Sunteți pe pagina 1din 12

PLAN AFACERI PENSIUNE CUPRINS 1 DATE GENERALE DESPRE LOCATIE 1.1 Localizare si descriere geografica 1.

2 Influenta infrastructurii si a factorilor naturali 1.3 Caracterizare generala administrativ-teritoriala 1.4 Date istorice de referinta 1.5 Patrimoniul natural si resursele naturale 1.6 Clima, vegetatie, fauna, economie 2.VIZIUNE SI STRATEGIE 2.1 Viziune 2.2 Analiza SWOT 2.3 ORGANIZARE 2.4 RESURSE UMANE 2.5 STRATEGII DE PROMOVARE 3. ANALIZA PIATA PENSIUNI

1 DATE GENERALE DESPRE LOCATIE 1.1 Localizare si descriere geografica Comuna Miresu Mare este situata in partea de sud-vest a tinutului Chioar si a de presiunii Baia Mare, la poalele nordice ale zonei deluroase Dealu Mare - Prisnel ul. Forma de relief care predomina este luna Somesului, satul Miresu Mare fiind situat pe o campie joasa, local inundabila, inconjurata de o campie mai inalta, reprezentata de podul terasei de 15-20 m. Incadrarea comunei in teritoriul judetean 1.2 Influenta infrastructurii si a factorilor naturali Se remarca faptul ca pe teritoriul comunei putem gasi forme de relief foarte var iate, de la campie si lunca la zone de deal. Accesul in zona se realizeaza astfel: dinspre Baia Mare (venind din nord), aflata la 20 km distanta - pe Drumul Judete an 108E de la Somcuta Mare (venind dinspre est) - pe Drumul Judetean 182B pe calea ferata ce leaga Baia Mare de Ulmeni - spre sud

Conectarea cu Drumul European E58 se realizeaza ajungand in Somcuta Mare, aflata la circa 10 km spre est. Structura comunei - drumuri de acces 1.3 Caracterizare generala administrativ-teritoriala Comuna Miresu Mare este situata la 30 km S-SV de resedinta judetului Maramures, Baia Mare. Sub aspect administrativ teritorial, Comuna Miresu Mare cuprinde 7 lo calitati, avand o populatie de 5135 de locuitori, distribuita dupa cum urmeaza: Mireu Mare - centru administrativ al comunei - 1521 locuitori Iadra - 1021 locuitori Tulghie - 716 locuitori Remei pe Some - 676 locuitori Lucceti - 635 locuitori Dnetii Chioarului - 498 locuitori Stejera - 68 locuitori Suprafata comunei este de 7366 ha, din care 663 ha intravilan si 6703 extravilan . Din punct de vedere morfologic, comuna se desfasoara intr-o zona de depresiune , pe o terasa de lunca, avand terenuri plane, utilizate in agricultura. Pasunile intinse faciliteaza dezvoltarea fermelor de animale, in timp ce suprafetele int inse de padure incurajeaza dezvoltarea silviculturii si agroturismului. Comuna se incadreaza, din perspectiva etnografica, Tarii Chioarului, in interior ul careia este vazuta ca un pol de crestere secundar. Sub aspectul dezvoltarii locale si al evolutiei sale generale in ultimii ani, co muna nu a avut o directie clar stabilita. Dezvoltarea s-a realizat in functie de opotunitatile de moment si de ideile localnicilor care au avut mai mult spirit de initiativa. 1.4 Date istorice de referinta Numele vechi al localitatii este Nireu Mare, in maghiara Nagynyires, in traducere Mestecniu Mare. Satul Mire este atestat documentar din anul 1405. In apropiere de Tulghie s-au descoperit bronzuri, monede dacice si romane din secolele I-III. Doc umentele istorice care atesta romanitatea acestor locuri au fost eliberate exclu siv de cancelaria marghiara. Cnezatul si voievodatul sunt organizatii specifice poporului romn, fiind amintite frecvent, in istorie, de administratia maghiara. U ltimul voievod este amintit in satul Buzeti, pe la 1827. In decembrie 1861, capitanul districtului, Sigismund Pop a decretat introducerea limbii romne ca limba oficiala in Chioar. In august 1869, Somcuta Mare devine lo cul de desfasurare ale adunarilor asociatiei transilvanene ASTRA, asociatie ce a avut un rol covarsitor in cultivarea si constientizarea poporului roman. La ace ste adunari au participat si reprezentantii locuitorilor din Miresu Mare, fiind intampinati cu tricolorul romanesc. Prima scoala din Mires se construieste in anul 1905. In memoria fiilor Miresului cazuti in primul razboi mondial s-au ridicat crucea de lemn (1938-1939) si monumentul din piatra, mai recent. Numeroase personalitati si evenimente s-au inscris in istoria contemporana a Mir esului. 1.5 Patrimoniul natural si resursele naturale Patrimoniul natural local este bogat, remarcandu-se padurile, lunca Somesului, d ar mai ales rezervatia naturala forestiera Padurea Bavna (stejar pedunculat, lal ea pestrita, strcul cenusiu si alte specii), aflata in zona Fersig, cu o suprafat a de 26 ha, in custodia Directiei Silvice Baia Mare. Padurea intra in categoria a IV-a a clasificarii IUCN (zona de management a speciilor / habitatelor - zona protejata administrata mai ales pentru conservarea biodiversitatii, prin interve ntie, scopul interventiei fiind mentinerea habitatelor).

In ceea ce priveste cursurile de apa, subliniem valoarea cursurilor naturale, in special a vaii Iadara in zona catunului Stejera si nu numai, care creeaza pe pa

rcursul ei cateva zone salbatice sau semi-salbatice de apreciat. Desigur, trebui e pastrata pe cat posibil lunca Somesului si toate elementele ce tin de mentiner ea naturala a cursului acestui rau, avand in vedere faptul ca pericolul inundati ilor poate fi inlaturat numai prin impaduriri si oprirea defrisarilor in zonele de deal si munte, si nu atat de mult prin regularizarea cursurilor naturale de a pe. 1.6 Clima, vegetatie, fauna, economie Clima comunei este influentata de asezarea geografica, aceasta fiind adapostita de vanturile reci de Muntii Oaului, Muntii Guti si ible la nord si Dealu Mare - Pris nel la est. Iernile nu sunt aspre, dar se inregistreaza frecvente inversiuni termice si ingh eturi tarzii. Deschiderea spre vest permite patrunderea aerului oceanic umed, ce ea ce face ca precipitatiile sa fie bogate pentru o zona de campie. Temperatura medie a lunii iulie este de 20 grade Celsius, iar a lunii ianuarie d e -3 grade Celsius. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica este bogata, principala apa curgatoare fiind Rul Some. Somesu l traverseaza comuna de-a lungul limitei vestice ale acesteia, avand ca afluenti Valea Stejerel si Valea Idireaua. Defrisarile din ultimele decenii au favorizat inundatiile, astfel incat acest fenomen de risc a dobandit din ce in ce mai mul ta importanta. In ciuda caracterului lor daunator, inundatiile au contribuit si la imbunatatirea calitatii terenurilor sub aspectul fertilitatii, prin depunerea materialelor aluvionare. Vegetatia si fauna Vegetatia este variata, potrivita formelor de relief existente. Zona de terasa d e lunca a fost ocupata in trecut de paduri de esenta moale - arini, plopi, salci i si mai ales ulmi. Solurile variaza dupa formele de relief. In zona de lunca se afla soluri aluvionare, bogate in substante minerale, ceea ce le face propice p entru cultura porumbului si a legumelor. Conditiile fizico-geografice ale comune i favorizeaza cultivarea terenurilor in special cu cereale, dar si existenta liv ezilor de pomi fructiferi. Calitatea mediului Din punctul de vedere al aspectelor de mediu se poate spune ca situatia deseuril or menajere este sub control, pentru ca exista un sistem local de colectare a ac estora, prin initiativa Primariei. Totusi, comuna are rampa proprie pentru depoz itarea deseurilor si multi dintre localnici incinereaza o parte din acestea. Est e problematica situatia canalizarii, mai exact lipsa unei retele de canalizare. Din pacate mai putin de 50% din gospodarii au fose septice. Toate gospodariile p latesc impozit la primarie pentru colectarea deseurilor menajere. Activitate economica Economia comunei Miresu Mare se bazeaza in primul rand pe agricultura, in specia l legumicultura si cresterea animalelor, morarit si panificatie. Alta ramura cu importanta in economia locala o constituie industria lemnului, prin realizarea u nor prefabricate. Dintre unitatile economice exsitente se remarca: moara din Mires (SC Entopat SRL, apartinand d-lui Maties Ioan), care a reusit sa certifice cateva produse traditionale 4 gatere (unul la Mires, unul la Tulghies, doua la Iadara) balastierele Tamas, Viman, Vanta, Florian agenti comerciali - produse alimentare SC Selicamp Impex SRL - activitati de prelucrare a lemnului SC Eden SRL - activitati agricole

Descrierea generala a sectorului primar

Principalele preocupari si activitati ale locuitorilor comunei Miresu Mare sunt legate de agricultura, cresterea animalelor, legumicultura si comert, ramuri spe cifice zonei. Activitatile din sectorul primar se fac la scara mica, acoperinduse doar nevoile personale ale localnicilor, asadar nu se pune problema obtinerii unui venit din agricultura. Suprafata agricola a comunei de 4990 ha cuprinde teren arabil, pasuni, fanate, l ivezi. Septelul este format din 2218 capete bovine, 1445 porcine, 428 ovine, 398 cabaline, 20464 pasari, 122 familii de albine. Desi numerosi localnici au in proprietate padure, aceasta e folosita in special ca sursa de lemn pentru foc. Majoritatea proprietarilor nu au tendinta de a past ra padurea. Intre Mires si Remeti exista o livada de pomi fructiferi, insa in prezent nu mai este exploatata si ingrijita. Din cele peste 200 de sere pentru legumicultura m ai exista foarte putine. Descrierea generala a sectorului secundar Activitatile din industria secundara nu sunt evidentiate la nivelul comunei. Un element important in legatura directa cu economia zonei este infrastructura, in special drumurile, care sunt in curs de modernizare. Descrierea generala a sectorului tertiar Activitatile de comert sunt cele care domina sectorul tertiar existand un numar considerabil de agenti comerciali care se ocupa cu vanzarea produselor alimentar e. In momentul de fata nu exista nicio initiativa de servicii turistice in comuna, insa resursa peisagistica se constituie ca potential declansator al unor astfel de activitati.

2 VIZIUNE SI STRATEGIE 2.1 Viziune Esenta afacerii este crearea unei pensiuni cu servicii de calitate la preturi fo arte reduse , pensiune ce va avea la inceput ca si piata tinta locuitori sin Bai a Mare si imprejurimi care vor sa-si petreaca timpul liber intr-o atmosfera plac uta relaxanta si plina de activitati auxiliare care sa umple timpul liber. Clientii pensiunii vor fi: -grupuri de tineri care doresc petrecerea timpului liber prin activitati foarte diverse:paintball, piscine, jocuri sportive, excursii cu ATV, pescuit, karaoke, etc -familii cu copii -firme de dimensiuni mai mici care organizeaza teambuilding-uri -turisti din alte zone ale tarii pentru care se vor organiza texcursii la Baia M are pentru vizitarea orasului, a muzeelor, a imprejurimilor Baii Mari: Mogosa, S uior, Cavnic, vizitarea zonei Tirgu Lapus, a manastilor si care in parteneriat c

u o pensiune din zona Sighet isi vor continua vizita in Maramuresul istoric caza ndu-se la acesti colaboratori.

2.2 Analiza SWOT

Puncte tari: -tarifele foarte scazute pentru cazare -apropierea de Baia Mare, acces usor -posibilitatile diverse de a petrece timpul liber -existenta de panza freatica ce reduce costurile pentru piscina, uz caznic -existenta unui spatiu destul de intins pentru realizarea de spatii de recreere -Existenta unui cadru natural variat, campie, deal(padurea Codrului), raul Somes -ideal pentru pescuit , excursii cu ATV-ul Puncte slabe -lipsa obiectivelor turistice in zona -cheltuieli ridicate pentru promovare -distanta mare fata de Maramuresul istoric -localizarea pensiunii in sat -caracterul sezonier Oportunitati dezvoltarea unui spatiu de recreere ce din cunostintele mele nu prea exi sta in imprejurimi

ni

este o zona neexploatata cu potential cu timpul se pot dezvolta si activitati conexe , crearea unei agropensiu Amenintari

Concurenta interjudeteana: Ocna Sugatag, Suior, pensiunile din Maramures ul istoric care au deja un renume, etc Concurenta intrajudeteana si internationala:Satu Mare(Tusnad), Ungaria Lipsa clientilor datorita contextului economic

2.4 RESURSE UMANE Ca si mod de organizare voi alege fie intreprinderea individuala fie asociatia f amiliala pentru ca acestea presupun costuri mai reduse din punct de vedere al ob ligatiilor fata de stat, si deasemenea presupun o contabilitate in partida simpl a ce reduce deasemenea cheltuielile. Ca si numar de angajati pensiune va avea 3 angajati: a) Manager Concepe strategiile de dezvoltare a unitatii pe care o conduce. Asigura functionarea optima a pensiunii turistice. 11. Responsabilitati si sarcini: Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura functionarea optima a pensiunii turistice. Activitati principale: -coordonarea intregii activitati a pensiunii; -optimizarea permanenta a serviciilor oferite, astfel incat sa fie respectate st andardele calitative asumate; -monitorizarea cheltuielilor si respectarea bugetului alocat; -supravegherea activitatii de aprovizionare cu produse alimentare si nealimentar e; -managementul resurselor umane existente; -coordonarea organizarii evenimentelor speciale si festive; -urmarirea solutionarii eficiente a solicitarilor clientilor. Sarcini si indatoriri specifice: -stabilirea unor relatii optime cu clientii, pentru rezolvarea in timp util si i n bune conditii a tuturor problemelor ocazionale. -prospectarea pietei de profil in vederea imbunatatirii continue a serviciilor, avand ca scop final realizarea obiectivelor asumate. Responsabilitati ale postului: -raspunde pentru desfasurarea si finalizarea cu succes a contractelor turistice alocate. -raspunde pentru administrarea bugetului, aprovizionarea eficienta a pensiunii, evidenta si administrarea personalului aflat in subordine. OBS Managerul va avea si activitati de intretinere a pensiunii.

b) Doi angajati Responsabilitati si sarcini: - pregateste mncarurile in conformitate cu standardele in vigoare; -monteaza preparatele pe obiectele adecvate pentru servire si realizeaza element ele estetice ale preparatelor; - participa cu supervizare la determinarea necesarului de materii prime de coman dat si la realizarea comenzilor de aprovizionare; - preia comenzile de la clienti si asigura servirea acestora; - debaraseaza si asigura curatenia bucatariei; - asigura implementarea si mentinerea standardelor de pastrare si depozitare a produselor, semipreparatelor si preparatelor alimentare cu respectarea normelor igienico-sanitare in vigoare. - raspundere pentru respectarea standardelor de calitate a preparatelor realizat e si respectarea termenelor de executie a acestora; -pastrarea in bune conditii a ustensilelor si aparaturii; - respectarea normelor de igiena si securitate a muncii; - utilizarea resurselor existente, exclusiv in interesul firmei - servirea clientilor - curatenie - intretinerea spatiilor verzi

Organigrama

2.5 STRATEGII DE PROMOVARE

Aciunile de comunicare i relaii cu publicul se vor ndrepta n primul an spre crearea u nui renume, astfel nct potenialii clieni s cunoasc Pensiune. n anii urmtori aciunile arketing se vor ndrepta spre meninerea renumelui i atragerea unui numar cat mai mar e de clienti.Imagine pensiunii va fi creat prin aciunile din afara acesteia(recla m i publicitate), , dar i prin aciunile din interiorul pensiunii: Aspectul pensiunii - modul n care e amenajat pensiunea att n exterior ct i n i terior, cu pomii tiai i curai, iarba stropit zilnic pentru aspectul de frgezime, par ea amenajat i curat. Pentru permanenta mbuntire a serviciilor oferite, clienii vor avea posibilita tea s completeze formulare de evaluare, la plecarea din pensiune. Se va pstra legtura cu fotii clieni prin cri potale, email, SMS sau buletine d informare periodice, pentru ca acetea s revin i s recomande pensiunea unor poteniali clieni. Publicitatea exterioar adic publicitatea realizat n exteriorul cldirilor, se realizea z prin intermediul utilizrii sloganului i emblemei, bannerelor, mijloacelor de tr ansport n comun de suprafa sau subterane etc. i pe autoturismul proprietate persona l va fi inscripionat numele pensiunii, va fi o imagine acestuia i numere de telefon. Astfel cei interesai pot contacta direct personalul i obine informaiile dorite. Se poate face o inaugurare oficiala a Pensiunii, participarea se va face pe baz d

e invitaii. Aceast aciune va avea un efect pozitiv pentru crearea unei bune imagini a pensiunii, prin apariia articolelor sau difuzarea reportajelor realizate de ctr e ziaritii prezeni. Canalele de comunicare folosite pentru reclam i publicitate vor fi: Radiouri regionale acestea vor fi folosite n special pentru comunicarea o fertelor speciale (extrasezon, de week-end, pentru diverse categorii de persoane ); Panouri outdoor Plcue indicatoare - vor fi amplasate pe toate cile de acces ctre pensiune, p entru ca turitii s gseasc uor locaia. Presa local i regional va fi folosit pentru comunicarea imaginii pensiunii s au pentru comunicarea ofertelor speciale. Reviste de turism distribuite la nivel naional promovarea pensiunii la niv el nacional nscrierea n ofertele ageniilor de turism din ar i din strintate acestea vor manda pensiunea potenialilor clieni i l vor include n traseele turistice proprii. nregistrarea n cataloage: Ghidul Turistic al Romniei, Ghidul Info Trip, Pag ini Aurii Prezentari adresate unor grupuri speciale asociatii de turism, cluburi, etc. Articole in reviste de specialitate. Crearea unui web-site propriu. Baz de date cu e-mailuri - va fi creat o baz de date cu e-mailuri (de la c ei care viziteaz site-ul, de la clienii care i furnizeaz datele de contact). Clienii d in baza de date vor fi inui permanent la curent cu noutile pensiunii, ofertele spcia le etc. prin trimiterea de informaii prin e-mail Internetul- este un element important n promovarea pensiunii. Promovarea va fi fcut prin nscrierea pe diverse portaluri de turism (tematice) din Romnia i din strintate: www.tour-romania.info, www.romturism.ro, www.sibiuonline.ro, www.sibiui nfo.ro, www.travelromania.ro, www.infotravelromania.ro, www.visit-romania.ro, ww w.eimobiliare.ro, www.romturism.ro, www.pensiuni-vile.ro etc. Pliante, cri de vizit Obiecte promoionale: pixuri, umbrele, tricouri, epci Map informativ: va cuprinde informaii complete privind oferta de servicii a pensiunii i prezentarea atraciilor turistice din zon. Cri potale: turitii vor avea posibilitatea s trimit prietenilor cri potale c gini din pensiune sau peisaje din imprejurimi (pe acestea vor fi nscrise i datele de contact ale pensiunii). Promovarea vnzrilor: Consider importante reducerile progresive de tarife n raport cu numrul de zile cum parate pentru un anumit sejur. Dac le prezentm sub forma unor gratuiti, acest tip de reducere are o puternic influent promoional. Ofertele promoionale sunt alte modaliti pe care le voi folosi n vederea promovrii vnzr lor. Voi prezenta astfel cele pe care doresc a implementa: cei care fac rezervri cu cel puin o sptmn nainte i nu anuleaz rezervarea vor i din partea casei un desert (de exemplu, o plcint tradiional) sau o can de vin; pentru lunile ianuarie - martie i octombrie - noiembrie se vor acorda red uceri la tarifele de cazare Ofertele extrasezon, de sfrit de sptmn, pentru diverse categorii de persoane; De Craciun sa existe un pachet special cu masa de Craciun, brazii impodo biti, casa impodobita; Reduceri pentru clientii fideli Se va realiza un calendar al evenimentelor anului, care va cuprinde cate un eveniment special pentru fiecare perioad a anului: Februarie: Dragobetele- Ziua Indragostitilor: tarife reduse la cazare pentru per echile de ndragostiti, vin din partea casei servit festiv; Martie: Ziua Mamei: gratuitate pentru mame la cazare Aprilie: Sfintele Pati:(cazare, mas festiv cu preparate tradiionale din miel) Mai: 1 Mai: ieire la iarba verde, deschiderea piscinei pentru sezonul de var. Octombrie: Zilele recoltei: expoziie de fructe i legume; se srbtorete cu sarmale

t, vin proaspt, bere, plcinte, muzic i dansuri populare. Decembrie: Ziua Naional a Romaniei; Crciunul i Anul Nou 3. ANALIZA PIATA PENSIUNI Piata turismului rural este inca destul de putin dezvoltata dar urmeaza un trend crescator in ultimii ani, pensiunile rurale fiind din ce in ce mai prezente in alegerile turistilor. Tot mai multi romani, dar si straini prefera vacantele la tara, in pensiunile rurale, in detrimentul statiunilor din ce in ce mai aglomera te. Numarul de pensiuni turistice in mediul rural a crescut de la 341 de unitati de cazare in anul 1999 pana la 1259 unitati in anul 2006, reprezentand o crestere c u 269% in anul 2006 fata de anul 1999.

Evolutia numarului de pensiuni turistice din mediu rural AN NR 1999 341 2000 400 2001 563 2002 682 2003 781 2004 892 2005 956 2006 1259

Evolutia numarului anual de inoptari AN NR 1999 28000 2000 65000 2001 88000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 144000 226000 321000 366000 459000 592092

PENSIUNEA MIRESU MARE

Nr Camere

Nr paturi/camera

Capacitate cazare

Zile turist/luna

2 apartamanete 2 camere 2(la apartamente se poate extinde la 3-4 pers) 8(12) 240 la capacitatea maxima de 8 intr-o luna de 30 zile Fiind o pensiune care nu este intr-o zona turistica de interes , principalele pu ncte de atractie vor fi diferitele metode de petrecere a timpului liber in cadru l pensiunii. Se va merge pe ideea inchirierii acesteia la grupuri de persoane si pe realizare a de pachete turistice. Principalele puncte de atractie: EXTERIOR -paintball park -ATV circuit -Teren fotbal, volei -Teren baschet -Teren minigolf -Piscina -Zona bronzat, umbrelute, -Terasa exterioara din lemn, zona recreere, jocuri de societate -Loc de joaca pentru copii INTERIOR -masa de billiard -darts -masa hokey -karaoke Estimare grad ocupare(estimez ca si numar de zile/30 cu ocupare 100% adica 8-12 pers) Se va merge pe o inchiriere la grupuri ceea ce sa asigure 100% grad de ocupare Prognoza ocupare primul an Ian Nov 17% 7% 5 zile zile zile zile zile zile zile zile zile Feb Martie Aprilie Mai Dec 7% 20% 26% 26% 24% 2 6 8 8 12 12 12 4 zile 4 zile 2 zile 7 Iunie 40% Iulie 40% Aug 20% Sept 13% Oct 13%

17%=5 zile/30 Grad mediu=21.08 Nr total zile grad ocupare 100%=82 zile Din cele 82 zile aprox 10 vor fi zile de revelion, craciun cu pachete diferentia te de pret. Tarif inchiriere/camera (cu acces la toate facilitatile) Pensiune completa/2 Persoane(camera dubla) Tarif inchiriere/apartament (fara pensiune) Ianuarie 82 RON(TVA 9%) fara TVA 75 RON 153 RON (140 fara TVA) 120 RON(TVA 9%) Fara TVA 110 RON Februarie 82 RON 153 RON 120 RON Martie 82 RON 153 RON 120 RON Aprilie 99 RON(90 fara TVA) 153 RON 140 RON(fara TVA 128 RON) Mai 99 RON 153 RON 140 RON Iunie 110 RON(100 fara TVA) 153 RON 160 RON(fara TVA 145 RON) Iulie 110 RON 153 RON 160 RON August 110 RON 153 RON 140 RON Septembrie 99 RON 153 RON 140 RON Octombrie 82 RON 153 RON 120 RON Noiembrie 82 RON 153 RON 120 RON Decembrie 110 RON 153 RON 160 RON TARIF Mediu fara TVA / camera 87.08RON TARIF Mediu fara TVA/ apartament 124.75 Calculam la un grad de ocupare maxim previzonat de 72 de zile(72 -10 zile Craciun , An Nou Dragobete, 1 Mai, etc) venitul din inchiriere pentru cele 2 apartamente si 2 camere in functie de tabelul pentru prognoze primul an Venit= (Nr zile ocupate/luna ian)*(2 apartamente*tarif apartament+ 2 camere*tari f camera)+ .. Nr zile ocupate/luna noiembrie)*(2 apartamente*tarif apartament+ 2 camere*tarif camera)+ luna dec = 43558 RON(fara TVA (%) Venitul mediu lunar din inchiriere = 3629 Ron Luna Ian Feb Oct Nov Dec Venit progozat 3700 1744 1480 740 Martie Aprilie Mai 740 8300 2220 3488 Iunie 3488 Iulie 5886 Aug 5886 Sept 5886

Luna Decembrie se calculeaza separate considerand inchiriere doar de revelion si Craciun Pachet Revelion(3 zile fara maa inchiriere pensiune )=3800 Ron-Pret fara TVA Pachet Craciun(3 zile cu masa pentru 10 persoane)= 4500 Ron-Pret fata TVA

Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Cifra de afaceri: RON 45000 70000 80000 Profit RON 10000 25000 35000 Numar de salariati Numar persoane 2 2 2

Punctele tari care ma determin s crezi c voi avea succes sunt: Piata foarte vasta la care ma adresez Unicitatea pensiunii Serviciile de foarte buna calitate Capacitatea de promovare agresiva si continua a investitiei

Prezentarea activelor existente inainte de inceperea investitiei. Casa are o suprafata de aproximariv 130 mp, find compusa din 4 camere, un living , o baie, 1 bucatarie, o terasa si un balcon. Dotari casa: -racordare la apa din fintina cu hidrofor -racordare la gaz si sistem de incalzire pe gaz -amenajare completa: mobila, parchet, etc -racordare baie la groapa septica Folosinta actuala este casa de vacanta Suprafata teren in proprietata aproximativ 80 arii. Existenta constructie din lemn foisor Existenta constructie casa 2 camere-ce va fi utilizata pentru personalul angaja t.

INVESTITII NECESARE Recompartimentare spatiu existent si construirea de bai Extindere spatiu existent Realizarea unei noi fose septice Anvelopare cladire existenta Amenajare piscina Amenajare teren fotbal +volei Amenajare teren baschet Amenajare circuit paintball Achizitionare ATV-uri Achizitionare mobilier de joaca pentru copii