Sunteți pe pagina 1din 26

de ,urce regenerabile enetgie

2, ENERGIA SOLARA. CONVERSIA TERMICA A ENERGIEI SOLARE


2,1 CARACTERISTICILE trNERGETICE ALE RADIATIEI SOLARE 2,1.1 Radia(ia solarl extraterestri. Constanta solari. cu Soarele, steade mirime medie,reprezintd corp incandescent o un in tcmperatura interior de i0...15 mil. K qi la suprafap - 5762 K. in Temperatura menlinuta reacliilede fuziune, ceamai marem6surd, este de hidrogenului heliu. in a Radialiasolari se datoreazd emisiei termice(sub formd de unde a clectromagnetice) suprafeleiastrului qi, cum se vede din figura 2.1, repartiliaei spectlali este foafte apropiatl de cea a corpului negru la respectivd. temperatura
I1, (Wm:nm)

;",nm 500 1000 1500 2000 2500 Figura 2,1Repartilia spectral6 radia{iei a solare: l- radialia solara extraterestr6; radia[ia 2corpuluiabsolut negrula 5762K. 0

Energia solard, conversia termicd a energiei solare

Surse regenerabile de energie

Spectrulsolar poatefi impdrlit in trei regiuni de bazl: . radialie ultravioletd (1,< 0,38 pm) - 7%; o o radiafie vizibil6 (0,38pm < l" < 0,78 pm) - 47,3%. radiatie iniiarogie (1,> 0,78 pm) - 45,7o/o.

Un schimb de cildurd mult mai intens are loc intre suprafata pimintului $i atmosferi in diapazonul de unde lungi, la care se adaugi transferulconvectiv de cllduri, precum $i energiapuftata de ap6 la circulatia ei in naturA.Fluxul termic de unde lungi, emis aproapein intregime de nori spre suprafafapimAntului, este de mai bine de doui ori mai mare decdt radiatia de unde scurte.
Cosmos +t00o/o Radialie unde de scurte Radialie undelungi de

Radialiacu lungirnea unddmai marede 2,5 Fm esreneglijabilde de micd qi de aceeaenergiasolald esteconsideratd. radiatie de unde scufie. ca Puterea emisiea soareluiesteapreciata 38,3.1025 din care de Ia W, pamantului ii revin 2.107 W, ceea ce corespundeunei cantititi anuale de 6.1024 J. Densitateafluxului de radiafie la suprafata atmosferei pf,mdntului constituie 1,353 kWm':. Aceastd marime mai este numitd si constantd

sohrrt. 2.1.2 Radia{ia solari pe suprafala pdmAntului


+ 1700h

prin Latrecerea atmosfera terestr6 radialia solarE supuse fir este unui
de alteldriin intensitate, distribulie spectral6 directional6: 9i . absorb{ieselectivi de cAtre ozon, gaze triatomice, oxigen, vapori de apdqi alte lichide, plaf;
. rafla^fia /a -;t"- ,.- fl; - - ..- -^

' .

difuziede c6tremolecule particule suspensie; gi in difraclie de cdtrepral suspensii.

Hidro$ilitosfera !140yr

La suprafalapAmantuluiajunge mai putin de jumdtate din radialia initiafd (figura 2.2), cca 29Yo din ea fiind absolbitd gi 25% reflectatd de atmosferd.Se schimbi gi conipozilia ei spectrald,razele ultraviolete fiind aproapecomplectabsorbitede stratulde ozon. De suprafalapanlantului sunt absorbitein medie circa de 40% din radia{ia solari de unde scurte, din care pestejumetarc - radialie directd gi cealalta parte - indirectl, supusddifuzArii, difractiei sau reflecfiei de citre comDonentele atmosferei.

Rad. indirecta

Rad. dirgct,

terestru. Figura2.2Schema bilan{ului radialie globului de al Schimbul total de energie intre suprafala terestrd gi atmosferd constituie 140% in raport cu radiafia solare la suprafaja atmosferei. De menlionat, c[ radialia difuzi de unde scurte gi cea de unde lungi, emisi mai ales de nori, permite funclionarea parliald a instalatiilor solare $i pe timp noros.

Energia so|are, conversia temicd a energiei solare

Surse regenerabile de enetgie

Suma fluxurilor de energieintre atmosferagi pdmint, pe de o parte, atmosferAgi cosmos, pe de altd pafte, constituie cca l'70%oin raport cu radiatia solari inifial6. Fluxul global de radia{ie solard care nimeregtepe suprafalaterestra, 1", reprezintdsumaa doud componente: Is:I,+Id.

( 2.1)

Aici { estefluxul de radialie difuzd - rezultatul difuziei, difracliei 9i reflecliei atmosferice a razelor solare; 1" - radia{ia directd (care a pistrat directia razei solare). planA,dupd cum se vede din figura2.3, Valoarealui 1"pe o supraf'ata seva deteminacu relatia: 1.:1" cos0, unde 1. este fluxul de radia{ie incidentd, iar 0 - unghiul de incidentd (intre direclia razei solareqi normala la suprafati - n). Unghiul 0 depinde de pozilia suprafefeigi de cea a soarelui,care variazaalal in timpul zilei. cdt 9i in timpul anului.
pe Figura 2.3 Radialiaincidenta o placd plan6.

incarepestelatitudinealocului;6.declinaliaSoarelui;11-unghiuloraral dintre plan 9i orizontul locului soarelui; ; - inclinarea planului (unghiul (deviaiia normalei.la plan fall de frguru2..+1;y- ungliiul azimutal al planului catrevest 9i negativacatre est)' dileclia sud a meridianului locului, pozitiva dintre raza solard 9i planul Declina{ia soarelui 5 reprezinti unghiul pozitivd de la ecuator spre nJrd qi ecuatorialal pdmAntului.Ba se considerb detenninarea valorii declinatiei - .p.. ,ud. Metoda mai simpld de ""*^,tU lui Cooper: n intr -o zi oarecare a anului esteutilizAnd formula

sin(360:a----1) . grade d = 23.45


JO )

1R A .t

(2.4)

(2 2 )

UnghiLrl or-ar H' sau unghiul in azimutul rePrezintd' plan ecuatolial intre directia local[ sud 9i Pozilia soareluila ora dat6. Valoarea lui este deci deLerntinata de ora masurata fiind solardlocald. amiaza fald de

2.1.3

Unghiul de inciden{5 pentru o suprafafi inclinatl qi orientatl arbitrar

plani

pozitiv[ dupe amiazi 9i fiecare Planinclinat. ord fiind egal6 cu l5 grade cu timpul legal al locului (360" l}4h).De notatca timpul solart. nu coincide de: t qi la ultimul trebuie introdusecoreclii legate fald de care se diferenla dintre longittrdinealocului 9i meridianul consideri timPul legal; de rotalie' care . perturbatiile orbitei pamAntului qi ale vitezei afecteazemomentultreceriisoar.eluipelameridian,seiadinecualia timPului.

Figura 2.4 Radialia incidentdpe un

Pentruo suprafalA amplasatd arbitrar cosOse va calcula cu formula: cos0= sin6sincp.cosl sin6.cosrp.sinl + cosl * cos6.coscp.cosicosll + cos6sincp.sinl cosll + cosS.sinl siny.sinf/, (2.3) Timpul solar seva calculacu formula:

\=a+e{4(X.X)'

(z5)

Energia solare, convesia temicd a energiei solare

Surseregenerabilede energie

il

rn care1estecorectiadatd de ecuafia timpului (figura 2.5); )"1 - meridianul legal pentru fusul orar al zonei respective,mesuratih grade, pozitiv in emisferaesticd; l, - longitudinea loculuiin discutre. 20
lc

se afli la 20o deasupra zona menlionatAmai sus ln situalia in care soarele 3] fluxului de radiafie scadepini la 0'75kwm'? [2 orizontului densitatea acest fenomen, a fost introdusa notiunea de Pentru a caracteriza M )' care' evident' nu are "masd de aer" (in englezi Air-Mass - A dimensiuneademas6,darindicicucitselungegtedrumulstrabStutde citre radialia solari are radiafie in atmosferi. Parcurgereaatmosferei de compozitiei spectrale ei, drept ef'ectnu nulnal atenuarea dar qi modificarea rnasade aer egali cu 0 - ceea S" ,pun" c[ radia{iasolari are spectrulAMO mdrii' cind condiliilor din afaraatmosfereiterestre La nivelul ." "o...prnd. soareleseafleinZenlt,masadeaerseconsiderf,egalacul-spectrrrl 60' (unghiul de incidenlS radialiei este AMl Pentru unghiul azimutal de radialiei - AM2 30o) masade aer se consideri e gal6'cu2' iar spectrul

10

-10 -15

10 t1 1

Figura 2.5 Corecfia ecuafia din timpuluiin functie


de lunileanului.

2.1.4

Conditii standard de incercare a instala{iilor solare


O r a 15 I=1.06kWm'?

segmentetor A,p dT,lgT,T; AIp, A2p, rTr,T:.,t;;fjiT'r,T;;;; ",". radiariei esrernai pronunlala. consecinld. in
valoarea ir.rd" lui

soarelui stripungo cant itate

sorara h?verseazejll;HHffi ;Tl".ll"lffi ?j;j111 ".u,",,,.i' 0'(unghiul azimttar - 90'). cu micaorarea


unghiurui azimvtarrazere r, o.n,ru

il afari de valoareaunghiului de incidenli, asupradensitiqii fluxului , de radialie ajuns Ia suprafata pimdntului influenteaz; esenlial $i distanta parcursi de aceasta prin stratul de aer atmosferic, cota energiei razei absorbitA qi dispersatd de componentele Si impurititile acestuia fiind proporlionale masalui. Astfel, cu din constanta solara1n= t,:S: kWm. la nivelul mdrii in zona ecuatoriali la ora l2 densitateafluxului de radiatie ramdne = 1.06kW4n7.in acest 1 caz drrni cr,- .. ,,^r^ ,,"-.

75 kwml

mdsei de Figura 2'6lnfluen{aunghiului incidenliprin intermediul radiaiieisolare densitd{ii de aerasupra (lEC) recomandd de a Comisia Internalionala de Electrotehnic[ a celulelor 9i rrrodulelor efectua incercarile instalaliilor solare, inclusiv

Energia solare, conversia termicd a energiei solare

Surse regenerabile de energie

fotovoltaice,in condi{ii standarde spectruluiradialiei solare. ale in laborator spectrulradialiei solareestecreat de ldmpi speciale.Condiliile de incercarea instalaliilor solare, recomandatede IEC, in dependentdde locul utilizdrii, suntprezentate tabelul2.1. in Tabelul2.1 Condi(iile standardde incercores celulelor modulelor Si foloyoltaice

.fiinddispersatainteritoriu,poateasiguraconversiainalteformede la distanlA; energiela locul de utilizare, elimin6ndu-setransportul . esteo sursAde energiepractic nepoluanta' Cutoateacestecaracteristicifavorabile'neegalatedenicioaltS particularitdti care primar[ de energie, radialia solari are un ;ir de surse complici utilizareaei: . densitatea slabda fluxului energetic: zilelor cu nopFle: altemantei . intermitenla darorita o anului; variafia valorii fluxului in timpul zilei 9i in timpul praf etc ) de o dependenta stareatlmpului $i a atmosferei(nori' cea{6'

Densitatea fluxului de radiafie, W/m2 1353 1000 10 0 0 800

AMO A M1 A Mi,5 AM2

cosmos suprafala pimdntului

9i RePublica Moldova este situa6 intre latitudinile fusul orar 2, corespunzAtor nord qi longitudinile 26'48' 9i 30"07' est, legal meridianului 30' pe an Durata Durataposibilda insolalieiestede 4445"4452 ore

45'25'

48"30'

Majoritatea ldrirorproducatoare cerure modurefotovoltaice de 9i au acceptat conditia AM1,5; 1=1000 Wlm2 t=25"C.

2.1.5 Caracteristicile energiei solare. particulariti{ile radiatiei solare pe teritoriul Republicii Moldova. in comparalie sursele cu conven{ionale energieradialiasolard de posedd urndtoarele avantaje: . esteo sursd practicinepuizabild; r are un potenlialuriag:pentru a satisface necesitatea republicii in energiear fi destuld radiatiacarerevinepe suprafala municipiului Chigindu; . este echirabil disponibili:

real[constituie50'.55%drnceaposibili.Ultimaesteprezentatdintab sud (Cahul)' 2.2 pentrunordul republicii (Briceni), centru (Chiqin[u) 9i inclusiv 9i conform [2.4], care confine rezultatele observaliilor' pe radialieisolare anii 1954 1980' asupra actinometrice, pe un plan Valorile fluxurilor de radiatie directa 9i difuzd Republicii in razeisolare condilii de cer seninpentrucentrul perpendicular in sunt prezentate tabelul2 3' iar in tabelul 2 4 valorile (oragulChiginnu) medii Dupd curt in condiliilenebulozitalii marimi suntprezentate acestor

sevededinacestetabele,valorilenaximealeintensigtiiglobalesunt medie - 0'76 kW/#' condilii de cer senin- 0,99 kWm'?,la nebulozitate 2 directi de peste ori' merind-o'totodata' radia{ia mic$oreazi Nebulozitatea lunilor '10Vo zlleleilri soare-revin din dar pe ceadifuzdu 20 .45o/o, peste globali Radialiei difuze ii revin 35oi din radia{ia noiembrie-februarie. anuald.

Energia sobre, conversia termicd a energiei solare

Surse fegenerabile de energie

Tabelul 2'3 Tabelul 2.2 Durula rcsld a insolqliei pe tefitoriul Republicii Moldova Fluxul de rudialie, tn kWmz, pe o suprafald perpendkulud pe razd

ln condi(iide cerseninpenlru orusulCh$indu


(numardtor- mdiatie directS,numitor - radialie difuzS)

Briceni Luna

Chiginiu

Cahul Durata insolaliei in ore Ztle rara soare Ora

Luna

2 3
4

Durata Zile Durata Zile insolaliei IATA insola{iei IATA in ore soare in ore soare 65 t5 12 t4 '15 /) t2 1l 129 8 4 3 1
I

r I z I .r I r I s I u I " | 8 I e I r o I r r I 12
0.22

6.30

15
85

l3
11

t33 190 246 291


llz

8
4

144
191

7
4

r80
226
266

0.36 0 .5 1 0.54 0.48 0 .4 1 0. 31 0 .1 6 0.04 0.08 0 .1 0 0 . u 0 .1 0 0.08 0.06 0.03 0.02 0.04 0.25 0.49 0.56 0.62 0.63 0.60 0 .5 5 0.5r 0. 38 0.09 7.30 0.04 0.0r 0.09 0.07 0 .1 1 0. t 2 0 .1 3 0. t 2 0 .1 I 0.09 0.07 0.06 0.65 0 .5 8 0 .4 1 0.28 0.36 0 . 51 0.62 0.68 0 .7 1 0.70 0.'70 0.66 E.30 0.06 0.05 0 . 1 0 0 .1 l 0 .l 4 0 .1 5 0. l6 0 .1 5 0 .l 4 0 .l 2 0 .1 2 0.07
9.30 0.54 0.07 0.64 0.08 0.61 0 . 1I 0.70 0 .1 3 0'74 0.'77 0 .1 7 0 .1 6 0 1'l 0.72 0.71 0 .7 2 0 .1 4 0?8 0 .l 5 0.70 0 .I4 0 .7 6 0 .1 5 0 .6 5 0.09 070 0.09 0 .5 5 0.07 0.66 0.07

5 6

2
I

245 286 306 288

2
I

0.r6

0.1'7 0 .1 6 0 .1 7

7
8

277 260 208 14 8 59 49

10.30 11.30
12.30 13.30

0.70 0.77 0.79 0 .8 1 0.78 0.78 0.'t6 0. 12 0 .1 4 0 .1 7 0 1 7


0.14 0 .1 ? 0 .1 8

294 230 165


69

0.68

9 l0
ll

2
5 15

232
4 l3
tl

2
4

4 0.80 0 .8 1 0.83 0 .8 1 0.19 0.78 0.79 0.'79 0 .7 0 .1 4 0.09 0 . 1 0 0 . 1 3 0. 15 0 .1 8 0 .l 6 0 .1 7 0 .t7 0 .1 6 0. 14 0.68 0.1I 0.64 0.10 0.'74 0.80 0 .1 3 0.70 0.64 0 .1 5 0 .8 1 0 .t 7 0.83 0 .1 6 0 .8 1 0 .1 7 0.19 0 .l ? 0.78 0 .l 6 0.'79 0 .l 4 0 .7 8 0 .1 2 0.73 0 .7 9 0 .I4 0.16 0 .1 3 0.?0 0 .\2 0.13 0.09 0.70 0.0? 0 .6 1 0.06

0. 70 0.08
0.'71 0.08 0.66 0.07 0.52 0.05

184

79
oz

t2
15 73

0.'77 0 .7 9 0 .1 6 0 .7 4

0.82 0.'19 0.?8 0 .7 6 0. 15 0 .l 6


0.19 0 .7 7 0 .l 6 0.'14 0 .1 5 0 .1 5 0 .7 2 0 .1 4

12
Anual

t7
84

55

0 .1 2 0 .t4 0 .7 1

t942

2132

15

2177

14.30

De$i cantitatea maximi de energierevine lunilor de vard,radiatia solarese poatefolosi cu o eficien,td satisfecatoare in timpul toamneigi gi chiar al iemii. tn nordul republicii numdrul zilelor de lucru efectiv al instalaliilorsolareajungeIa 260, iar la sud - 320 pe an. Valorile radialiei globalelunaregi anualein condiliileRepubliciisunt prezentate tabelul in 2.5.

0.08 0 .1 0 0 .1 2 0 .1 5 0 .1 4 0 .1 5 0.64 0. 53 0 .3 I | 0.38 0 .5 5 0.63 0.68 0.73 0 .7 1 0.'7 15.30 0. 14 0. 13 0 .l 0 0. 10 0.04 0.05 0.08 0. 11 0 .1 3 0. l3 0 .l 4 0.04 0.25 0.49 0 .5 6 0.65 0.64 0.60 0 .5 5 0 .5 1 0.38 0.09 16.J0 0 .l 2 0 .l 2 0 .1 0 0.08 0.07 0.02 0.01 0.06 0.08 0.09 0 .tI
t7.3t) 18.10 0 .1 8

0.u

0.23 0.01
002 0 .0 1

0.38 0.49 0.53 0.47 0 .4 1 0.26 0.06 0.0s 006 0.08 0.09 0.09 0.07 0.06 0.05 0 .1 l 0.24 0.34 0.30 0.20 0.02 0.03 0.05 0.06 0.06 0.04 0.03

64

Energia sobre, conversia termice a energiei solare

Surse regenerabilede energie

Tabeful2.4
peryendiculafi pe rszs FIuxuI de rddia(ie,ln kwm', pe o suprufuld. tn condilii de nebulozitatemediepentru ors$al Chi;indu (in numirltor - radialie directi,in nurnitor radiatie difuz6)
l ,u rr Or|r
6.10 0.01 0.05 0.04 0.08 0 .t0 8.J0 0.05 0.08 0 3 0 .t4 9.J0 0.07 0 .ll t0.30 0 . 1 8 0 18 0 . 0 9 0 .l3 | 1.30 o.2l o.20 0. 0 15 t2.30 0.21 o.2l 0.t2 0 .16
7. J 0

4
0.03 0 02 0 t0 0.08 0 18 0 . ll o.23 o.t7 0.26 o20 028 0.22 0.28 o.22 o.27 0.20 o25 0 . 16 0. 13 0.07 0.22 0. 12 0.29 0 t7 0.35 o.2l 035 025 0.35 0.26 0.35 o.26 0.33 o.25 0.30 0.24

6
0. 31 o. t 2 0.39 0. l6 045 0.21
048 0.24 0 .4 8

7
0.28 0 036
0 .1 6

8
0.24 0.08
0.14 013

9
0.t4 005 0.25 0.l0 0.35 014 0.45 018
046

10
0.02 0 0l
0l l 0.06

ll

l2

t3.30

0.18 0.1I 0.14 0.07

0.19 0.14 016 0.1I

r4.30 ts.30 r6.30


17.30
18.30

01 0 0 .14 0.04 0.08 0.01 0 05 0.04

o.2) 0. t3
0.t4 0 08 0.04 0 03

0.24 0. 0.31 0. t 5 0.37 a.22 0.41 o.24 0.41 o.26 0.40 0.28 0.38 0.28 0.37 o.26 0.34 0.23 0.2s 0.30 0 .1 7 0.20 0.20 o.24 0. 12 0. l6 o. 12 0 t 6 0.06 0.08 0. 2 0.07 0 0.01 0.04

de lonsitudine28") estedati in figura 2.7. Yaloarealui mediein func1ie va respective fi: a de perioada func{ionare instalaliei numaiin lunilede vard- 27": . pentruinstalatii funclionare cu . pentrusezonul aprilie- octombrie 360; - 66'; . pentrulunilereci aleanului(noiembrie-februarie) . pentru anul- 47'. tot
80 or 70 860 .d 50

0 01 001 0.05 0.t4 0.08 0l 0.10 0. 1 9 o.l2


0.19 0.12

a.44 0 4 3 o.21 0 . 1 8
0.48 o.24
048

0.26 o.4'l 0.27 o.47 0.28 o.44 0.25


0 .4 1 o.24 0 .1 7 0 .2 1

0.I 0 t6 0.24 0. 1|
015

026 0.48 0.28 048 0.28 o46 o.27 o.44 o24 0.40 0.21 o.32 o l'7 0.24 0. 1 I
014

0.50 0.21 0.50 0.23 0.50 o.25 0.50 0.2s 0.47 o.23
0.44 o.21

0.21 0 . tI 0.34 0.14


0.18

0.20 0.47 0.22


0.4'7 o.2l 0.45

0.16 4 o.17
0.41 0.16 019

0.06

0.06

0.40 0.18 0.30 013 0.24 0.08 0.05 003

0 . t8 0.40 0.16 0.35 0.r3 o.25 009 4.12 0.04 0.01

0.14 0.35 0ll o.25 0.08 0.l4 0.04 0.02 0 0l

0.17 0.i0 0.t3 0.06 0.06 0.03 0.02

0.04 o.a2 0.10 006 0.l 0.08 6 ; 0 0 7 0 0 t4 008 0.09 004 o.02 0.02

Eo o
20 5 6 7 8 9 10 11 12 Lunile Figura 2.7 Variafia unghiului optim de inclinatie a unui plan faF de orizont pentu condiliile Republicii Moldova o 'l 2 3 4 Tabelul 2.5 Vdorile globale ale radia(iei solarc, tn MJ/m", Pe o suPtafatd orizontald
LUNA BRICENI

cHlglNAu

CAHUL

125.'1
184.4

) 3 4
5

326.8 60'7 .6 682.9 682.4 5'7 8.2 431.6 268.2 108.9 92.2 4442.4

pe Pentruca iradierea suprafata cauzi sA fie maximA,aceasta in trebuie si fie amplasatd perpendicular raza incidentd.in practici se pe utilizeaz| atat captatoare mobile, care urmirescmi$carea soarelui,cet ti fixe. Ultimeletrebuie pe amplasate direcgia meridianului local,orientate spre sud,Sisubun unghioptimde inclinaliefa1[de orizont.VariaJia acestui ungi in timpul anuluipentruRepublica (coordonatele: Moldova latitudine 47" qi

6 7 8 9 10
ll

l2
Anual

134.1 171 .8 318.4 452.5 620.1 .2 68',7 712.3 628.5 465.1 289.1 108.9 88.0 467 6.0

l3 8.3

r84.4
331.0 477 .7 649.5 678.8 '720.7 636.9 477.7 310.1 t34.1 104.8 4844.0

Energia solarC,conversia termice a energiei solare

Surse regenenbile de enetgie

2.2

C0NVERSIA ENERGIEI soLARE. DIRECTII DE UTILIZARE

Utilizarea radialiei solare est un proces complex, care include integral sauparjial urmetoareleetape: . captarea radiafiei solare; o concentrarea ei; o conversiain alte forme de energie; . stocarea energiei; . transportulla distan{i; . consumarea el.

solareestefoartevast 9i cuprinde Domeniulde utilizarea energiei ale practictoatesferele activitate omului: de de climatizare iarnd9i var6,api caldi c utilizdri casnice personale'. si de surse energie fligideresolare, solare, piscine, bucdtArii menajera, de electricd diferitaputere destinatie; $i . agriculturd:solarii gi sere,uscetoriide fructe, uscetoriide fin $i incllzirea apei pentru irigare, sursede energieelectrice cereale, c . gi autonome de sistem; apei, solare, desalinizarea incilzitoare, uscitorii,cuptoare industrie'. solare; electrice centrale otandse bazeazA cosmici contemp practictoateenergetica cosmos'. solare. pe celulefotovoltaice

Conversia radialieisolare loc in urm[toarele are formede energie secundari:


r tennic4; . electricd; . mecanice; chimici; biologic6.

2.3

CoNvERSIA TERMICI A ENERGIEI SoLARE

2.3.1 Generaliti(i Cdldura este cea mai veche 9i rdspdnditi forrnd de utilizare a solare. energiei pasive 9i active. ln sistemele sistemeheliotermice Se deosebesc pasive receplia,conversiagi utilizareaenergiei au loc in acelaqiloc, nemijlocitconsumatorul incdlzesc solare lipsind- razele energiei transportul de cdldurd.Aceste sistemesunt, de obicei, simple, ieftine 9i sigure in (incdlzirea locuinlelor,sere,solarii,uscetoriietc ). In sistemele exploatare transfonna6in speciale, de active energiasolaraeste captate colectoare la transportata locul de consum caloportorilor, cildurd gi,prin intermediul pot in utilizirile solare fi divizate Confonnniveluluide temperature dintre hotarulconven.tional de douecategorii: joasi 9i de inaltdtemperaturi, de elefiind temperatura 100'C.

Conversia biologicd este reprezentati de reactiile biochimice ale fotosintezei, care au loc in plantele verzi. Mai detaliat acest mod de conversieva fi studiatin capitolul 5. Conyersia chimicd este reprezentati de react-iile fotochimice, utilizate pe larg in fotografie gi mai pu{in rdspindite deocamdati in industrie, ca de exemplu, la producerea caprolactamei, in procesele de clorare fotochimici etc. Conyersia termicd Si electricd sunt cele mai pe larg folosite fonne, din care cauz6 lor le vor fi dedicate aproape in intregime urm5toarele paragrafeale capitolului curent,fi in capitolul urmetor. Conyersiamecanicdare loc, de obicei, prin intermediul cildurii. Are loc atet in natura (ventul, curenlii de apd), c6t gi ?n unele agregatetehnice, care vor fi descriseulterior.

Energia solare, conversia termice a energiei solare

surse rcgenercbile de energie

Instalaliilede joasi temperature bazeazd, doud fenornene: pe se absorbtia radiatieisi efectulde serd.Acestefenomene folosescat6t in se pasive, $i in celeactive. sistenele cat
Efectul de seri se bazeazd pe proprietatea unor corpuri transparente de a permite trecerea radiatiei de unde scurte gi de a o opri pe cea de unde lungi. Schema procesului este prezentata in figura 2.8. Razelesolarede unde prin scurte, trecind suprafala transparenti ST, nimeresc pe suprafata absorbanti
Figura 2.8 Schemaefectului de ser5: ST - suprafatd transparend, SA - suprafa,td absorbantd, 1"- flux global de radialie solari, 1, - flux de iradialie de unde lungi de la suprafata

obtinute sunt superioarecu catevagrade fa16de cea a mediului ambiant, in cazul simplei expuneri a unei suprafefeabsorbantela soare qi cu zeci de grade- in cazul unui captatorcu fect de ser[. Daca apase expune la soare intr-un vas deschis (figura 2.9), se constatd o ridicare a temperaturii sale cu cAteva grade, a stabilizare o apoi .acestel

temperaturi,cdnd se ajunge la al un echilibn-r schimbuluide energia Apa primeSte energie. prin radialiede unde scurte;i prin: o cedeazd r evaporare; . . .

procesului incilzire de Figura 2.9 Schema a directa apei: RS - radialie solara; Rl - radia{iein infraroqu; Cv conveotie;E - evaporare;Cd - conduclie.

absorbantA. SA 9i o incalzesc.Radiatiade unde lungi, emisede suprafalaincalzitA, esteabsorbita de ST 9i parlial transmisdmediului ambiant, pa4ial intoarsd SA. LuAnd in

radiatie de unde lungi; convecliede la suprafali; prin pere{iivasului. conducfie

considerafie9i faptul ci fluxul radiant depinde de temperaturasuprafejeide radia{ie, conform legii lui Boltmran, la puterea 4 I, deci, fiind cu mult inferior lui 1r, energia solari este in majoritatea ei relinutd de ST. La instalareaa doud suprafeletransparente mediul ambiant se va degaja un in flux egal cu 1,/4.

Pentru a ridica temperatura apei, trebuie diminuate pierderile de energie.Aceastase obline in captatoriicu efect de serd. Un captator,sau colector solar esteformat din urmitoarele elemente (figura2.10): . una sau mai multe suprafete transparente; . suprafataabsorbanta: schimbitor de cdlduri cu un circuit de fluid caloportor; izolalie termicAin pA4ile lateralegi dejos; a de carcasd asamblare elenentelor. r . o

2.3.2 Colectori solari Colectorii solari constituie elementul principal al sistemelor active de utilizare a energiei solare. Reprezinte un aparat care capteaza pe o suprafatdfixd radiajia solard (directi qi difuzi), transform6.nd-o cildura in agentului termic. Ei mai sunt numi{i 9i captatori solari. Temperaturile

70

Energia solard, conversia termici a energieisolare

Surse regeneabile de energie

Suprafaya transparentd a captatoruluiare rol dublu: creareaefectului de seri qi izolarea termicd. Izolarea se obfine prin limitarea de citre suprafa{a transparente pierderilorprin convec{ie a a energiei captate de suprafala absorbantd. Funclia de termoizolatoro indeplineqte stratul de aer dintre acestedoud suprafefe. Figura 2.10Schema unui plan Grosimea trebuiesi fie de 25...40mm. captator cu efectde serA: lui I - suprafaJitransparentd; Capacitatea termoizolantl a spaliului dintre 2 - suprafa{d absorbanti; suprafetele absorbantd transparente se $i 3 - schimb6tor cildur6; de mtuegte esenfial cazcdndel estevidat. in Cel mai indicat material pentru suprafata transparentd sticlade geam un continutcAtmai mic de oxizi este cu metalici.Procesul trecerea radiatieisolareprin sticll are urmatoarele de caracteristici : . reflectan{a ct = 0,06...0,07; I transmitanta t = 0,85...0"87; * p = 0,04...0,08 funcliede grosime). (in ' absorbtanta Materialele plastic obitnuitenu se recomandd folosit,din cauza de proprietililoropticemai defavorabile mai ales,fiindci imbdtrdnesc qi, foarte repede influenfa sub radialieisolare. Numlrul de straturi ale suprafefeitransparente micqoreazi n pierderilede cildurl de la suprafafa absorbantd, permilAnd oblinerea unei tempraturi ridicate, concomitent mai dar reducfluxul globalde radiafie care ajunge aceaste la suprafaF:
4 - izolatietermic6; 5 - carcastr asamblare. de

Deci dacl printr-un strat de sticle vor trece 85% din 1", apoi prin Astfel, cu mirirea iar douestraturivor trece72%o, prin trei - numli 610A. numlrului de straturi ale suprafelei transparentetemperatura agentului captatorului scidea. va iar termicva creste, randamentul Suprafala absorbanti ste elementul cel mai important al captatorului.Cerin{afap de ea este:o absorbtantimaximl la o emisivitate cet mai mice. Aceastl cerinp poatefi satisficuti prin alegereamaterialelor cu caracteristicirespective,folosirea straturilor selective, ameliorarea prin merirea rugozit[lii, porozitdlii, formarea geometrica suprafetelor a unor tipuri de suprafete sunt ondula{iilor artificiale. Caracteristicile in orezentate tabelul2.6.
Tabelul2.6 Absofitan(a $i emisivilateamaterialelor Materialul, suprafata Tabla oteloxidat din
Aram5, alamd oxidate

Absorbtantade undescurte,p 0,'14 0,40...0,65 0,90...0,98 0,78


Materiale selective

de Emisivitatea undelungi, e 0,82 0,20...0,40 0,41 0,10

Raportul pla 0,90 1,63...2,0 1,9


g)

Vopsele ulei de Grafit Sulfid negrude metal Oxid deNi negru Suprafapde culoaresurd cu ondulalieoptimi Plasb otel inoxidabil din

0,80...0,95 0,95...1,2

0,92

0,85...0,93
Suprafefe ameliorate 0,89 0,63...0,68

0,06...0,r0 14,5...15,5
0,7'l 0,23...0,28
t7 1) )7

(2.6)

' Vopseaua folositl pentru captatoritrebuie si reziste la temperaturi de 100...110 'C. Suprafalade captarese va vopsi intr-un singur strat, vopseaua reprezentind termoizolator. un

Energia sobre, conversia termice a energiei solarc

Surse regenerabile de enelgie

Trebuie si mentionAm, ca suprafelele igi pdstreazd valorile prezentate absorbtanlei pentru unghiuri de incidenld a razelor solarepdni ale la 60...70'. Fluidul caloportol poate fi un lichid (in majoritatea cazurilor apa) sau un gaz (de obicei, aerul). Construclia schimbdtorului de cdldurd in acestedoul cazuri diferi foarte mult. in captatoarele caloportor lichid el poate fi format din doud cu plici (una dintre care reprezintdsuprafalaabsorbanti) unite intre ele astfel ca sAformezecanaleplate, prin care va circula fluidul (vezi ftgura 2.11, a).Mai rAspanditesunt schimbitoarele de tip tub-placd, formate din registre sau serpentinedin tevi, amplasatesub suprafa,ta absorbanti gi unite cu ea prin (figura2.1l. b qi c). in ultimeleo atenliedeosebitA suduri saualte metode se acordd contactului dintre tevi $i suprafala absorbanti, pentru ca rezistenta termicSin el si fie cAt mai mici.

cele mai diverse Suprafelele se confeclioneazddin diferite materiale in forme, bun6oar6: . pldci netede,rugoasesau ondulatedin diversemateriale; o pl6ci perforatedin metal saualte materiale; o . o o metalic in bucle; strat de gPan stratfiltrant de fibrd de celulozi, mas6plasticl etc; strat simplu saufiltrant din material in buci{i (prundig' cirdmidd etc); concasate strat din plasemetalicesau de alte materialeetc'

la Cerinlele fa!6 de materialele enumerate sunt: rezistenta nocive la incdlzirea temperaturi peste 100"C, lipsa degajdrilor de substan{e produseloralimentare,costul accesibiletc' aerului pentru uscarea pe Izolalia termicd trebuie si fie plasati in spatele captatorului 9i cm de vata lateral. in general,ea poate fi constituit[ dintr-un strat de 5 "10 de sticlA,care posed6urmitoarele avantaje: . . . o esterelativ ieftinl; esteun foarte bun izolator (conductibilitateatermicd W(m K); )" = 0,05...0,06 rezisti la temperaturimari; mic6 (p= 150" 200 kg/m3)' are densitatea

a)

b)

c)

Figura 2.11Solu{iide unirea elementelor schimbdtorului cilduri: de a) doul plici presate sudate; sau b) leavasudatA suprafala la absorbanta; c) leavdunitdprin deformarea suprafe{ei absorbante. Se confeclioneazd schimbdtoarele c duri din otel inoxidabil sau de din aram6.Ultimele au performanJe mai bune qi o duratd de exploataremai mare. Alurniniul nu este recomandat,deoarececreaz6, circuitul instalatiei in fenomenede coroziunefoarte intense. in captatorii solari cu aer acesta rice$te suprafata absorbantd, migc6ndu-sepe o parte sau pe ambele pdrli ale ei, deseori gi penetrAnd-o.

ei Dezavantajele sunt: . i$i pierde calitilile izolante la umezire; o la plasarea inclinatd a captatoruluise taseazd' lungi' Pentru a remediatasarease poate folosi vata de sticle cu fibre rigide din suprapundnddoui straturi subtiri (4 cm) Se pot folosi panouri vatade sticla.

Energia sohre, conversia termice a energiei solare

Surseregenerabilede energie

Izola{ia unui captatorse mai poate realiza printr_o combinatie, care este destul de economici - un panou din vati de sticli de 4 crn, iar la extenor un panou de 3 cm din polistiren expandat.Vata va fi sub influen{a temperaturilorinalte ale captatoruluigi va proteja polistirenul. La rdndul siu, polistirenul estemai putin afectatde umiditate. Carcasa are funclia de a menfine ansamblul gi de a asigura etanteitateacaptatorului, necesardpentru a evita pAtrundereaapei in el. Solicitirile mecanicefiind mici, ea nu necesiti rezistenlAmare. Reprezint[ o cutie cu fund gi patru laturi. Fundul este plat sau ondulat, pentru a avea rigiditate Ia dimensiunile captatorului. inilfimea laturilor trebuie si corespundi condifiilor de montare a izolagiei,schimb6torului de cdldurd. cu suprafala absorbantd,stratului de aer gi suprafelei transparente in total 10...16 cm.

in care Ureste coeficientul global de pierderi de cdldurd al absorbantului'in W/(m'?K); to ;i t, - respectiv, temperaturasuprafetei absorbante9i a mediului ambiant. Fluxul util de c[lduri, asimilat de agentul caloportor, va fi prin urmare:
Q,: Q"-Q.

relaliile(2.7) Si (2.8),oblinemformulaHoffel-WhillerFolosind Bliss(H-W-B):


Q"= pxlc(Jo(t"-t),W lm2.

(2.e)

2.3.3

Bilan{ul

energetic al unui captator

solar

Fluxul global de radia{ie g nimerind pe suprafaja transparenta a captatorului(figtra 2.12), esteparJialreflectat (fluxul cr571"), pa4ial absorbit de aceasta uxul p571"). (fl La suprafa(aabsorbant[ ajunge fluxul de radialie de unde scurte 1571", parte din care (fluxul ctsars71") o este reflectatA aproape in intregime prin suprafala transparentein mediul ambiant, iar alta _ absorbiti si transformati in cdldurd:
Qo=pst \1'1"

(2.7)

O parte din cilduri se pierde in mediul ambiant de pe suprafefele captatorului, atet cea transparentd. _ Q.r, cit gi cea a carcasei qoc, prrn convecfieqi prin radialie de unde lungi. Aceastd cantitate poate fi apreciati cu formula:

Figura 2.12 Bilanlul energeticsimplificat al unui captatorplan solar: SA ST - strat transparent; - strat absorbant;SC - schimbAtorde cdldurS; IT - izolatie termica.

q,= uPhl),

(2 8)

Energia solare, conversia termica a energiei sotare Tabelul 2.7 Carsctefistici constructive flle captatoarclor solsre

Surse regenerabile de energie

Tipul captatorului
Absorberlldri suprafatA ransparenta) Captator standard cu suprafa{a absorbantd neagri $i un strattransparent Captatorstandardcu douAstratud transparente

p'c

caracteristicioptice (px) mai reduse,din care cauzd la 0<0,05 randamentul lor esteinferior fa!6 de celelalteconstruclii.

Uf.W/(m'zK)

0,9...0,95 0,75...0,85 0,65...0,75 0,7...0,85 0,5...0,7

15...30 6...8 4...6


J...f

?
L,O

Captator absorbant cu selectiv Captator vid cu

1...2

Pentru randamentul captatoruluivom obtine formula respectivd:

0,05

0,10

!!t/l

4=L= 'r

pr-IJ,to.

to !,

- 0r.,-" ' 7 ' ,

Lt

(2.10)

unde: pi U, sunt caracteristici pr constructive captatorului. ale Valorile lor orientative pentrutipurile rlspanditede captatoare sunt Drezentate in tabelul 2.7. Componenta formulei (2.10) Lt/I:g caracterizeazA conditiile de func{ionare captatorului. a Valorile randamentului functie de 0 pentru in tipurile rispandite construclii captatori de de suntprezentate figura2.13. in Conform graficului, captatoarele simple pot fi utilizate pentru oblinerea diferengelor detemperatura. mici Captatoarele suprafele cu selective, vid gi cu concentratoare, cu fiind mai costisitoare, vor utilizapentruobtinerea se temperaturilor ridicate. mai Ultimele doui tipuri, avind o construciiemai sofisticati, posedi 9i

constructivi de in 9i captatoarelor funcliede parametrii Figura 2.13Randamentul funclionare: absorbantd simpli cu un vitraj;c - suprafaia absorbanta 6 a - absorber; - suprafala selectivicu o suprafata absorbanta d transparente;- suprafala simplacu douastraturi de cu concentrator radialie- C:2' vidatd;/selectiva e tansparentd; - suprafa,ta graficl a unui captatorplan concret este prezentatain Caracteristica figtsra 2.14. Graficul permite de a determina randamentul captatorului in condtiile fluxului global de radia{ie cunoscut $i la diferen'ta datA de valorii r1=pt, punctul g-0 = prlUr Linia Punctul A corespunde temperaturA. BC corespundevalorilor maxime ale Lt, carc pot fi obtinute la fluxurile globale respective de radialie 1s. Din acest grafic putem afla $i insolalia pentru a obline diferentadat6 de temperatura. minimd necesare , insl q, este utilizat la temperaturamedie a fluidului caloportor /,', randamentulfiind astfel influentat $i de coeficientul de transfer de cildurd de

Energia solare, conversia termice a energiei solare

Surse rcgenenbile de energie

la suprafalaabsorbantila fluid k y Acest proces se caracterizeazA cu mdrimea numitA F', factorde irigatie:
E' I

Degi pentru diferenle mici de temperaturi valoarea practicd a randamentului ajunge pentru unii captatori la 0.8, in calculele tehnicoeconomicevaloarealui medie se recomandd: o pentrucondi{iide vari - 0,50 ... 0,55; . pentru sistemesezoniere - 0,40 ... 0,45; . pentru sistemecare funclioneazdpe tot parcursulanului - 0,30 ... 0,35.

1+U k .., rf
Valoarea inilialda randamentului deci va fi 1"= F'Pt, ea corespunzind punctului din figura 2.14. A' 2.3.4

Sisteme heliotermice pasive de incilzire

9i climatizare

7
1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0. Is,W/m" I000 800 600 400 200 0
p(= 0,8 2 = 7 ,5 W/n:i K Uo F'=g 85 tc= 'C 25

Astfel de sisteme se intAlnesc la incdlzirea qi climatizarea locuinlelor, inciperilor de producfie,sereloretc. Pentruincilzirea inciperilor se utilizeazdtrei tipuri de heliosisteme: 1) cu captare directa a radialiei solare, trecuti prin suprafete mari vitrate in paftea de sud a clidirii (ferestre,verande,grddini de iam6, oranjerii);

2) cu captare indirectA pe un perete termoacumulator vitrat (perete

B O="t/Is

Trombe); 3) cu contur de circulalie a aerului gi termoacumulatordin prundig sau concasata. cArAmide Un exemplu caracteristical incilzirii cu captaredirectd il reprezinta casele"bdtrinegti" din sateleRepubliciiMoldova (figura 2.15,4). Aceste cu casesunt indreptatepreponderent fala spre sud. in parteade nord ele n-au parte se construiao baqcl decato ferestruicemic6. in multe cazuri in aceastA pentru pdstrarea lemnelor, inventarului agricol etc. in partea din fald

streaginaale o astfel de ldJime,incit in timpul iernii ladialia solari s6 fie folositi maxim, iar vara, in orele cilduroase ale zilei, razele solare sd nu pStrundAin interior. in construc{iile contemporane,cu etaje, sunt folosite aceleagiprincipii, rolul streginii revenindjaluzelelor, vizierelor gi altor speciale proteclie. de elemente

Figura 2.14Caracteristica captaror unui pran.

Enetgia solare, conversia termice a energiei solare

9urse legenerabile de energie

8'l

Sistemele pasive directe de acest tip permit o economie de combustibilpentruincdlzirede 15...30o/o. Verandele, oranjeriile,gridinile de iarnd (figura 2.15, b) au un randament de captare a radialiei solare de 60...70 %. dal numai 10...30 % din aceastaeste utilizate pentru incilzirea restului clidirii. Pentru stocareacildurii podeaua gi perefii trebuie sd fie masivi, cu un grad sporit de absorbtie.SuprafaJa ferestrelor pe pereteledin parlea incdperiiincdlzite trebuiesitfie de25...45ok. Verandele,oranjeriile, amplasate pafiea de sud a clSdirii, pot servi in nu numai pentru incilzire, dar qi pentru climatizarepe timp de vari. Pentru a micgora radiatia, se instaleazAperdele, storuri, iar in partea de sus se amplaseazi ferestruici speciale prin care iese aerul incllzit, organizAndpe contul autotirajului ventilareaincdperilor. jaluzelele,precum gi obloanelela fbrestlemai Stolurile,perdelele, servescpentru relinerea in perioada iernii a cdldurii in interior pe timp de noapte.O eficacitatemai mare o au obloanelegi storurile amplasatein partea exterioaraa ferestrei. Captareadirecti a radiatiei solare poate fi efectivi la respectarea gir de conditii: unui o . . . . . orientareacasei de-a lungul axei est-vestcu o deviere nu mai mare de 30 Yo: amplasarea paftea de sud a 50...10 % din ferestre, iar pe cea de in nord - nu mai muit de l0 %; termoizolarea mai bund; c6t infiltrArile aer minime; de capacitateasatislicetoare de stocare a cdldurii de citre podele gi pereti; arnplasarea rafionald. inciperilor in interiorul clddirii: camerelede a locuit - in parteade sud, cele auxiliare (scdri, bucitdrii, magazii etc.) - in parteade nord. a) b) c)

pasivd clidirilor: a Figura2.15Tipurideincdlzire pdn fereashd; directa a) cu captare prin oranjerie; directa b) cu captare gi indirectd perete Trombe; c) cu aaptare respectiv varaqi iarna; S,$i Si - pozitiasoarelui 4-vitraj; 5-stor; 6 - oranjeriei I - strca$inA:2 - perete;3 fereastri; pontru ventilare; - orificii pentruventilare 8 7 - ferestruici Sistemelepasive cu captareindirectd (figra 2.15, c) au ca element principal un perete masiv sub vitraj, in cele mai frecvente cazuri dublu. Pereteleare o suprafaJi cu absorbtanlamlriti (vopsiti in negru.;.in unele construcfii spaliul dintre perete Si vitraj nu comunicd cu inciperea. Cildura acumulatd ziua este stocati de perete Si apoi transmisAnoaptea incaperii. Mai eficientl este construclia cu orificii in pA4ile de jos 9i de sus ale peretelui, prin care circuld aerul, transportend cAldura de la suprafaia absorbantiin interiorul incdperii. Schema unei case cu circulatia convectivd a aerului gi termoacumulatoreste prezentatAin figura 2.16. Cildura captat[ in timpul zilei este stocatA in acumulator qi apoi utilizati noaptea. Schimbarea regimurilor de func{ionarea sistemului(stocare-incilzire) se efectueazi prin intemrediul unui sistem clapete. de

Enefgia solari, conversia termice a energiei solarc

Sl,,/seregenenbile de energie

Vara, folosind un ventilator mic, acumulatorul poate fi utilizal pentru condi{ionareaincdperilor pe contul "rdcoarei" stocate in timpul noptii. Risadnitele, solariile, serelein RepublicaMoldova sunt consumatorr tradifionali de energiesolari. Rdsadnifele reprezintd construcfii adipostite, folosite sezonrer (primivara) pentru cre$terea resaduluigi a legumelortimpurii. Sunt acoperite cu rame de sticl6, uneori de peliculi transparente, care realizeazd. efectul de seri. Ca sursdsuplimentari de cilduri in ele se utilizeazd biocombustibilul, uneori incSlzireaelectrici s.a. Solariile, de asemenea, sunt construclii sezoniere.Se confec{ioneazd acoperindsolul cu un material transparent, reguld - peliculd, pe o carcasa de de Iemn,metal sau plastic. Sunt folosite la cregterea legumelor timpurii. Serele reprezinti construclii capitale, care pot funcliona qi pe timp de iamd. Sunt dotate cu surse suplimentare de cilduri. Acoperiqul gi perelii in cele mai frecvente cazuri se executd din sticld, dar pot fi Si din peliculi in unu sau doud straturi. Serele seryesc atet la creqterea rdsadei,cit qi a legumelor, unor rrucae'pomugoare, pe Figura 2.16Castr sistem cu solar de incdlzire cu
contur de circula{ie $i termoacumulator: l- captatorsolar; 2- termoacumulator; 3- ferestue; 4-canalepentru ventilare.

Sticla are cele mai favorabile caracteristicipentru formarea efectului de ser6, dar ea este grea $i cere constructii solide. Peliculele din materiale plasticesunt mai ieftine 9i mai ugoare,insi imbdtranescrepedesub actiunea razelorultraviolete trebuieinlocuitepestefiecare4...6 luni. in ptus,fiind 9i sub{iri, se pot rupe uSor. De menlionat, cA acestemateriale mai au $i alte dezavantaje.Astfel, polietilena, posedend o transmitanti de 0,80 pentru infrarogu gi numai 0,53 pentru ultraviolet, nu asigurd in misurd suficienti efectul de serd. Poliamida, avAnd acestecaracteristici respectiv de 0,25 9i 0,80, efectul de seri il formeazl, dar este complicat de a o utiliza, deoarece posedao proprietatede contlac{iede pdndla20 Yo. Pentru eficacitaJii serelor se sporirea a enrgetice

utilizeazL acumulatoarede cilduri din prundi$, piatri, cirimidS concasatdi.a. (figura 2.17). Zfu4 cind in ser[ estesurplus de cAldurA, ventilatorul refuleazi aerul incilzit prin acumulator. Cf,ldura acumulate este folosila pe timp de noapte, economisind

{ lWffiT1F

\,2

\ffiffii'
Figura 2.17 Serdcu termoacumulator: I - acoperigtransparent;2 - canalede ventilare; 3 - ventilator; 4 - termoacumulator.

astfel energiasurseisuplimentare.

2.3.5

Uscitorii

solare, distilerii, bucitirii

solare

timp de iamd. in solarii gi sere cca l0% din energia

incidentAesteutilizati penhu procesulde fotosintezd.

Energia solard se folose$te scopuri de desecarein unele ramuri industriale (materiale de construclie, Iesaturi etc.), dar mai pe larg in agriculturi qi ramurile de prelucrarea produseloragricole.

Surceregenenbile de energie
Energia solard, conversia temicd a enefgiei solarc

Uscarea fructelor gi legumelor prin expunere radiatiei directe se efectueazd gritare specialein straturi uniforme. incircdtura optimi pentru pe unele fructe gi legume estedati in tabelul 2.8. DepI$irea cantitetilor indicate duce la prelungirea duratei de uscare, la obtinerea unor produse uscate neuniform, iar uneori gi la scdderea calitdlii produselor. Gritarele trebuie agezate suporturi la 10...20cm de la sol, sau alt6 pe suprafafi pe care se amplaseaze, pentfu ventilareastratului de produse. Durata procesului in condilii favorabile (zile senine, umiditatea aeruluinormali) estede 3...5zile. La simplitatea aparentAaceastametodA cere o deservire atentd a procesului pentru a proteja produsul de ploaie, praf, roui, insecte etc. De aceea, mai recomandabildeste uscarea pe gretare, instalate sub acoperig transparent,care, in afard de protec{ia produselor, intensifici procesul de uscarecu 1...2 zile, realizdndefectul de seri. Aceste instalafii sunt usor de construit, ieftine, dar posedi un gir d.e dezavantaje ca: productivitate mice, randament scdzut(15...20 %o), imposibilitateade a controla gi dirija procesul (temperatura gi viteza agentului de uscare), deteriorarea unor producte prin radia{ia solari directa $.a. indicate lipsesc la instalaliile de uscare indirecte,exemple de constructiale cdrora sunt prezentate figura 2.18. in in instalalia combinatl (figura 2.18,a) procesul de uscareare loc Dezavantajele Tabelul2.8 incdrcdtura optimd.a produselor pe griilare pehlru uscsreala soarc
Specia Cantitatea, kg/m2

care poate fi formaE absorbante, naturali a aeruluilncelzit de suprafala dintr-unstratdecdr6mid6saupiatraconcasate,vopsitainnegru.Cir la de cu fi aeruluipoate regulata opritepe timp denoapte un sistem clapete $i din sau intrare iegire instalatie. pur (figura2.18,b 9i c), in careare loc uscarea indirecte Instalaliile vitaminelorln fructe $i legume permit sA se evite degradarea convectiva, in sensibile uneleplantemedicinaleAerul incilzit precum$i a moleculelor este Fi in captatorulsolar, format din suprafalatransparenta ceaabsorbantl' de de careesteaclionat o mori$ce vant sau special, de vehiculat un ventilator de un motor elecffic,alimentatde un panou fotovoltaicsau de la retea de Acumulatorul c6lduri, inclusin sistemulde circulaliea aerului'face ca regimul de temperatu6in timpul zilei sl fie mai uniform $i prelungefte zileide lucrua uscdtoriei. durata conconritent

Cirege Vigine jumAtaf Caise Mere taiate Pere Prune Tomate felii Fasole pAstAi Ardei intregi Ardeijumdtdti

6...8 8... 10 4...5 8...10 t3 l0 6


J.. -.)

a)

c)

pentru fructe9i legume: Figura 2.18Uscdtorii combinat; de a) cu Proces uscare convectivA; b) cu uscare convectiva ternoacumulator; c) cu uscare 9i penhuproduse; 3 absorbanta;- grAtare 2 - supmfata transparentA; 1 - suprafala 6 aerului; -ventilator; pentru circulalia 5 4 - peretitermoizolali; - aanale 8 venrilatorului; - termoacumulator' pentru acJionarea 7 - aeromotor

l0 4...5

atet in rezultatul radialiei directe, cit gi datoriti convecJiei la circulatia

in afarl de fructe 9i legume, in sectorul agricol energia solard se foloseqtepe larg la uscareafanului, cerealelor. Doud scheme de instalali

Energia solare, conversla termice a energiei sotare

de Surse regenerabite energie

pentruuscarea fbnuluisuntprezentate figura 2.19. procesulde uscare in se efectueazi nemijlocit ln gura in care fdnul se pisfteazl pentru iam[. in instalafiadin figura 2.19, a radtaliasolare esteabsorbitii de acoperigul din tabli vopsiti in culori inchise, caregi setransformd cdldurd. rn in De Ia tabr6 cildura se transmite aerului care circull prin canalul plat format sub acoperig. un ventilator cu arulestevehiculat printr-uncanaldescendent sub podeauaperforati a gurii cu fin. Aceasti constructie este capitald, nu necesitii ingrijire speciald schimbarea o sau periodici a elementeror, are dar raadamentul redus. Instalaliadin figura 2.19, b areun randament mai mare,datorite efectului sere,formatde acoperigul de transparent pelicull de plastic,9i, din de asemenea cauza din suprafefei captatoare rnari,peliculaacoperind mai gi un peretelateralal gurei.insi ace$ acopen$ servegte mai mult de un nu sezon, dupi carepelicula trebuie schimbat?i.

i?/.
a)

- ; ,--r-;\1,
2-{__-4: -

Ao-(At
f ---- i+
b)

-"]

din pirerea noastre,prezinti un interesdeosebitcaptatoarele seclii tubulare de polietilenl (figura 2.20) Secliile sunt formate din doud tuburi concentrice:cel exterior, cu diametrul de cca. 0,8 m, este confeclionatdin iar peliculi de polietileni transparent.ii, cel interior, cu diametrul de cca 0'5 secliilor estede 10 "15 m' La ambele m - din peliculdneagrl' Lungimea capete secfiile sunt unite cu canale colectoare.Colectorul de intrare se conecteazila gurade refularea unui ventilator,cel de ieqire- la instalaliade uscare.Tubul interior are orificii pentru iegirea aerului la ambele capete, astfel ca aerul vehiculat de ventilator si circule parfial prin interiorul lui, pa4ial - prin canalulcircular format intre tuburi. Avantajele acestorcaPtatori solari constau ln masa lor mici, simplitatea,costul redus, orientarea arbitrari fati de razele solare, dezavantajele - ln instabilitatea 5 functioneriila viteza vintului mai A marede l0 m/s. din cauzavelaturii I sporite, gi termenul de exPloatare redus nu mai mult de un sezon. in gospodirii energiasolari apei la semai foloseqte desalinizarea gi pregf,tirea hranei (in bucitirii

Figura 2.19Uscitorii de f6n: a,/cu absorber efectde sera;,,) cu acoperi,transparent; f6r6 I - absorber; - canal 2 pentru aer;3 - ventilator;4- podea perforattr; - stratde lan; 5 6 - fereastra pentruevacuarea _strat transDarent. aeruluiumed;7

ln instalaliile de uscareindirecte gi combinate pentru capurea radialiei solarese utilizeazemai multe construclii de colectoare. Duod

solare). solardin seclii Figura 2.20Captator Schemaunei instalalii de tubulare: a desalinizare apei esteprezentatiin sticla,razele I - sectiitubulare;2 - colectorde intrare; figtra 2.21.Traversand 5-tub 3 ventilator;4 - tub transpareilt; solare incllzesc qi vaporizeazi apa de iefire. 6negru; colector sarat[ din rezervorulcu perelii cu VaPorii, abscirbtanla mdriti. pe ridicindu-se, se condenseazi suprafalainterioari a vitrajului rdcit prin

Energia solare, conversia termice a energiei solare

surse regenerabile de energie

convectrie aerul ambiant. Condensatulse scurge pe vitraj in ulucul de de colectare,de unde se ia pentru consum. Bucdtlriile solare se referd la instalaliile de inalt6 temperaturi, deoarece necesite temperaturi 100...200 gi chiar mai mari. Sistemele de "C existentede bucaterii pot fi clasatein trei categorii: 1) bucdtdriiJadd - constituie o ladd confeclionatddin material izolant, in care incap mai multe vase de bucitirie. Lada est dotata cu vitraj din unu sau mai multe straturi gi cu oglinzi plane adiacente, asigurdnd o concentrare slabd a radiafiei.in jurul arniezeiin ele se poate obtine temperatura 140...150 de "C; 2) bucdtdrii cu colectoare plane de inaltAperfomantaalirnentate prin intermediul unui circuit caloportor (cu ulei sau alt agenttennic) de la un colector solar cu suprafala selectivA. sau sub vid, echipate cu reflectori cu oglinzi plane. Pennit sd se obtina temperaturi 150... de
l g0 .C; )t Ducoloru Cu Concenholodre. Vasul Figura 2.21 lnstala{ie pentru d e sal i ni zarea : l - vi traj : apei

Una din cele mai simple instala{ii pentru incelzirea apei este prezentatd figtra 2.22. in Ea esteconstituitAdintr-un captatorsolar 9i un rezervor, unite prinffplane cu un sistemde conducteintr-un circuit inchis. Se utilizeazi captatoare una sau doud suprafete transparente,in funclie de temperatura necesar6' Fluidul caloportoriese din parteaCejos a rezervorului 9i intrd in cea de sus Pentru a asigurastratificareaapei confonn nivelului de temperaturi apa rece de consum se introduce in panea de jos a rezervorului, deasupraconductei scop o instalindu-se cdciuldspecialide protectiein unelecazuri.cu acelaqi se rlrai instaleazeplase orizontale 9i alte construclii. Apa caldi se ia din parteacat mai susposibil6. Pentru a inlesni circulalia naturalda apei rezervorulse instaleaza mai sus de colector.in unele cazuri, la colectoarelcr solare Pe acoperigulclSdirii, rezervorulnu poate fi instalat mai sus de colectoare5i. pentru a organiza circulalia apei, in situarea circuit intioduce o Pompa Rezervorul servelte concJmiLenlii se

.'^-?t^1'_tlll'T"l1ll'"tt' J - apasarat5; - apr dulce' 4 prasatin fbcarur unui aon"antruto, solar de performan{d. Dacd instalalia este dotate cu un sistem de urmdrire a soarelui,se pot obtine temperaturide catevasute de grade.
2.3.6 Sisteme solare de incSlzire a apei

penrru prepararea bucarelor esre

Figura 2.22 inc-alzitorsolar pentru ap5: pentru stocarea caldurii. 1 - captatorsolar; 2 - rezewor ln figura 2.23 este Prezenlata apeireci: 3 introducerea schemaunui sistentde incdlzire9i terrnoizolat; 5 ciciuld de apei a 4 - evacuarea calde; alimentarecu apd caldd InenaJerd protectie.

unei case.Captatorulgi un schimbdtor amplasatin rezervor,fonneazdun circuit inchis, de cildurd de tip serpentind, prin care circul6, vehiculat de o pompd,agentultermic. Apa din rezervor este pompatd in sistemul de incdlzire. Apa menajeri se incilzegte trec6nd prin

incdlzitoarele solare de api se folosesc in scopuri menajere, tehnologice, pentruincdlzirea incdperilor g.a.

schinbitorul de cdldurd special, amplasat, de asemenea, in interiorul rezervorului.

Energia solare, conversia tennice a energiei sotarc

Surseregenenbile de energie

Pentru intervalelereci de timp sistemul este dotat cu un lncilzitor electric sau cu un cazan,Sezervorulposeddnd capacitatea acumularea de cildurii, incdlzitorulelectricse folosegte timpul gropilor in curba de pe sarcini electrici, cind sunt in vigoare cele mai reduse tarife la energia electricd.

hidraulicd circuituluiin aces a temperaturi aleapeiincilzite.Rezistenla mici in captatoarelor mice qi circulaliapoatefi naturali.La conectarea caz este prin din trecend consecutiv ele,seincilzegte cein ce seriefluidul caloportor, vor mai mult ln fiecare.Prin urmare,captatoarele functiona la temperatur de diferite,crescltoare spreiegire.in unelecazuricolectoarele la iepirese lnserierea captatoarelor cre$te rezistenla executa cu vitraj dublu. Prin pompei de de hidraulici a instalafiei, ceeace necesit6, obicei, instalarea circulafie.

2.3,7 Sisteme cu concentratori de radiatie solari

Figrra 2.23 Sistem incdlzire alimentare ap6 gi de cu caldtr menajerI uneicase: a I captator solar; - rezervor; - sistem incalzire; - circuitdealimentare aDa 2 3 de 4 cu caldA menajerA; 5fi6-pompe; - lncdlzitor 7 suplimentar. Nivelul de temperaturein circuitul captatorului poate fi redus esenlial,daca in sistemse introduceo pompd de cilduri, care ridici potenlialulenergieioblinute.in conturulcaptatorului timp de iamd, de pe obicei, se utilizeazi antigel. in instalaqiilecu pompede cildurd se folosesc captaroare absorber, viftaj. tip fere Eficienta sistemelorsolare de incilzire cu ap6 cregte la utilizarea incdlzirii prin podea,deoarece acestcaz estenecesard temperatur6 ln o mai micl a apeigi podeaua posedd capacitli1i stocare cdldurii. de a Suprafetelemari de captarese compun din mai multe colectoare unitein paralelsauin serie.Unireain paralelse efectueaze solicitiri de la

radiafieisolarenu permit sa se Valorile relativ mici ale intensita{ii de carear dep65iesenlialvaloarea oblini in captatoriisimpli temperaturi plnd la cdteva se ridicate, suteSichiarmii de grade, pot 100"C.Temperaturi printr-o obline prin concentrarea radiafiei solare, care constii in devierea pe metodl oarecare radialiei captate o suprafali (reflector,refractor)cetreo a alti suprafaldmai micd (receptor),unde se qi realize zA conversiadorite. prezinti gradul de concentrare C. Raportulacestor suprafefe Se intilneqte o varitatefoarte mare de concentratori,care pot fi clasifica{i astfel: principiuluifizic: I - conform . reflectia radiafiei solare ajutoruloglinzilor, cu r. refraclia prin intermediul lentilelor convergente sau a ' lentilelorFresnel, . refractiatotale a radiatieiutilizand concentratori prismatici; B - conform formeifocarului: o focalizarepunctual5, . focalizareliniari, . concentratori focar definit; firi

Energia solare, conversia termice a energiei solare


Surse regenerabile de enetgie

C - conform geometrieireflectorului: o reflectoriparabolici, r o o o r o reflectori eliptici, reflectori sferici (curba generatoare fiind un arc de cerc.), sinusoidali(?njurul valorii d2), conici, cilindrici, geometriicompuse (oglinziFresnel, dubl6reflecfe etc.); cu

in sunt realizate, marealor majoritate'din reflectoare Suprafelele in materialulreflectorpropriu-zts9i suportulpe care acestaeste depus reflectorrnai dessuntfolosili Al 9i Ag, iar ca materiale calitatede material pentru suport- sticla, filme de maseplastice9i uneori metale' Valorile reflectantelor pentru o serie de suprafete reflectoare, utilizate la suntdatein tabelul2 9' cu solare focalizare colectoarelor confeclionarea a unui colectorsolarcu concentrare radiatieiestede Randamentul
0,4...0,6. Pentru a folosi la maxim energia solarA pe tot parcursul zilei una sau concentratoriisunt orientali penffu urmdrirea migcdrii soarelui dupf, douA coordonate unghiulare. Astfel de colectori mai sunt numiti 9i Centralele heliostate. Heliostatele sunt folosite in cuptoarele solare 9i la TermoelectriceSolare.
Tabelul 2.9 ReJlectanla unor suprsfele de colecloare

D - conform geometrieireceptorului: . receptoriplani, . . receptori cilindrici. receptorielipsoidali.

Cdteva exemple de construc{ii ale sistemelor de concentraresrmt prezentate figura 2.24. in

{/

J) Figura 2.24 Schemede concentrare radiafiei solare: a a - concentralorplan ti receptorplirn; D - reflector conic Ei receptorcilindric; c reflector parabolic;d - cu refleclie dubld; e - aoncentrator Fresnel;/- linzd Fresnel.

@ tu @ ,@&
a)

Suprafata Ag galYanizat Al pur a interioard sticlei pe Ag depus suprafata pe Film 3 pm acrilicaluminizat suprafala un expus an la soare posterioarA, exterioada sticlei pe depus suprafata Ag

Reflectanta

0,96 0,91 8 0,8 0,85 0,93

d)

e)

2.3.8 Centrale Termoelectrice Solare

Solare(C T S )' Termoelectrice ' ExistI mai multe tipuri de Centrale Ne vom opri la lrei din ele: cu turbin[ cu vapori,cu turbin[ cu gaze9i cu pot motor eolian.Primeledin acestea funclionacu vapori de temperatur

Energia solard,conversia lermice a energiei sotarc

Surse regcnerabilede energte

inalte(250...500.C)saude temperaturi joasi (sub I20 oC).La remperarun de motorseutilizeazilichidecu temperatura loasein calitate agent joasdde fierbere,la instalaliilede temperaturilnahe - H2O. Actualmente, lume funclion ln eaz6, mai bine de 20 de C.T.S. cu turbinecu abur. Funclionand temperaturi la ridicate,ele necesiti sisteme putemice concentrare radialieisolare. de a Centrala Crimeea puterea din cu instalati5 MW estealimentatide 1600heliostate aria totali de 40 cu mii m2,repartizate 20 ineleftrjurul turnuluicu inilfimea de g9 m, pe care pe se afli cazanul cu productivitalea de 2g tlh abur cu presiunea 4 Mpa $i temperatura oC.Randamentul 250 centralei de 12..20oA. este Sunt elaborate proiectede C.T.S.combinate cu energiesolari si combustibil. Cazanul solarse amplaseazi cogulde fum al instalagiilor pe de cazane combustibilgi e preconizat lucrezein perioadatnsoriti pe si cu scopul economisire combustibilului. de a

ca generatorde abw pentru agentul motor din circuitul doi - o scheml conformciclului Rankine' clasicl, carefunct-ioneazi C.T.S. cu turbina cu gaze,c^te funcfioneaziconform ciclului in Bryton, este prezentata figura 2.26. Agentul motor (un gaz neutru sau prin captatorulsolar,undesefucdlze$te, refulat de comprsor aerul)receeste regimului de firnclionare a turbinei ln scheml la turbin6. Pentru aplanarea special.Cu ajutorul esteintrodus acumulatorulde cildurl cu un compresor se excesive introduce in de unui sistem valveacumulatorul timpul insolaliei solard ln paralel de ln paralelcu turbina,iar ftr timputinsuficienlei radiatie pe sau cu captatorul, inlocuinduJcomplet un timp scult.

cu C.T.S. tubinacugaze: Figura2'26Schema 4 3 -rtrcitor; - turbin6; l-captator;2-termoacumulator; 76 5 - generator;- compresoare; valve. Figura2.25Schema Cenhale unei Termoelectrice cudouA Solare circuite: I - captator cuconcentrator;rezervor_generator solar 2devapori; 3 -pompe; - tubintrcuvapori; _condensator;6 4 _generator 5 electric. C.T.S.cu vaporide temperatwd joasese realizeazd.cu cAcuite doud (figura 2.25). Primul circuit este arcdtuitdin captatorur cu concennaror cilindric Ai un rezervor.Fluidul caloportor cele mai frecvente (in cazuri _ ulei) estevehiculat pompa circulafie. de de Rezervorul servefte concomitent ideea CentraleiElectrice in anul 1929 ln Franlaa fost patentate cu o Solarecu Aer Cald. Aceastareprezinte znnl de sol acoperitd folie clruia sunt in transparente. centrul zonei se afli un tum inalt, in interiorul pini la 90% gi electric'Solulabsoarbe turbinaeoliand generatorul amplasate din energiaelectrici $i o transmiteprin conveclieaerului de la suprafalasa. Aerul lncdlzil datoritii tirajului format de tum, se mi$ce in interiorul antrenand turbinaeoliani. acestuia.

Energia solart, conversia termice a energiei solare

Surse regenerabilede energie

2.3.9 lnstala{ii frigorifice solare astfel:agregatul Schcma uneiinstalaliifrigorificepoatefi prezentata de de comprinrarerecitorul- dispozitivul destindereincdlzitorul'Celemai mecanici de vapori. La acestea comprimare cu respandito sunt instalatiile Ele iar reprezintiun condensator, incdlzitorul un vaporizator. pot ricitorul in se solard,dacdaceasta transforma energie la fi uqoracomodate energia cu energiasolari Dar electrici printr-o metoddoarecare. mai compatibile mecaniceste sunt instalaliilefrigorifice cu sorbfie,in care compresorul inlocuit prin unul termochimic.La proceselede sorbiie se atribuie: absorb1iaagentului frigorific de cdtre un solvent lichid qi adsorblia de agentului catreun corpporossolid. este prezentatiin Schemaunei instalalii frigorifice cu absorbgie figura 2.27. Dintre soluliile binare mai des folosite sunt solutia qi hidroamoniacalS Q{H3- agentfligorific ai H2O - absorbant) solu{iade frigorific AiLiBr - absorbant). bromuri de litiu (H2O- agent

cdlduraQ" mediului ambiant,apoi se destindeln ventilul de laminare, La necesarl. temperatui joase,in p6ni la valoarea scizdndu-i temperatura vaporizatorulsituat ln camerafrigiderului, agentulse vaporizeazlpe conrul ricit. c[ldurii Q;, asimilatide la obiectul in in Vaporii,nimerind asorbitor, urmarlcirii (cedarea mediului) Q'" pompate desorbitor in este de sunt absorbifi solvent.Soluliabinarl bogate captat[ de la soareQ,, vaporii agentulu unde, fiind incilzitd de energia iar frigorific se degaj[ din solu{iegi se indreaptl sprecondensator, solu{ia siracd prin ventilul de laminare se restituie absorbitorului.Instalalia in funclioneaza regim continuucat timp primeqteenergiesolar6.Pentru electric6. pompelor necesitienergie instala{ia ac{ionarea

cu intermitenta absorbfie: solara frigorihctr Figura 2.28Magina 3 de cu 2 I - camerifrigorificd; - vaporizator rezervor acumulare; - absorbitor 6 de 4 solar;5 - supape relinere; - condensator; - desorbitor; - captator ventilde laminare' 7 - rezervoll8.

frigorificdsolari cu absorbtie: Figura 2.27Instalatie 3 2 frigiderului; - vaporizator; - absorbitor; l. camera (generator vapori); de desorbitor 4 - ventilede laminare;5 solar;8-pompe. 7 6 - condensator;- captator de funciionare a instalaliei este urmitorul: agentul Principiul frigorific la presiune gi deci temperaturi inaltl se condenseazacedAnd

O instalalie mai simpl6, care nu necesiti alte sursede energie decdt cea solari, estemaginafrigorifice intrmitenti, schemacdreiaeste prezentatd in in figura 2.28. La aceasta, timpul zilei, pe contul energiei solare Qs, are generarede vapori. Instala{iafunclioneazi conform schemei loc procesul de

obignuite, vaporii acumulAndu-sein rezervorul vaporizatorului. Noaptea, in colectorul degajAnd mediul ambiant cildura Q'o, temperatura9i presiunea

Energia solare, conversia lermice a energiei solare

Surse regenerabilede energie

in conturul lui scad. Rezervorulcaptatoruluifunclioneazd regim de in absorbtie, aspirAnd vaporiiagentului fiigorific, acumulaliziua in rezervorul vaporizatorului. Rezervorul-acumulator, intr condensator ventilul situat qi de laminare prelungegte durata funclionirii instalaliei lipsaenergiei in solare. mai simpli esteconstruclia $i instalaliei fiigorifice intermitente cu adsorblie, prezentate figura 2.29. La acesteacorpul adsorbant in se amplaseazd captatorulsolar, astfel necesitatea in desorbitoruluiseparat dispare. Principiulde funcfionare acela5i 9i la instalalia absorblie. este ca cu

dispozitivul de irigare pe suprafatacolectorului solar, de unde se scurge in rezervorul de acumulare. Irigind suprafala colectorului, apa rAce$te $i fluidul din interiorul lui. Ca urmare, presiuneain colector 5i in condenseazd vasescade,clapetade evacuarese inchide 9i in vasul de receptie prin clapeta de admisie este aspirati apa din fantenl. Suprafala colectorului, nefiind lichidul se evapore$i ciclul se repeta. irigatE,se incdlzegte,

Figura 2.29 Frigider solar intermitent cu adsorbtie: I - camerafrigiderului; 2 - vaporizatorcu rezervor de acumulare; 3 - supapede relinere;4 - condensator;5- rezervor de acumulare; 6 - ventil de laminare;Z _ captatorsolar; E _ material adsorbant.

Figura 2.30 Schemdde principiu a unui elevator de ap[ cu Yascu pereli elastici: I - fantan6;2 - vas receptor;3 - vas cu pere{i elastici; 4 - dispozitivde irigare;5 - colectorsolarl 6 - rezervorde acumularea aPei.

2.3.10 Elevatoare solare de api Vom prezenta doud tipuri simplede elevatoare: vas cu perefii cu flexibiliqi cu ejector abur. de La elevatorul vaselastic cu (figura2.30)colectorul solaresteumolut cu un lichid cu temperaturA de fierbere. fierbere joasa La vaporiiformali apasa asupra perefilorflexibili ai vasuluirespectiv, mdrind in interiorullui preslunea, care prin conductd transmitein vasul receptorde apd. Sub se acliunea acestei presiuni din vasul apa receptor refulald este prin conductd 5i

:. al (figura2.31)in calitate fluid calopoftor de ln elevatorul ejector cu pentru.fierbere Deoarece tnsiqi apa pompate. colectorului solar serve$te este de o apei in colectorestenecesarA temperaturA peste100 "C, acesta ca in Aburul generat colectorserve$te de dotatcu concentrator razesolare. cu agentmotorpentruejectorul, ajutorulceruiaapaesteaspiratidin fantAni qi refulatl in rezervorul de acumulare, de unde se rcpartizeaz consumatorilor.

Energia solard, conversia temicd a energiei solare

Surce regenercbile de energie

Pentru instalatiile solare se disting urmAtoarelecategorii de stocal termic: la puterea . stocajde protec{ie,care asigurefunclionareaindependente nominald de maxim o 016,pentru evitarea gocurilor termice datorata .
Figura 2.31 Schema unui elevatorde apa cu ejector: I - colector solar cu concentrator de radiafie; 2 - rczervor de aph; 3 - ejector cu abur; 4 - fintdnS.

. o o

norilor accidentali: la stocaj pentru varf de sarcinA- asigurAfunclionarea independentd timP de 6...8ore; nominala puterea in stocajde 6azd- asigurAfunctionareaindependentitimp de l6 ore' cazul cdndenergiasolardestesursl principalA; stocaj pentru valorificarea maximi a energiei solare - asigura func{ionareaindependentltimp de 56 ore; stocajsezonier.

2.3.11 Stocarea energiei solare Caracterulperiodic ai aleatoriual radia{iei solare impune procesede stocare a energiei. Scopul acestol procese este de a inldtura discordanta dintre regimul de consumde energieqi cel de captarea ei. in instalaliile indirecte procesul se reduce la acumularea energiei secundare obfinute sau a. Astfel, in instalaliile electrice cu destinalie individualI stocarea energiei se efectueazi cu ajutorul acumulatoarelor electrice.La instalaliilede pompare a apei, aceastaeste acumulatdin rezervoare specialegi consumatd apoi conform necesitAtilor. Stocarea energieitermice esteun procesmai complicat gi, in afard de aplanarea discordanlei regim a radialiei gi consumuluide c6ldur6,mai de serveste la protectiatermici a instalatiei. $i

Un interes deosebit prezintl primele trei categorii ca fiind competitive economicin majoritateacazurilor. Stocajul sezonieresteaplicat' de obicei, in instalafiilede climatizarecu utilizareain calitate de mediu acumulator solului. Cildura acumulatA vala in sol prin intermediul iama, de reguli de c6tre instalaliile instalaliilor de condilionare se .rrtilizeazl cu pompe de celdurd. in funclie de nivelul termic necesar 9i de puterea instalatf, a consumatorului,se stabilefte tipul instalatiei solare' permilandu-se,totoda6' gi dimensionarea alegereasoluiiei constructivea instalaliei de stocare' Instalatiile de stocarepot fi clasificateconform urmitoarelor criterii: a - nivelultermicnecesar; b - modul de injectaregi de extracliea cildurii: r cu amestec direct, cu schimbatorde cdlduri; c - stareafizicd a mediului de stocare: . gazesub presiune, . lichide, ' solide; r

102

Energia solart, conversia termice a energiei sotare

Surco regenerabile de energie

d - tipul de proprietatetermici folositf,: . caldur6 sensibile, . cdlduri latenti . cdlduri de reac{ie. .

Tabelul2.l0 Caructeristicilematerialelorfolosile la slocarescdldurii

Material
Stocarea cildurii sensibile se efectueazi prin intermediul materialelor urmatoar.e: apd, lichide orgarice, gaze sub presiune, sarun sau metale topite, nisip fluidizat sau in vrac, prundiq, cirimidi zidlrie g.a. granulati sau in Sdruri hidratate $i eutecticilelor l0FIzO NazSOr. ALzCI:.NaCl 0,27LiNO3.0,68NH4. 0,05NHrCl4 Substanle organice Parafini Naftalind Acid benzoic Glucozd anhidri

Punctde topire,

Capacitate termlcd,

C durd larcnte, kJikg

Densitate,

k(ke.K)

la)

Dacd la stocareacdldurii sensibilese foloseqtecapacitatea termice a materialului, in instalafiile cu cildura latente se utilizeazi energia transferului de fazd (de obicei - tranzifia solidJichid). Avantajele acestei metodesunt: o compactitatea(cildura specificl a transferului de fazi este cu mult mai mare decdtcapacitatea termicd specifici); . functionarea instalatiei la o temperatuii de stocare aproximativ constantA. Cerinfelefald de materialesunt: . punctul de topire apropiatde nivelul de temperaturdnecesar; o o . cdldura latentdmare; stabilitateachimici; neagresivitatea de materialul conductelorgi rezervoarelor(si nu fatd favorizeze corozia); sd nu fie inflamabil qi toxic; ugoraccesibil$i cu prel scezut. CaracteristicilecAtorva din materialele utilizate sunt prezentatein tabelul2.10.

185

250,8 346,9 112,8

1450 2000 1860

82

2,21

58...62 80 lZZ 147.

1"-35 1,83

146...t63 146,3 192,3 t75,5

850 970 1260 1560

Stocareachimici se bazeaz| pe utilizarea entalpiilor reactiilor 500 'C. Exemple mari, de peste la reversibile. areperspective temperaturi Ea de reac{ii: CHa(gaz)+H2Q(gaz) # Co (gaz)+ 204,8kJ;

Ca(OH) (solid) T..- CaO(solid)+H2O(gaz)! 109kJ'

Selectarea categoriei de stocaj $i a substanlei respective se efeclurcazl in fiecare caz separat conform criteriilor tehnologice Si economlce.