Sunteți pe pagina 1din 5

Asezare geografica Ungaria este situata in bazinul carpatic.

Forma de relief cea mai vasta este Alfold (Campia Mare) care reprezinta aproape jumatate din suprafata totala, apele ei sunt adunate de Tisa(596 km) si afluentii Tisei. Cmpiile ocup aproximativ trei sferturi din suprafaa rii, o cincime fiind dealuri care nu sunt mai nalte de 400 m, aproape 5% sunt muni cu nlimea ntre 400-1000m. Punctul cel mai nalt al rii este vrful Kkes (1014m) n munii Mtra. Populaia: La recensmntul din ianuarie 2005 populaia Ungariei a fost de10 096 mii de persoane, numrul populaiei scade treptat. Densitatea populaiei: 108,5 locuitori/m2 Principalele fluvii i ruri: Dunrea ca mrime este al doilea n Europa, care mparte ara n dou pri i este fluviul cel mai important al Europei Centrale. Partea sudica a Dunarii cunoscuta sub numele de Transdanubia, prezinta o varietate de forme de relief, intre care se disting Muntii Mecsek si Muntii Bakony ce ofera o priveliste impresionanta asupra Lacului Balaton, cel mai mare lac din Centrul Europei Clima Clima Ungariei este continentala, cu veri calduroase. Aversele sunt frecvente vara,dar in a doua jumatate a anotimpului adesea pamanturile sunt afectate de seceta. Transport Lungimea totala a retelei feroviare a Ungariei este de 7715 km, din care 2353 km sunt linii electrificate. Transportul de marfa se efectueaza si astazi pe cale feroviara, dar reteaua de drumuri publice de 30.123 km are un rol din ce in ce mai important in transportul de persoane si produse, mai ales dupa formarea unei relatii stranse intre Ungaria si Uniunea Europeana Industrie In timpul regimului comunist, care a luat sfarsit in 1989-1990, Ungaria a cunoscut o perioada de industrializare fortata, dar sistemul industrial creat sa dovedit a fi invechit si deficitar. In urma schimbarilor din Europa de Est multe intreprinderi industriale si-au pierdut piata sigura, ceea ce a dus la scaderea brusca a produsului intern brut. In acest timp s-au efectuat investitii pe scara larga in domeniul industriei de masini,vehicule si in industria electronica, industria chimica s-a dezvoltat la fel, astfel incat comertul extern al Ungariei se bazeaza in mare parte pe relatiile cu tarile Uniunii europene. La mijlocul deceniului a fost introdus un program de austeritate care a contribuit la o dezvoltare rapida a economiei.

Agricultura 57% din suprafata totala este cultivata (araturi, livezi), 13% se foloseste ca pasune. Datorita climei favorabile si solurile fertile in Campia Dunarii se inregistreaza recolte bogate de porumb, grau, orz,ovaz, floarea-soarelui, iar in regiunile irigate de pe Alfold se cultiva si orez. Agricultura prospera a contribuit in mare masura la un nivel de trai relativ ridicat al Ungariei. Capitala Budapesta a luat fiin n 1873 prin unirea Budei i a Budei Vechi (buda) aezate pe malul drept, muntos i deluros al Dunrii cu Pesta de pe malul plat din partea stng a rului. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, podurile au fost aruncate in aer de catre germani, iar capitala a suferit distrugeri uriase in urma bombardamentelor si a luptelor de strada. Astazi este un centru economic si cultural, fiind vizitat de numerosi turisti.

. Turismul Turismul a devenit o ramura importanta, mai ales in regiunea Balaton si zonele montane impadurite, care sunt cautate de vanatori straini. Turistic, Ungaria este mult deasupra asteptarilor cuiva ce cunoaste Europa de Est pentru ca legaturile cu Vestul s-au facut cu mult inaintea altor tari vecine. De aceea ospitalitatea, rafinamentul mancarurilor si confortul de cazare a fost permanent dezvoltat in aceasta regiune, Budapesta fiind in acest moment capitala est-europeana cu cele mai multe hoteluri de lux.

Economia Ungariei

Ungaria este o ar cu economie medie dezvoltat, specificul ei este industria si agricultura, ara este sensibil la economia extern. Este srac n materii prime i surse de energie. Pe teritoriul rii se gsesc minereuri de iei, gaze naturale, bauxit, crbune, caolin, zeolit, perlit, bentonit, precum i materiale de construcii: andezit, riolit, tuf, calcar, totui ara este nevoit s importe materii prime. Dou treimi din GDP-ul Ungariei este produs de prestrile de servicii. Un loc important din acest serviciu ocup activitatea financiar, piaa imobiliar, prestaia economic precum si prestaiile obteti (administraie public, nvmnt, sntate, ajutor social). Industria n primul rnd se bazeaz pe industria prelucrtoare care produce aproximativ 25% din venitul naional. Participarea agriculturii precum i a industriei de construcii este de4-5%. Ritmul de cretere al GDP-ului este destul de stabil, depind valoarea medie EU-15 cu 1,5-2%, totui acest procent este relativ slab fa de noile ri aderate la Uniunea European. Anul trecut datorit condiiilor favorabile internaionale s-a observat o ascenden a trendului de cretere cu 4%, fa de anii anteriori . Aceast ascenden este rezultatul dezvoltrii agriculturii cu 36%, precum i a creterii cu 5% a industriei de construcii. Sectorul de prestri servicii rmne mult sub creterea medie (cu excepia depozitrii i a transportului).

Ungaria continu s fie pe un trend ascendent de cretere economic, n calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat genereaz aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimileaz circa o treime din totalul investiiilor strine n Europa Central.

Din 1989 investiiile strine cumuleaz peste 23 miliarde de dolari. Inflaia i omajul au crescut uor n ultimii ani i se ateapt s creasc n continuare. ncrederea investitorilor strini n economia Ungariei este ntr-o uoar scdere, dup ce msurile luate de guvern n 2006 au avut drept efect mai degrab creterea ncasrilor i mai puin scderea cheltuielilor. Guvernul ungar i-a exprimat dorina de a adera la zona euro n 2010. Analitii economici consider, ns, aceast dat drept nerealist, date fiind problemele existente, ei considernd perioada 2013-2014 mult mai probabil. Unii analiti au sugerat chiar c urmtorii membri UE - Bulgaria i Romnia - ar putea depi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro. Problema economiei Ungariei: Gradul redus de ocupare a fortei de munca

Cea mai mare dificultate cu care se confrunt economia Ungariei i sursa vulnerabilitii acesteia n faa crizei este gradul sczut de ocupare a forei de munc, singurul stat din UE cu un nivel mai mic fiind Malta. Gradul de ocupare a forei de munc n Ungaria, de 57% n prezent, a forat n mod succesiv guvernele s se mprumute i s majoreze taxele pentru a permite redistribuirea avuiei i meninerea bunstrii. El considera ca mprumuturile au devenit un drog pentru economie, ncetinindu-i creterea i diminundu-i potenialul. Dependena Ungariei de mprumuturile n valut, asociat unei rate de cretere a economiei mai lent dect n alte ri est-europene, a fost invocat de investitori anul trecut ca motiv pentru vnzarea de forini i cererea mai redus pentru obligaiunile de stat ungureti, ceea ce a obligat guvernul s devin primul din UE care apeleaz la un imprumut internaional pentru a evita incapacitatea de plat.