Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Litiaza gl submandibulare - a gl submand si a canalului Warthon e cea mai frecventa datorita: saliva bogata in mucus favorizeaza catarul litogen si precipitarea fosfatilor si carbonati de Ca pozitia decliva a gl si caracterul antigravitational al excretiei salivare -> staza salivara canalul Warthon prezinta 2 curburi una la nivelul marginii posterioare a m. milohioidian si la locul unde ia in brate n. lingual orificiul de deschidere al papilei canalului Warthon este mai ingust decat la canalul Stenon - un calcul situat in pozitie distala, in apropierea papilei, va determina manifestari clinice pe fondul retentiei mecanice - un calcul situat proximal sau intraglandular va det fenomene inflamatorii si favor infectarea glandei - portiunea de canal situata inapoia calculului se dilata si apare inflamatia epiteliului canalicular (sialodochita) - daca inflamatia se extinde in partile moi,adiacente canalului -> periwarthonita sau peristenonita - in glanda se produce edem interstitial, dilatarea si inflamatia acinilor, instalarea sialadenitei litiazice acute/cronice cu evolutie spre atrofia sau scleroza progresiva a gl - sialolitiaza are perioada de latenta mare, se elimina spontan calculi mici - dupa aceasta perioada,sialolitiaza se manifesta clinic prin triada salivara: colica, abcesul, tumora salivara - colica salivara: apare prin blocarea totala,de moment a fluxului salivar cand calculul migreaza de-a lungul canalului si se blocheaza spre extremitatea distala calculul de mobilizat de secretia salivara declansata in timpul meselor sau prin stimuli olfactivi durerea apare brusc in timpul meselor, localizata in planseul bucal si la niv limbii, iradiere catre ureche, ATM, regiunea latero-cervicala tumefactia reg submandibulare, voluminoasa, bine delimitata tensiune a regiunii submandibulare, uscaciunea gurii, diminuarea perceptiei gustative durerea cedeaza rapid, tumefactia se remite treptat (30min-3 ore) timp in care pacientul relateaza evacuarea brusca a unui val de saliva (gust sarat) hernia salivara corespunde unui blocaj momentan, partial al secretiei salivare, in timpul meselor apare o tumefiere a reg submand, tranzitorie, discreta jena dureroasa la nivelul planseului bucal, fenomene ce dispar dupa incetarea stimularii secretiei salivare - abcesul salivar: complicatia fenomenelor mecanice retentive ce au determinat colica salivara, sau se poate instala de la inceput datorita unei infectii supraadaugate pe fondul unei staze oligosimptomatice daca calculul este in canalul Warthon, deasupra m milohioidian inf det warthonita ce se complica cu periwarthonita si apoi cu abces de loja sublinguala dureri intense, lancinante, localizate sublingual unilateral, iradiere spre ureche sialoree reflexa, jena la miscarile limbii, edem al regiunii sublinguale, tumefactii in creasta de cocos a hemiplanseului afectat canalul Warthon este ingrosat, prin ostium se elimina puroi nu apare trismus, nu are legatura cu tumefactiile de pe fata int a mand daca calcului este submilohioidian sau intraglandular -> supuratie strict a gl submand (abces salivar) ce nu depaseste capsula glandulara presiunea pe glanda este dureroasa, eliminarea de puroi, semne clinice mai estompate decat in abcesul de loja submand supuratia depaseste capsula glandulara, se extinde in intreaga loja -> abces de loja submand - tumora salivara: sialadenita cronica datorita unor episoade supurative acute repetate sau al inf cronice cu evol indelungata pe fondul fenomenelor de litiaza si staza salivara semne clinice subiective absente sau reduse

gl marita de vol, indurata, neregulata, aspect pseudotumoral ostiunul proeminent, intredeschis, la pres se elimina secretie muco-purulenta

2. Litiaza gl parotide - rar intalnita datorita salivei seroase si a partic anatomice ale canalului Stenon (traiect liniar, orificiu de deschidere mai larg decat la canalul Warthon), papila emai putin expusa germenilor cav bucale - canalul, mai des pe traiectul canalului si mai rar intraglandular, este unic dim mici, aspect coraliform - per de latenta este mare, tablou clinic putin caracteristic, colicile salivare mai rare - fenomenele supurative estomnpate, inf supraadaugata det stenonita cu simptomatologie redusa (ingrosarea canalului, congestia papilei prin care se elim saliva tulbure/purulenta la pres pe gl) - in evol fenomenele de peristenonita se pot insoti de celulita geniana - glanda se infecteaza retrograd cu instalarea unei parotidite acute supurate ce nu va evol spre abces de loja parotidiana - simptomatologia unei parotidite cronice recurente ce va evol spre o parotidita cronica scleroasa, cu tablou clinic de tumora salivara 3. Dg si trat sialolitiazei dg se face pe baza ex clinic si al investigatiilor imagistice necesara palparea bimanuala a planseului/grosimii obrazului pt identif calculilor la niv canalelor se percepe traseul indurat al canalului iar pres pe gl duce la eliminarea la niv ostiumului congestionat de saliva modificata, chiar purulenta calculii intraglandulari nu pot fi palpati cu exceptia celor parotidieni superficiali, imediat sub teg Rx simpla: pt calculii din canalul W sau gl subling se utilizeaza Rx de planseu bucal cu film oral ocluzal pt calculii din gl submand se recomanda OPG (corpul mand poate masca prezenta calculului), mandibula defilata sau de craniu de profil pt calculii din canalul S: Rx cu film oral vestibular plasat intre muc jugala si arcadele dentare, se vad 2/3 ant ale canalului pt calculii situati in partea post sau intraparotidian: Rx de craniu de fata (scoate in afara planului osos gl parotida si calculul) sau Rx de gl parotida (suprapunerea oaselor poate masca prezenta culculului) calculii apar ca o radioopacitate rotund-ovalara sau fuziforma, situata in patile moi, intensitatea depine de compozitia chimica (un calcul recent nu se poate evidentia pe Rx se fol Rx pt partile moi, sialografie) sialografia: Rx a gl si canalului salivar in care s-a introdus subst de contrast utila in depistarea calculilor transparenti din canal sau parenchimul glandular apare sub forma de lacuna sialografica cu intreruperea traseului substantei de contrast pe o zona de dimensiunile calculului poate aduce informatii despre starea parenchimului gl prin imaginea arborelui canalicular mai frecvent la gl parotida ultrasonografia (ecografia): evidentierea calculilor de la niv canalului, al gl si a modif struct ale parenchimului gl depistarea calculilor mici e posibila in 99,5% prin util ultrasunetelor B-mode metoda simpla, eficienta, neinvaziva, nu necesita subst de contrast, nu iradiaza, costuri scazute scintigrafia functionala: dupa inj intravenoasa de technetiu-99 se eval rata de elim de la niv gl salivare in conditiile stimularii cu ajutorul citricelor, gumei de mestecat scaderea ratei de eliminare paote reprezenta un semn de obstructie endoscopia intracraniana: descopera calculii canaliculari si intragl CT, RMN: indic in poat tumorala a gl salivare

trat: indepartarea fact obstructiv, trat lez glandulare induse de obstructia fluxului salivar in fctie de localizarea ,dimensiunea si nr calculilor, de stadiul de evol al bolii elim calculului prin metode nechirurgicale : favor deplasarii acestuia de-a lungul canalului si elim prin masaj local stim secretiei prin comsum de citrice, muma de mestecat, agonisti parasimpatiomimetici, cateterismul dilatator repetat al canalului, instilatii cu ser fiziologic ablatia chir a calculului situat in canalul Warthon sau Stenon: cand modif glandulare sunt reversibile sub anest locala, abord oral, incizia papilei sau a canalului si indepartaera calculului plaga se lasa deschisa cu vindecare per secundam riscuri: lezarea n lingual, cicatrici stenozante fragmentarea calculului prin litotritie externa (extracorporala): admin ext de pulsatii untrasonice de mare intensitate, focalizate la niv calculului identificarea pozitiei calculului prin ecografie, admin undelor de soc se face cu aparate piezoelectrice sau electromagnetice sub anest locala (la copiii sub 10ani anest generala), litotritia incepe prin admin unor unde de soc cu intensitate min ce va creste progresiv pana cand calculul se ca fragm si va fi alim se repeta controlul ecografic la o ora si urm zi audiograma inainte si dupa aplicarea trat pt a stabili daca a fost afectat auzul daca au mai ramas reziduri ce nu pot fi elim se repeta procedura/ asocierea cu ablatia chir sau endoscopica contraind in inflam acute ale gl sau tulburari de hemostaza fragmentarea calculului prin laser - litotritie intracanaliculara (intracorporala): explorarea endoscopica a canalului salivar si fragm calculului cu ajutorul laserului, metoda neinvaziva, stres min costuri ridicate, timp indelungat sialoendoscopia interventionala: cateterizare endoscopica a canalului salivar urmata de introducerea unui dispozitiv de extragere sub control vizual endoscopic indic pt canaliculi sub 4mm pe canalul W sau sub 3mm pe canalul S inserarea temporala a unui stent pt a pari si mentine calibrul ductului pt calculi mai mari e necesar in prealabil litotritia intracorporala sau extracorporala rata succes peste 80% submaxilectomia: ablatia gl submand si a prelungirii sale ant necesara cand calculul e situat intraglandular, cand exista calculi multipli, recidive frecvente si cand gl prezinta transformari ireversibile (tumora salivara) anestezie generala, abord cut submand pt indep tes gl si a calculilor riscul lezarii ramului marginal mand din n facial/lingual care e in rel cu canalul W parotidectomia superficiala: indic cand calculul e localizat intraglandular, in lobul superficial risc de lezare a n facial in cazul tes fibrozate prin sialadenita cr pt calculii situati in lobul profund parotid se incearca ligatura canalului S pt a induce atrofia gl ablatia chir sau litotritia vor fi aplicate dupa remiterea unui ep acut inflamator sau infectios (se admin AB si antiinflamatorii) la pac cu colica salivara se pot admin inhibitori parasimpatici cu ef spasmolitic

4. Parotidita recurenta juvenila - apare in per prepubertara si la adolescenti - confuzie de dg cu oreionul, dar repetarea ep de tumefiere parotid dureroasa si scurgerea de puroi din canalul S orienteaza dg - in parotiditele acute, catarale sau supurate sialografia nu are nicio valoare dg - in formele cronice recidivante sialografia ranade de baza: gl prezinta acumulari radioopace de subst de contrast situate la extremitatile canaliculelor salivare (aspect de pom inflorit) datorita lipsei intergritatii extremitatilor arborelui salivar prin inf repetate

canalul S prezinta dilatare neregulata cu aspect moniliform (surag de margele) trat: AB pe cale generala si lavajul canalului dispare spontan dupa per adolescentei sau isi poate continua evol la varsta adulta parotiditele cronice ale adultului sunt in general consecinta parotiditelor cronice de crestere ce nu s-au vindecat la pubertate daca ep de reacutizare sunt frecvente si trat med nu da rezultate se poate face parotidectomie (risc de lezare a n facial)

5. Sialadenitele bacteriene nespecifice - sunt rezultatul inf retrograde prin patrunderea germenilor nespecifici din cav orala in arborele salivar si parenchimul glandular pe fondul reducerii fluxului salivar - abterarea drenajului salivar -> sialolitiaza -> intretine si agraveaza tulburarea fluxului salivar => staza salivara ce favor patrunderea germenilor si dezvoltarea coloniilor bact - alterarea fluxului salivar poate fi secundar admin de medicam (parasimpatolitice, antihipertensive, antidepresive, diuretice, antihistaminice) ce predispun la aparitia sialadenitelor bact - parotidita supurata la pac tarati sau dupa interventii chir majore - Staphylococcus aureus, streptococi, pneumococi, microorg gram oportuniste (E colli, Haemophilus influenzae, Klebsiela, Proteus) - afect mai frecv gl parotida unilateral - in prima faza apare o forma catarala, debut insidios, senzatie de uscaciune a gurii, durere spontana sau provocata la palparea gl, tumefactie progresiva a regiunii asociata sau nu cu eritel al teg acoperitoare, febra - papila canalului salivar e congestionata, tumfiata, la pres pe gl se elim o secretie salivara modif, tulbure, redusa cantitativ - in 3-4 zile sialadenita catarala poate retroceda sau evolua spre forma supurativa: stare gen alterata, dureri mai puternice pulsalite, trismus moderat, la pres pe gl se scurge puroi - inf poate depasi capsula si det abcesul lojer parotidiene sau submand - trat: ex bact din secretia salivara modif, admin medicam (pe cale generala AB cu spectru larg si AINS), fluxul salivar stim prin rehidratare, admin de sialogoge si evacuarea mecanica a gl prin masaj - lavajul arborelui salivar prin instilatii endocanaliculare cu ser fiziologic, sol AB sau dezinfectante, exista riscul de extindere a inf in loja parotidiana prin inj cu presiune - daca evol spre un abces de loja parotidiana sau submand e cenesara incizia si drenajul colectiei supurate prin abord cutanat 6. Sindromul Sjogreen - afect sistemica cronica, autoimuna carat prin afectarea gl exocrine (salivare si lacrimale) - primar: xeroftalmie+xerostomie= sindrom sicca si marirea de vol a gl parotide, risc de transformare benigna - secundar: sindr sicca aparut ca o manif sec a altor boli autoimune (artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic, ciroza biliara primara) xeroftalmie, xerostomie, marirea de vol a gl salivare + semnele afect autoimune de fond - cauza nu este cunoscuta, influenta genetica, vir Epstein-Barr - afecteaza in special sexul feminin, peste 40ani - tumefactie parot bilaterala, asimetrica, nedureroasa - secretia salivara redusa cantitativ sau poate lipsi, atrofie progresiva severa, nu mai pot fi palpate, papila canalului S devine imperceptibila - se instaleaza xerostomia, xeroftalmia da senzatia de corp strain si predispune la keratoconjunctivite - dg interdisciplinar simpt oculare: uscaciunea ochilor zilnica mai mult de 3 luni simpt orale: uscaciunea gurii mai mult de 3 luni, tumefactia gl salivare semne oculare: testul Schirmet cu val sub 5mm in 5 min, teste cu colorant Rose Bengalmai

multe de 4 pe scala specifica criteriul histopat: sialadenita limfocitica focala afect gl salivare mari: flux salivar total diminuat, sialografia parod evidentiaza prezenta sialectaziei difuze fara semne de obstructie mecanica a canalului, atrofia marcata a arborelui salivar, scintigrafia salivara indica concentrare anormala a trasorului radioactiv in gl si o elim lenta a acestuia evid autoAc serici anti-SS-A(Ro)/anti-SS-B(La) dg de sindr Sjogren primar: indeplinirea a cel putin 4 din 6 criterii cu conditia indeplinirii a cel putin 1 dintre criteriul 4 sau 6 indeplinirea a cel putin 3 din 4 criterii obiective (semne oculare, histologic, gl salivare mari, serologic) dg de sindr Sjogren secundar: unu dintre criteriile sinpt ocular.oral plus oricare dintre semne oculare, histologic si gl criterii de excludere: radioterap in ter OMF, hep C, SIDA, limfom, sarcoidoza, r de rejet de organ, admin anticolinergice in ultima perioada trat simptomatic, paliativ, implica colab interdisciplinara xerostomiei: stim secretiei salivare (admin pilocarpina orala, derivati de acetilcolina, saliva artificiala) complicatiilor xerostomiei (modif muc, inf candidozice, afect dento-parod) prin mentinerea unei idiene orale riguroase, antifungice locale si pe cale generala hipertrofie parotid marcata se practica parotidectomia superficiala modelanta cu conservarea n facial Adenomul pleomorf parotodian debuteaza in lobul superficial dar si in cel profund initial ca un nodul solitar, mici dimensiuni, deformeaza discret si limitat reg parotidiana consistenta ferm-elastica, nedureros, mai mult sau mai putin mobil pe planurile subiacente teg acoperitoare nemodif clinic si nu adera la formatiunea tumorala nu det tulburari motorii pe traiectul n facial daca debuteaza in lobul profund semnele clinice sunt mult estompate, este observata tardiv, va deforma discret reg parotidiana, evol catre laterofaringe, disfagie, secretie salivara nemodif calitativ sau cantitativ, starea gen nu e influentata crestere lenta, progresiva, fara durere, tulburari functionale negate de n facial, adenopatii cervicale paote ajunge la dim importante deformand in totalitate reg parotidiana, destinde teg regiunii, discreta sensatie de tensiune supraf tumorii are uneori contur boselat, polilobat, ramanand mobila pe planurile superficiale si profunde Semne clinice de malignizare ale adenomului pleomorf accelerarea brusca a cresterii tumorii neregularitatea supraf si consistenta variabila, neuniforma a tumorii fixarea la tes adiacente (teg, planuri profunde) aparitia la supraf teg a unui desen vascular accentuat paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul de distributie al n facial aparitia adenopatiei regionale transformarea senzatiei de tensiune si presiune in durere alterarea starii generale Chistadenolimfomul papilar (tumora Warthin) tumora benigna cu caranct chistic al gl salivare ce afecteaza aproape exclusiv parotidele la adulti (50-60ani), mai mult sexul masc, in stransa interdependenta cu fumatul in special la polul inf parotidian, aspecult unui nodul dureros, consistenta ferma, renitenta, crestere lenta

7. -

8. 9. -

paote avea caract multifocal la niv aceleiasi gl, paote afecta bilateral parotidele concomitent sau succesiv incapsulata, bine delim, aspect polichistic septat, continut chistic clar, mucoid sau semisolid de culoare maronie dupa extirpare recidiveaza rar, paote aparea la gl cotralaterala, risc mic de malignizare

10. Carcinomul muco-epidermoid al gl salivare - cea mai frecv tumora maligna a gl salivare, poate aparea la orice varsta , cel mai frecv la parotide - tabloul clinic si evol sunt corelate cu gr de dif histologica - formele bine dif sunt bine circumscrise, incapsulate, formele slab dif sunt imprecis dif, caract infiltrativ marcat, nu sunt incapsulate - bine dif: debuteaza ca o formatiune bine delom, asimptomatica, crestere lenta cativa ani dupa care se instaleaza o simptomatologie dureroasa progresiva, va ilfiltra si ulcera teg in evol se instaleaza pareza faciala, tardiv va invada ramul mand - moderat si slab dif: initial o masa tumorala difuza, slab delim, evol mai rapida, ajunge la dim mari, deformeaza in totalitate reg parotidiana, infiltreaza tes vecine, se asociaza cu adenopatie cervicala - al gl submand: de cele mai multe ori forme slab dif cu evol si prognostic severe - al gl salivare accesorii: la niv fibromuc palatului dur, bine sau moderat dif masa tumorala nedureroasa, crestere progresiva, initial nedureroasa pt formele bine dif continut crescut de mucina va induce coloratie albastruie in evol infiltreaza tes adiacente, simptom dureroasa, ulcerare muc acoperitoare - intraosos (central): transf tumorala a unor gl salivare accesorii heterotopice situate intraosos initial asimptomatic, pe Rx radiotrasp uniloculara/multiloculara cu marg bine definite, situata in unghiul mand in evol deformeaza corticalele osoase si det durere, trismus si anestezie pe traiectul n alv inf 11. Carcinomul cu cel acinoase ale gl salivare - tumora maligna cu malignitate scazuta, relativ rara, apare la adulti - la niv gl parotide, masa nodulara intraparotid, dureroasa - afectarea n facial apare rar si tardiv, caract bilateral in 3% - evol este de crestere lenta in cativa ani - prezinta o capsula incompleta si poate avea aspect multinodular - microscopic forma solida: cel acinoase bine dif, dispuse similar tiparului glandular normal forma microchistica: multiple spatii chistice cu continut mucinic sau eozinofil forma papilar-chistica: zone chistice de dimensiuni mari, tapetate de ep ce formeaza proiectii papilare in cav chistica forma foliculara: struct si dispozitie asemanatoare tes glandular tiroidian are caract infiltrativ - prognosticul este bun, pot aparea recidive, metastaze rare 12. Carcinomul adenoid chistic - apare la adulti - crestere enta, dim mici, potential invaziv local extrem de marcat - tropsm pt struct nervoase, risc crescut de metastazare la distanta - cea mai frecv tumora maligna a gl salivare aceesorii, localizare in special la fibromuc palatului dur dar se poate intalni si grosimea parenchimului lingual, gl salivare mari (parotida, submand) mai rar - masa tumorala unica, solida, dim pana la 4 cm - pe palatul dur se localizeaza paramedian in dreptul gaurii palatine mari - infiltreaza si se fixeaza rapid in struct adiacente - muc palatina prezinta ulceratie cu aspect malign

hipoestezia fibromuc hemipalatului dur la parotida se poate situa in lobul superficial, infiltreaza rapid n facial, pareza unui ram submand masa tumorala ferma, obstructie salivara, tulburari nn lingual, hipoglos, ram marginal mand din n facial deriva din cel mioepiteliale, prezinta 3 forme 1. forma cribriforma: insule de cel epiteliale bazaloide ce elim spatii speudochistice cu continut mucoid bazofil 2. forma tubulara: cel tumorale dispuse in forma de pseudo-ducturi sau struct tubulare intr-o stroma hialinizata 3. forma solida: insule sau cordoane de cel tumorale cu tendinta de formare de struct tubulare sau chistice metastazeaza rareori in gg loco-regionali, rata crescuta de metastazare hematogena pulmonara, rar osoasa, evol lenta, supravietuire pe termen relativ lung a pac extirparea include si struct nn si osoase din vecinatatea tumorii pt cele din palat trebuie hemirezesctie de maxilar pt gl parotida parotidectomie totala cu sacrificarea ram n facial din vecinatatea tumorii pt gl submand extirparea tumorala prin evidarea suraomohioidiana, incluzant m milohioidian, n lingual, n hipoglos

13. Interventii chirurgicale pt tumorile benigne ale gl parotide standardizare in fctie de localizarea si extinderea tumorii - pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul superficial, se va practica parotidectomia partiala a lobului superficial, cu conservarea n. facial; piesa excizata va cuprinde lobul superficial parotidian in totalitate - pentru tumorile benigne parotidiene localizate in lobul superficial, dar care se extind subfacial(in lobul profund), se va practica parotidectomia totala cu conservarea n. facial; acest tip de interventie permite asigurarea marginilor de siguranta pentru aceasta situatie clinica; aceeasi indicatie este valabila si pentru tumorile de lob profund extinse suprafacial - pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul profund, se va practica parotidectomia partiala a lobului profund, cu conservarea n. facial; piesa operatorie va include lobul profund in totalitate; 14. Criterii de sacrificare a n facial in tumori maligne parotidiene - relative: tumori cu malignitate crescuta 1. tumori maligne de dimensiuni mari 2. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund 3. recidive ale tumorilor maligne parotidiene - absolute: pareza preoperatorie in teritoriul n facial 1. unul/mai multe ramuri ale n facial trec prin masa tumorala maligna 2. infiltrarea directa a uneia sau mai multor ramuri ale n facial 3. unul sau mai multe din ramurile n facial trec la o distanta mica de tumora maligna - cand se sacrifica un segment de n acesta va fi extins 2-5 mm fata de lim tumorii pt asigurarea marg libere - refacerea continuitatii filetului nervos sacrificat se face prin inlocuirea respectivului segment sacrificat cu un grefon nervos, recoltat din n sural, auricular mare contralateral sau n hipoglos si suturat microchirurgical la bonturile nervoase restante 15. Clasificarea despicaturilor labio-maxilo-palatine - clasif despicaturilor labiale (Veau) 1. DLc (labiala cicatriciala): mica dehiscenta in rosul buzei sau phyltrum 2. DLUS (unilat simpla): cuprinde rosul buzei si se extinde pana la santul nazo-labial, orif narinar usor largit 3. DLUT (unilat totala): toata buza pana la palatul primar, se asociaza cu despicatura palatina, podeaua nazala mai lata, aripa nasului distorsionata, columela deviata

4. DLBS (bilat simetrica):nu afecteaza osul alv sau podeaua nazala 5. DLBA (bilat asimetrica): de-o parte despicatura totala, in cealalta simpla, se asociaza cu despicatura palatina simpla sau totala 6. DLBT (bilat totala): se asoc cu despicatura palatina bilat totala 7. DLC (centrala): buza despicata median, malformatii cerebrale asociate incompatibile cu supravietuirea - clasif despicaturilor palatine (Veau) 1. DPs (submuc): afectata doar musc velopalatina, muc acopertoare e integra, se asoc cu depicatura luetei 2. DPSs (simpla cu stafiloschisis): valul palatin 3. DPSu+s (simpla cu urano-stafiloschisis): valul palatin in totalitate, palatul dur partial, pana la orif nazo-palatin 4. DPUT (unilat totala): valul palatin, palatul dur, unilat proc alv, comunicare oro-nazala 5. DPBT (bilat totala): palat sec si cel primar bilat 6. DPC (centrala): pe linia mediana, agenezia si hipoplazia struct anat medio-craniene 7. DPA (proc alv): palatul primar prin lipsa de fuziune cu palatul sec - clasif Valerian Popescu 1. partiale o ant: palatul primar incomplete (uni/bilat) complete (uni/bilat) o post: struct palatului se incomplete complete 2. asociate 3. totale o unilat o bilat - clasif LAHSAL L hemibuza dreapta A proc alv parte dreapta H palat dur S palat moale A proc alv de partea stanga L hemibuza stanga notarea se face de la dr spre stanga despicaturi complete cu majuscula, despicaturi incomplete cu minuscula si lipsa afectarii cu punct