Dispoziiile Legii rii cu privire la rspunderea colectiv

Acest tip de rspundere exista n materie fiscal, penal i n domeniul raporturilor juridice care intrau n sfera de reglementare a dreptului internaional privat. n istoria dreptului european s-au cunoscut dou tipuri de rspundere juridic: -rspunderea colectiv (solidar); -rspunderea individual (personal). Dac rspunderea colectiv este proprie societilor mai puin evoluate, rspunderea individual apare de regul n cadrul societilor evoluate. Legea rii consacr un sistem mixt al rspunderii juridice, n sensul c rspunderea colectiv se mpletete cu rspunderea individual. n materie fiscal, rspunderea colectiv era urmarea impozitrii n baza sistemului cislei, prin care tot satul era impus la plata unei sume globale. Dac unii rani nu puteau plti suma ce le fusese stabilit n funcie de puterea lor economic sau fugeau din sat din acest motiv, cei rmai trebuiau s plteasc ntreaga sum, avnd dreptul de a se despgubi din bunurile prsite de cei fugii sau aflai n imposibilitatea de a plti. n materie penal, rspunderea colectiv constituia o urm a vechiului sistem al rzbunrii sngelui, cu deosebirea c aceasta putea fi rscumprat printr-o sum de bani, fixat prin acordul prilor (compoziiune voluntar).Mai trziu, dup formarea statului, dac victima accepta s renune la dreptul su de rzbunare, n schimbul unei sume de bani, cuantumul sumei de bani era stabilit de ctre stat, n funcie de gravitatea delictului (compoziiune legal). Satele au pstrat, n linia tradiiei, obligaia de a-l depista pe infractor, de a-l cerceta i de a-l preda organelor de stat pentru judecarea i aplicarea pedepselor. Rspunderea colectiv exista i n domeniul relaiilor internaionale, n situaia n care, supusul unui stat nu-i execut obligaia pe care o are fa de supusul unui alt stat. n aceast situaie, orice conaional al debitorului, care se afla pe teritoriul statului creditorului, poate fi supus executrii silite asupra bunurilor, adic, autoritile statului creditorului, i confisc bunurile ca urmare a dovezilor prezentate de creditor, dup care i elibereaz acte care s dovedeasc motivul executrii silite. ntors n ar, cel supus executrii silite, se prezint cu actele doveditoare n faa autoritilor statului care l despgubeau pe seama bunurilor debitorului care nu i-a executat obligaia fa de supusul altui stat. Acest sistem este cunoscut sub denumirea de despgubire de la altul.