LIBERTATEA

Aa cum putem afla din lucrarea Statul Atenian a lui Aristotel, a fost o vreme in care Solon introdusese n rndul delictelor politice si neparticiparea din indiferena sau tembelism a cetenilor la viaa cetii. Cel gsit vinovat urma s fie despuiat de onoruri i scos din rndul cetenilor. Este interesant modul n care Solon a gndit aceast problem. Democraia participativ presupune anumite atribuii pe care ceteanul trebuie s le exercite pentru ca aceasta form de guvernare s nu fie pus n pericol. Opiunea politic a fiecrui individ n parte este foarte importanta pentru formarea unei majoriti care sa confere guvernailor autoritatea de a lua decizii si n acelai timp de a le putea justifica prin ncrederea conferit de actul electoral. Fr aceast opiune general manifestat nu ar mai putea fi invocat ca justificare a unor decizii mai mult sau mai puin corecte regula majoritii. Iar acest fapt ar diminua cu mult autoritatea puterii in faa societii civile. De aceea, ceteanului i se ofer anumite drepturi si liberti individuale pe care, nsa, dac nu le folosete, statul si aroga dreptul de a i le retrage, ba chiar de a-i nega chiar si condiia de simplu cetean. Este o viziune aparte n ceea ce privete conceptul de libertate. Exista libertatea de opinie, libertatea de a vota, libertatea cuvntului, dar nu exista libertatea de a opta pentru participare sau neparticipare. Aceasta ngrdire poate duce in final la obstrucionarea si anularea tuturor celorlalte libertai. Practic ceteanului atenian i se impunea s-i exercite drepturile democratice, n caz contrar autoritatea statal avnd posibilitatea de a anula aceste drepturi. Se pune ntrebarea daca in acest caz se mai poate vorbi sau nu despre libertate. Pentru ca, asa cum spunea Friedman, nimeni nu va poate sili sa fii liberi. Aceasta este treaba voastra. Orice constrngere in acest sens nseamn de fapt o anulare a libertaii. Am dat acest exemplu inspirat din originala democratie a statului atenian tocmai pentru a reliefa limitele libertaii. Nu vorbim despre libertate n sensul abstract, filozofic deoarece libertate deplin nu exist, nu este altceva decat o utopie. Totui, nu este lipsit de interes un demers lmuritor n privina limitelor pn la care se poate exprima liber un individ din punct de vedere social, politic, economic. Din legea lui Solon se poate desprinde o concluzie importanta. Libertatea este o noiune relativ, care poate fi nteleasa ca atare ntr-un anumit cadru istorico - geografic si ntr-o anumit mprejurare, n timp ce ntr-o alt situaie ar putea apare drept form de manifestare a unei constrngeri. Pentru a fi mai explicii n argumentare, putem sa ne gndim la restriciile formale care i sunt impuse unui nevorbitor de limba engleza ce emigreaza in SUA. Dei are dreptul la opinie, are libertatea cuvntului, garantate prin lege, practic acestea nu i sunt de nici un folos, neputnd uza de ele. Nentelegerea codului de comunicare i limiteaz foarte mult sfera de aciune. Practic, pentru a se putea exprima, va fi nevoit, constrns sa nvete limba englez, altfel fiind nevoit sa se limiteze doar la contactele cu cei care i nteleg propria limb. Acelai lucru se ntampla cu orice individ care triete ntr-o societate dat: este nevoit sa accepte si sa-i nsueasca anumite norme fr de care convieuirea n interiorul societii respective nu ar fi posibil, libertile sale nu ar putea fi exprimate dar nici respectate. Sursa original a dezbaterilor filozofice in jurul problemei libertii este sentimentul de libertate care acompaniaz orice act voluntar .Pui n faa unor configuraii diferite de fapte ,a unor

situaii c putem decide ce vrem, c nimic nu este gata fcut, c nimic nu este de renceput la fel, c reaciilor noastre le este strin automatismul lucrurilor lipsite de contiin. Chiar dac ,plasat la nivelul deciziei si fcnd abstracie de rezultatele obiective ale ei, sentimentul libertii este nsoit adesea de iluzia c putem face ce vrem c a decide fr constrngere exterioar ar nsemna si a decide sustrgndu-ne necesitii ,acest sentiment ,,care nu este altceva dect experiena unui act n sine, ne conduce spre intuiia larg acceptat la nivelul bunului sim, c libertatea voinei s-ar cunoate fr probe(Descartes), i c s-ar reduce la un dat imediat al contiinei (Bergson).

Bibliografie: J.S. Mill -Despre libertate, Edit Humanitas, Bucuresti, 1996

PIRVU OANA-SABINA XII-B