1. Copil 3 ani cu obstructie CAS: ce ii faci?

- Pozitionarea corecta a capului: utilizarea unui cerceaf sau a unei pturi sub cap i gt n vederea alinierii cilor aeriene, poziionarea capului n hiperextensie - Cea mai importanta diferenta ntre manevrele aplicate la adult si la copil este ca la copilul sub 1 annu se realizeaza compresii abdominale (manevra Heimlich). - obstructia partiala: copilul este sfatuit sa tuseasca, fara nici o alta interventie; daca tusea devine ineficienta, se trateaza cazul ca o obstructie completa. - obstructia completa: o 2a. sugar constient: sugarul va fi sprijinit pe antebratul stng, cu fata n jos, sustinndui mandibula se aplica maxim 5 lovituri interscapulare se ntoarce sugarul cu fata n sus pe celalalt antebrat sustinnd permanent capul situat mai jos decat restul corpului se realizeaza pna la 5 compresii toracice la fel ca si pentru masajul cardiac, la un deget sub linia intermamelonara, pentru a crea tusea artificiala o 2b. copil constient: se apleaca pacientul nainte, sprijinindu-i pieptul si se aplica pna la 5 lovituri interscapulare daca nu s-a dezobstruat, se trece la manevra Heimlich pentru pacient constient, dupa aceleasi principii ca la adult se urmareste starea pacientului si daca nu s-a realizat dezobstructia, manevrele se reiau o 2c. sugar inconstient: se aseaza pacientul n decubit dorsal se asigura libertatea cailor aeriene prin manevrele cunoscute se realizeaza 5 insuflatii si se urmareste ridicarea toracelui daca toracele nu se ridica, se repozitioneaza capul (extensia capului cu ridicarea barbiei) si se repeta n caz de esec, se realizeaza 5 compresii toracice. n caz de esec, se reiau manevrele o 2d. copil inconstient se aseaza pacientul n decubit dorsal se asigura libertatea cailor aeriene se realizeaza 2 insuflatii si se urmareste ridicarea toracelui daca toracele nu se ridica, se repozitioneaza capul si se repeta daca tot nu sunt eficiente insuflatiile, se aplica manevra Heimlich pentru pacient inconstient se urmareste starea pacientului

in caz de esec, se repeta manevrele daca dezobstructia se produce, se continua cu resuscitarea cardio-respiratorie daca este necesar Resuscitarea la copil incepe cu 5 ventilatii, din care cel putin 2 eficiente Manevrele de BLS se efectueaza timp de 1 minut inainte de alertarea 112 15 compresiuni : 2 ventilatii 30 compresiuni : 2 ventilaii in cazul unui singur resuscitator

2. Def translocarea bact Translocarea bacteriana se refera la trecerea bact intest in sange, dupa alterarea barierei intestinale si in soc, apoi apare bacteriemie. 3. Def ascensiunea bact Ascensiunea bact: in soc, dispare aciditatea (care in mod normal impiedica ascensiunea bact ) -> bact ascensioneaza in stiomac si mai sus 4. Descrierea verigila lantului supravietuirii Suportul de baza al vietii(basic life support-BLS) este definit ca un ansamblu de masuri de resuscitare efectuate asupra unui pacient aflat in stop cardio-respirator, fara a se folosi echipamente specifice.In prezent exista tendinta de a se introduce unele echipamente in cadrul BLS, cum ar fi defibrilatorul automat si unii adjuvanti ai caii aeriene. Obiectivele sunt: Efectuarea compresiunilor toracice si asigurarea ventilatiei la pacientii aflati in stop cardiorespirator Asigurarea ventilatiei la pacientii aflati in stop respirator Efectuarea defibrilarii la pacientii cu fibrilatie ventriculara(FV) sau cu tahicardie ventriculara fara puls(TV) cu ajutorul defibrilatorului automat Lantul supravietuirii: Accesare rapida a sistemului de urgenta BLS rapid (manevrele fiind efectuate de martor/martori pana la sosirea ajutorului medical specializat) Defibrilare precoce ALS rapid(in cel mult 7-8 minute) A. Accesarea rapida a sistemului de urgenta: a. Apel telefonic gratuit-112 b. Primul lucru in cazul unui adult care se afla in stop cardio-respirator, imediat dupa constatarea inconstientei, deoarece in majoritatea cazurilor ritmul

acestuia este FV, pentru care singurul tratament eficient este defibrilarea precoce(rata supravietuirii scade cu 10% pentru fiecare minut fara defibrilare) c. 4 exceptii in care alarma se da dupa 1 minut de BLS:politraumatisme,inec,supradoza de droguri/intoxicatiile grave medicamentoase,stopul cardiorespirator la copil B. Basic Life Support: a. Actiuni care pot fi efectuate fara un echipament special, cu scopul de a furniza organelor vitale(creier, cord), in cazul unui stop cardio-respirator, a unui flux minim de sange care sa permita supravietuirea lor pana la restabilirea circulatiei spontane b. Manevrele sunt eficiente doar daca se incep foarte precoce dupa aparitia SCR(in primele 4-5 minute, cand creierul este inca viabil) si se efectueaza de catre martori pana la sosirea ajutorului specializat c. Oprirea accidentului- siguranta victimei si a salvatorului d. Evaluarea constientei: foarte rapid, in cadrul evaluarii primare,conform schemei AVPU: A-pacient alert, V-raspuns la stimul verbal, P-raspuns la stimul dureros (pain), U-nu raspunde la nici un stimul (unresponsive)inconstient e. Eliberarea cailor aeriene superioare: pentru evaluare, pacientul trebuie asezat in decubit dorsal pe plan dur, cu capul in ax cu trunchiul si cu bratele pe langa corp, la pacientul inconstient tonusul musculaturii planseului bucal este scazut, baza limbii cazand in hipofaringe si costituind cea mai frecventa cauza de obstructie a CAS, prin manevre simple, impingerea spre inainte a mandibulei ridica baza limbii, inlaturand obstructia si eliberand caile aeriene, daca exista corpi straini solizi (dinti rupti, proteze mobile) in cavitatea bucala curatare digitala, in lipsa suspiciunii de traumatisme vertebro-medulare cervicale-hiperextensia capului si ridicarea mandibulei (head tilt and chin lift), la politraumatizati sau la cei la care suspectam traumatism al coloanei cervicale-subluxatia anterioara a mandibulei (nerecomandata insa salvatorilor neprofesionisti), f. Evaluarea respiratiei: ,entinand libertatea cailor aeriene prin manevrele descrise, se evalueaza prezenta sau absenta respiratiilor spontane la pacientul inconstient cu urechea langa nasul si gura pacientului timp de 10 secunde, prin: Look-privim toracele pacientului, Listen-ascultam zgomotul produs de aer, Feel-simtim aerul expirat de pacient, respiratii prezente-pozitie de siguranta,112, respiratii absente-apelare 112, C. Resuscitare cardio-respiratorie :30 compresii toracice (MCE) cu 2 respiratii artificiale( gura la gura /gura la nas/gura la gura si nas/gura la stoma,se continua resuscitarea pana cand: soseste ajutorul calificat si preia manevrele de resuscitare, victima are semne vitale, salvatorul se epuizeaza ; locul masajului cardiac extern in

mijlocul pieptului, se folosesc ambele maini ale salvatorului, cu degetele intrepatrunse si ridicate de pe torace, coatele intinse, fara a se ridica palmele, frecventa necesara este de 100/minut, iar comprimarea sternului trebuie sa fie de 4-5 cm, timpii de compresie/decompresie fiind egali, secventa se mentine:30 MCE la 2 respiratii, indiferent de numarul de resuscitatori; metoda de respiratie artificiala: respiratia gura la gura-metoda rapida si eficace de a asigura o ventilatie buna a unui pacient aflat in stop respirator, dupa deschiderea cailor aeriene se penseaza narile si se aplica etans gura resuscitatorului pe gura intredeschisa a pacientului, dupa ce,in prealabil, acesta a inspirat profund, apoi expira lent( 1 secunda) in caile respiratorii ale pacientului, urmarind expansiunea toracelui acestuia; respiratia gura la nas este folosita atunci cand nu se poate deschide gura pacientului(trismus), cand etanseizarea gurii nu se poate realiza(plagi intinse, arsuri,traumatisme ale limbii) sau in cazul accidentelor de submersie, cand se face acest tip de ventilatie artificiala in apa, in cursul salvarii.Pacientul este pozitionat ca la respiratia gura la gura, dar cu mana de pe regiunea mentoniera se ridica mandibula pana la inchiderea gurii; respiratia gura la gura si nas - la sugari si nn D. Defibrilarea precoce: cel mai important factor prognostic in resuscitare este timpul.Cei mai multi adulti care sufera un stop cardiac prezinta FV, unicul tratament eficient al acestei tulburari de ritm este defibrilarea, care are sanse cu atat mai mari cu cat este executata mai precoce.Defibrilarea efectuata imediat(sub 1 minut) are sansa de reusita in 85% din cazuri, aceasta scazand cu 7-10% cu fiecare minut fara defibrilare. Defibrilarea poate fi considerata precoce daca primul soc este aplicat in max 5 min de la apel. Rezulta importanta defibrilatoarelor automate Tratamentul pacienilor cu: fibrilaie ventricular i tahicardie ventricular fr puls, asistolie sau activitate electric fr puls (ritmuri non-FV/TV, non-SEE) E. F. 5. particularit masajului cardiac la nou-nascut 6. particularit resuscitarii unui inecat in apa dulce 7. clinic+ paraclinic in cetoacidoza diab 8. trat coma diabetica noncetozica 9. enum 3 ains 10. analgeticele pt fiecare din cele 3 praguri ale durerii 11. act dopaminei iv 12. fibre transmit senzatia dureroasa 13. kre medic sunt opioide din 3 variante 14. apoi protocol de resuscitare la adult, la copil, la inecat sa zici cum e FC si AV si RVS in diferite socuri

16. ce investigatii faci la unu cu AVC hemoragic sau ischemic 17. cat e presiunea tinta la unu cu AVC hemoragic sau ischemic si cu ce antiHTA o scazi, exemple de medicamente 18. kre sunt ritmuri desocabile