MANAGEMENTUL FLUXURILOR SI AMENINTARILOR TRANSFORNTALIERE

MASURI DE SECURITATE IMPUSE IN CAZ DE MITING ELECTORAL IN PIATA PACII CLUJ NAPOCA

Prof. Indrumator: Dr. Toma Vasile Rus

Student: Muntean Oana MASTER IFR SEM II

Municipiul Cluj-Napoca este situat in centrul Transilvaniei, fiind o zona de legatura intre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Totodata, orasul este plasat la intersectia paralelei 46 grade 46 minute N cu meridianul 23 grade 36 minute. Unul dintre primele orase atestate din tara noastra si totodata unul dintre orasele metropolitane ale tarii noastre, Cluj-Napoca are o populatie de aporximativ 317900 de locuitori de diferite etnii, religii, inclinatii politice si sociale. De altfel, in prezent, in cadrul acestui oras se gasesc o multitudine de minoritati, cele mai importante fiind, maghiarii, germanii si evreii dar putem aminti si de minoritati rromani, ucrainiene, sarbe sau chiar alte etnii. Minoritatea maghiara are o pondere de 18,96% din populatia orasului. Intre extremistii maghiari si romani se creeaza adesea tensiuni care se soldeaza in marea majoritate a cazurilor cu savarsirea de fapte penale pe domeniului public, perturband linistea si ordinea publica. Consiliul local al orasului este compus din 27 de consilieri, din care cea mai mare parte sunt componenti ai Partidului Democrat-Liberal si al Uniunii Democrata a Maghiarilor din Romania. Se poate observa asadar dubla reprezentare politica a cetatenilor orasului. Piata Pacii sau Piata Lucian Blaga, cum este denumita recent, se afla in zona centrala a orasului, fiind recunoscuta prin Casa de Cultura a Studentilor si Bliblioteca Centrala Universitara. Fiind o zona de vad mare, vulnerabilitatea sociala este destul de ridicata mai ales in era tehnologiei in care ne aflam. Daca in era industriala vulnerabilitatile sociale puteau fi reduse printr-un numar limitat de masuri, acest lucru se complica semnificativ in evul informational. Asadar, pentru a organiza un miting electoral in cadrul acestei zone trebuie luate in calcul diferite masuri de securitate, liniste si ordine publica, prevenirea si combaterea faptelor ilicite de orice gen si nu in ultimul rand asigurarea unei bune desfasurari a evenimentelor. Studiul de caz prezentat se refera la organizarea mitingului electoral al Partidului Democrat-Liberal, in cadrul Pietei Lucian Blaga, miting ce va contine un numar de 10.000 de persoane. In acest sens, se ia in calcul securizarea mai multor dimenisiuni: cea externa, adica apararea spatiului definit anterior, si cea interna, adica apararea cetatenilor si a reprezentatilor politici. Legea 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice consemneaza in art 1 Libertatea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice(...) de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte intruniri este garanata prin lege. Asemenea activitati se pot realiza numai pasnic si fara nici un fel de arme. Caile de acces in piata sunt urmtoarele: Bulevardul Republicii, Strada Victor Babes, Strada Petru Maior, Strada Gheorghe Sincai, Bulevardul Napoca. Acestea trebuie insa deblocate fiind asigurate totodata de agenti de paza si protectie, atat pentru fluidizarea traficului cat si pentru securizarea spatiului. trebuie sa se

desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stinjeneasca folosirea normala a dumurilor publice, a transportului in comun (...) ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura a pune in primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public. Avand in vedere relatiile destul de tensionate intre etniile romane si maghiare se va avea in vedere impunerea de masuri de securitate pentru prevenirea incidentelor de natura etnica. De altfel, un miting electoral este spatiul optim pentru dezvoltarea sau propagarea ideilor fasciste, comunsite sau de ale oricaror alte organizatii teroristdiversionate. Crima organizata poate fi inteleasa ca un produs social patruns in viata noastra sociala si politica ce se naste din tendintele diferitelor grupuri de a folosi criminalitatea ca mijloc de mobilitate sociala, mijloc de propaganda proprie si chiar de acaparare a puterii prin forta bruta si fapte penale indreptate atat asupra omului de rand dar mai ales asupra reprezentantilor politici opusi organizatiei din care acestia fac parte. Cu atat mai mult, fiecare intrare in cadrul mitingului trebuie atent supravegheata cu ajutorul Politiei si Jandarmeriei Romane dar si prin utilitati tehnologice cum ar fi camere de supravegheat, senzori de fum etc. Indicat este ca in timpul organizarii mitingului, inainte de intamplarea efectiva a evenimentelor politice sa se adune informatii clare, concise cu privinta la persoanele sau a grupurilor de infractori aflate in acel timp pe teritoriul orasului si care pot periclita buna desfasurare a publicitatii politice. Odata inregistrati si verificati, acestia vor fi monitorizati, potrivit legilor aflate in vigoare. Pentru acest proces se vor utiliza sisteme si auxiliare de intelligence. Mitingul va fi planificat, organizat, verificat si supravegheat de coordonatori numiti aidoma pentru posturile respective. Managerul proiectului isi va alege echipa si va numi in capul fiecarui departament o persoana specializata in aria respectiva, aceasta find insarcinata cu rezolvarea task-ului dar si cu supravegherea acestuia pana la finele prezentarii politice. Astfel, departamentul de jandarmerie va administra pentru fiecare punct specific, cum ar fi intersectia cailor principale de acces sau zonele centrale scenei, atat locotenenti cat si un numar de jandarmi. Avand in vedere numarul mare de oameni aflati in piata, jandarmeria Romana va fi prezenta cu un numar de 400 de unitati. Jandarmilor li se vor alatura forte ale politiei romane, cu un numar relativ mai scazut dar ramas in aceeasi arie de confluenta pentru a diminua potentialele riscuri inainte ca aceastea sa prezinte un real pericol. Bineinteles, la o astfel de organizare electorala zona va fi dotata cu masini speciale de pompieri si ambulanta. Cazurile in care izbucneste o revolta in mijlocul adunarii sunt tot mai dese, de aceea este absolut necesar ca serviciul de ambulanta sa fie prezent, preferabil in numar cat mai rezonabil, astfel rezolvandu-se incidentele fara perturbarea evenimentelor. Problematica incendiilor este insa diferita, aceasta intrerupand orice fel de manifestatie, ca atare fiind impuse camere de supraveghere. Pompierii vor purta semne distinctive, pentru a putea fi observati si adresati in cazul in care in ciuda masurilor de protectie adoptate, se intampla totusi un inevitabil incident. Vor fi interzise astfel mijloace de transport private parcate mai aproape de

200 de metri de piata, pentru a se evita un eventual atentat terorist. De altfel, in cazul in care se primesc informatii de aceasta natura, vor fi verificate toate imobilele rezidentiale din zona, precum si institutiile si magazinele, hotelurile sau bancile aflate in perimetru. Traseele de afluire si defluire atat a participantilor la miting cat si a reprezentantilor politici vor fi stabilite in prealabil, acestea fiind reprezentate grafic pentru o mai buna intelegere. Traseele vor fi egale cu numarul de scenarii inregistrate. Participantii sunt intr-un numar destul de mare, atat pentru Cluj-Napoca cat si pentru tara noastra; nu tocmai des se inregistreaza un numar grandios la astfel de mitinguri, oamenii fiind tot mai reticienti la ceea ce se intampla in sfera politica romana, decizand in acest sens sa nu faca parte dintr-o posibila adunare, nici ca parte opusa, parte cauzatoare de adesea de incidente, si, surprinzator, cu atat mai putin ca parte pro. Aceste motive fac ca intrarea in piata sa se faca prin proti special amenajate, jandarmii fiind obligati sa interzica intrarea in zona electorala cu arme de orice gen, spray paralizant, materiale explozive, substante lacrimogene sau orice alte materiale ce pot fi folosite in actiuni de violenta sau de tulburare a ordinii normale de desfasurare a activitatii politice. Interventia in forta a organelor de ordine publica va fi decisa de managerul de proiect sau de inlocuitorul acestuia. In unele cazuri primarul orasului poate lua aceasta decizie la solicitarea sefului organului local de politie sau imputernicitului acestuia desemnat sa asigure masurie de ordine la manifestatia in cauza.