Spitalul Universitar de Psihiatrie Socola pentru ca prezentau tulburari de comportament(la scoala si n relatiile cu cei din jur); -2 dintre ei consumau alcool fercvent; -1 au refuzat expertiza medicala. . factorii extrafamiliali: -9 subiecti au participat la savrsirea de delicte n grup; -8 fercventau cercuri de prieteni cu antecedente penale; -3 cu abandon scolar. . n ceea ce priveste mediul de provenienta: -9 provin din mediul urban; -6 provin din mediul rural; -5 sunt transferati din mediul rural n cel urban. Desfasurarea cercetarii n primele doua saptamni am consultat dosarele de pentenciar ale fiecarui subiect. n urmatoarea saptamna a avut loc ntlnirea cu cei propusi pentru studiu (30 de subiecti), n incinta clubului din penitenciar. Dupa discutiile purtate cu acestia, am stabilit programul urmatoarelor ntlniri cu cei ramasi (20 de subiecti). ntlnirile urmau sa aiba loc o data pe saptamna joi de la 10.00-12.00. Programul s-a desfasurat astfel: n urmatoarele 4 ntlniri au avut loc discutii individuale cu subiectii pentru completarea fisei de anamneza si pentru prezentarea problemelor cu care se confrunta, adica adaptarea la regimul de detentie, relatiile cu ceilalti colegi, sefi, planurile de viitor si propunerile acestora pentru ameliorarea situatiei. pe timpul vacantei de iarna nu au avut loc ntlniri din cauza programului de pregatire pentru sarbatorile de sfrsit de an ce se desfasurau n penitenciar. Pe 13.01.2012am reluat ntlnirile pentru continuarea activitatilor. A urmat aplicarea chestionarului care evalua starea de sanatate morala a detinutilor. n urmatoarea saptamna s-au desfasurat discutiile pe marginea rezultatelor obtinute la chestionar. Discutiile au continuat si la urmatoarea ntlnire cnd li s-a cerut sa exprime fiecare n scris n ce se asteapta de la aceste ntlniri. Pe 27.01.2012 a urmat aplicarea chestionarului de personalitate 16 PF.

Pe 03.02.2012 confirmarea sau infirmarea rezultatelor obtinute de fiecare la test. Fiecare urma sa-si exprime parerea despre persoana sa si imaginea sa n fata celorlalti. Pe 10.02.2012 fiecare a luat cuvntul pe rnd, povestind un eveniment important din perioada detentiei. ntr-o prima faza s-a simtit reticenta unor subiecti care n final au fost antrenati de relatarile colegilor lor. n penultima ntlnire subiectele de discutie au fost propuse de acestia, si anume cum ar trebui sa fie relatia dintre ei si personalul penitenciarului, despre pedepsele primite si ordinea din interiorul institutiei. La ultima ntrevedere fiecare si-a exprimat n scris opiniile despre ntlnirile avute, care erau asteptarile fiecaruia si ce s-a realizat, daca ar fi dispusi sa participe si la alt fel de reuniuni cu scop educativ sau cultural. Rezultatele obtinute si interpretarea lor Din compararea datelor obtinute din dosarul de penitenciar, anamneza, discutiile cu grupul, cu datele obtinute la chestionarul pentru evaluarea sanatatii morale au rezultat mai multe concluzii. Reiterarea acestor conduite se desfasoara pe fundalul imaturitatii comportamentale, a factorilor sociali care nlesnesc inadaptarea: deregrarile severe din structurile familiale(stari de conflict, alcoolism), dificultatile de adaptare ntr-o structura scolara, precum si atitudinea diferentiata n colectivitate fata de fostul condamnat. Acest aspect a fost sesizat n raspunsurile subiectilor la chestionarul care viza "Atitudinea fata de viitor" 78,38% au recunoscut ca perioada petrecuta n detentie nu a influentat n rau viata sa, iar 21,62% nu au fost de acord, raspunznd cu nu. Atunci cnd au fost ntrebati ce anume i-ar mpiedica dupa detentie sa se afirme majoritatea au raspuns ca avnd cazierul patat vor ntmpina greutati n gasirea unui loc de munca. Cei care resimt mai puternic acest sentiment de izolare sunt recidivistii 78,38% n comparatie cu nerecidivistii care fiind la prima abatere nu constientizeaza prea bine acest aspect 58% (rezultatele obtinute se afla n Anexa III). Iresponsabilitatea sau incapacitatea de a-si asuma delictul comis reiese din rezultatul obtinut la chestoinarul "Atitudinea fata de lege" 75,67% din recidivisti au recunoscut ca n cazul lor legea nu a fost aplicata corect, iar din nerecidivisti 63% au raspuns ca "da", iar 37% au raspuns "nu". La "Reprezentarea de sine" s-a obtinut un procentaj ridicat 70,82% cu raspunsuri de "da" la itemul "Niciodata nu am avut remuscari" si 29,72% de "nu" (la recidivisti); la nerecidivisti 55% au raspuns cu "da" si 45% cu "nu". Faptul ca subiectii majoritari nu-si recunosc nevinovatia si nu au remuscari poate fi o consecinta a slabei structuri a Eului, care prin negarea faptelor comise gaseste calea autoapararii. Refuzul de a-si face planuri de viitor (post-detentie) este demonstrat de faptul ca 83,79% dintre subiecti au raspuns ca atunci cnd esti n penitenciar nu trebuie sa te gndesti cum va fi viata dupa eliberare(recidivisti), iar nerecidivistii 77% au raspuns de asemenea cu "da". Un procentaj semnificativ 43,24% a fost obtinut la itemul "Cred ca traiesc degeaba", la care au raspuns afirmativ recidivistii, iar nerecidivistii au raspuns "nu" n proportie de 77%. Se observa ca la acestia din urma, optimismul este mai pronuntat, poate si din cauza ca nu au experientele negative ale recidivistilor. Noua subiecti din cei interogati au comis infractiuni sub influenta alcoolului si n grup. Doi dintre detinuti au comis delictele tot sub influenta alcoolului, dar actiontnd singuri, iar 9 detinuti au savrsit delictele nefiind sub influenta alcoolului (singuri sau n grup). Cei care au participat la comiterea de delicte n grup (sub influenta alcoolului) nu au fost n masura sa raspunda n conformitate cu justificarile colegilor de fapta. Au indicat aceeasi motivatie, conformarea la normele si "valorile" grupului sau pur si simplu "nu stiu" de ce au facut-o. Aceasta inabilitate n cunoasterea interpersonala ca si saracia comunicarii n interiorul grupului dovedeste caracterul nestructurat, ntmplator, de moment al bandei de tineri, constituita uneori la un pahar de vin. Pentru subiectii aflati la primul contact cu penitenciarul, se pot schita cteva elemente privind starile reactive ale acestora. n primele zile se observa multiple transformari somatice: slabesc, au insomnii, plng, au dureri ale membrelor inferioare, dezorientati n timp, etc. socul depunerii este direct proportional cu dezordinea emotionala preexistenta detentiei, cei cu un Eu mai slab, cei imaturi pe plan afectiv si social, cei bolnavi, n general, sufera mai mult.

Pentru exemplificare am ales urmatoarele 5 studii de caz care releva mai bine starile reactive ale subiectilor. STUDIUL DE CAZ NUMRUL 1 Date personale: F.D.- recidivist Vrsta: - 20 ani Domiciliul stabil: - Rociu.Jud.Arges ncadrarea juridica si pedeapsa: - complice la tilharie / 5 ani Nationalitate: - roman Sex: - masculin Vrsta comiterii primului delict: - 16 ani Vrsta comiterii ultiimului delict: - 18 ani Statutul marilal: - necasatorit Nivel scolarizare: - scoala generala Momentul comiterii faptei: - 26.03.2009 Mediul de origine: - rural Consum de alcool: - frecvent Fapta comisa n seara zilei de 16.06.2010, mpreuna cu alti prieteni au urmarit o batrna care se ntorcea acasa si n scara blocului i-au furat geanta n care se aflau 800000 lei, dupa care au fugit. Istoria infractionala: 1. prima infractiune 16.04.2010 a fost un furt prin violenta;tlharie prin violenta (26.03.2011) Istorie personala: La vrsta de 7 ani a suferit un traumatism cranio-cerebral, iar la 12 ani a fost internat la Spitalul Universitar de Psihiatrie cu diagnosticul psihopatie instabila. Evenimente socio familiale cu rezonanta negativa pentru detinut: Provine dintr-o familie conflictuala, tatal alcoolic, mama bolnava de T.B.C. Nentelegerile din cadrul familiei sunt frecvente, determinndu-l sa plece de acasa, intrnd n grupuri cu antecedente penale. Comportamentul n penitenciar: Ajuns n penitenciar, nca din primele zile manifesta tendinte de dominare, mai nti prin agresiune verbala, apoi trece la distrugerea obictelor celorlalti colegi de celula. Sanctiunea nu are nici un efect, el continund sa sparga geamuri si sa distruga obiectele colegilor sai de camera. Izolat de ceilalti detinuti intra ntr-o stare de mutism la nceput, apoi si ndreapta agresiunea verbala asupra cadrelor responsabile cu ordinea. La iesire din izolare loveste n ceilalti detinuti provocndu-le rani. Doar dupa a treia luna de detentie, detinutul se liniste cnd este trimis la activitati productive. Regresiunea desemneaza rentoarcerea individului la forme de conduita primitiva si renuntarea la orice ncercari de constructie n rezolvarea problemelor. Se observa o stare de inertie totala, preocuparile detinutului sunt atenuate. Toate aceste manifestari comportamentale sunt cauzate de: lipsa climatului afectiv din cadrul familiei; lipsa de supraveghere, care se asociaza n conditiile actuale cu aspecte noi,generate de precocitetea tendintelor de independenta ale subiectului, sub influenta unor relatii nou create, eschivarea de sub tutela educativa a parintilor accentueaza carenta lor de autoritate. Lipsa controlului asupra noilor relatii si preocupari ale subiectului, asupra continutului lecturilor si n general privind modul de distractie, indiferentismul, necultivarea sentimentelor de responsabilitate la copil, traduc de fapt incompetenta educativa; consumul de alcool; La toate acestea se adauga transformarile fizice si psihice caracteristice adolescentei, care accentueaza crizele de anxietate, neliniste, fenomene depresive si care se pot nsoti de conduite deviante cu continut de anti- sau asocialitate. La toate aceste cauze se adauga conditiile din cadrul penitenciarului. Lund n considerare faptul ca detinutul F.D. nu este pentru prima data n penitenciar, ne-am astepta ca acesta sa fie familiarizat cu acest mediu si sa nu reactioneze violent n prima faza. Acest aspect poate fi interpretat si ca o dorinta a subiectului

de a se impune prin violenta n fata celorlalti colegi ai sai. Incapacitatea de a gasi alta modalitate de a se impune este ntr-o oarecare masura un efect al educatiei primite n familie. Dupa cele spuse de detinut, n familia acestuia, tatal era cel care si impunea punctul de vedere prin metode similare. Comportamentul subiectului este ntarit si de atitudinea personalului din penitenciar. Fiind un mediu nchis, n care contactele cu exteriorul sunt strict limitate (neputinta detinutului de a-si satisface anumite nevoi si rigoarea programului impus), penitenciarul duce la denaturarea relatiei detinut- gardian, relatie n care detinutul l vede pe acesta drept o ngradire a libertatii sale. Un astfel de incident a avut loc ntre detinutul F.D. si unul dintre gardieni. F.D. i-a cerut acestuia sa-l lase la cabinetul medical, acuznd dureri de cap, dar angajatul penitenciarului a refuzat acest lucru. Indiferenta gardianului l face pe detinut sa-si iasa din fire si sa se manifeste violent n camera. Astfel de incidente sunt foarte dese si uneori pot duce la situatii mult mai grave. Dupa mai multe ntlniri cu F.D. n cadrul grupului, am putut observa si alte aspecte precum ca problemele subiectului si manifestarile sale reactive au cauze adnc nradacinate n personalitatea acestuia. Din relatarile sale a rezultat faptul ca el este dispus sa se schimbe, sa participe la programe reeducative si terapeutice. n continuare vor fi prezentate rezultatele obtinute de F.D. la chestionarul 16 P.F. . Factorul A de personalitate care exprima schizotimia- ciclotimia, nota mica obtinuta 2 releva detasarea subiectului, rezerva, rigiditatea, scepticismul si dispretul. Cum a demonstrat n diferite mprejurari, subiectul prezinta o mare tendinta de critica si rigiditate n normele personale. . Factorul B care vizeaza nivelul intelectual: "cultivat-necultivat", perseverenta-delasare sau lipsa acesieia, constiinta valorii si constiinciozitatea si opusul acestora (ignoranta si lipsa de scrupule), oponenta si autoritarismul. Subiectul obtinnd nota 5 realizeaza un echilibru ntre cele doua extreme, mprumutnd trasaturi din ambele categorii. . Factorul C exprima forta Eului n termeni psihanalitici, viznd urmatoarele aspecte bipolare: intoleranta la frustrare- maturitate emotionala, stabilitate-instabililate emotionala, nervozitate- calm, astenictonicitate psihica, liniste-agitatie. Nota scazuta obtinuta de detinut, 1 releva caracterul sau instabil, emotiv agitat, influentabil, iritabil si nesatisfacut, asa cum a demonstrat si la ntrunirile cu grupul, este greu de controlat deoarece nu are suficienta rabdare si calm pentru a asculta ceea ce au si altii de spus. . Factorul E se refera la subordonare- dominare, influenta , exprimnd supunerea-dominarea, siguranta de sine- nesiguranta, independenta- dependenta de opinii amabilitate- severitate, conformismnonconformism. Nota 4 obtinuta l apropie pe subiect de extrema cu trasaturi ca acomodarea, conformismul, docilitatea,dar numai aparenta, deoarece are si tendinte de a mprumuta din ceea ce reprezinta caracterul independent, tendinta de autoritarism, oponenta, aceasta n functie de mprejurari si de interesele acestuia. . Factorul F vizeaza epansivitatea, comunicativitate-taciturnie, nsufletire-lipsa de nsufletire, vioiciunelentoare. Nota 8 rezultata arata indiferenta subiectului nepasarea, entuziasmul si impulsivitatea. Aceste trasaturi ale subiectului pot fi considerate un atu ntr-un mediu nchis cum este penitenciarul, dar care sunt folosite doar partial (deschiderea, voiosia si capacitatea de a-i convinge pe ceilalti doar n scopuri personale), iar n rest se impune prin impulsivitate. . Factorul G se refera la forta SupraEului, la regulile de convietuire sociala, punnd n evidenta respectul- eludarea regulilor, hotarre- nehotarre, responsabilitate-fuga de raspundere, maturitate emotionalanerabdare, stabilitate n conduita-instabilitate. Nota 2 obtinuta la acest factor arata oportunismul, ocolirea regulilor si legilor si lipsa simtului datoriei sau tendinta de neglijenta. Subiectul trebuie sa faca mari eforturi pentru a participa la actiunile colective, manifestnd n general independenta la orice interferenta a grupului. . Factorul H vizeaza timiditatea- ndrazneala, tendinta de ntoarcere spre sine- sociabilitatea, prudentandrazneala, constiinciozitate- superficialitate, rezonanta afectiva- raceala. Nota 6 obtinuta de subiect este ntrun oarecare echilibru, dar prezinta nclinatii spre ndazneala, spontaneitate si sociabilitate. De asemenea se poate observa o "unda" de rezonanta afectiva care daca ar fi fructificata din plin de subiect l-ar ajuta n retinerea atitudinilor reactive.

. Factorul L exprima tendinta spre invidie- lipsa invidiei, timiditatea si rusinea- ndrazneala, vioiciuneaursuzitatea, interesul fata de altii- indiferenta. Nota 7 obtinuta arata o tendinta spre suspiciune, rigiditate, egoism, o neputinta de a lucra n echipa din cauza atiudinii indiferente fata de coechipieri. . Factorul M vizeaza conventionalismul- nonconventionalismul, logicul- imaginativul, elocventainelocventa, snge rece- emotivitate exagerata. Nota 8 rezultata nu l ncadreaza n una din extreme, ci doar l predispune spre o ignoranta a oamenilor si a realitatii materiale, si o dispozitie spre reactii violente. . Factorul N se refera la clarviziune- naivitate, cutezanta- nendemnare, satisfactie-insatisfactie, cinste si corectitudine- abilitate, subtilitate, viclenie. Nota 8 obtinuta potenteaza tendinta spre abilitate, subtilitate, interes si viclenie a subiectului. . Factorul O ofera informatii asupra calmului- nelinistii. Nota 6 rezultata arata un oarecare echilibru ntre aceste doua extreme, individul actionnd in functie de mprejurari. . Factorul Q1 pune n evidenta radicalismul- conservatorismul. Nota 4 obtinuta l apropie pe subiect de conservatorism care se naste din tolerarea deficientelor traditiei, ncrederea n ceea ce a apucat sa nvete, prudenta si suspiciune fata de orice idee noua. . Factorul Q2 ofera informatii despre atitudinea de dependenta- independenta fata de grup. Nota 3 obtinuta arata dependenta sociala a subiectului, dorinta de a fi aprobat si admirat, lipsa propriilor solutii. Aceste trasaturi ale detinutului au fost nradacinate prin participarea la grupuri de prieteni de care depindea. . Factorul Q3 se refera la integrare. Nota 1 exprima lipsa autocontrolului, conflictele cu sine, neglijarea cerintelor vietii sociale si slaba integrare. . Factorul Q4 pune n evidenta tensiunea energetica. Nota 9 evidentiaza ncordarea, frustrarea si surmenajul. Subiectul, desi surmenat nu poate ramne inactiv n grup din cauza excesului de energie stimulata, dar nedescarcata si neinvestita adecvat. Concluzionnd, se poate spune ca detinutul prezinta att carente educative, formative, dar si afective care l propulseaza sa se comporte violent. Un regim de detentie adecvat (sedinte reeducative) si consilieri individuale l-ar putea reintegra n societate. STUDIUL DE CAZ NUMRUL 2 Date personale: D.I., nerecidivist Vrsta: Domiciliul stabil: ncadrarea juridica si pedeapsa: Nationalitatea:

-19 ani -Pitesti -tentativa de viol -2ani si 6 luni -romn

Sex: Vrsta la care a comis delictul: Statutul marital: Nivel de scolarizare: Momentul comiterii faptei: Mediul de origine:

-masculin -18 ani -necasatorit -scoala generala 1.06.1999

-urban

Consum de alcool:

-ocazional

Fapta comisa: n seara zilei de 11.06 2009, dupa iesirea din discoteca a consumat alcool mpreuna cu victima pe care a cunoscut-o n aceeasi seara. Dupa care a ncercat sa aiba raporturi sexuale cu aceasta. Fiind refuzat n repetate rnduri,D.I. a ncercat sa o forteze amenintnd-o. n cele din urma victima a reusit sa fuga. Istoria personala: S-a nascut ntr-o familie cu mama casnica si tatal decedat la scurt timp dupa nasterea subiectului. Are o sora mai mica si un frate mai mare, pe care nu 1-a vazut nca din copilarie. n timpul scolii si dupa terminarea acesteia nu a avut multi prieteni din cauza firii sale introvertite si dificile. Sfatuit de mama sa-si gaseasca de lucru pentru a o ajuta sa o creasca pe sora mai mica, accepta. ntre timp intra ntr-un cerc de prieteni care-l conving sa plece mpreuna cu ei n Germania, pentru a-si cauta un serviciu. Nu reuseste sa-si duca planul la bun sfrsit din cauza comiterii faptei. Din discutiile avute cu acesta am putut observa o serie de aspecte. Subiectul regreta fapta comisa, o considera un acciedent datorat consumului de alcool. Comportamentul lui D.I. intra n categoria asa numitilor "violatori explozivi" care sunt adesea timizi si inhibati care executa actul pentru a scapa de frustrare. Subiectul atrage atentia prin starea sa accentuata de apatie si dezinteres. La discutiile din cadrul grupului este participativ, povesteste despre fapta comisa n scopul de a se elibera de tensiunile interioare. Acesta sustine ca regreta foarte mult ca a dezamagit-o pe mama sa si ca nu o poate ajuta sa o creasca pe sora mai mica . n relatiile cu ceilalti colegi de camera este mai retinut datorita felului sau de a fi, mai introvertit, dar si datorita greutatii de a se integra n grup. Lipsa unui model parental eficient pe care sa-l urmeze a dat nastere unei slabe identitati de sine, care a fost mai trziu amplificata de redusele contacte sociale. n urma aplicarii chestionarului 16P.F. subiectul a obtinut urmatoarele note care au evidentiat anumite aspecte relevante ale personalitatii sale. Factorul A evidentiaza prin nota 5 obtinuta un echilibru ntre cele doua extreme n ciuda conflictelor sale interioare. Factorul B scoate n evidenta prin nota scazuta, 3, o gndire greoaie, o lentoare a spiritului toate acestea fiind rezultatul unei instruiri si educatii neadecvate sau a unei saracii intelectuale de ordin psihopatologic. Factorul C, care exprima forta Eului, prin nota obtinuta, 2, denota caracterul emotiv, impresionabil, influentabil, si uneori iritabil si nesatisfacut ( iritabilitate izvorta din dezechilibre interioare). Factorul E prin nota obtinuta ,4 , l apropie pe subiect de un oarecare echilibru, dar tendinta de a ceda usor altora, de a fi docil si culpabilitatea l mpiedica de a se integra n grup. Factorul F pune n evidenta prin nota scazuta, 2, gravitatea, rezerva si introspectia propuisnd subiectul spre ndaratnicie si pesimism. Factorul G, referitor la forta SupraEului, arata oportunismul subiectului, ocolirea regulilor si legilor, lipsa simtului datoriei, tendinta de delasare si neglijenta. Slaba integrare a individului n grup determina o atitudine timorata din partea acestuia -nota 3. Factorul H prin nota obtinuta ,1, scoate n evidenta incapacitatea subiectului de a depasi usor timiditatea, nencrederea n fortele proprii si nesiguranta. Factorul I arata o dependenta afectiva mascata, imaturitatea afectiva, dependenta de altii si solicitarea atentiei celorlalti ( greu realizabila de cele mai multe ori)- nota 7. Factorul N surprinde caracterul naiv si sentimental. Desi dispune de capacitatea de analiza si sinteza ridicata, nu reuseste sa le valorifice la maximum- nota3. Factorul O ofera informatii cu privire la nelinistea, agitatia si tendinta de culpabilitate a subiectului dupa cum acesta a manifestat n repetate rnduri, n situatii dificile prezentnd nelinisti infantile- nota 9. Factorul Q1 pune n evidenta conformismul subiectului la deficientele si dificultatile traditiei, ncrederea n ceea ce a apucat sa creada si sa nvete- nota 2. Factorul Q2 ofera informatii cu privire la dorinta subiectului de a participa la grup, dependenta sociala, dar care sunt mpiedicate de trasaturile sale ca, timiditatea, reticenta si emotivitatea- nota2. Factorul Q3 releva lipsa totala de autocontrol si conflictele cu sine -nota 0.

Factorul Q4 pune n evidenta ncordarea subiectului, frustrarea si nelinistea- nota 7. Greutatile ntmpinate de subiect n realizarea contactelor sociale si esecurile traite, l conduc spre stari de introversiune si o accentuata tendinta de izolare. Daca nu se intervine din exterior, prin mijloace terapeutice, n reorientarea subiectului, acesta risca sa recidiveze( n viitor) din cauza lipsei de ncredere n sine si a imposibilitatii de a se autoajuta. STUDIUL DE CAZ NUMRUL 3 Date personale: G.S., recidivist Vrsta: -18 ani Domiciliul stabil: -Pitesti ncadrarea juridica: -furt din avut privat Pedeapsa: - 2 ani si 8 luni Nationalitatea: - roman Sex: - masculin Vrsta comiterii ultimului delict: - 16 ani Statutul marital: - necasatorit Nivel de scolarizare: - scoala generala Momentul comiterii faptei: - 05.11.2011 Mediul de origine: - rural Consum de alcool: - ocazional Fapta comisa: - mpreuna cu alti 5 prieteni au sustras bunuri n valoare de 8 milioane lei Istoria personala: S-a nascut ntr-o familie cu doi frati mai mici si o sora mai mare, casatorita. Tatal acestuia este detinut n penitenciarul Jilava, ultima fapta a tatalui fiind viol, pentru care a primit o pedeapsa de 20 ani. Mama acestuia este casnica, despartita de tatal lui G.S. si traieste n concubinaj cu un consatean. Istoria infractionala: -actiune penala pe 16.07.2011 Antecedentele subiectului au o nota comuna fiind din categoria furturilor si tlhariilor n grup. Comportementul n penitenciar: Detinutul este violent, producnd frecvente raniri si contuzii colegilor de camera. Un astfel de incident violent a avut loc n iunie 2009, cnd G.S. aflndu-se n baie, sparge oglinda, si se autoraneste prezentnd multiple plagi taiate. Izolat de ceilalti si anulndui-se o parte din drepturi, dupa o perioada de timp detinutul nu se mai manifesta violent si chiar primeste o recompensa de buna purtare 14.07.2009. n cadrul ntlnirilor avute cu acesta s-a putut observa uneori manifest, alteori voalat tendintele sale de irascibiiitate si nerabdare de a asculta povestirile altora. Firea sa dificila o poale stapni cnd de fata se afla un cadru de ordine si este constient ca poate fi penalizat. Rezultatele obtinute la chestionarul 16P.F.: . Scorul 2 obtinut la factorul A releva detasarea, rezerva, tendinta de critica, rigiditatea si dispretul subiectului. . Factorul B de personalitate, raspunzator de nivelul intelectual, prin nota 5 demonstreaza echilibrul gndirii abstracte a subiectului cu opusul acesteia. . Forta Eului exprimata de factorul C prin nota obtinuta, 4, evidentiaza tonicitatea psihica pronuntata si un caracter emotiv, agitat, nestatornic si iritabil. . Tendinta spre un caracter independent, oponenta si autoritarismul sunt evidentiate prin nota obtinuta,6, la factorul E. . Factorul F care vizeaza expansivitatea, la subiectul de fata, releva tendinta de nepasare, indiferenta si nepasarea, toate acestea accentuate prin nota 8. . Factorul G, referitor la forta SupraEului, evidentiaza n cazul de fala oportunismul subiectului, ocolirea regulilor a legilor si lipsa simtului datoriei-nota 4.

. Factorul H vizeaza cei doi poli, timiditatea - ndrazneala. Subiectul prezinta trasaturi de personalitate care tin de ndrazneala, spontaneitate, sociabilitate, amplificate de capacitatea de a sesiza aspectele esentiale dintre lucruri si de a gasi solutii- nota8. . Factorul I, prin nota 5 obtinuta de subiect, nu este relevant pentru studiul de fata. . Factorul L ncadreaza subiectul n limitele rigiditatii, egocentrismului si interesului fata de propriile probleme- nota 9. . Perspicaitatea, viclenia si interesul sunt caracteristicile rezultate la factorul N- nota 8. . Factorul O ofera informatii despre comportamentul agitat, nelinistit si tendinta de a se simti n nesiguranta - nota 9. . Factorul Ql pune n evidenta tendinta de a schimba ceva, de a critica ceea ce este vechi, libertatea de a gndi si actiona nota-6. . Factorul Q2 nu reflecta cu precizie nclinatiile subiectului, dar se poate totusi observa o usoara dependenta sociala mai ales din motive egocentrice evidentiate de factorul L- nota 6. . Factorul Q3 se refera la integrarea individului. Nota 8 exprima o puternica stereotipizare a schemelor gndirii, propriile idei neputnd fi contrazise de ceilalti. Subiectul are de obicei opinii diferite de ale celorlalti, iar uneori este vanitos si tine la reputatia sa. . Factorul Q4 pune n evidenta tensiunea energetica, evidentiind o puternica frustrare, ncordare si surmenaj. Desi prezinta aceste caracteristici, subiectul nu poate ramne inactiv din cauza excesului de enegie nedescarcata. Despre acest caz se poate spune ca ngreunarea controlului acestor comportamente reactive este realizata de catre caracteristicile si firea subiectului, reiesite din chestionar: ncapatinarea, rigiditatea, etc, care au fost mult timp ncurajate de cercul de prieteni frecventat. Ca si n cazurile dinainte, este nevoie de mult timp si resurse pentru desfasurarea unor activitati reeducative din cadrul penitenciarului, pentru a putea fi ajutat subiectul. STUDIUL DE CAZ NUMRUL 4 Date personale: A.C., nerecidivist Vrsta: -21 ani Domiciliul stabil: -Pitesti ncadrarea juridica : -tlharie n grup (prin violenta) Pedeapsa: -3 ani si 6 luni Nationalitatea: -romn Sex: -masculin Vrsta comiterii delictului: -20 ani Statutul marital: -necasatorit Nivel scolarizare : - a terminat 5 clase Momentul comiterii faptei : -16 august 1999 Mediul de origine: -rural Consum de alcool: - ocazional Fapta comisa: -mpreuna cu alti 3 prieteni n noaptea zilei dinspre 16-17 august au urmarit victima(care o cunosteau dinainte) si i-au aplicat multiple lovituri n zona capului, dupa care i-au luat banii si obiectele personale. Istoria personala: - S-a nascut ntr-o familie cu doua surori mai si un frate divortat Tatal acestuia a parasit familia cnd A.C. avea 3 ani si pe care nu 1-a mai vazut. Mama acestuia s-a recasatorit si mai are un copil cu actualul sot. Din cauza nentelegerilor din familie ( alcolismul tatalui vitreg si lipsa banilor), A.C a locuit o perioada de timp la bunica dinspre mama, apoi s-a mutat la niste prieteni (cu antecedente penale). mpreuna cu acestia a participat la diverse infractiuni (spargeri de chioscuri, furturi, tlharii), dar dupa cum sustine detinutul "nu am fost prinsi dect cu ultima fapta". Regreta ca nu a putut sa-si continue scoala si ca acum i va fi mai greu sa se descurce. Comportamentul n penitenciar:

In timp ce se afla pe arest s-a batut cu seful de camera.Ajuns n penitenciar, este ales sef de camera de catre ceilalti colegi ai sai, cstigndu-i ncrederea prin ndrazneala, abilitatea de a-si exprima ideile n fata celorlalti. Statutul obtinut l ajuta sa-si manifeste violenta sublimat, prin controlul asupra celorlalti. Face parte din colectivul clasei a-VI-a din penitenciar si vrea sa urmeze mai departe cursurile urmatorilor ani. Trasaturile enuntate mai sus au fost confirmate si de rezultatele obtinute la chestionarul 16P.F. Factorul A de personalitate prin nota obtinuta,3, a confirmat tendinta subiectului spre critica, rigiditate, exigenta n normele personale si detasarea subiectului. Nota ridicata la factorul C - 9, arata un caracter stabil emotional, maturitatea si capacitatea de a sustine moralul altora. Aceste aspecte snt n legatura cu cele obtinute la factorul E, nota 10, si anume: siguranta de sine, caracterul independent, tedinta de a face ce doreste, oponenta si autoritarism. Nota ridicata obtinuta la factorul H-8, denota o puternica rezonanta afectiva, acceptnd cu usurinta situatiile greu de suportat. Acorda un viu interes persoanelor, petrecndu-si mult timp vorbind. Factorul I care pune n evidenta rationalitatea- afectivitatea, prin nota mica obtnuta,2, exprima realismul si uneori duritatea, satisfactia referitoare la propria persoana, scepticismul si tendinta spre insensibilitate, cinism si dispret. Nota relativ scazuta la factorul L, adica 4, exprima capacitatea de contacte personale, capacitatea de a lucra n echipa. Abilitatea, siretenia si perspicacitatea vin sa ntareasca trasaturile rezultate la factorul L si care explica influenta subiectului asupra celorlalti. La factorul Q2, subiectul obtine o nota relativ scazuta,3, care arata dependenta sociala, dorinta de a fi admirat si aprobat. Nota scazuta la factorul Q3, adica 1, exprima lipsa autocontrolului, conflictul cu sine, neglijarea convenientelor si cedarea n fata impulsurilor, ceea ce duce uneori la inadaptare. La factorul Q4 subiectul obtine nota 7 care evidentiaza frustrarea, ncordarea, agitatia si irascibilitatea. n acest caz ales pentru studiu s-a observat comportamentul subiectului care n diferite ocazii este contradictoriu. Incidentele violente din prima perioada de detentie au adus consecinte "negative" pentru subiect: pedepse, anularea unor drepturi (de aprimi vizite, pachete, e.t.c). Subiectul si-a redirectionat manifestarile pentru a se impune n fata colegilor de camera. Rezultatele contrastante obtinute la chestionar ( la factorul L si Q3), caracterizeaza firea sa duala: pe de-o parte spiritul sau de echipa, si capacitatea de a-i sustine pe altii, iar pe de alta parte conflictele sale interioare si cedarea n fata impulsurilor. Conflictele cu sine au aparut n momentul n care ,ajus n penitenciar a trebuit sa se supuna unor norme si interdictii. Neputinta de a face ceea ce doreste a determinat rabufniri n fata colegilor de camera. Aceste izbucniri agresive concretizate prin acte violente ar trebui privite si ca rezultat al unor rupturi traumatizante: prima de tatal sau, apoi de mama sa din cauza recasatorii acesteia. Faptul ca subiectul ncearca si uneori chiar reuseste sa se stapneasca , nseamna ca acesta detine resurse pentru a se reabilita. STUDIUL DE CAZ NUMRUL 5 Date personale: M.S., recidivist Vrsta: Domiciliul stabil: ncadrarea juridica : Pedeapsa: Nationalitatea: Sex: Vrsta comiterii delictului: Statutul marital: Nivel scolarizare : Momentul comiterii faptei : Mediul de origine:

-19 ani -Mioveni -viol cu perversiuni sexuale (n grup) -8 ani si 7 luni -romn -masculin -19 ani -necasatorit - 7 clase -15.03.1999 - urban

Consum de alcool: - frecvent Fapta comisa: mpreuna cu alti 4 prieteni au acostat o minora si au dus-o acasa la unul dintre acestia unde a fost supusa la viol si diverse perversiuni sexuale Istoria personala: S-a nascut ntr-o familie cu 7 frati mai mari si o sora mai mica. Unul dintre fratii mai mari este detinut pentru talharie.Ceilalti sunt casatoriti, mai putin sora. Tatal, fost strungar , actualmente somer, mama croitoreasa. Comportamentul tatalui n familie este de cele mai multe ori violent, cauza fiind imposibilitatea de a-si procura alcool pentru ca familia nu dispune de suficiente resurse materile. Certurile din familie sunt frecvente ceea ce-l determina pe M.S. sa plece de acasa. O perioada locuieste mpreuna cu un verisor, prin intermediul caruia intra n cercul de prieteni al acestuia. Relatiile cu acestia si vor pune amprenta asupra subiectului, n sensul ca l vor determina sa participe la diverse furturi si tlharii pentru a-si cstiga existenta. Din relatarile acestuia reiese ca parintii nu i simt lipsa de acasa. Vizibil afectat de situatia n care a ajuns, realizeaza abia n penitenciar ca viitorul lui este compromis. Comportamentul n penitenciar: La nceput violent cu ceilalti, apoi se linisteste. A refuzat sa urmeze scoala din penitenciar si de asemenea nu participa la munca. Prin firea sa rece si dificila nu a reusit sa-si faca multi prieteni n afara de doi colegi din camera. Nu si recunoaste fapta, sustinnd ca cei cu care se afla n seara savrsirii delictului au avut ceva cu el si l-au nvinuit pe nedrept. Afirma ca asteapta sa scape de pedeapsa pentru a se putea razbuna pe acestia. Din dosarul de penitenciar a rezultat ca subiectul a avut abateri de comportament si la detentiile anterioare. A fost surprins ntretinnd raporturi sexuale cu un alt coleg de camera. n urma acestui incident, a fost izolat de ceilalti si pedepsit. Din discutiile avute cu acesta a reiesit ca acesta nu recunoaste, sustinnd ca ofiterul de serviciu pe atunci a avut ceva cu el si a vrut sa l mute n alta camera. Limbajul violent al lui M.S. chiar si cu colegii de camera care participau la discutiile n grup a dus la concluzia ca acesta pentru a se apara de orice ofensa recurge la mijloace mai putin morale. Incapacitatea de asi asuma raspunderea influenteaza comportamentele sale reactive. La chestionarul de personalitate 16 P.F., subiectul a obtinut urmatoarele note: La factorul A de personalitate prin punctajul obtinut,nota 1 , releva o puternica tendinta schizotimica cu urmatoarele trasaturi: detasare, rezerva, tendinta critica, scepticism, rigiditate si dispret. Exigent si rigid n normele personale, individul poate ajunge un critic si opozant dur. Factorul B care vizeaza nivelul intelectual, prin nota obtinuta- 3, exprima o inteligenta discreta, o gndire concreta cu nclinatii spre interpretarea concreta a fenomenelor care poate fi rezultatul unei instruiri educative neadecvate. Factorul C raspunzator de forta Eului, are la subiectul de fata valoarea 3 care exprima un dezechilibru ntre emotivitatea exagerata si maturitate, nclinnd mai mult spre prima parte. Factorul E prin valoarea 9 care s-a obtinut amplifica caracterul independent, tendinta de a face ce doreste, oponenta si autoritarismul. Factorul F care vizeaza expansivitatea, prin nota obtinuta-7 arata tendinta spre indiferenta (cu privire la ceilalti), nepasarea, entuziasmul (n planurile personale) si impulsivitatea. Factorul G se refera la forta SupraEului si la regulile de convietuire sociala, iar prin nota foarte sazuta-0, arata oportunismul, ocolirea regulilor si legilor, lipsa simtului datoriei sau tendinta de delasare si neglijenta. Factorul H cu valoarea notei 8 exprima ndrazneala, spontaneitatea, cu o puternica rezonanta afectiva. Factorul I scoate n evidenta prin nota 5 echilibrul celor doua extreme; din acest punct de vedere subiectul se alinia n limitele normale. Factorul L viznd ncrederea- suspiciunea la subiectul n discutie scoate n evidenta suspiciunea, rigiditatea si interesul fata de propriile probleme- nota 9. Factorul N se refera la bipolaritate, clarviziune- naivitate; prin nota 10 rezultata, arata ca subiectul prezinta un nalt grad de abilitate, subtilitate, perspicacitate, interes si viclenie.

 Factorul O de personalitate ofera informatii asupra calmului- nelinistii. Nota 9 arata acea latura a subiectului plina de agitatie, neliniste si aparitia nelinistii infantile n situatii dificile. Factorul Ql pune n evidenta radicalismul- conservatorismul; nota 6 indica o slaba tendinta spre sesizarea critica a ceea ce este vechi, libertate n gndire si actiune. Factorul Q2 surprinde atitudinea de dependenta- independenta fata de grup. Nota obtinuta 1 arata ca n tot ce a ntreprins subiectul, a fost influentat de conduitele delincvete ale "prietenilor". Factorul Q3 se refera la integrare. Subiectul prezinta un slab autocontrol al conduitelor sale, conflicte cu sine, cedarea n fata impulsurilor si negijarea cerintelor vietii sociale - nota 2. Factorul Q4 pune n evidenta puternica ncordare, frustrarea si surmenajul subiectului prin nota 9 obtinuta. Comportamentul reactiv al subiectului scos n evidenta prin rezultatele obtinute la chestionarul 16P.F. si din observarea manifestarilor acestuia n grup este greu de controlat. Ca si n cazul celorlalti subiecti, prezentati anterior, este nevoie n primul rnd de un interval mai mare de timp n care sa se desfasoare actiuni reeducative sau formative si recuperatorii, cu ajutorul cadrelor specializate. 4.5 Analiza si interpretarea datelor relevante ale cercetarii Nivelul ridicat al frustrarii care este prezent sub diferite forme la toti subiectii, relevat de factorul de personalitate Q4, acestia obtinnd n bloc note foarte ridicate, cuprinse ntre 7 si 10 ( vezi foile de profil de la Anexa 4) este rezultatul experientei afective esuate, o traire mai mult sau mai putin dramatica a nereusitei. Astfel frustrarea se manifesta printr-o emotivitate crescuta fiind gradual conditionata de temperamentul individului, de structura sa afectiva si de formula echilibrului afectiv. 3 dintre subiectii carora li s-a aplicat 16P.F. au obtinut note mici la factorul C: 1,2,4. Starea de frustrare prin emotionalitatea crescuta pe care o induce genereaza ncalcarea regulilor si normelor existente n penitenciar. Intoleranta la frustrare apare n urma unei capacitati reduse de depasire a situatiilor frustrante. n momentul n care are loc confruntarea cu un obstacol se manifesta o tensiune afectiva care l poate calauzi pe individ pe o cale ilicita cu manifestari autoagresive si o cale pasnica care duce la obtinerea aceluiasi scop. Acesti indivizi obisnuiti sa obtina cele necesare prin mijloace imorale continua si n penitenciar sa recurga la aceleasi scheme comportamentale. Aceste aspecte au fost scoase n evidenta prin notele foarte scazute obtinute la factorul de personalitate G: doi subiecti au obtinut nota 2, doi cu notele 3 si 4, iar unul nota 0. n ceea ce priveste capacitatea de integrare, rezultatele cele mai relevante au fost obtinute la factorul Q3: doi subiecti cu nota 1, unul cu nota 0, un subiect cu 2, si doar unul cu 8. O cota nalta s-a obtinut si la factorul Q4: doi detinuti cu nota 9, doi cu nota 7si unul cu nota 10. Excesul de energie psihica neinvestita eficient a dat nastere frustrarilor, agitatiei si irascibilitatii. Pentru a se elibera de aceasta energie detinutii recurg la actiuni violente, care aduc abateri de la disciplina si norma. Lund n consideratie vrsta subiectilor 18-21 ani, vrsta la care se petrec cele mai mari transformari psihice si fizice contribuie ntr-o masura mai mare sau mai mica la dezechilibrele acestora. Negasind sprijin n familiile lor dezorganizate, renuntnd la scoala, cercurile de prieteni cu inductie negativa pe care le frecventeaza si n final mediul penitenciar n care au ajuns (mediu care n loc sa reorienteze comportamentele delictuale, de fapt le amplifica), toate acestea actioneaza asupra individului ca niste factori de dezorientare si de amplificare a comportamentelor acestora. Dupa cum se poate observa si din rezultatele obtinute la chestionarul care viza sanatatea morala a detinutilor: 83,79% dintre recidivisti afirma ca atta timp ct sunt n penitenciar nu se gndesc la cum va fi viata lor dupa eliberare; 77% dintre nerecidivisti sustin aceeasi idee. Justificarile acestora vis-a -vis de cele afirmate se opresc la: nesiguranta viitorului si la faptul ca dupa detinere multe depind de atitudinea celor din jur. 54,06% dintre recidivisti recunosc faptul ca atitudinea lor post- detentie depinde n mare masura de cei din jur; 57% dintre nerecidivisti sustinnd acelasi lucru. La itemul "Nu doresc sa-mi scrie nimeni" (n sensul de a nu avea contacte cu exteriorul) s-au obtinut urmatoarele procentaje. 51,35% dintre recidivisti au raspuns afirmativ, iar 62% din nerecidivisti au dat aceleasi raspunsuri.

CONCLUZIILE CERCETRII Tot ce am prezentat n aceasta lucrare sper sa fundeze suficient ideea ca problematica domeniului penitenciar apartine ntr-o mare masura psihologiei, de altfel dat fiind specificul acestei institutii, nici un membru al personalului nu poate fi n mod strict un functionar, aceasta att din cauza dimensiunii umane a activitatii cotidiene, ct si a faptului ca sarcina este nestructurata pentru cea mai mare parte a personalului. Ar trebui ca penitenciarul sa organizeze pedeapsa conform unui proiect de transformare a personalitatii detinutilor, dar de-a lungul timpului, penitenciarul a evoluat de la "ceremonia" suferintei ascunsa de o arhitectura masiva si aparata de secretul administrarii, la o penalitate nediferentiata, abstracta si confuza. Cresterea numarului de detinuti este determinata de sporirea violentei si mai putin de cresterea criminalitatii n general. De aceea detinutii nu reprezinta ntreaga populatie delincventa, ci mai ales infractorii cei mai vulnerabili la controlul social: minorii, etc. Penitenciarul este o instutitie patogena care depersonalizeaza individul si l face sa devalorizeze lumea si pe sine nsusi, si ce este mai rau, permite obisnuirea cu acest mediu. Efectele succesului sau esecului tratamentului penitenciar trebuie privite cu toata atentia deoarece ele pot difuza si n anturajul celui abia eliberat din nchisoare. Venirea n penitenciar tulbura echilibrul personalitatii printr-o tripla reducere: a spatiului de viata, a timpului personal ( suspendarea viitorului si relativizarea trecutului) si a comportamentului social de izolare si abandon. Stresul prelungit n faza de ancheta, intrarea ntr-o colectivitate de anonimi, controlul rigiros al conduitei, dependenta de personal, densitatea umana, favorizeaza aparitia si cronicizarea conduitelor agresive. Inexistenta nici unui spatiu presonal, absenta unui refugiu, a sta zilnic 17 ore treaz ntr-o ambianta monotona, epuizarea subiectelor de discutie conduc frecvent spre caderi afective, degradarea imaginii de sine si desigur la adaptari patologice. La detinuti instinctul teritorialitatii este inhibat pentru ca nu si pot marca teritoriul care le-a fost atribuit (patul deseori este mpartit cu alt detinut); valorizarea spatiului de viata este devastata de amploarea frustrarilor nregistrate la nivelul tuturor celorlalte nevoi; agresivitatea are si alte forme de manifestare mai putin vizible cum ar fi: crearea dependentei, manipularea informatiilor, distribuirea pachetelor cu alimente, mpiedicarea unora sa participe la activitatile recreative, nsusirea hainelor penale aflate n cea mai buna stare, etc. Chiar daca venirea n penitenciar este un esec de viata dupa o perioada, detinutii reconsidera n general tehnicile de conservare a propriei vieti, devenind mai agresivi, consumnd n mod excesiv drepturile pe care le au, acestea avnd un rol compensator pentru toate frustrarile inerente statutului de detinut. Instabilitatea emotiva ce se asociaza frecvent cu agresivitatea, duce la manifestarea de comportamente violente. Fenomenul de agresivitate rezida n acele forme de comportament ofensiv consumat pe plan actional sau verbal, care constituie o reactie disproportionata la o opozitie reala sau imaginara. Exista o neconcordanta ntre sarcinile concrete pe care le ndeplineste un gardian si statutul formal prevazut de actele normative: sarcinile sunt mai ales de asistenta si ajutor, iar atributiile oficial stabilite sunt de supraveghere si disciplinare. Atta timp ct relatiile dintre personal si detinut nu se concrertizeaza n ajutor si educare, penitenciarul va ramne o institutie cu slabe sanse de reeducare a conduitelor infractionale.

PROGRAM TERAPEUTIC PENTRU DIMINUAREA AGRESIVITII LA DEINUII VIOLENI Complexitatea mediului penitenciar impune cu necesitate principiul studierii sale interdisciplinare, dar deseori acest lucru se loveste de nmultirea datelor descrise si analizate, ceea ce favorizeaza mai mult specializarea dect integrarea globala, nchisoarea nu este si nu va putea fi niciodata un cadru adecvat dezvoltarii personalitatii, dar ea ne ajuta sa ntelegem conditia umana fie si n ipostaza de detinut. Detinutul ajuns n penitenciar poate fi considerat traumatizat psihologic; tensiunile legate de comunicarea faptei, contactul cu organele de ordine, procesul, remuscarile, rusinea, despartirea de familie l afecteaza profund. n functie de cauzele si dificultatile fiecarui detinut se poate actiona att asupra ambiantei, ct si asupra subiectului. Interventiile asupra ambiantei tin cont de normele sistemului si vizeaza optimizarea relatiilor n colectivul din care face parte, transferul ntr-o alta camera, etc. La astfel de rezolvari se ajunge destul de rar, cele mai frecvente fiind cazurile n care subiectul se confrunta cu o situatie de interes major pentru el si pe care nu o poate rezolva singur. Atmosfera n care se desfasoara ajutorul psihologic are un oarecare grad de permisivitate si l determina pe subiect sa se nteleaga, sa aiba initiative, sa progreseze n situatia data. Avnd n vedere aceste probleme am considerat ca n mediul de detentie cea mai eficienta forma de interventie a psihologului si educatorului o constituie psihoterapia non-directiva. Aceasta deoarece permite atingerea unor obiective esentiale pentru reeducare, obiective care au constituit ipoteze de lucru la nceputul aplicarii metodei n mediul de detentie: 1. Reintegrarea sociala este influentata pozitiv de grabirea maturizarii afective a subiectului. 2. Efectele durabile n plan reeducativ apar doar cnd detinutul este ajutat sa se cunoasca pe sine, sa nteleaga mecanismele care au stat la baza formarii comportamentului sau agresiv. 3. Cunoasterea si activarea resurselor latente ale detinutului sporesc ncrederea n propriile capacitati facndu-l sa fie deschis la actiunile de reeducare exercitate asupra sa. Fundamental pentru relatia de ajutor este ca psihologul sa manifeste interes autentic si sa l accepte ca persoana pe subiect, sa exprime fata de el caldura, deschidere, nedepasind nsa cadrul neutralitatii binevoitoare. Fata de atitudinile si sentimentele subiectului va trebui sa manifeste pemisivitate pentru ca numai astfel va fi deschis si l va putea cunoaste n profunzime. ncercarea de a cenzura de la nceput relatarile subiectului aduce dupa sine ncetarea relatiei de ajutor. Subiectul are nevoie de un partener cu care sa analizeze problemele ntr-o atmosfera de ncredere si acceptare reciproca. Aceasta cu att mai mult cu ct psihologul l avertizeaza pe subiect ca nu detine raspunsul la problemele sale, ca el nsusi cunoaste cel mai bine situatia, dar ca l poate ajuta sa descopere solutii adecvate pe care sa le transpuna n practica. Initiatorul acestei psihoterapii descrie 7 stadii de schimbare a personalitatii n cursul terapiei, dar care nu sunt nlantuite ntr-o ordine stricta, elemente ale unor stadii avansate pot apare si mai la nceput. Stadiul I Subiectul refuza comunicarea, relateaza doar aspecte exterioare, sentimentele si opiniile personale nu sunt percepute si nici recunoscute ca atare, nu exista dorinta de schimbare, existnd n schimb multe blocaje n comunicarile interne. Subiectul reactioneaza la situatia prezenta asimilnd-o unei experiente trecute si apoi reactioneaza la acest trecut renviat. Stadiul II Individul se convinge ca este total acceptat. Observatiile privind alte persoane devin mai putin superficiale, iar problemele sunt percepute ca exterioare Sinelui si de aceea nu resimte nici un sentiment de responsabilitate: sentimentele sunt descrise ca apartinnd trecutului ( "eram prea nervos sau deprimat, etc"); experienta imediata este legata de o structura impusa de trecut, contradictiile sunt exprimate, dar sunt recunoscute cu greu ca atare. Stadiul III Discursul avnd Eul ca subiect devine mai usor; subiectul vorbeste de Eul sau ca de un obiect despre care ceilalti au o imagine rasturnata. Acesta relateaza sentimentele si intentiile nonactuale, iar experienta traita este descrisa ca apartinnd trecutului sau, ca fiind straina de sine: contradictiile experientei imediate sunt recunoscute, alegerile personale sunt considerate adesea ca ineficace. Stadiul IV

Subiectul descrie sentimentele foarte intense ca fiind neactuale n prezent. Acesta ncepe sa-si accepte sentimentele, experienta imediata este mai putin determinata de structura trecutului, ncepe sa descopere schemele personale de comportament si sa se ndoiasca de valabilitatea lor (comportamentele agresive din trecut sunt constientizate si sunt cautate alte scheme care sa le nlocuiasca pe acestea). Acesta cauta simbolismul exact al sentimentelor, schemelor si intentiilor sale, tinnd cont de contradictiile dintre Eul sau si experienta imediata. Ia cunostinta de responsabilitatea sa fata de problemele personale. Stadiul V Trairile subiectului sunt exprimate liber asa cum sunt ele simtite n prezent El si examineaza critic schemele de conduita, cauta sa diferentieze exact sentimentele si intentiile sale, accepta sa si priveasca n fata propriile contradictii si incoerente, iar comunicarea interna este ameliorata si blocajul redus. Stadiul VI Sentimentele blocate n evolutia lor sunt acceptate acum. Experienta imediata ia aspectul caracteristicului proces; relaxarile fiziologice (plnsul, lacrimile, oftatul, etc) au acum loc. Comunicarile interne sunt libere si devin un cadru de referinta clar definit, iar diferentierea experientei afective este clara si fundamentala. Stadiul VII Creste acceptarea de sine si ncrederea n propria evolutie: noile situatii sunt traite ca atare, nelegate de trecut, schemele personale de conduita sunt mai putin rigide; subiectul face experienta unor noi maniere de a fi. Psihoterapia non-directiva aplicata n penitenciar implica existenta unor premise favorabile, n primul rnd ca tensiunile sau framntarile detinutului sa fie suficient de puternice pentru ca subiectul sa ceara sau sa accepte ajutorul, n al doilea rnd subiectul sa aiba forta de a actiona si sa considere situatia rezolvabila si n al treilea rnd psihologul sa poata coopera cu factorii de decizie din locul de detinere pentru solutionarea cazului. De la nceput psihologul ncurajeaza expresia faptelor si sentimentelor subiectului fata de toate problemele si-l ajuta sa se nteleaga spunndu-i dupa caz: "simti un fel de ciuda ca .....", "vrei sa ndrepti lucrurile si totusi nu vrei", "din ce spui, se pare ca te simti destul de vinovat", etc. Dupa ce subiectul relateaza faptele si si exprima sentimentele negative fata de diversele persoane sau aspecte ale situatiei, ncep sa se manifeste tendintele pozitive ale acestuia pentru abordrea matura a dificultatilor. Psihologul l stimuleaza n acest sens spunnd "Esti chiar att de rau?". Acesta este momentul central al relatiei de ajutor: subiectul si-a descarcat tensiunile, a recunoscut sentimentele sale negative care l mpiedicau sa progreseze si face primele demersuri de rezolvare ( proiecte teoretice n cadrul dialogului deocamdata). Acum rolurile se inverseaza, psihologul din simplu catalizator al relatarilor subiectului devine mai activ si-l ajuta pe acesta sa-si converteasca tendintele pozitive n actiuni, pe baza noii perceptii a situatiei sale realizate n cadrul dialogului. Este necesar sa se lase ntreaga responsabilitate a actiunilor n seama subiectului pentru a creste autonomia si ncrederea sa n sine. La fiecare ntlnire ntre cei doi se face o analiza a rolului subiectului n propria problema, a calitatilor lui pozitive pe care se poate sprijini. Toate actiunile pozitive ale subiectului vor fi deci puncte de avans n solutionarea problemei si n ntelegerea de sine. Timpul acordat unei ntrevederi cu subiectul nu va depasi niciodata o ora pentru a-l forta sa beneficieze la maximum de fiecare ntlnire. n cadrul relatiilor de ajutor psihologul se situeaza undeva ntre subiect si mediul sau problematic. De aceea, terapeutul trebuie sa abordeze o liniste interioara, o anumita siguranta si control asupra a ceea ce l nconjoara, sa dea subiectului impresia ca n orice moment poate gasi un loc unde este primit si acceptat fara conditii, ca n ciuda oricaror esecuri va gasi pe cineva dispus sa-1 asculte si sa-1 ajute. Eficienta acestei metode este determinata tocmai de posibilitatea ca n scurt timp (3-4 sedinte de cte o ora fiecare) sa se analizeze profund si sincer problemele subiectului, sa fie rezolvate ntr-o maniera care sa-i asigure progresul relational. n penitenciar psihoterapia non-directiva si atinge scopurile de regula, n doua, cel mult trei sedinte. Aceasta deoarece terapeutul are acces la informatiile din dosarul detinutilui si de asemenea, celelalte cadre l tin la curent cu evolutia subiectului, nceputul psihoterapiei trebuie marcat de o informare amanuntita a terapeutului cu o serie de aspecte privind personalitatea subiectului, fapta comisa, precum si o evaluare a

capacitatii sale de reintegrare dupa executarea pedepsei. Antecedentele penale sunt cunoscute att din analiza dosarului ct si a convorbirii directe cu subiectul. Evaluarea capacitatii de reintegrare se realizeaza n baza cunoasterii sprijinului din partea familiei, a atitudinii fostilor si actualilor prieteni fata de subiect, disponibilitatile lui de sustinere morala. Tot la acest punct sunt analizate proiectele de viitor: realismul lor, gradul de ncredere a subiectului n el, daca si-a elaborat alte alternative, ce va ntreprinde daca n mediul n care va merge va gasi situatii psihotraumatizante, etc. Anexa I REPREZENTAREA DE SINE CATEGORIA DE DEINUI REPREZENTAREA DE SINE 1. n general sunt multumit de mine 2. Niciodata nu am avut remuscari 3. De obicei actionez sub impulsul momentului chiar daca mai trziu voi avea neplaceri 4. Trebuie sa profiti de orice ocazie pentru a putea atinge propriile scopuri 5. ntotdeauna m-am descurcat mai bine singur 6. Am nvatat prea multe lucruri rele pentru a mai putea trai cinstit 7. De regula nu-mi pasa de nimeni si de nimic 8. Comportarea mea depinde n mare masura de cei din jur 9. Cred ca n realitate nimanui nu-i pasa de mine 10. Nu doresc sa-mi scrie nimeni PERCEPIA MUNCII CATEGORIA DE DEINUI PERCEPIA MUNCII 70,82% 29,72% 29,72% 70,28% 55% 28% 45% 72%

RECIDIVIsTI 18-21 ANI DA 29,72% NU 70,28%

NERECIDIVIsTI 18-21 ANI DA 28% NU 72%

35,13%

64,87%

34%

66%

56,78% 21,62% 40,54% 54,06% 37,84% 51,35%

43,22% 78,38% 59,46% 45,94% 62,16% 48,65%

68% 21% 45% 57% 40% 62%

32% 79% 55% 43% 60% 38%

RECIDIVIsTI 18-21 ANI

NERECIDIVIsTI 18-21 ANI

DA 1. Orice munca e mai buna dect sa stai degeaba 86,48%

NU 13,52%

DA 84%

NU 16%

2. Pentru mine munca a fost ntotdeauna o povara

83,78% 16,22% 64,87% 35,13% 78,38% 21,62%

33%

67%

3. i invidiez pe cei care reusesc sa munceasca ct mai putin

48%

52%

4.n penitenciar munca este importanta doar pentru ca te poti elibera conditionat.

35%

65%

5. Prin munca mi mentin n primul rnd echilibrul sufletesc si sanatatea. 89,18%

10,82%

89%

11%

ATITUDINEA FA DE LEGE CATEGORIA DE DEINUI ATITUDINEA FAA DE LEGE

RECIDIVIsTI 18-21 ANI DA NU 37,84% 62,16%

NERECIDIVIsTI 18-21 ANI DA 58% NU 42%

1. Cred ca regulile de comportare civilizata ngradesc libertatea persoanei

2. Oamenii pot trai si fara legi 3. Legea se aplica pentru toti oamenii la fel

24,33% 62,16%

75,67% 37,84%

17% 63%

83% 37%

4. Legea este buna, dar n cazul meu nu a fost aplicata corect

24,33% 75,67%

63%

37%

ATITUDINEA FA DE VIITOR CATEGORIA DE DEINUI ATITUDINEA FA DE VIITOR

RECIDIVIsTI 18-21 ANI DA NU

NERECIDIVIsTI 18-21 ANI DA NU

1. Cnd esti n penitenciar nu trebuie sa te gndesti la cum va fi viata dupa eliberare 2. n situatia mea e greu sa nu pierzi speranta de a realiza ceva n viata

83,79% 16,21% 40,54% 59,46% 78,38% 21,62% 24,33% 75,67 21,62% 78,38% 18,91% 81,09% 43,24% 16,21% 8.3,79% 32,44%

77%

23%

40%

60%

3. Perioada petrecuta n detentie va influenta n rau viata mea

58%

42%

4. Timpul pierdut nu-mi permite sa ma mai fac om de treaba

40%

60%

5. Viitorul e prea nesigur pentru a-ti face proiecte serioase. 6. Cred ca sunt irecuperabil pentru societate

27%

73%

49%

51%

7. Cred ca traiesc degeaba 8. Un om destept traieste clipa, restul nu l intereseaza

56,76%

23% 20%

77% 80%

9. Lucrul cel mai important n viata este sa fac doar ce imi place

67,56%

37%

63%