Sunteți pe pagina 1din 35

Despre motivele eșecului politicilor de dezvoltare în România

Consolidarea continuă a aparențelor

Moto: „…deciziile colective au susținerea fermă și unitară a alegătorilor. De netăgăduit, acest lucru are un efect amețitor asupra liderilor consiliului, care întotdeauna își înăbuşesc cinstea și părerea proprie în înțelepciunea colectivă.” Miklós Miskolczi: Tovarăși în izmene și aureolă (1989)

Despre motivele eșecului politicilor de dezvoltare în România

Consolidarea continuă a aparențelor

Nu este adevărat! - Introducere

4

Sumar executiv

6

I. Diagnoză generală

8

II. Bazele politicilor de dezvoltare ale UE – primele neînțelegeri

9

II.1. Diagnoza - Bazele politicilor de dezvoltare ale UE – primele neînțelegeri

III. Parteneriatul vertical – principiu necunoscut

III.1. Diagnoza - Parteneriatul vertical – principiu necunoscut

IV. Două categorii de regiuni de dezvoltare

10

10

11

11

V.

IV.1. Alocări pe categorii de regiuni

12

IV.2. Centre regionale

14

IV.3. Diagnoza - Două categorii de regiuni de dezvoltare

14

Phare, SAPARD, ISPA – V. Phare, SAPARD, ISPA – stipendii risipite

14

V.1. Phare

14

I.1.1 Phare după aderare

16

 

V.2. SAPARD

17

V.3.

ISPA

18

V.4. Lecții de învățat din experiența instrumentelor de pre-aderare

18

VI.

Planificare

19

VI.1. Managementul Ciclului de Proiect

19

VI.2.

Indicatori – rezultate – impact

19

VI.3. Exemple clasice

20

VI.4. Diagnoza - Planificare

21

VII. Sistem stabil, prietenos pentru aplicant

VII.1. Diagnoza - Sistem stabil, prietenos pentru aplicant

VIII. Informare, formare

22

25

25

VIII.1. Axa invizibilă a Programului Operațional de Asistență Tehnică

26

VIII.2. Diagnoza - Informare, formare

26

IX. Răspunderea Autorităților de Management

26

IX.1.

Achiziții

publice

27

IX.2.

Investiții

majore

28

IX.3. Sistemul de motivare

29

X.

I.1.2 Costurile sistemului

31

IX.4. Despre răspunderea nivelului guvernamental – în general

31

IX.5. Diagnoza - Răspunderea Autorităților de Management

32

Răspunderea autorităților locale

32

X.1. Diagnoza - Răspunderea autorităților locale

34

XI. Cuvânt de încheiere

34

Nu este adevărat! - Introducere

Cum nici în cazul regiunilor statistice de dezvoltare (NUTS2), nici în cazul cadrului instituțional bazat pe aceste regiuni nu este adevărată aserțiune potrivit căreia “Uniunea a vrut să fie așa”. În fiecare stat membru politicile de dezvoltare (politica de coeziune și politica agrară comună) există obligatoriu un cadru instituțional 1 în coordonarea guvernului. Cadrul instituțional, procedurile și legislația aferentă din România s-au format sub guvernele din perioada 2000 -2010. Mai precis, aceste guverne au permis (n-au observat?) ca înalții funcționari publici să fasoneze sistemul exclusiv pentru propria lor liniște și bunăstare. În perioada 2005 -2007 de nenumărate ori s-a spus de către experți, că indiferent de ceea ce ar promite politicienii, în materie de politici de dezvoltare se va petrece exact ceea ce și cum prevede ”sistemul” (Cadrul Național Strategic de Referință, Programul Național de Dezvoltare Rurală). S-a reușit croirea sistemului în așa hal, încât piedica cea mai mare în funcționarea fără probleme a ”sistemului” a devenit însuși aplicantul. Aparatul ministerelor de linie s-a îngrijit de crearea unor proceduri netransparente, încâlcite și ambigue, încât de ani de zile, același aparat reușește să ”demonstreze”, că problemele sunt generate de nepricepere și reacredința aplicaților, pe de-o parte, pe de altă parte de atitudinea ostilă față de noile state membre, precum și a procedurilor rigide și mult prea birocratice ale Comisiei. Doar pleiada de Albe ca Zăpada și de Feți Frumoși, ce umblă lela pe coridoarele ministerelor de linie, și bagă la buzunar fără condiționări bonusul de +75%, este perfectă, inocentă, feciorească. S-a reușit, ca acești ”competenți” să fie legătura stabilă pentru Bruxelles, deoarece politicieni vin și pleacă, fără să aibă habar de ceea ce se petrece. Politicienii noilor state membre de categoria României nu sunt nici măcar luați în seamă de către eurocrații influenți. Punctele stabile de legătură rămân funcționarii cu vechime din sistem. Sistemul bazat pe o clasificare NUTS2 deficitară, funcționează exact așa cum s-a prefigurat din experiența Phare, SAPARD și ISPA. În studiul ”Regiuni noi în România”, într-un mod foarte prudent, dar am semnalat problemele implementării Programului Operațional Regional. Ulterior, din păcate, s-a adverit, că în cazul întregului Cadru Strategic Național de Referință și al Programului Național de Dezvoltare Rurală s-au înmulțit și amplificat aceleași fenomene. Poate că mesajul nu a fost destul de vocal sau a fost greu de înțeles. Cert este faptul, că decidenții nu i-au acordat atenție. Încercările noastre ca ”sistemul” să devină mai transparent, controlabil și abordabil pentru aplicanți au eșuat. Motivele eșecului răsunător și scandalos al României în atragerea de fonduri trebuie căutate începând cu clasificare NUTS2 și terminând cu practica actuală. Dacă examinăm doar experiența celor 12 noi state membre, la cele două extremități ale evantaiului găsim exemplul polonez al succeselor incontestabile și solidul eșecul autohton. Sistemul care în Polonia ”funcționează” bine la noi este execrabil, nu datorită impunerii de la Bruxelles cu forța a oricărei reguli. Motivele trebuiesc căutate altundeva.

1 Cadru instituțional: regiuni de dezvoltare NUTS, Cadru Național Strategic de Referință divizat în Programe Operaționale, proceduri – cadru legislativ, autorități de management (în România, la momentul redactării prezentului material Direcții Generale în cadrul ministerelor de linie) – Organisme Intermediare, Agenție de Plăți la Ministerul Finențelor și Autoritate de Coordonare Națională în subodinea primului ministru, Dezvoltare rurală separat la ministerul de resort.

4/35

În cele ce urmează vom prezenta un inventar al greșelilor/lipsurilor ce trebuie îndreptate. Vom discuta

cauzele,

consecințele și

modalitățile de corecție

ale problemlor identificate. Cât privește orizontul de timp

până în 2013 în primul rând ”tratemnt pentru simptome” pentru ameliorarea gradului de absorbție

pentru perspectiva financiară 2014 – 2020 prin ”influențarea” operațiunilor de programare deja demarate, politicile de dezvoltare vor trebui puse pe baze mai solide.

Diagnoza

Cauză

Problemă

trebui puse pe baze mai solide. Diagnoza Cauz ă Problem ă pân ă în 2013 Solu

până în 2013 Soluție/Tratamentul simptomelor

Instrument

Obiectiv

2013 Solu ț ie/Tratamentul simptomelor Instrument Obiectiv pentru perspectiva financiar ă 2014 – 2020 solu ț

pentru perspectiva financiară 2014 – 2020 soluție

Instrument

Obiectiv

financiar ă 2014 – 2020 solu ț ie Instrument Obiectiv luni, 12 septembrie 2011 István CSUTAK

luni, 12 septembrie 2011 István CSUTAK csutak@nextra.ro

5/35

Sumar executiv

Motivele freneticului eșec al absorbției de fonduri din România sunt multiple și interconectate. Izvorul primelor neînțelegeri: confundarea politicii de coeziune a Comunității cu procurarea de bani. A doua mare eroare: ignorarea principiului parteneriatului. Urmare directă:

cel mai mare obstacol al bunei funcționări a ”sistemului”, de altfel acreditat de către Comisie, a devenit însuși aplicantul. Paralel cu celel două elemente ”soft” ale sistemului, a apărut și suportul ”hard”, regiunile de dezvoltare NUTS2 (1998). În 2004 un studiu editat la Institutl European din România 2 constată ineficiența clasificării NUTS2. Trei ani mai târzu partea de analiză a Prgramului Operațional Regional 3 constată cu seninătate creșterea disparităților, la capitul exercițiului fondurilor de pre-aderare (Phare, SAPARD și ISPA).

Primele scandaluri spectaculoase de corupție la evaluări s-au produs în anul

2001.

Actuala stare se datorează unei planificări neserioase, fără respectarea riguroasă a metodologiei Comisiei, a obiectivelor rupte de realitate 4 , a alocărilor zăpăcite – lucruri pentru care nimeni nu își asumă nici răspunderea profesională nici cea politică. Urmare a planificării mizerabile este și faptul, că regulile de cele mai multe ori trebuie modificate de către Autoritățile de Management în timpul ”jocului”. Decidenții politici nu cer socoteală nimănui, deaorece aceeași Autoritate de Management urmează să ”ajusteze” regulile, atunci când un apel de proiecte trebuie dedicat unor aplicanți cu pile politice. Cu bună știință (sau din prostie) practic nu există informații credibile pentru aplicanți și consultanți, deși Programul Operațional de Asistență Tehnică ar trebui să susține și așa ceva. Este chiar penibil, că exact din aceste apelurii, Autoritățile de Management nu au reușit să atragă fonduri substanțiele, deși este vorba de un program operațional dedicat acestor autorități și realizat în detaliu de către aceleași autorități. La acestea se mai adaugă apucăturile feudale ale baronilor locali – adică, să facă rost de bani din fondurile UE exclusiv prin intervenții și presiuni politice.

2 Cerinţe specifice ale gestionării instrumentelor structurale şi implicaţiile pentru România, Conf.

univ. dr. Valentin COJANU – coordonator, Institutul European din România, Bucureşti, 2004.: “ regiunile de dezvoltare sunt înalt eterogene, fapt ce face ca statisticile la nivelul acestora să ascundă de fapt discrepanţe interne considerabile. Tocmai din cauza acestei eterogenităţi, regiunile de dezvoltare nu sunt considerate instrumente adecvate nici pentru combaterea sărăciei comunitare/regionale şi nici ”

pentru colectarea statisticilor regionale,

3 GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR, PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, 2007- 2013: „Aşa cum era de aşteptat, disparităţile între regiuni au crescut, devenind o caracteristică a economiei României, cu concentrarea creşterii economice în jurul Bucureştiului, în timp ce unele zone ale ţării înregistrează o clară decuplare de la creşterea economică.”

4 GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR, PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, 2007- 2013, BUCUREŞTI, - Iunie 2007 -: Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Principalele domenii de intervenţie: Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice, Operaţiuni orientative: • Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente • (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferată îngustă, în zonele de deal şi de munte etc.)

6/35

Eroarea cea mai mare poate a fost miopia, datorită căreia nimeni nu a conștientizat faptul, că sunt alocate atât de multe resurse, încât toți actorii ar putea să atragă fonduri din belșug, dacă obiectivul principal nu ar fi moarte caprei vecinului – adică a celui ce nu face parte din clientela politică. S-au dovedit a fi tactici foarte păguboase politicile guvernamentale de reducere la minimum posibil a șanselor de atragere de fonduri pentru cei ce ”au votat cum nu trebuia”, deaorece datorită controlului politic excesiv, de bună săeamă mai nimeni nu a reușit să atragă fonduri.

I. Diagnoză generală

Capacitate de absorbție redusă 1.1 Lipsă de cunoștințe 1. Proiectele sunt considerate drept oportunități de
Capacitate de absorbție redusă
1.1
Lipsă de cunoștințe
1. Proiectele sunt considerate drept oportunități de procurat
bani și nu instrumente ale politicii de coeziune
2.1
Lipsă de cunoștințe
2. Autoritățile de Management (AM) nu aplică principiul
parteneriatului vertical
2.2/6.4 Sistem deficitar de motivare
3.1 Algoritm deficitar pentru alocări
3. Cadru instituțional formal, cu randament scăzut
3.2/4.1 Clasificare NUTS2 deficitară
4.
4.2 Ignorarea principiului concentrării
Obiective rupte de realitate, politici de dezvoltare obscure,
lipsite de credibilitate
5.1 Utilizarea slabă și ineficientă a
Asistenței Tehnice
5. Informații puține și incerte, slaba pregătire a aplicanților și
a Autorităților de Management
6.1 Context legislativ obscur, instabil,
regulile se schimbă frecvent, gold-
plating, lipsa coordonării, temporizări
eronate
6.
6.2 Slaba pregătire a aplicanților și a
Autorităților de Management
Sistem neprietenos, impredictibil, crește lipsa de încredere
a aplicanților
6.3 Intervenții politice ad hoc și în forță
Lipsa unei strategii de lungă durată, bazată pe consens național

5

5 Principiul concentrării: Unul dintre principiile fondurilor structurale înseamnă deopotrivă concentrarea tematică și geografică a fondurilor către regiunile cele mai rămase în urmă.

8/35

II. Bazele politicilor de dezvoltare ale UE – primele neînțelegeri

Articolul 130a al Tratatului (articolul 158 in Tratat de la Roma) constuie baza legală pentru politicile de coeziune economică și socială ale UE. 6 . Textul citat face referire la dezvoltare armonioasă, la ridicare zonelor rămase în urmă și nicidecum la ”procurarea de bani”. Obiectivul este realizarea coeziunii economice și sociale. Comunitatea finanțează realizarea acestui obiectiv. Absorbția de fonduri nu este, deci, scopul în sine, ci un instrument folosit la realizarea obiectivului amintit. Cu alte cuvinte, absorbția de fonduri este o condiție necesară dar nu și suficientă pentru implementarea politicii de coeziune. În mintea eurocraților absorbția de fonduri înseamnă cheltuieli eligibile (achiziții publice, decontări) precum și realizarea indicatorilor/rezultatelor/impactului, prin urmarea reducerea cuantificabilă a rămânerii în urmă. În mintea autohtonă “să faci rost de bani” sau doar speranța că poți face rost de bani (“am aplicat”, “am semnat contractul de finanțare”,”am cheltuit banii”) este succesul în sine și se separă totalmente de cheltuieli eligibile, deconturi, indicatori/rezultate/impact. Acesta este doar primul pas hotărâtor în interpretarea eronată a pricipiilor ”filozofiei! Politicii de coeziune. Deocamdată, în cazul României, Comisia este preocupată de gradul de absorbție al fondurilor. Dar urmează și verificarea realizării indicatorilor/rezultatelor/impactului asumate prin documentele naționale. Această problemă va fi trataă mai în detaliu la pagina 19. în capitolul VI. Planificare. Pentru reușită, abordarea necesară (dar nu și suficinetă) este următoarea: există o problemă (necesitate, sector/arie ce trebuie dezvoltat/ă). Soluția este oferită de o concepție de dezvoltare (plan structurat în proiecte). Caut surse de finanțare pentru componentele concepției. Rețeta sigură pentru eșec: S-a lansat un apel! Repede, să găsim un pretext, ca să facem rost de bani prin acest apel în primul rând pentru cheltuieli curente (dacă se poate, să ”intervnim pe linie de partid”, ca Autoritatea de management ”să corecteze” în mod favorabil pentru noi condițiile apelului, în timp ce competiția se desfășoară). Așa vom supreviețui o perioadă.

6 TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ, (92/C 191/01), TITLUL XIV, COEZIUNEA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ, Articolul 130a, În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a ansamblului Comunităţii, aceasta dezvoltă şi urmăreşte acţiuni care conduc la întărirea coeziunii sale economice şi sociale., Comunitatea urmăreşte, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi ridicarea nivelului regiunilor celor mai defavorizate, inclusiv al zonelor rurale.

9/35

II.1. Diagnoza - Bazele politicilor de dezvoltare ale UE – primele neînțelegeri

Diagnoza

Cauză

ale UE – primele neîn ț elegeri Diagnoza Cauz ă Problem ă 1. Proiectele sunt considerate

Problemă

1. Proiectele sunt considerate drept oportunități de procurat bani și nu instrumente ale politicii de coeziune

1.1 Lipsă de cunoștințe

ale politicii de coeziune 1.1 Lips ă de cuno ș tin ț e pân ă în

până în 2013 Soluție/Tratamentul simptomelor

Instrument

Obiectivă în 2013 Solu ț ie/Tratamentul simptomelor Instrument 1.1 Informa ț ii, formare intensiv ă pt.

2013 Solu ț ie/Tratamentul simptomelor Instrument Obiectiv 1.1 Informa ț ii, formare intensiv ă pt. aplican

1.1 Informații, formare intensivă pt.

aplicanți, testare angajaților AM de către formatori neutri

1. Proiectele încep a fi considerate

instrumente ale politicii de coeziunetre formatori neutri 1. Proiectele încep a fi considerate pentru perspectiva financiar ă 2014 – 2020

pentru perspectiva financiară 2014 – 2020 soluție

1.1 Informații, formare metodică pt.

aplicanți, testare angajaților AM de către formatori neutri

1. Proiectele sunt considerate instrumente ale politicii de coeziune

sunt considerate instrumente ale politicii de coeziune Cel care prime ș te bonus 75% este obligat

Cel care primește bonus 75% este obligat să participe in mod continu la formări, și la reevaluări din 4 în 4 ani – asemănător cu înalții funcționari publici de la Comisia Europeană.

III. Parteneriatul vertical – principiu necunoscut

În 20 de ani, parteneriatul 7 a devenit unul dintre cele mai importante principii ale politicilor de dezvoltare ale UE. Parteneriatul vertical este cooperarea pe verticală între 4 nivele de decizie (local, regional, național, comunitar). Altfel spus: în realiyarea obiectivelor counitare partenerul Comisiei Europene este nivelul național. Acesta la rîndul său caută parteneri la nivel regional. Acest nivel va căuta parteneri la nivel local, adică aplicanți. În baza principiului mai sus amintit, aplicantul propune un parteneriat, prin intermediari, Comisiei Europene, pentru realizarea unor obiective specifice. Sistemul din România se comportă cu aplicanții parcă aceștia ar fi o adevărată pacoste, pe capul ”sistemului” și nu parteneri pentru realiyarea obiectivelor comune. “Ți-am dat bani, decontează-i“ spune tot funcșionarul din sistem despre banul public comunitar. Desiguri, există și excepții, simpli cetățeni, pe care sistemul îi tratează ca pe niște parteneri, mai ales dacă au nume de familie gen Botiș, Plăcintă, Puwak. Ignorarea voită sau inconștientă a acestui principiu are serioase urmări. Acestea sunt tratate la pagina 25., în capitolul VIII. Informare, formare respectiv la pagina 22., în capitolul VII. Sistem stabil, prietenos pentru aplicant.

7 A REGULAMENTUL (CE) NR. 1083/2006 AL CONSILIULUI, din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune, Art. 11.

10/35

În România, s-a reușit pervetirea motivării reale a politicii de coeziune economică și socială a UE, precum și a principiului parteneriatului într-o ”descurcăreală” pentru a face rost de bani. Majoritatea funcționarilor și aplicanților n- au habar de ”filozofia” politicilor de dezvoltare ale UE. Ei sunt așezați pe două pțrți ale baricadei, sunt motivați de interese antagonice. Așa simt și așa se și comportă. Ori interesul comun ar trebui să fie, conform ”filozofiei” amintite, implementarea politicii de coeziune economică și socială. În cazul Autorităților de Management și a Organismelor Intermediare din România, fișa postului angajaților adesea interzice explicit acordarea oricărei asistențe pentru titularii de proiecte. Oare ca să crească probabilitatea comiterii unor erori greu de corectat, în decursul implementării proiectelor? Noul minister ar trebui să aibă o linie verde prin care aplicanții/beneficiarii nemulțumiți își pot anunța nemulțumirile. Deasemeni, tot noul minister va trebui, începând cu angajații care au contact direct cu aplicanții/beneficiarii, să formeze angajații AM pentru ”serviciu public”, apoi să contracteze firme neutre spre a face evaluarea acestor angjați.

III.1. Diagnoza - Parteneriatul vertical – principiu necunoscut

Diagnoza

Cauză

vertical – principiu necunoscut Diagnoza Cauz ă Problem ă 2 . 1 L i p s

Problemă

2.1 Lipsă de cunoștințe

L i p s ă d e c u n o ș t i n ț

2. Autoritățile de Management (AM) nu aplică principiul parteneriatului vertical

2.2/6.4 Sistem deficitar de motivare

până în 2013 Soluție/Tratamentul simptomelor

Instrument

ă în 2013 Solu ț ie/Tratamentul simptomelor Instrument Obiectiv 2.1 Informa ț ii, formare intensiv ă

Obiectiv

2.1 Informații, formare intensivă, testarea angajaților AM de către formatori neutri

, testarea angaja ț ilor AM de c ă tre formatori neutri 2. Autorit ă ț

2. Autoritățile de Management încep să aplice principiul parteneriatului vertical

2.2/6.4 Motivare condiționată de cunoștințe și performanțe

pentru perspectiva financiară 2014 – 2020 soluție

2.1 Formare metodică, apoi selectarea angajaților AM de către formatori neutri

selectarea angaja ț ilor AM de c ă tre formatori neutri 2. Autorit ă ț ile

2. Autoritățile de Management aplică principiul parteneriatului vertical

2.2/6.4 Motivare condiționată de cunoștințe și performanțe

IV. Două categorii de regiuni de dezvoltare

Clasificarea NUTS2 a regiunilor statistice de dezvoltare, de facto, sunt consființite printr-o Hotărâre de Guvern dinanul 1999. 8 Aceeași Hotărâre face distincție între regiuni de Tip I și Tip II. 9

8 Planul Național de Dezvoltare 2000 – 2002 (primul PND aprobat prin H.G. nr.749/14-09-1999 - M. Of. nr. 453/17 sep. 1999)

9 5. ANALIZE SOCIO-ECONOMICE LA NIVEL REGIONAL

11/35

IV.1. Alocări pe categorii de regiuni

Alocările specifice pentru regiunile de Tip II sunt mai mici decât cele pentru regiunile de Tip I, deoarece acestea din urmă sunt considerate mai slab dezvoltate. Din cauza dezechilibrealor seminifcative din interiorul regiunilor, județele mici și sărace sunt perdantele atragerilor de fonduri. În regiunile de Tip II județele mici și sărace sunt și mai dezavantajate decât semenle lor din regiunile de Tip I. 10 Reprezentarea normalizată a finanţărilor judeţene raportate la mediile judeţene – valori extreme

 

Reg. I

Reg. II

Cea mai semnificativă finanțare specifică:

CJ, 67%

BV, 100%

Județ mare, bogat

Cea mai puțin semnificativă finanțare specifică:

GR, -100%

IF, -89%

Județ mic, sărac, kicsi megye

CV: -67%, BH: -61%, HR: -58%. POR păstrează acest mecanism de alocare pentru 2007 - 2013 Ezt az allokációs mechanizmust a strukturális alapok esetében a 2007 - 2013 . 11 Documentul Cadru de Implementare al POR acordă atenție sporită aceluiași mecanism de alocare. 12 POR constată cu seninătate eșecul politicii regionale, în timp ce reiterează mecanismul de alocare cu care s-a izbutit contraperformanța. 13 Același principiu se regăsește ăn celelalte Programe Operaționale Sectoriale (Creșterea Competitivității Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creșterea Capacității Administrative) precum și în Planul Național de Dezvoltare Rurală.

5.3. Disparităţi în dezvoltarea economică şi socială În interiorul regiunilor, decalajele dintre judeţele care formează aceeaşi regiune sunt mai mari decât decalajele dintre regiuni. 13. PROGRAMAREA FINANCIARĂ PENTRU PERIOADA 2000 – 2002 Regiunile prioritare I , sunt regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Nord-Vest Regiunile prioritare II sunt regiunile Sud-Vest, Vest, Centru şi Bucureşti - Ilfov.

10 Új? Régi? Jó?: IV.I. Támogatások megyék szerinti eloszlásának a regionális átlaghoz viszonyított normalizált megjelenítése

11

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007- 2013 “Regiunile mai puţin dezvoltate primesc proporţional, alocări financiare mai mari în cadrul axelor

Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaţionale, sunt:

prioritare agreate la nivel naţional

Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă şi mai puţin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiţii de creştere, neavând, în sine, un scop redistributiv;

12 DOCUMENTUL CADRU DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL 2007 – 2013 Versiunea 10 Decembrie 2010 Obiectivul strategic al Programului Operaţional Regional se va realiza printr-o alocare diferenţiată pe regiuni a fondurilor, în funcţie de gradul de dezvoltare a acestora şi printr-o strânsă corelare cu acţiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaţionale Sectoriale.

13 „Aşa cum era de aşteptat, disparităţile între regiuni au crescut, devenind o caracteristică a economiei României, cu concentrarea creşterii economice în jurul Bucureştiului, în timp ce unele zone ale ţării înregistrează o clară decuplare de la creşterea economică.”

Reprezentarea normalizată a finanţărilor judeţene raportate la mediile judeţene

1.00 BV 0.80 GL 0.60 DB SV CT 0.40 MM TM 0.20 IL OT TL
1.00
BV
0.80
GL
0.60
DB
SV
CT
0.40
MM
TM
0.20
IL
OT
TL
HR
SB
AG
IF
BN
CS
VL
BT
SJ
BH
BR
0.00
TR
BC
SM
MS
IS
PH
B
CJ
HD
DJ
-0.20
NT
GJ
-0.40
BZ
-0.60
VS
AB
CL
CV
-0.80
AR
VN
MH
-1.00

GR

reg I Reg II
reg I
Reg II

13/35

IV.2. Centre regionale

”Centre regionale” au devenit orașele în care au fost înființate Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) în primul rând pentru administrarea programelor Phare Coeziune Economică și Socială. Aceste agenții sunt la ora actuală ”Organismele Intermediare” pentru Programul Operațional Regional.

IV.3. Diagnoza - Două categorii de regiuni de dezvoltare

Diagnoza

Cauză

Dou ă categorii de regiuni de dezvoltare Diagnoza Cauz ă Problem ă 3. Cadru institu ț

Problemă

3. Cadru instituțional formal, cu randament scăzut

ă 3. Cadru institu ț ional formal, cu randament sc ă zut 3.2/4.1 Clasificare NUTS2 deficitar

3.2/4.1 Clasificare NUTS2 deficitară

4. Obiective rupte de realitate, politici de dezvoltare obscure, lipsite de credibilitate

până în 2013 Soluție/Tratamentul simptomelor

Instrument

ă în 2013 Solu ț ie/Tratamentul simptomelor Instrument Obiectiv 3.1 Realoc ă ri c ă tre

Obiectiv

3.1 Realocări către măsurile de succes

3. Randament îmbunătățit, dar cadrul instituțional rămâne formal

ă t ă ț it, dar cadrul institu ț ional r ă mâne formal pentru perspectiva

pentru perspectiva financiară 2014 – 2020 soluție

3.1 Algoritmi de alocare mai buni

2014 – 2020 solu ț ie 3.1 Algoritmi de alocare mai buni 3. Cre ș te

3. Crește randamentul, cadrul instituțional funcționează mai bine

3.2/4.1 Clasificare NUTS2 mai bună

4. Existența unei strategii de lungă durată, bazată pe consens național, obiective realiste și sinergice, sistem mai transparent și mai credibil

4.2 Se aplică principiul concentrației

V. Phare, SAPARD, ISPA – V. Phare, SAPARD, ISPA – stipendii risipite

V.1. Phare

Phare a fost ți în România primul program de finanțare a Comunității Europene. Acesta a fost singurul instrument fără mecanism de post-finanțare. Leaderul de proiect primește un avans de maximum 80%. După decont i se transferă restul de 20%. Prin urmare leaderul de proiect trebuie să asigure doar cofinanțarea. Din acest motiv Phare a fost connsiderat de către Comisia Europeană ca un stipendiu pentru însușirea politicilor de dezvoltare ale Comunității Europene.

14/35

Până în 2004 s-a reușit fundamentarea sistemului care, mai târyiu, și la ora actuală, produce rezultate jalnice. 14 1998: prin delimitări discutabile se nasc regiunile NUTS2, se stabilesc centrele regionale 1999: guvernul consființește statutul regiunilor preferate și mai puțin preferate – fixând astfel rportil dintre alocări valabil și astăzi 1999: absoult formal, fără o pregătire prealabilă, cu concursul proaspetelor ADR, se finaliyează Planul Național de Dezvoltare 2000 – 2002. Consultarea actorilor a însemnat convovarea la Prefectură, aconducătorilor instituțiilor publice din subordine. La ”ședințe” a participat și consilierul de pre-aderare, care, prin translator, a solicitat completarea imediată achestionarelor distribuite. Cei prezenți desigur habar nu aveau despre ceea ce se petrece. Au concluyionat că ”instructorii” mai nou nu vin de la CC (al PCR), ci din alte țări. Foile de prezență au fost completate, chestionarele bifate, și lumea a plecat acasă liniștită. Aceste ”consultări” în scurt timp au devalorizat orice exercițiu de ”parteneriat”, astfel încât deupă 2-3 aemenea întruniri, nici prefectul nici președintele CJ nu au mai reușit să îi adume pe mușterii. În orice cay, procese verbale și rapoarte au fost făcute cu duiumul pentru documentarea ”consultărilor”. Planificarea a fost făcută de ”experți”, moșteniți de la defunctul Comitet de Stat al Planificării. Aceștia evident că nu cunoșteau limbi străine, deci chiar să fi vrut și nu ar fi putu citi regulamentele Comisiei Europene.

Cartea de căpătîi pentru programele Phare, SAPARD și ISPA a fost PRAG – “Practical Guide for Phare, SAPARD and ISPA”. Acest ghid conținea toate procedurile detaliate de achziție publică pentru apeluri, lucrări, servicii și echipamente. Traduverea în limba română a apărut doar ăn 2006. (În Ungaria traducerea în limba maghiară a fost făcută publică în anul 2000.) Cinovnicii neștiutori de limbi străine de prin ministere și apartul guvernamental, se orientau ca orbu’-n ceață. Cei ce totuși au citi acest ghid, tăceau mâlc și se bucurau de începutul sezonului de pecuit în ”euro” – ape tulburi.

Soarta și aplicarea ”Ghidului practic” s-au repetat și în cazul altor procese în urma cărora s-a născut preoceduri și regulamnte.

Referirile la PRAG din apleuri erau atât de vagi (nici măcar adresa web nu a fost făcută publică în toate Ghidurile aplicantului, încât nimeni nu și-ar fi dat seama, dacă nu știa de altundeva, că PRAG este în interesul ambelor părți, și scopul comun pentru toți actorii ar trebui să fie dezvoltarea, ca urmare a cunoașterii și aplicării ghidului practic cu bună credință, de către toată lumea.

Procedurile de aciziții publice din Comunitatea Europeană, evident, nu erau în concordanță cu legislația și practica internă. S-a consumat extrem de multă energie pentru a mima că totul este în regulă. Așa s-a continuat și după aderarea României. Acest aspect este discutat la pagina 26. în capitolul IX. Răspunderea Autorităților de Management.

14

regiunile de dezvoltare sunt înalt eterogene, fapt ce face ca statisticile la nivelul acestora să

ascundă de fapt discrepanţe interne considerabile. Tocmai din cauza acestei eterogenităţi, regiunile de dezvoltare nu sunt considerate instrumente adecvate nici pentru combaterea sărăciei

comunitare/regionale şi nici pentru colectarea statisticilor regionale,

gestionării instrumentelor structurale şi implicaţiile pentru România, Conf. univ. dr. Valentin COJANU

– coordonator, Institutul European din România, Bucureşti, 2004.

” in Cerinţe specifice ale

15/35

Primul scandal a izbucnit în 2001 din cauza unor evaluări defectuoase, făcute sub ingerințe politice.

Comunitatea a dispus repetarea procedurilor de evaluare. Rezultatul, în linii mari, a rămas neschimbat. Guvernul a mizat, cu succes, pe constrângerile pe care le avea Comisia Europeană.

Deaorece răspunderea pentru succesul procesului de aderare este comun statului candidat și Comisiei Europene, și deoarece deciyia politică (în favoarea aderării) oricun fusese luată deja, Comunitatea Europeană s-a mulțumit cu promisiunile spectaculoase ale României.

Aplicanții, la începuturi, nu vroiau să accepte, dar pas cu pas s-au dumirit, că mult trâmbițata planificare, metodologiiel comunitare sunt dichisuri pentru vitrină. Cum altfel se poate explica faptul, că rubedeniile noului prefect/președinde de consiliu județean/primar, în scurt timp de la instalarea ”rudei”, au devenit aplicați de mare succes la Phare/SAPARD.

Atunci s-a format și casta evaluatorilor. Ar fi fost benefic, ca fiecare județ să aibă câte un evaluator care prin rotație să participe la evaluările organizate de către ADR cu angajații din agenție. Întâmplător (sau nu) atît la Phare cât și la SAPARD ăn comisiile de evaluare s-au perindat mereu aceleași persoane din respectivele agenții. Aceste persoane, ”independente”, au învățat cel mai repede ”să simtă” adierile politice, și să le întâmpine cu evaluară adecvate. Noulminister ar trebui să organizeze acreditarea acestor ”experți”, să auditeze des evaluările.

Președinții de consilii județene, în general orice tip de baron (local sau central) este interesat doar ca rezultatele evaluărilor să respecte ”cerințele” doniilor lor, și nicidecum, ca evaluările să fie corecte.

I.1.1 Phare după aderare

După aderare, cu excepția României, tote statle noi membre au închis programele de pre-aderare, axându-se exclusiv pe fodnurile structurale.

România, ca nou stat membru, a continuat derularea proietce Phare de infrastrucrură Románia tehát tagállamként, saját hatáskörben folytatta a nagyobb méretű de ordinul a milioane de €. Cu ”experiența” de un deceniu, la ministerul dezvoltării, angajții viitoarei AM POR au elaborat EDIS – Extended Decentralized Implementing System, cu analiză de risc, evaluare ex-ante și audit.

Apelurile pentru proiecte au fost lansate de către minister. Procedurile de achiziții publice la aplicațiile declarate câștigătoare, le-a organizat tot ministerul în cauză ca Autoritate Contractantă. Contractele pentru lucrări au fost semnate tot de către minister cu inginerul (”consultant”) și cu ”constructorul”. Deci toate operațiile începând cu programrea (analiză, stabilirea obiectivelor, alocări), proceduri, implementare au fost în mâna ”celor mai buni experți” ai țării.

Rezultatele sunt pe măsură: catastrofale. Cu chin, cu vai s-a putu prelungi perioada de implementare până în anul 2011, pentru a putea declara terminate proiectele aferente.

16/35

Beneficiarii direcți sunt autorități locale, uneori reprezentate de către consiliile județene. Nefiind părți contractante, doar având obligații crescânde de co-finanțare, acești beneficiari au putu comunica cu ”constructorul” doar prin ”inginer”. În schimb, construtorul îl plătește pe proiectant, care trebuie să modifice proiectele inițiale la ordinul constructorului. (Actualele autorități locale, adică actualii baroni locali, nu mai vor finalizare proiectelor inițiate de predecesori.)

În momentul executării planurilor, proiectanții inițiali nu mai au nici o obligație contractuală. Acest lucru este știut de la început. Prin urmare planurile inițiale au fost făcute neserios, deoarece nimeni nu mai poartă răspundere pentru aceste planuri, atunci când (și dacă) se ajunge la lucrări efective.

Constructorii care câștigă asemenea licitații, sunt bine cunoscuți pe ”piață”, drept ”băieți deștepți”.

Șa se nasc trotuare în pantă, lungi de sute de metri fără canale de scurgere

pentru apa pluvială (proiectantul ”a uitat”, iar executantul de abia așteaptă să execute

o aberație, să aibă ”bayă” de discuții în continuare.). Tot acest sistem face posibil ca proiectantul să prevadă plante ornamentale tropicale pentru zone de munte. Dar tot acest sistem face posibil ca în deviz să apară flori ornamentale la 23€ bucata.

Când catastrofa se apropia Autoritatea Contractantă (Ministerul) a început să ”delege” atribuțiuni către beneficiarul local. Apoi a transmis un mesaj clar: în scopul succesului Phare, benefeciarul trebuie să preia ”rezultaele” proiectului, fără să aibă obiecții. Apoi încă cinci ani, beneficiarul va trebui să mențină în exploatare ”realizările” pe care le-a acceptat fără să aibă obiecții.

În România Phare s-a lansat în 1998. În Phare de după aderare s-a concentrat deci ”experiența” și tot ce a s-a acumulat într-un deceniu.

După aderare Comisia nu a forțat continuare finanțărilor Phare. Aceasta a fost

o decezie suverană a României. Eșecul acestui program demonstrează clar, că na la Bruxelles sunt cele mai mari probleme în domeniul politicilor de dezvoltare.

V.2. SAPARD

SAPARD a fost ”antemergătorul” deyvoltării rurale. Diferit de Phare, mecanismul de finanțare este de post-finanțare, adică se decontau cheltuielilfăcute și

confirmate – ca la fondurile structurale. Agențiile SAPARD, fiind în cadrul ministerului de resort au fost înființate, de regulă, nu în ”centrele regionale”, în care funcționau deja Agențiile de Deyvoltare Regională. Regiune – Agenție SAPARD/Agenție de Dezvoltare Regională:

1

Nord- Est - Iaşi/Piatra Neamţ,

2

Sud – Est - Constanţa/Brăila,

3

Sud - Muntenia - Târgovişte/Călăraşi

6

Nord – Vest – Satu Mare/Cluj Napoca

7

Centru – Alba Iulia/Alba Iulia.

Modul umilitor în care funcționarii agențiilor SAPARD (și după aderare și cei de la APIA) s-au comportat cu beneficiarii, lipsa totală de tranparență și predictibilitate a evaluărilor, a continuat tradiția și experiența nefastă a programelor Phare.

17/35

V.3. ISPA

Antemergător al Fondului de Coeziune, susține investițiile mari, sensibile la probleme de mediu. Doar că sub 60.000 de locuitori, conform standardelor UE localitățile cu rang administrativ de oraș/municipiu nu sunt considerate centre urbane. (Spre exemplu în Secuime doar municipiul Sfântu Gheorghe depășește, cu puțin, limita de 60.000 de locuitor). Pentru ocolirea acestui obstacol administrativ a fost inițiat, înainte de aderare, programul SAMTID. Această încercare a înregistrat un eșec răsunător în Secuime, primarii localităților (considerate orașe) nu s-au putu îbțelege. („Nu e problemă, că Miercurea Ciuc nu va avea canalizare peste tot, și nu va fi racordată la un furnizor regional de apă potabilă” – constat primarul de Miercurea Ciuc, cu o sănătoasă doyă de ‘patriotism local’ - nici Odorheiul Secuies nu va avea.” ISPA, cu o administrare centralizată a rămas poate programul administrat cel mai corect și cel mai cinstit.

V.4. Lecții de învățat din experiența instrumentelor de pre-aderare

Corupția din sistemul românesc a fost probată în faya încipientă a Phare. Practic, România a rămas corjentă la pregătirea pentru aderare. În 2006 un deputat austriac al Parlamentului European și membru al PPE, a dorit să aducă un amendament la Raportul de țară, dorind să susțină încercarea Comisiei de a bloca un procent consistent din alocarea Phare. Cu ajutorul socialiștilor și liberalilor, cu implicarea directă a deputatului socialist Csaba TABAJDI, s-a reușit blocarea politică (și nu profesională) a inițiativei exact în yiua, în care în senatul României PD bloca pentru prima dată proiectul de lege al Statutului minorităților. Marea încredere, pe care populația a avut-o în sistemul ”european” de atragere de fonduri, a fost rapid și stabil înlocuită de decepție și neîncredere. Actorii instituționali (în primul rând autoritățile locale) au renunțat foarte repede la planificarea proiectelor de dezvoltare, la orice brumă de competiție cinstită în favoarea intervețiilor politice, pe linie de partid. De cealaltă parte politrucii de la centru au făcut tot posibilul, ca presiunile politice asupra evaluatorilor și în general asupra Autorităților de Management să facă imposibilă desfășurarea corectă (necontrolabilă direct și în timp real, conform preferințelor instantanee) a oricărei proceduri (selecție, evaluare, achiziție publică).Astfel s-au pus bazele exercițiului practicat și astăzi. În loc ca în centrul atenției să fie îmbunătățirea calității vieții bazată pe planuri de dezvoltare structurate în proiecte, s-a preferat dădăcirea clientelei politice, a rudelor și amicilor. La ora actuală, primăriile/instituțiile publice care nu se bucură de ”aprecierea organelor” județe, nu pot spera la fonduri, oricât de bune ar fi proiectele și aplicațiile lor. Exemplu elocvent eset mesajul unui secretar de stat de la o Autoritate de management: ”Dacă redepuneți aplicațiile negrantate la evaluare precedentă, prin firma de consultanță pe care o indic, veți primi fondurile cerute.” Oare de unde știe acest politruc, că proiectele ale căror aplicații au căzut la evaluările anteriore (desigur, evaluări făcute de experți, pe criterii profesionale), pot fi îmbunătășite cu siguranță doar și numai de firma respectivă? Dar la fel de caracteristic este și președintele de Consiliu Județean povestind că treizeci de aplicații depuse pe măsura 322 au fost repinse. ”Avemacolo secretar de sts, dar cu greu am putu trece două aplicații prin comisia de contestații.”

18/35

Și încă un exemplu: Înalt funcționar public de la o Autoritate de Management schimbă cărți de vizită la un seminar de la Bruxelles cu reprezentanții unei mari companii din belgiene. Ajuns acasă îi cheamă la telefon: ”Vșd că aveți o aplicație depusă. Ar trebui să ne ântîlnim, să nu vă pice aplicația.”

VI. Planificare

VI.1. Managementul Ciclului de Proiect

Managementul Ciclului de Proiect este o metodologie ekaborată de către OECD ;i aplicată din anul 2001 ca standard de facto în Comunitatea Europeană. Pe baza ecestei metodologii se elaborează planurile naționale de dezvoltare, programele operaționale (cu indicatori măsurabili -– OVI, Objectively Verifiable Indicators), planurile regionale, locale, proiectele. În principiu, desigur. Aplicația, în aceste condiții, este o documentație cu ajutorul căreia încercăm să atragem finanțare pentr întregul proiect sau o parte din acesta. Acest ”mic amănunt” pe meleagurile noastre nu este cunoscut. Noțiunea de proiect și aplicație se suprapun în prea surmenatele capete ale baronilor și politrucilor de toate nivelele. Și ne mai mirăm, că din ce în ce mai des, nu găsim limbajul comun cu eurocrații și experții de la Bruxelles. Ca și în cazul obiectivelor politicii de coeziune sau a parteneriatului vertical, noțiuni de bază înseamnă cu totul altceva în mintea înalților funcționari publici de la București decât în mintea celor de la instituțiile comunitare.

VI.2. Indicatori – rezultate – impact

Cuantificarea măsurabilă a rezultatelor este cerută prin Regulament. 15 Descrierea indicatorilor este făcută într-un document de lucru. 16 În cazul dezvoltării rururale există regulament separat 17 și metodologie separată. 18

15 REGULAMENTUL (CE) NR. 1083/2006 AL CONSILIULUI, din 11 iulie 2006, de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 TITLUL III PROGRAMARE, CAPITOLUL II CONȚINUTUL PROGRAMĂRII, Secțiunea 1 Programe operaționale, Articolul 37 Programe operaționale privind obiectivele de convergență și concurență regională, precum și ocuparea forței de muncă c) … informații privind axele prioritare și i obiectivele specifice ale acestora; obiectivele respective se cuantifică cu ajutorul unui număr limitat de indicatori ai realizării și ai rezultatelor, ținând seama de principiul proporționalității. Indicatorii respectivi permit măsurarea progreselor în comparație cu situația inițialăși i realizarea obiectivelor care aplică axele prioritare;

16 EUROPEAN COMMISSION, DIRECTORATE-GENERAL REGIONAL POLICY Thematic development , impact, evaluation and innovative actions, Evaluation and additionality, August 2006

17 REGULAMENTUL (CE) NR. 1698/2005 AL CONSILIULUI, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, (FEADR) Articolul 81 Indicatori ââ (1) Progresul, eficiența și eficacitatea programelor de dezvoltare rurală în raport cu obiectivele acestora se măsoară prin intermediul unor indicatori privind situația inițială, precum și execuția financiară, realizarea, rezultatele și impactul programelor.

18 Rural Development 2007-2013, HANDBOOK ON COMMON MONITORING AND EVALUATION FRAMEWORK Guidance document, September 2006, Directorate General for Agriculture and Rural Development

19/35

Creșterea ratei de absorbție a unui stat este condiție necesară dar nu și suficientă pentru realizarea indicatorilor asumați. Este de așteptat, ca după prezentarea rapoartelor referitoare la rata de absorbție, elita politică să primească și următorul duș rece.

VI.3. Exemple clasice

Programul Operațional Regional: cele 8 regiuni ale patriei suferă de un singur program operațional, valabil pentru toate regiunile. Acest POR are o grijă deosebită pentru viitorul terenurilor de mini-golf și paintball. 19 Așa numita ”axă regională” (POR) a Cadrului Național Strategic de Referință a fost ”lucrată” de către ministerele de linie, Agențiile de Dezvoltare Regională și partenerii acestora (consilii județene, instituții publice) sub directa îndrumare a viitoarei Autorități de Management din Ministerul Dezvoltării. Calitatea evaluării situației (diagnoza) și calitatea soluțiilor date sunt bine caracterizate de nominalizarea obiectivelor mai sus amintite (mini-golf, paintball) ca fiind prioritare. Aceste soluții au fost propuse de către viitorea AM POR și acceptate de către Guvern. În pofida ”eforturilor dedicate ale experților de la AM POR” care au durat patru ani (2003 – 2006), acest program operațional va fi definitivat cu o jumătate de an după aderare. (Pe prima pagină apare iunie, dar documentul a fost făcut public doar în august.) Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea resurselor Umane: pe cele 6(!) axe sunt 19(!!) tipuri de apeluri pentru proiecte prin trei organisme intermediare. Acest fapt este în contradicție totală cu principiul, altminteri logic, al concentrării tematice și geografice. Nu este deci adevărat, că UE a impus alocările nenorocite ale programelor operaționale. Aceste programe și alocările lor sunt rezultatul meșteșugului autohton. Programul Național de Dezvoltare Rurală: deși problema cea mai stringentă o constituie agonia fermelor de semi-subzistență, programul prevede cu dezinvoltură plăți de agro-mediu (pierderi cauzate de ariile Natura 2000), anunțând cu surle și trâmbițe, că până în 2010 programele de management ale acestor arii vor fi definitivate. Procedurile nu există. Apeluri nu s-au făcut. Alocările așteaptă degeaba. Alocările pe măsura 322 – îmbunătățirea infrastructurii rurarle s-au epuizat. Rămâne in mister de ce România prin PNDR și-a alocat fondurile în halul în care l-a făcut? Polonia, fără prea multe chinuieli, our și simplu a spus, vrem să ne îmbunătățim infrastructura din zonele rurale, deci vom aloca bani suficienți pentru măsura 322. Și așa a și făcut. Acolo, dacă este să întrebăm, Comisia de ce nu a impus prostii?

19 Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferată îngustă, în zonele de deal şi de munte etc. In GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR, PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, 2007- 2013, Bucureşti, iunie 2007

20/35

VI.4. Diagnoza - Planificare

Diagnoza

Cauză Problemă 3.1 Algoritm deficitar pentru alocări 3. Cadru instituțional formal, cu randament scăzut 3.2/4.1
Cauză
Problemă
3.1 Algoritm deficitar pentru alocări
3. Cadru instituțional formal, cu
randament scăzut
3.2/4.1 Clasificare NUTS2 deficitară
4.2 Ignorarea principiului
concentrării
4. Obiective rupte de realitate, politici
de dezvoltare obscure, lipsite de
credibilitate
până în 2013 Soluție/Tratamentul simptomelor
Instrument
Obiectiv
3.1 Realocări către măsurile de
succes
3. Randament îmbunătățit, dar cadrul
instituțional rămâne formal
pentru perspectiva financiară 2014 – 2020 soluție
3.1 Algoritmi de alocare mai buni
3. Crește randamentul, cadrul
instituțional funcționează mai bine
3.2/4.1 Clasificare NUTS2 mai bună
4.2 Se aplică principiul concentrației
4. Obiective realiste și sinergice, sistem
mai transparent și mai credibil

Problema cea mai mare o constituie pompieristica din realizarea (și nici de cum elaborarea) documentelor programatice. Analiza, chiar dacă accidental respectă crâmpeie din metodologia Comisiei Europene, in mod constant duce la diagnoye și soluții greșite. (Aplicarea metodologiei nu asigură o diagnoyă corectă. Fiecare manual pune accent pe faptul, că și cea mai bună metodologie este dependentăatât de calitatea datelor de intrare cât și de priceperea celor ce aplică metodologia dată. Astfel, chiar și cea mai bună metodologie este expusă la regula „garbage in, garbage aut” adică, facă intră gunoi, cu sigurață va ieși toto gunoi Cel mai tragic aspect este, că începând cu autoritățile de management și terminând cu autoritățile locale, toate lumea consideră planurile de dezvoltare ca pe un rău necesar legat de procurarea banilor. Adică, nimei nu ia în serios, cel puțin în accepțiunea eurocraților, politicile de dezvoltare. Colac peste pupăyă, HG 759/2007 are un efect paralizant, astfel chiar și decontarea unor cheltuieli reale, necesare reclamă o inspirată prestidigitație. S-a ”reușit” acreditarea în cadrul instituțional a 6 din cele 7 programe operaționale, deja în 2009. Această contraperformanță nu a aviut nici in fel de urmări administrative. RAPORTUL STRATEGIC NAŢIONAL 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune din Ianuarie 2010 20 constată suprareprezentarea sectorului public printre solicitanții eligibili. Evident acești actori nu și-au demonstrat abilitățile ieșite din comun, care să susțină suprareprezentarea menționată.

20 GUVERNUL ROMÂNIEI, RAPORTUL STRATEGIC NAŢIONAL 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, Ianuarie 2010

21/35

VII. Sistem stabil, prietenos pentru aplicant

Comunitatea Europeană gândește ăntr-o perspectivă financiară de 7 ani. În principiu, acest lucru înseamnă predictibilitatea fondurilor pe o perioadă de 7 ani (2007 – 2013).

Programele operaționale sun elaborate pe axe cu alocări financiare indicative pe fiecare an în parte, ca toată lumea, dar absolut toată lume (inslusiv potențialii beneficiari) să poată face o planificare în timp: plan de afeceri întreprizăntorul, plan de dezvoltare tot ce ănseamnă serviciu public. Aplicantului i se impune, ca după depunerea aplicației să nu modifice nici o virgulă, în timp ce până la grantarea aplicației pot trece luni multe chiar ani, perioadă în care se schimbă nu numai contextul economic, dar cu siguranță și cel legislativ. Adesea se impune aplicantului ca la depunerea aplicației să apromixemeze rat de schimb €/ROL din perioada implementării! Autoritate de Management controlează deconturile cu rata de schimb a lunii precedente, în timp ce la multe aplicații se cere utilizarea ratei Băncii Centrale Europene din ziua predării aplicației!!! Ceea ce înseamnă că, BCE afișază pe site ratele zile pe la orele 15:00. Ora limită a depunerii de cele mai multe ori este ora 16:00. Aplicantul deci începe cu o manevră mai puțin ortodoxă: își face rost de un număr de ănregistrare din ziua respectivăm înșelegându-se cu cei de la Organismul Intermediar că în timp scurt va depune și dosarul … Adică, din minutele premergătoare depunerii, există toate premisele unei ”mici” coruperi. În principiu regulile sunt aceleași pentru toți, inclusiv pnetru AUtoritățile de Management, adică, nici acestea nu potsă modifice planificarea. În practică lucrurile stau cu totul diferit. Planul Național de Dezvoltare Rurală (859 pagini) este la acincea variantă, apărută în iunie 2010.

Prin urmare orice planificare bazată pe PNDR și făcută înainte de iunie 2010

ți-a pierdut valabilitatea. Anual cel puțin odată regulile jocului pentru perioada

2007 - 2013 s-au modificat. Ce încredere poate avea un beneficiar într-un sistem

lansat pentru 7 ani, și modificat în fiecare an? După fiecare modificare omul trebuie să

compare veche variantă cu cea nouă, să afle modificările.

Deși nu este o cerință legiferată, România a trebuit să elaboreze pentru fiecare

program operațional câte un Document Cadru de Implementare – DCI. Acest docuemnt ar fi trebuit să conțină în primul rând informații vitale pentru

implementarea respectivului program operațional. Aceste informații, se subînțelege, sunt cele legate de viitoarele apeluri pentru proiecte. Pe baza DCI potențialii beneficiari ar fi trebuit să își planifice atragerea de fonduri. Câteva exemple pentru ”dinamica” documentelor programatice naționale:

DCI

- Creșterea Capacității Administrative – varoanta 2., octombrie 2009

DCI

- POR – varianta 10. (!!!!!!!), ianuarie 2011

DECI – POR varianta 10. diferă binișor de Programul Operațional Regional, pe care ar trebui să îl detalieze. Pe drept cuvânt s-ar putea pune întrebarea: a cui este răspunderea dintre pre bine remunarții înalți funcționari publici, ”experți”, din Autoritate de ManagementJoggal, angajați care supraveghează implementarea, deci acui este răspunderea pentru incapacitatea crasă dovedită în elaborarea între anii

2004 - 2006 a unui POR, care a trebuit modificat de zece(!?) ori de la aderare?

22/35

Nu este destul că Autoritățile de Management și coordonatorul acestora, (ACIS – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) modifică pe parcurs regulile jocului, dar AM prin ”corigendumuri”, modifică chiar și de mai multe ori în decurs de 60 de zile, datele unui apel lansat. Corgendumurile au menirea să corecteze erorile AM. Spre exemplu cercul beneficiarilor eligibil este restrâns sau lărgit, se aduc ”clarificări” la activități și/sau cheltuieli eligibile. Adică AM, care găyduiește crema experților, poate să greșească de câte ori și cum o taie poft. Aplicantul în scimb, afost, este și va fi în continuare ”Bovi”. Pentru el ”non licet” ceea ce pentru AM da. Deoarece regulile și legile se aplica uniform tutoro actorilor … În astfel de situații este net avantajat aplicantul care nu este ”împiedicat” de idei preconcepute, adică de planuri de de dezvoltare dinainte făcute, inclusiv proiecte. Avntajat este cel care schițeayă ceva în spiritul ultimului ”corgendum” – că în atăta timp nici de proiect, nici de aplicație nu poate fi vorba. Dacă nu cumva scopul acestui haos ”controlat” ca aplicantul cinstit, pregătit dar ”neavizat” să nu mai aibă poftă de depunerea aplicației? În Ungaria, măcar se publică în mod obligatoriu și un tabel comparativ al Ghidului și corigendumului, ca măcar cei avizați să poată urmări firul ”îmbunătățirilor”. S-au înregistrat cayuri în care Autoritatea de Management a pus în fața beneficiarilor contracte de finanțare antedatate cu două săptămâni, pentru ca să nu observe Comisia Europeană grosolana neglijență a AM în administrarea respectivului apel.

În cazul instituțiilor publice (bugetare) perioada lungă de evaluarea (inslusiv la programele naționale!) pune în pericol co-finanțarea cu greu bugetată. Dacă aplicația nu va fi grantată, cel mai des nu este timp pentru realocarea cofinanțări în cadrul bugetului instituției. În schimb, dacă aplicația este declarată finanțabilă, procedura de achiziție publică se lovește de finele anului financiar. (La ora actuală programul ”casa verde” pune intr-o situație foarte dificile aplicanții instituții publice.) Până la anunțarea rezultatelor, cofinanțarea s-a pierdut din cauza nereportabilității în anul financiar următor. Un beuget multianula nu ar strica nici României. Ne mai vorbind de schimbările dese și rapsodice ale regurilor de decontare, inițiate de către Agenția de Plăți. Și dacă beneficiarul are neșansa să ajungă cu același decont, de fiecare dată la alt funcționar din cadrul aceleiași agenții… Procedurile sunt atât de confuze, încât un funcționar poate interpreta după bunul lui plac, în mod diferot aceeași speță de problemă. Mai mult, În cazul corigendumurilor, nimeni nu știe cum se va face evaluarea? Aplicațiile for fi evaluate conform corigendumului în vigoare la momentul depunerii? Sau în acord cu ultimul corigendum? Mai ales în cazul modificării criteriilor eligibilitate sau evaluare tehnică. În asemenea situații AM samavolnicia este la ea acasă. Aplicantul este penalizat cu excludere pentru orice tentativă de ”corigendum”. Înalții funcționari publici care sunt foarte bine plătiți pentru administrarea fondurilor europene nu trebuie să își asume nici o responsabilitate pentru corigendumurile care bulversează întregi apeluri. Să nu se mire nimeni, dacă potențialii beneficiari nu mai au încredere în corectitudinea sistemului.

23/35

Și încă nu am făcut vorbire de publicarea întârziată a ghidurilor aplicantului, suferinde de multiple ”corigendumuri”. Cu toți am renunțat să mai sperăm în publicarea variantelor tipărite ale ghidurilor aplicantului, dar nici măcar documentele programatice naționale (Cadrul Național Strategic de Referință, Planul Național de Dezvoltare Rurală) nu sunt accesibile în formă tipărită. Dacă cineva nu ar cunoaște realitatea din teren, ar trebui să afle, că există comune unde tipărarirea chiar într-un exemplar a unei documentații de 850 pagini este imposibilă. Variantele digitale apar și dispar de pe site, modificările sunt greu de urmărit – este un adevărat paradis al pescuitului în ape tulburi. În cazul variantelor tipărite eratele sunt mult mai ușor de urmărit - și ar sprijini beneficiarii. Asistența Tehnică are și acest rol, de-a facilita transferul de informații către beneficiari. Cine are interes ca acest lucru să nu se întâmple? Cine are interes ca acest lucru să nu se întâmple? Oare de ce ACIS, multitudine de AM nu s-au folosit de acest instrument? Doar de dragul acurateții: O planificare națională de dezvoltare ar trebui să ofere informații și despre perioadele în care se lansează apeluri. Ca beneficiarii să își poată planifica activitățile. În schimb, chiar și aplicații deja evaluate, sunt reevaluate după criterii mai convenabile noului ministru, dacă după evaluare dar înaintea publicării rezultatelor, a fost schimbat un ministru. Desigur ”noile” criterii, sunt în avantajul clienților noului ministru. Aceste fapte sunt consemnate voalat în raportul 21 acceptat de către Comisia Europeană. Raportul, probabil nu a fost citi nici măcar de miniștrii ministerelor de linie în cauză. Să nu mire pe nimeni, că potențialii beneficiari devin tot mai suspicioși și au sentimentul, îndreptățit, că ”sistemul” îi umilește, îi consideră dușmani.

21 GUVERNUL ROMÂNIEI, RAPORTUL STRATEGIC NAŢIONAL 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, Ianuarie 2010

24/35

VII.1. Diagnoza - Sistem stabil, prietenos pentru aplicant

Diagnoza

Cauză

- Sistem stabil, prietenos pentru aplicant Diagnoza Cauz ă Problem ă 6. Sistem neprietenos, impredictibil, cre

Problemă

6. Sistem neprietenos, impredictibil, crește lipsa de încredere a aplicanților

2.2/6.4 Sistem deficitar de motivare

a aplican ț ilor 2.2/6.4 Sistem deficitar de motivare pân ă în 2013 Solu ț ie/Tratamentul

până în 2013 Soluție/Tratamentul simptomelor

Instrument