EXCEPTIILE PROCESUALE - PARTEA GENERAL I. Notiune si importanta I.1.

Definitia exceptiilor procesuale Conceptul de exceptie invoca, n limbajul obisnuit, orice abatere de la o re gula generala si provine din substantivul latin exceptio cu semnificatia: " a lu a din, a anihila, a mputina". Acelasi sens l avea notiunea de exceptie si n dreptul roman, definind mijlocul prin care prtul urmarea sa evite condamnarea sa ori numa i sa obtina o amnare a judecatii. Exceptiile sunt mijloacele procesuale prin care, in conditiile legii, partea int eresata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil s i fara a pune in discutie fondul dreptului,neregularitati procedurale privitoare la compunerea si constituirea instantei, competenta acesteia, ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune, ori, 102 10j924k dimpotriva, aplicarea normelor legale referitoare la acestea, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anula rea, perimarea, respingerea cererii ca urmare a admiterii exceptiei. In alti ter meni, intarzierea sau impiedicarea judecatii. (V.M.Ciobanu) I.2. Notiunea de aparare. Apararile de fond si apararile de procedur a Notiunea de aparare, din punct de vedere procesual are cel putin dou a intelesuri semnificative. In sens larg, prin aparare se desemneaza toate mijloacele procesuale folosite d e parti pentru a-si atinge scopul lor procesual; prin urmare, pe parcursul unui proces nu numai paratul se apara, ci si reclamantul - toate actiunile sale incad randu-se in apararea proprie, menita sa conduca, in final, la admiterea actiunii . Trebuie sa remarcam insa ca indeobste notiunea ii este proprie paratului si de semeaza, intr-un sens mai restrans - totalitatea mijloacelor procesuale folosite de parat pentru inlaturarea temporara sau definitiva a pretentiilor formulate d e reclamant, fie prin intarzierea judecatii, fie prin respingerea ca nefondata(n eantemeiata) a actiunii. Definirea acestei acceptiuni aduce in discutie cele doua tipuri de a parari: apararile de fond si apararile de procedura. (de explicat notiunea de fo nd al cauzei) Astfel, apararile in fond (de fond, propriu-zise) sunt acele mijloac e procesuale prin care se urmareste combaterea in fond a pretentiilor reclamantu lui, avand ca finalitate respingerea ca neantemeiata (nefondata) a actiunii.De e xemplu, paratul chemat in judecata pentru a fi obligat sa restituie reclamantulu i o suma de bani, cu privire la care reclamantul pretinde ca I-a imprumutat-o, s e poate apara invocand: faptul ca nu a imprumutat nimic de la reclamant, ca si-a platit datoria, ca a operat compensatia legala, ca a facut, cu acordul reclaman tului, o dare in plata etc. Specificul acestor aparari este acela ca prin ele se tinde la respin gerea ca nefondata a pretentiei reclamantului, dupa examinarea fondului acestor pretentii. Apararile in fond, pot fi, la randul lor, aparari in fapt (daca sunt invocate fapte si imprejurari in legatura cu litigiul) si aparari in drept (can d se invoca dispozitiile legale care se pretind aplicabile in speta). Spre exemplu, in cazul introducerii unei cereri pentru rezolutiunea unui contract de vanzare-cumparare, cerere formulata de cumparator, paratul se p oate apara in fapt aratand ca nu a predat bunul intrucat nu I s-a platit pretul pretins; in drept, paratul poate invoca in acest sens dispozitiile art.1322 cod civil:" vanzatorul nu este dator sa predea lucrul daca cumparatorul nu plateste pretul si nu are dat de vanzator un termen pentru plata". Observatie: TERMINOLOGIA IMPROPRIE: a. sens comun - abatere de la regula (DEX) b. drept material civil c. drept procesual - invocarea unei neregularitati Datorita faptului ca notiuni diferite, in dreptul material si in dreptul procesu al poarta aceeasi denumire, de multe ori, in intelegerea lor se produc confuzii

grave.Asa se intampla, in mod regretabil si in cazul notiunii de exceptie. Astfe l, in exemplul: " judecatorul actiunii este judecatorul exceptiunii"sau in civil , cand se vorbeste de exceptia de neexecutare a contractului"(vezi exemplul de m ai sus, de exceptia de nulitate a contractului, de exceptia compensatiei etc), o ri in sintagma " aparare pe cale de exceptie", sensul notiunii de exceptie este categoric acela de aparare de fond sau de aparare in sens larg.(explica pe larg - n dreptul material, n general, notiunii I se da un sens mai larg, care include posibilitatile de aparare ale debitorului: art.1074 c.civ. - obligatia de a da c uprinde pe aceea de a preda lucrul si de a-l conserva pna la predare;exceptiile d in dreptul material se pot invoca, uneori, independent de existenta unui proces - exceptia de neexecutare ). Apararile de procedura ( procesuale) sunt acele mijloace procedural e folosite de parti prin care, fara a pune in discutie fondul dreptului, acestea invoca nereguli de organizare judecatoreasca, de competenta sau de procedura sa u solicita aplicarea unor norme de procedura, urmarind paralizarea actiunii, am anarea judecatii, anularea cererii, refacerea actelor de procedura nule etc. Tin and cont de faptul ca si reclamantul sau celelate persoane asimilate partilor in cadrul unui proces, formuleaza aparari, atat sensul notiunii de aparare in fond , cat si sensul notiunii de aparare procesuala este mai larg. Doctrina romneasca atunci cnd analizeaza conceptul de aparare, are n ve dere, mai ales, mijloacele procesuale puse la ndemna prtului pentru urmarirea propri ului scop procesual: dupa caz, respingerea actiunii reclamantului (apararile de fond), paralizarea actiunii sau amnarea judecatii (apararile de procedura); de ac eea, majoritatea teoreticienilor procedurii civile mai numesc apararile de proce dura si aparari pe cale de exceptie (adica ale prtului). In sens restrans, notiunea de aparare vizeaza exclusiv apararile in fond. Revenind la notiunea de exceptie, trebuie sa remarcam faptul ca aces t concept in sens strict procedural vizeaza exclusiv apararile procesuale (vezi definitia exceptiilor procesuale); cu alte cuvinte, exceptiile procesuale sunt o parte majoritara a apararilor de procedura (exista nsa si alte categorii de apar ari procesuale: art138, 155, 156 etc)) La randul lor, dupa natura neregularitatii invocate exceptiile proce suale se pot clasifica in exceptii de fond si exceptii de procedura. Diferente intre apararile de fond si exceptiile procesuale (specie a apararilor de procedura): 1. apararile de fond pot fi efectuate de parte in tot cursul judecatii; exc eptiile, in afara celor de ordine publica, nu pot fi invocate decat cel mai tarz iu la prima zi de infatisare- in limine litis (explica, exemple); 2. apararile de fond pun in discutie insusi fondul dreptului, ducand, in ca zul in care sunt acceptate, la respingerea actiunii ca neantemeiata; exceptiile, dimpotriva, nu pun niciodata in discutie fondul cauzei(temeinicia pretentiei); ele impiedica instanta sa intre in cercetarea acestui fond, fie in mod temporar - atunci cand prin admitere conduc la amanarea judecatii, fie in mod definitivatunci cand prin admitere conduc la anularea, perimarea, respingerea actiunii p e cale de consecinta; 3. de regula, hotararea judecatoreasca pronuntata in temeiul unei aparari d e fond se bucura de autoritate de lucru judecat (exemple, exceptii); in general, hotararea judecatoreasca pronuntata ca urmare a admiterii unei exceptii, lasand neatins fondul cauzei, nu se bucura de autoritate de lucru judecat(exemple, dar - ai grija - exceptiile de fond nu intra in discutie; hotararile pronuntate ca urmare a admiterii lor se bucura de a.l.j. - explica). Prin urmare, notiunea de exceptie este legata de partea formala a judecatii. Toa te exceptiile au, fara ndoiala o trasatura comuna: supun judecatorului o chestiun e exterioara si prealabila dezbaterii fondului cauzei. "n acest fel, prin interme diul exceptiei, terenul luptei judiciare se transfera n sfera procedurala" (I.Les ). I.3. Importanta exceptiilor procesuale - Asa cum am subliniat deja, exceptiile procesuale joaca un rol deosebit de impo rtant n solutionarea corecta a litigiilor; ele se alatura tuturor celorlalte mijl

oace procesuale pe care una din parti le poate utiliza n sprijinul pozitiei sale n proces. Dat fiind specificul procesului , guvernat de formalism, nu arareori ac esta se finalizeaza ca urmare a admiterii unei exceptii. - Respectarea cu strictete a formelor, termenelor, ordinii de efectuare a actelo r procesuale, precum si a conditiilor de exercitiu ale actiunii civile sunt obli gatii de esenta procesului civil. Exceptiile procesuale disciplineaza astfel par ticipantii la proces, n special pe reclamant, obligndu-I la rigoare si sanctionnduI n caz de observare a unor nereguli. - Pentru prt, mai ales, exceptiile constituie importante garantii ale dreptului sa u la aparare. II. Clasificarea exceptiilor procesuale II.1. In functie de obiectul lor, asa cum am aratat deja, exceptiile procesuale se clasifica in exceptii de procedura si exceptii de fond. Exceptiile de procedura - sunt acele mijloace procedurale prin care partea inter esata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil, fa ra a pune in discutie fondul cauzei, neregularitati procedurale privitoare la re gulile de organizare judecatoreasca, la competenta instantei sesizate ori la cel elalte norme de procedura, urmarind, fie amanarea judecatii, declinarea competen tei, refacerea unor acte, fie anularea ori perimarea cererii. Exceptiile de fond - sunt acele mijloace procedurale prin care partea interesata , procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil, fara a pune in discutie fondul cauzei, dar strans legate de acest fond, lipsuri referit oare la exercitiul dreptului la actiune sau incalcarea normelor referitoare la e xercitiul acestui drept, urmarind respingerea actiunii pe cale de consecinta (ca urmare a admiterii exceptiei, fara sa se intre in cercetarea fondului) sau anul area actiunii (explica dreptul la actiune) Asemanari si deosebiri intre exceptiile de procedura si cele de fond; exemple; s anctiuni specifice: a.) Prin intermediul exceptiilor de procedura se invoca neregularitati procedura le: - incalcarea normelor privitoare la organizarea judecatoreasca: exceptia de nel egala compunere a completului de judecata; de incompatibilitate a judecatorului, de recuzare etc. - incalcarea normelor privitoare la competenta: exceptia de necompetenta; -incalcarea unor norme privind conditiile de indeplinire a unor acte procedural e: nelegala citare, lipsa de citare, exceptia nulitatii cererii de chemare in ju decata, exceptia de tardivitate a unor acte (tardivitatea apelului, recursului, depunerea tardiva a unei cereri de chemare in garantie) etc; - incalcarea unor norme privitoare la procedura de judecata: nelegala timbrare, lipsa de timbrare, exceptia de perimare; - invocarea unor neregularitati privind buna desfasurare a judecatii: conexitat ea, litispendenta etc. b.) Prin intermediul exceptiilor de fond se invoca lipsuri sau incal carea unor norme privitoare la exercitiul dreptului la actiune: - invocarea neandeplinirii uneia din conditiile de exercitiu ale actiunii civil e: lipsa interesului, lipsa calitatii procesuale, lipsa capacitatii de exercitiu , lipsa afirmarii unui drept; - incalcarea unor norme referitoare la exercitiul dreptului la actiune: prescri ptia, autoritatea de lucru judecat; - incalcarea unor norme speciale care ingradesc dreptul la actiune: exceptia de inadmisibilitate( a actiunii in constatare cand exista actiune in realizare; a actiunii atunci cand exista o procedura prealabila care nu a fost respectata; a exercitarii unei cai de atac neprevazute in lege etc) 2. Nici exceptiile de procedura si nici cele de fond nu pun in discu tie fondul cauzei; exceptiile de fond insa , raportandu-se la dreptul la actiune , componenta, in opinia unor autori, a dreptului subiectiv dedus judecatii (vezi cursul cu natura juridica a actiunii civile) sunt strans legate de fondul litig ios, pentru solutionarea lor fiind necesar uneori sa se adminstreze probe legate de acest fond (exemplu; lipsa calitatii procesuale - speta, explica); 3. Ambele tipuri de exceptii conduc la impiedicarea judecatii in fon

d, cu efecte insa specifice: in general, admiterea exceptiilor de procedura cond uce la amanarea judecatii, in vreme ce admiterea exceptiilor de fond conduce la respingerea actiunii pe cale de consecinta. Exemple - exceptii de procedura: exceptiile de nelegala compunere, incompatibili tate, recuzare, nelegala citare, lipsa a procedurii de citare, litispendenta, co nexitate conduc la amanarea judecatii; exceptia de perimare - conduce la perimar ea cererii; exceptia lipsei numeli partii, obiectului cauzei sau semnaturii, nel egala timbrare, lipsa de timbrare- anularea cererii; exceptia de tardivitate a unor acte - decaderea, disjungerea, neluarea lor in considerare; exceptia de nec ompetenta- declinarea de competenta;(intrebare de verificare: natura exceptiei l ipsei dovezii calitatii de reprezentant si sanctiunea). Exemple - exceptii de fond: lipsa calitatii, lipsa interesului, prescriptia, aut oritatea de lucru judecat - respingerea cererii ca urmare a admiterii exceptiei; exceptia lipsei capacitatii de exercitiu - anularea actiunii; exceptia de inadm isibilitate - respingerea ca inadmisibila a actiunii. 4. In general, hotararile pronuntate ca urmare a admiterii unei exceptii de procedura nu se bucura de autoritate de lucru judecat (explica); unele hotarari pronuntate ca urmare a admiterii exceptiilor de fond se bucura de autoritate de lucru judecat(prescriptie, a.t.l., lipsa interesului, lipsa calitatii), altele nu (exceptia de inadmisibilitate- procedura prealabila; exceptia de prematuritat e); (explica pornind de la definitia autoritatii de lucru judecat, detaliaza) II.2. Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze: exceptii dilatorii- acelea cre determina doar o amanare a solutionarii cauzei(exemple); exceptiile peremptorii( dirimante) - tind la respingerea sau anularea cererii sau la stingerea procesul ui (majoritatea- exemple). Unele dintre aceste exceptii, in faza initiala a invo carii lor au si un efect dilatoriu (exceptia lipsei semnaturii, lipsei dovezii d e reprezentant, lipsei capacitatii procesuale -art.133, 161). O parte a doctrinei noastre recunoaste si existenta categoriei exceptiilor decli natorii - acelea care determina trimiterea cauzei la o alta instanta competenta in solutionarea litigiului. Dupa cum judicios s-a remarcat, exceptia de necompet enta poate fi considerata insa ca avand un caracter mixt, deopotriva dilatoriu ( se amana solutionarea pe fond a cauzei), cat si peremptoriu (intrucat prin pronu ntarea hotararii de declinare a competentei instanta initial investita se dezinv esteste, urmand o noua judecata). II.3. Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate: exceptii ab solute - sunt determinate de incalcarea unor norme imperative (exemple) si excep tii relative - sunt consecinta incalcarii unor norme cu caracte dispozitiv (exem ple: recuzarea, necompetenta teritoriala generala etc). Distinctia este deosebit de importanta datorita regimului juridic diferit al cel or doua categorii de exceptii, cu efecte in plan procesual. Astfel, exceptiile a bsolute (de ordine publica) pot fi invocate oricand (inclusiv in fata instantelo r de control judiciar - apel, recurs), de orice parte interesata, procuror sau i nstanta din oficiu (exemple); invocarea lor si admiterea intr-o cale de atac atr age nulitatea hotararii pronuntate de instanta inferioara. Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata, pana la prima zi de infatisare (daca au existat sau au fost cunoscute anterior acestui moment exemple) sau cel mai tarziu la primul termen urmator celui in care s-a ivit nere gularitatea - art.136:".". (exemple, efectele neinvocarii in termen).