Medicale Part6

1147
Rezidentiat 2004
Tema nr. 32 Diareea acuta la copil
BIBLIOGRAFIE:
GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1132001. Care dintre urmatoarele bacterii incriminate in producerea diareei la sugar poseda cinci tipuri de tulpini patogene: enterotoxigen, enteroinvaziv, enteroadeziv, enteropatogen, enterohemoragic: A. Yersinia enterocolitica B. Shighella C. Salmonella D. Escherichia coli E. Staphylococcus aureus
(pag. 349)
M1132002. Urmatoarele mecanisme de aparare ale gazdei impotriva agentilor patogeni ai diareei acute sunt adevarate, cu EXCEPTIA: A. Aciditate gastrica B. Secretie locala adecvata de IgA secretor C. Motilitatea intestinala D. Stimularea adenilciclazei enterocitare E. Microflora saprofita intestinala
(pag. 349)
M1132003. Tratamentul antimicrobian al unei diarei acute este justificat in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA: A. Coproculturi pozitive B. Scaune cu mucus, puroi si/sau sange C. Coprocitograma cu peste 10 PMN/camp D. Tablou clinic sever: scaune lichide numeroase, febra, deshidratare acuta >= 10% E. Circumstante epidemiologice sugestive pentru o infectie bacteriana: spitalizare recenta, mediu sociocultural precar, malnutritie asociata, varsta mica, igiena deficitara, etc
(pag. 355, 356)
M1132004. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de producere a bolii diareice acute prin germeni enteroinvazivi sunt adevarate, cu exceptia: A. Boala poate fi produsa de virusuri B. Boala poate fi produsa de Clostridium difficile C. Dupa infectie, germenele prolifereaza in lumenul intestinal colonizind si colonul D. Microorganismul se multiplica in enterocit si determina aparitia unei inflamatii acute la nivelul mucoasei intestinale E. La nivelul mucoasei intestinale apar hiperemie, edem, ulceratii si exudat intraluminal
(pag. 350)
M1132005. Urmatoarele afirmatii privind mecanismul diareei produse de Giardia lamblia sunt adevarate, cu exceptia: A. Parazitul actioneaza ca o membrana mecanica impiedicind absorbtia B. Parazitul nu produce injurie directa la nivelul mucoasei intestinale C. in cursul bolii se elibereaza exotoxine parazitare
1147
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
1148
Rezidentiat 2004
D. Parazitii determina o reactie imunologica impotriva gazdei E. Motilitatea intestinala este afectata
(pag. 351)
M1132006. Urmatoarele enunturi explica de ce boala diareica la sugar se complica precoce cu deshidratare severa, cu exceptia: A. Pierdere insensibila mai mare decit adultul B. Volum redus de apa extracelulara C. Pierderi fecale de apa mari D. Turn-over intestinal rapid E. Sensibilitate crescuta la enterotoxine
(pag. 352)
M1132007. In tratamentul bolii diareice acute se recomanda tratament antibiotic in urmatoarele circumstante, cu exceptia: A. Stari de malnutritie la orice virsta B. Mediu socio-economic si cultural precar C. Dovada etiologiei virale D. Sugar alimentat artificial E. Scaune cu mucus, puroi si singe
(pag. 355)
M1132008. Care din urmatoarele tipuri de E. coli care provoaca diaree acuta este incriminat in producerea sindromului hemolitic uremic: A. E. coli enteropatogen B. E. coli enterotoxigen C. E. coli enteroinvaziv D. E. coli enterohemoragic O157 H7 E. E. coli enteroadeziv
(pag. 349)
M1132009. Urmatorii factori sunt considerati favorizanti pentru aparitia diareii acute la sugar, cu o singura exceptie: A. Alimentatia artificiala B. Conditii defectuoase de igiena C. Malnutritia D. Varsta mica E. Malformatiile obstructive ale tubului digestiv
(pag. 351)
M1132010. Simptomatologia diareilor acute infectioase se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome, cu o singura exceptie: A. Anorexie B. Varsaturi C. Scaune lichide, frecvente D. Hepatosplenomegalie E. Febra
(pag. 352)
M1132011. Tratamentul dietetic al diareii acute care evolueaza la un sugar de 3 luni alimentat artificial se face in felul urmator, cu o singura exceptie: A. Continuarea alimentatiei anterioara imbolnavirii B. Solutii orale de rehidratare orala (gesol)
1148
1149
Rezidentiat 2004
C. Dieta de tranzitie cu supa de morcov D. Realimentarea progresiva cu lapte delactozat E. Realimentarea progresiva cu lapte de soia daca se suspecteaza alergie la proteinele laptelui de vaca
(pag. 354, 355)
M1132012. Solutiile pentru rehidratare orala au urmatoarea compozitie, cu o singura exceptie. Toate ingredientele sunt dizolvate in apa fiarta si racita: A. ClNa B. Bicarbonat de sodiu C. ClK D. Fosfati E. Glucoza
(pag. 29, 354)
M1132013. Urmatoarele reprezinta mecanisme de aparare ale organismului gazda impotriva infectiei digestive cu germeni bacterieni cu exceptia: A. Secretia pigmentilor biliari B. Aciditatea gastrica C. Imunitatea locala intestinala care include secretia locala de IgA secretor D. Microflora saprofita intestinala E. Secretia de mucus
(pag. 349)
M1132014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu fiziopatologia diareii acute sunt corecte, in afara de: A. Accelerarea peristaltismului intestinal limiteaza absorbtia apei si electrolitilor din lumen B. Este interferat procesul de transport celular activ pentru apa si sodiu C. Lichidele pierdute pe cale digestiva sunt izotone D. Este tulburata in special digestia proteinelor E. Activitatea dizaharidelor intestinale este scazuta
(pag. 351)
M1132015. In cazul diareilor survenite dupa antibioterapie orala indelungata, agentul patogen incriminat este A. Klebsiella B. Vibrio choberae C. Clostridium difficile D. Salmonella E. Shigella
(pag. 349)
M1132016. Urmatoarele afirmatii in legatura cu diareea acuta sunt corecte, in afara de: A. Diareea acuta de etiologie infectioasa se transmite pe cale fecal/orala B. Diareile acute de etiologie virala nu asociaza sindrom de deshidratare acuta C. in diareile acute de etiologie virala, rotavirusul este cel mai frecvent intalnit D. Rotavirusul este un important agent nozocomial E. Rotavirusul este responsabil de diareile acute contactate in spital in timpul sezonului rece
(pag. 349)
M1132017. Urmatoarele afirmatii in legatura cu etiologia diareilor acute sunt corecte, in afara de: A. E.coli enterotoxigen este cauza principala a diareilor acute ale sugarului B. E.coli enterohemoragic, serotipul O157 H7 este cea mai frecventa cauza a colitei hemoragice C. E.coli O157 H7 este intalnit in diareea sanghinolenta de la debutul sindromului hemolitic uremic (SHV) D. Salmonella netiphyca este a doua cauza, ca frecventa a diareei bacteriene la sugarii mai mici de 6 luni
1149
1150
Rezidentiat 2004
E. Shigella este agentul etiologic cel mai frecvent izolat in diareea noului nascut
(pag. 349)
M1232018. Intervin in apararea locala impotriva agentilor patogeni care produc diaree acuta urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA: A. aciditatea gastrica B. secretia locala de IgA C. motilitatea intestinala D. peristaltica gastrica E. microflora saprofita intestinala
(pag. 349)
M1232019. Urmatoarele bacterii enteropatogene produc diaree acuta prin mecanism citotoxic, cu EXCEPTIA: A. Shigella B. E. coli enteropatogen C. E. coli enterohemoragic D. Clostridium difficile E. Salmonella
(pag. 351)
M1232020. Diareea cu germeni enteroinvazivi are urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA: A. debut cu febra B. alterarea rapida a starii generale C. anorexie D. scaune voluminoase, lucioase, deschise la culoare E. produse patologice in scaune: puroi, singe
(pag. 352)
M1232021. Cantitatea de lichide care se recomanda in rehidratarea formelor usoare de deshidratare in cazul diareilor acute la copil este de: A. 20 ml/kg B. 30 ml/kg C. 40 ml/kg D. 50 ml/kg E. 100 ml/kg
(pag. 354)
M1232022. Cantitatea de lichide care se recomanda in rehidratarea formelor medii de deshidratare in cazul diareilor acute la copil este de: A. 20 ml/kg B. 30 ml/kg C. 40 ml/kg D. 50 ml/kg E. 100 ml/kg
(pag. 354)
M1232023. Cantitatea de lichide recomandata in rehidratarea orala la copilul cu diaree acuta se administreaza in decurs de: A. 2 ore B. 4 ore C. 8 ore D. 16 ore
1150
1151
Rezidentiat 2004
E. 12 ore
(pag. 354)
M1332024. Urmatoarele examene de laborator sunt patologice in diareea acuta la copil cu EXCEPTIA: A. Coprocitograma cu PN B. Coprocultura pozitiva C. Steatoree abundenta D. Examen coproparazitologic pozitiv pentru Giardia E. Kit - Rotazim - Elisa pozitiv
(pag. 352-353)
M1332025. Solutia (Gesol) folosita pentru rehidratare orala in diareea acuta contine urmatorii compusi cu EXCEPTIA: A. NaCl B. Bicarbonat de Sodiu C. KCl D. Carbonat de Calciu E. Glucoza
(pag. 354)
M1332026. Mentionati care este virusul enteropatogen responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta: A. adenovirus enteric B. astrovirus C. Rotavirus D. Calcivirus E. Norwalk-like virus
(pag. 349)
M1332027. Mentionati carui tip de E.Coli apartine serotipul 157 H 7 A. enteropatogen B. enterotoxigen C. enteroinvaziv D. enterohemoragic E. enteroadeziv
(pag. 349)
M1332028. Care dintre germenii enuntati, este a doua cauza ca frecventa in rindul etiologiilor bacteriene ale diareei la sugarii sub 6 luni: A. E.Coli B. Salmonella netiphyca C. Shigella D. Campylobacter pylori E. Yersinia enterocolitica
(pag. 349)
M1332029. Mecanismele diareei prin germeni enteroinvazivi sunt urmatoarele cu EXCEPTIA: A. germenul prolifereaza in lumenul intestinal B. colonizeaza eventual si colonul C. aderenta germenilor D. elibereaza enterotoxine E. invazia mucoasei intestinale si apoi inflamatie
(pag. 350)
1151
1152
Rezidentiat 2004
M1432030. Toate datele urmatoare despre diareea acuta produsa de rotavirus sunt corecte, in afara de: A. Perioada de incubatie este de 48-72 ore. B. Invazia virala se asociaza cu scaderea numarului de enterocite. C. Incidenta maxima este semnalata la copilul in varsta de 0-4 luni. D. Evolutie autolimitata. E. Scaderea activitatii dizaharidazice
(pag. 350)
M1432031. Care din afirmatiile urmatoare despre mecanismul diareei parazitare este falsa: A. Parazitul determina o reactie imunologica impotriva gazdei. B. Parazitul actioneaza ca o membrana mecanica, impiedicand absorbtia intestinala. C. Accelereaza turnoverul mucoasei intestinale. D. Se multiplica in enterocit si determina aparitia unei inflamatii acute. E. Altereaza tiparul normal al motilitatii intestinale.
(pag. 351)
M1432032. Aportul lichidian minimal recomandat pentru un sugar de 6 luni cu deshidratare usoara prin diaree este A. 75mlKgcorp B. 60ml/Kg corp C. 100ml/Kg corp D. 150ml/Kg corp E. 50 ml/kg corp
(pag. 354)
M1432033. Care dintre urmatoarele este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la sugari si copii: A. Greselile alimentare B. Bacteriile C. Virusurile D. Parazitii E. Substantele chimice
(pag. 349)
M1432034. Coprocitograma este examenul de laborator prin care se numara A. Hematiile B. Celulele epiteliale. C. Leucocitele D. Bacteriile E. Granulele de amidon.
(pag. 352)
M1532035. Care din urmatoarele afirmatii privind diareea acuta cu rotavirus la copil este falsa? A. este mai frecventa la sugar si copilul mic (intre 4-24 de luni) B. este mai frecventa in cursul verii C. rotavirusul invadeaza vilozitatile intestinului subtire D. boala diareica este precedata de varsaturi E. de obicei, boala este autolimitata
(pag. 350, 351, 352)
M1532036. Aspectul caracteristic deshidratarii acute la sugari, comparativ cu varstele mari, este dat de urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. volumul mai mic la sugar al apei extracelulare
1152
1153
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
pierderea fecala de apa mai mare ca raspuns la infectiile intestinale turn-over zilnic instestinal mai rapid sensibilitatea crescuta la enterotoxine sugarul are o pierdere insensibila mai mare
(pag. 352)
M1532037. OMS si UNICEF au propus pentru rehidratarea orala in tratamentul diareilor acute la copil urmatoarea varianta: A. administrarea de ceai zaharat 5% B. administrarea de apa fiarta si racita C. administrarea de solutii hipertone de NaCl D. administrarea unor solutii hidroelectrolitice cu adaos de glucoza E. administrarea de ser fiziologic
(pag. 353)
M1532038. Urmatoarele tipuri de E. coli sunt incriminate in producerea diareei acute la sugar, cu EXCEPTIA: A. enteropatogen B. enterotoxigen C. enterohemoragic D. enteroadeziv E. enterosepsis
(pag. 349)
M1532039. Mecanismele prin care bacteriile enteropatogene produc diaree la copil sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. mecanismul invaziv B. mecanismul citotoxic C. mecanismul osmolar D. mecanismul toxigenic E. mecanismul de aderenta
(pag. 350)
M1532040. Urmatoarele sunt mecanisme de aparare a organismului gazda impotriva agentilor patogeni care produc diaree acuta, cu EXCEPTIA: A. aciditatea gastrica B. secretia de amilaza pancreatica C. imunitatea locala intestinala (secretia locala de Ig A secretor) D. secretia de mucus E. microflora saprofita intestinala
(pag. 349)
M2232041. Care dintre afirmatiile referitoare la diareea acuta sunt valabile: A. este definita ca eliminarea prea rapida a unor scaune de consistenta normala; B. in cazul diareilor repetate consecinta este malnutritia; C. toti agentii etiologici se transmit prin produse de sange; D. pot aparea endemii cu Salmonella; E. transmiterea prin alimente contaminate nu este posibila.
(pag. 348)
M2232042. Care etiologie virala este mai des intalnita in diareea acuta: A. adenovirusul; B. picornavirusul;
1153
1154
Rezidentiat 2004
C. rotavirusul; D. parainfluenzae tip B; E. parainfluenzae tip A.
(pag. 349)
M2232043. Se considera ca cea mai importanta cauza a diareilor bacteriene la sugar este: A. Shigella; B. Salmonella; C. E. coli enterotoxigen; D. E. coli enteroinvaziv; E. E. coli enterohemoragic.
(pag. 349)
M2232044. Care este agentul infectios implicat in declansarea sindromului hemolitic uremic: A. E. coli enterohemoragic tipul A4 H7; B. E. coli enteroadeziv; C. E. coli enterohemoragic serotipul O157 H7; D. Salmonella grup B; E. Klebsiella.
(pag. 349)
M2232045. Care agent patogen poate produce diaree prin mecanism enterotoxigen, invaziv si citotoxic: A. Vibrio cholerae; B. Salmonella; C. Shigella; D. E.coli enterohemoragic; E. Campylobacter.
(pag. 351)
M2232046. Mecanismul diareei prin enteroinvazivi nu implica: A. secretia unei citotoxine; B. aderenta germenilor de mucoasa; C. invazia mucoasei; D. multiplicare in enterocit; E. inflamatie cu ulceratia mucoasei.
(pag. 350)
M2232047. Care dintre afirmatiile legate de modul de actiune al neurotoxinelor nu sunt valabile: A. se leaga de un receptor specific al mucoasei; B. stimuleaza adenilciclaza; C. produce secretia activa de apa si electroliti; D. determina diaree secretorie; E. determina diaree motorie.
(pag. 350-351)
M2232048. Leucocitele sunt prezente in scaun in diareea prin mecanism: A. citotoxic; B. enteroinvaziv; C. enterotoxigen; D. enteroaderent; E. nu depinde de mecanism.
(pag. 352)
1154
1155
Rezidentiat 2004
M2232049. Bacteriile enteropatogene pot produce diaree prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia: A. citotoxic; B. parazitar; C. invaziv; D. aderenta; E. toxigenic.
(pag. 350)
M2232050. Care este mecanismul de actiune al Vibrio cholerae? A. citotoxic; B. toxigenic; C. parazitar; D. invaziv; E. aderenta.
(pag. 351)
M2232051. Care afirmatie este falsa despre diareea produsa prin aderenta? A. se produce prin disolutia glicocalixului; B. scade capacitatea de absorbtie efectiva a marginii in perie; C. E. coli enteropatogen actioneaza prin acest mecanism; D. apare aplatizarea vilozitatilor; E. E. coli nu poate adera decat de mucoasa colonului;
(pag. 351)
M2232052. Care antibiotice se indica in diareile cu Clostridium difficile? A. Ampicilina; B. Vancomicina; C. Ceftriaxon; D. Biseptol; E. Cloramfenicol.
(pag. 356)
M2232053. Care afirmatie nu este adevarata despre principiile de rehidratare in diareile la copil? A. in deshidratarile usoare se indica 50 ml/kg de lichid; B. solutiile care contin mai multe molecule stimuleaza absorbtia; C. solutiile tip GESOL contin 3,5 g KCl; D. Na se afla in solutiile de rehidratare orala in concentratie de 50 mEq/l; E. solutiile hipotone au risc de intoxicatie cu apa.
(pag. 353-354)
M2532054. Identificati afirmatia incorecta despre examenele de laborator din boala diareica acuta: A. Prezenta elementelor patologice (mucus, puroi, sange) in scaun sugereaza diaree cu germeni enteroinvazivi B. Leucocitele (>10/camp) sunt prezente in scaun in infectiile cu germeni enteroinvazivi C. pH-ul acid al scaunelor pledeaza pentru originea bacteriana a diareei D. pH-ul < 5,5 al scaunelor pledeaza pentru cauze neinfectioase de diaree E. coprocultura ramane examenul crucial
(pag. 351,352)
M2532055. Loperamidul se administreaza in diareea acuta in doza de: A. 3mg/Kg B. 5mg/Kg
1155
1156
Rezidentiat 2004
C. 1mg/Kg D. 0,2mg/Kg E. 0,5mg/Kg
(pag. 355)
M2532056. Parazitul care produce tipic diaree severa si prelungita la copiii cu imunodeficienta (SIDA) este: A. Giardia lamblia B. Cryptosporidium C. Pneumocystis carini D. Enterobius vermicularis E. Taenia saginata
(pag. 349)
M2532057. Cel mai intalnit virus enteropatogen responsabil de diareea acuta este: A. Adenovirusul enteric B. Parvovirusul C. Coronavirusul D. Calicivirusul E. Rotavirusul
(pag. 349)
M2532058. Fractiunea termostabila a enterotoxinei E. Coli are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie: A. Nu se fixeaza pe enterocit B. Efectele sunt limitate la intestin C. Stimuleaza adenilatciclaza D. Are greutate moleculara mare E. Este foarte slab antigenica
(pag. 349)
M2532059. Mecanismele de aparare pe care trebuie sa le depaseasca agentul patogen in producerea diareei acute sunt urmatoarele, cu o exceptie: A. Motilitatea intestinala B. Fagocitoza C. Aciditatea gastrica D. Secretia de mucus E. Microflora saprofita intestinala
(pag. 350)
M2532060. Care din urmatoarele afirmatii privind factorii favorizanti ai diareei acute este falsa? A. Copilul mic are o rata de expunere mai crescuta la germeni enteropatogeni B. Numarul de receptori pentru rotavirus situati pe enterocit creste cu varsta C. Alimentatia artificiala creste mult riscul de diaree D. Malnutritia este un factor favorizant important E. Imunitatea precara a sugarului contribuie la susceptibilitatea sa crescuta la infectii
(pag. 351)
M2532061. Agentul antimicrobian recomandat in enteroinfectia cu Yersinia enterocolitica este: A. Ampicilina B. Furazolidon C. Acid nalidixic D. Vancomicina
1156
1157
Rezidentiat 2004
E. Nu necesita tratament (se vor trata numai septicemiile)

(pag. 356)
M2532062. Care este antibioticul cu care se trateaza starea de purtator de Salmonella? A. Nu se trateaza B. Cloramfenicol C. Cefotaxim D. TMP-SMX E. Metronidazol
(pag. 356)
M2532063. Agentul patogen implicat in etiologia diareei acute survenite dupa antibioterapie orala indelungata este: A. Salmonella B. Pseudomonas aeruginoasa C. Clostridium difficile D. E. Coli enteropatogen E. Clostridium perfringens
(pag. 349)
M2532064. Identificati afirmatia incorecta despre tabloul clinic al diareei acute cu germeni enteroinvazivi: A. este prezenta febra B. este prezenta anorexia C. scaunele contin elemente patologice (mucus, puroi,sange) D. scaunele sunt emise intotdeauna in numar foarte mare E. se asociaza alterarea rapida si severa a starii generale
(pag. 352)
M2532065. Cea mai tipica reprezentare a mecanismului diareei prin actiune toxigena este data de : A. Shigella B. Giardia lamblia C. Vibrio cholerae D. E. Coli enteropatogen E. Clostridium difficile
(pag. 351)
M2632066. Cea mai frecventa cauta a colitei hemoragice este: A. E. coli enteropatogen B. E. coli enterotoxigen C. E. coli enterohemoragic D. E. coli enteroadeziv E. E. coli enteroinvaziv
(pag. 349)
M2632067. Urmatoarele afirmatii despre diaree sunt adevarate, cu exceptia: A. Deshidratarea; B. Pierdere in greutate; C. Scaderea taliei; D. Diminuarea senzoriului; E. Febra.
(pag. 352)
1157
1158
Rezidentiat 2004
M2632068. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la Clostridium difficile: A. Produce diaree prin mecanism citotoxic; B. Produce diaree prin mecanism invaziv; C. Produce diaree prin mecanism toxigenic; D. Produce diaree prin mecanism aderenta; E. Produce diaree prin imposibilitatea hidroxilarii acizilor grasi
(pag. 350)
M2632069. Care din urmatoarele tipuri de E. coli nu este incriminat in producerea diareei la sugar: A. E. coli enteroadeziv; B. E. coli enteropatogen; C. E. coli enteroneinvaziv; D. E. coli enterotoxigen; E. E. coli enterohemoragic.
(pag. 351)
M2632070. Urmatoarele afirmatii privind diareea cu Rotavirus sunt adevarate, cu exceptia: A. Diareea este precedata de varsaturi; B. Scaunele diareice apar dupa varsaturi; C. Starea generala nu este sever influentata; D. Sugestiv este contextul epidemiologic diaree de vara; E. Varsaturile dureaza 8-12 ore.
(pag. 352)
M2632071. Simptomele clinice ale diareei cu germeni enteroinvazivi sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Febra; B. Alterarea rapida si severa a starii generale; C. Anorexie severa; D. Scaunele contin elemente patologice; E. Varsaturi "in jet, fara greturi.
(pag. 352)
M2632072. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Diagnosticul de diaree acuta nu se poate sustine in afara simptomului cardinal al bolii, si anume aparitia de scaune lichide; B. Diagnosticu de diaree acuta se sustine numai pe aparitia eritemului fesier ; C. Diagnosticul de diaree acuta se sustine pe: aparitia varsaturilor si a colicilor abdominale ; D. Diagnosticul de diaree acuta se sustine pe: schimbarea comportamentului copilului (mai capricios, indispus, inapetent). E. Diagnosticul de diaree acuta se sustine numai dupa ce 2 sau mai multe scaune sunt lichide.
(pag. 352)
M2632073. In diareea acuta, aparitia sindromului acut de deshidratare plaseaza bolnavul in categoria: A. Diareilor usoare; B. Diareilor de gravitate medie; C. Diareilor grave; D. Aparitia complicatiilor; E. Exista si o alta afectiune concomitenta.
(pag. 352)
M2632074. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt mai probabile in infectia dizenterica ;
1158
1159
Rezidentiat 2004
B. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt simptome obligatorii ale bolii diareice acute; C. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt simptome prezente nuami la copilul mare cu diaree acuta; D. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt prezente nuami la sugarul cu diaree acuta, E. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt prezente numai in cadrul aparitieie sindromului acut e deshidratare.
(pag. 352)
M2632075. Eritemul fesier este legat de urmatoarele conditii patologice: A. Frecventa mai mare a scaunelor si modificarea ph-ului acestora favorizeaza aparitia eritemului fesier; B. Frecventa mai mare a scaunelor si modificarea ph-ului acestora nu favorizeaza aparitia eritemului fesier; C. Eritemul fesier apare doar in conditii de igiena precara; D. Eritemul fesier este legat de tipul alimentatiei primite de sugar; E. Eritemul fesier apare si in alte stari patologice decat in diareea acuta.
(pag. 352)
M2832076. Diareea prin mecanism enterotoxigen include urmatoarele aspecte, cu exceptia: A. Aderarea germenului la mucoasa B. Eliberarea de enterotoxine C. Cuplarea enterotoxinei pe un receptor specific al mucoasei D. Scaderea concentratiei de AMPC E. Perturbarea transportului apei si electrolitilor
(pag. 350)
M2832077. Referitor la solutia hidroelectrolitica sunt corecte urmatoarele cu exceptia: A. Na Cl, 3,5 g B. NaHCO3, 2,5 g C. KCl, 1,5 g D. Glucoza, 20 g E. Apa, 0,1 l
(pag. 354)
M2932078. n caz de diaree, efectuarea unei coprocitograme are drept scop: A. Identificarea leucocitelor prezente n scaun, n caz de infecie cu germeni enteroinvazivi (mai mare de 10/camp) B. Identificarea pe cmpul microscopic al agentului patogen C. Determinarea unui titru crescut de anticorpi n infeciile cu rotavirus D. Aprecierea pierderilor de ap i Na pe cale renal E. Determinarea pH-ului n scaunele diareice
(pag. 352, paragraf 17)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1132079. Urmatorii agenti etiologici ai diareilor infectioase apar cu izbucniri epidemice, cu EXCEPTIA: A. Rotavirus B. Shighella C. Giardia D. Salmonella E. Astrovirus
(pag. 348)
1159
1160
Rezidentiat 2004
M1132080. Care dintre urmatoarele examene de laborator sunt considerate cele mai utile pentru stabilirea etiologiei infectioase a unei diarei acute? A. Hemograma B. Coprocitograma C. Coprocultura D. Examenul sumar de urina E. Testul ELISA (Kitul Rotazim)
(pag. 352, 353)
M1132081. Compozitia corecta a celei mai populare dintre solutiile GESOL utilizate in tara noastra este urmatoarea, cu EXCEPTIA: A. NaCl: 3,5 g B. KCl: 2,5 g C. Bicarbonat de sodiu: 1,5 g D. Glucoza: 20 g E. Apa: 1000 ml
(pag. 354)
M1132082. Tratamentul dietetic al diareei acute in formularea de mai jos cuprinde erori frecvente in practica pediatrica din tara noastra. Care sunt acestea? A. Dieta hidrica cu apa fiarta si racita B. Hidratarea orala cu solutii hidroelectrolitice tip GE-SOL C. Suspendarea alimentatiei cu lapte de mama pe durata diareei acute si inlocuirea sa cu dieta de tranzitie D. Introducerea in realimentare a unui lapte sarac in lactoza E. Reintroducerea preparatului cu care era alimentat anterior in diareile acute simple
(pag. 354, 355)
M1132083. Care din urmatoarele afirmatii privind mecanismul diareii prin actiune toxigena sunt adevarate: A. Etiologia poate sa fie virala sau parazitara B. Boala poate sa fie produsa de unele suse de Escherichia coli C. Germenii adera cu pilii la nivelul mucoasei intestinale si elibereaza una sau mai multe enterotoxine D. Scaunele contin mucus, puroi si singe E. Mucoasa intestinala prezinta leziuni histologice
(pag. 350, 351)
M1132084. Care din urmatoarele afirmatii privind modelul enteroinvaziv de boala diareica acuta sunt adevarate: A. Boala poate fi produsa de virusuri B. Boala poate fi produsa de Vibrio cholerae C. Boala poate fi produsa de Escherichia coli D. Aderenta germenilor este favorizata de mai multe mecanisme active (chemotaxis, adeziune bacteriana specifica, etc.) E. in diareile entroinvazive produse de Sallmonela, hemoculturile sunt negative
(pag. 350)
M1132085. Care din urmatoarele afirmatii privind modelul citotoxic de boala diareica acuta sunt adevarate: A. Citotoxinele sunt substante de origine bacteriana care produc alterare si moarte celulara B. Boala poate fi produsa de Yersinia enterocolitica C. Boala poate fi produsa de Escherichia coli D. Cel mai tipic agent bacterian care produce diaree acuta prin mecanism citotoxic este Shigella E. Tratamentele indelungate cu antibiotice orale favorizeaza aparitia diareii citotoxice produsa de Clostridium
1160
1161
Rezidentiat 2004
difficile
(pag. 350)
M1132086. Care din urmatoarele afirmatii privind diareea acuta produsa de virusurile enteropatogene sunt adevarate: A. Rotavirusurile sunt responsabile de 25% din cazurile de diaree acuta B. Boala poate fi produsa de parvovirusuri C. Rotavirusurile nu produc leziuni la nivelul mucoasei intestinului subtire D. Boala diareica acuta produsa de rotavirusuri apare cel mai frecvent la nou-nascuti E. Boala diareica acuta de etiologie virala este autolimitata
(pag. 349, 350)
M1132087. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul bolilor diareice acute sunt corecte: A. Prima etapa a tratamentului dietetic este dieta hidrica B. Dieta de tranzitie presupune administrarea unor vegetale antidiareice C. Realimentarea intr-o boala diareica la un sugar in primele 6 luni de viata se va face cu un preparat de lapte care sa contina cantitati crescute de lactoza D. in boala diareica de tip enterotoxigen, prioritara este terapia de rehidratare, in timp ce in boala diareica de tip enteroinvaziv, prioritar este tratamentul antiinfectios E. in bolile diareice entroinvazive sunt indicate antibiotice pe cale orala, neresorbabile
(pag. 353, 354)
M1132088. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Rehidratarea orala cu Gesol este recomandata in toate bolile diareice acute cu sindrom de deshidratare sub 10% din greutate B. Gesol-ul reconstituit ca solutie contine 50 mEqNa/l C. Prezenta glucozei in solutia de Gesol favorizeaza absorbtia ionilor de K D. Dieta de tranzitie a unei boli diareice acute se face exclusiv cu Gesol E. Rehidratarea parenterala devine obligatorie in toate bolile diareice acute in care deshidratarea depaseste 10% din greutate
(pag. 354)
M1132089. Agentii etiologici ai diareii acute infectioase se transmit pe cale fecal-orala.Urmatoarele bacterii sunt incriminate. Sesizati exceptiile: A. Salmonela B. Streptococul hemolitic C. Shigela D. Eseherichia coli E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 348)
M1132090. Virusurile enteropatogene incriminate in etiologia diareilor acute produc diaree cu coproculturi negative.Acestea sunt urmatorii: A. Virusul urlian B. Virusul hepatitic A C. Virusul herpetic D. Rotavirus E. Adenovirus enteric
(pag. 349)
M1132091. Urmatorii factori sunt considerati protectori pentru a evita aparitia diareii la sugar: A. Alimentatia naturala B. Starea buna de nutritie
1161
1162
Rezidentiat 2004
C. Vaccinari obligatorii efectuate la timp D. Administrarea zilnica de vitamina D oral E. Administrarea periodica de vitamine
(pag. 351)
M1132092. Originea bacteriana a diareilor acute este demonstrata de urmatoarele examene de laborator: A. Coproculturi pozitive pentru germeni enteropatogeni B. Leucocitoza sau leucopenie cu devierea la stanga a formulei leucocitare C. Reactanti de faza acuta pozitivi D. Hiperglicemie E. Scaune cu pH acid
(pag. 352, 353)
M1132093. Identificati afirmatiile exacte din urmatoarele enumerari: A. Diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi, dupa care apar scaune diareice apoase cu coproculturi negative B. Febra este caracteristica diareilor infectioase cu germeni enteroinvazivi C. Coprocitograma este pozitiva in infectiile digestive cu rotavirus D. pH-ul scaunului este alcalin in diareile bacteriene E. Coprocultura negativa exclude posibilitatea unei diarei bacteriene
(pag. 352, 353)
M1132094. Urmatoarele antibiotice sunt recomandabile in tratamentul diareilor acute bacteriene: A. Penicilina B. Oxacilina C. Trimetroprim/sulfametoxazina D. Ciprofloxacina E. Cefalosporine de generatia III-a
(pag. 356)
M1132095. Urmatoarele antibiotice sunt recomandabile in tratamentul diareilor acute bacteriene: A. Ampicilina B. Cloramfenicol C. Penicilina D. Oxacilina E. Acid nalidixic
(pag. 356)
M1132096. Preparatele dietetice recomandate in realimentarea sugarilor care sufera de diaree acuta au urmatoarele caracteristici. Identificati erorile: A. Sunt hipocalorice B. Lipidele din produs sunt in totalitate de origine vegetala C. Sunt foarte sarace in lactoza D. Sunt sarace in proteine E. Contin adausuri de amidon si dextrinmaltoza
(pag. 354)
M1132097. Tratamentul dietetic al sugarului alimentat natural care sufera de diaree acuta simpla, nu impune schimbarea alimentatiei. Argumentele pentru aceasta atitudine sunt urmatoarele.Identificati erorile: A. Laptele de mama contine factori hormonali si enzimatici de neinlocuit B. Laptele de mama contine substante cu actiune antimicrobiana
1162
1163
Rezidentiat 2004
C. Laptele de mama are o cantitate redusa de lactoza D. Laptele de mama are osomolaritate ridicata E. Laptele de mama asigura in mod optim nevoile calorice si de crestere ale sugarului
(pag. 355)
M1132098. Etapele (treptele) care trebuie parcurse in tratamentul diareii acute fara deshidratare severa sunt: A. inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice B. Realimentarea C. Administrare de medicamente antidiareice D. Recuperarea malnutritiei E. Tratament antimicrobian (antibiotic)
(pag. 353, 354, 355)
M1232099. In boala diareica acuta urmatorii agenti etiologici survin endemic: A. rotavirus B. calicivirus C. astrovirus D. coronavirus E. rinovirus
(pag. 348)
M1232100. Urmatorii agenti etiologici survin epidemic in boala diareica acuta: A. salmonella B. shigella C. giardia D. rotavirus E. calicivirus
(pag. 348)
M1232101. Prin aderenta produc diaree acuta urmatoarele bacterii enteropatogene: A. E coli enteropatogen B. Clostridium difficile C. E. coli enterohemoragic D. P.aeruginosa E. V.cholerae
(pag. 351)
M1232102. Factorii favorizanti ai diareei acute sunt: A. virsta mica B. malnutritia preexistenta C. diversificarea tardiva D. alimentatia artificiala in primul trimestru de viata E. alimentatia naturala
(pag. 351)
M1232103. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Shigella la copil fac parte: A. Ampicilina B. Eritromicina C. Tetraciclina D. Metronidazolul E. Acidul nalidixic
1163
1164
Rezidentiat 2004
(pag. 356)
M1232104. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Salmonella la copil fac parte: A. Ampicilina B. Eritromicina C. Tetraciclina D. Metronidazolul E. Ceftriaxona
(pag. 356)
M1232105. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Vibrio cholerae la copil fac parte: A. Ampicilina B. Eritromicina C. Tetraciclina D. Metronidazolul E. TMP-SMX (trimetoprim-sulfametoxazol)
(pag. 356)
M1232106. Dintre antibioticele recomandate in enteroinfectia cu Clostridium difficile la copil fac parte: A. Vancomicina B. Eritromicina C. Tetraciclina D. Metronidazolul E. Acidul nalidixic
(pag. 356)
M1232107. Campylobacter jejuni, implicat in etiologia enteroinfectiilor la copil, este sensibil la urmatoarele substante antibacteriene: A. Eritromicina B. Furazolidon C. Gentamicina D. Cloramfenicol E. Vancomicina
(pag. 356)
M1332108. Mentionati bacteriile enteropatogene cu mecanism invaziv in diareea acuta la copil: A. Shigella B. Y.enterocolitica C. Salmonella D. V.Cholerae E. Campylobacter
(pag. 351)
M1332109. Identificati mecanismele prin care bacteriile enteropatogene produc diaree: A. Invaziv B. Citotoxic C. Imun D. Toxigenic E. Aderenta
(pag. 350)
M1332110. Mentionati care sunt afirmatiile care caracterizeaza diareea cu rotavirus la copil: A. Diareea este precedata de varsaturi
1164
1165
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Scaunele diareice apar dupa varsaturi Starea generala nu este sever influientata Context epidemiologic sugestiv "diaree de vara" Varsaturile dureaza 8-12 ore
(pag. 352)
M1332111. Precizati indicatiile tratamentului antibiotic (antimicrobian) in cazurile nedovedite bacteriologic de diareea acuta la copil: A. Aspectul clinic este sugestiv pentru diareea acuta bacteriana (scaun cu mucus, puroi si sange) caracteristice germenilor enteroinvazivi B. Anamnestic se constata reunite conditii epidemiologice sugestive pentru infectii bacteriene cum sunt externarea recenta sau transfer dintr-o sectie de nou nascuti sau sugari unde exista cazuri de diaree infectioasa,crese sau alte colectivitati de copii. C. Varsta mare, sugar alimentat natural D. Stari de malnutritie la orice varsta E. Mediu sociocultural precar, saracie, promiscuitate, lipsa de respectare a celor mai elementare conditii de igiena.
(pag. 355-356)
M1332112. Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute: A. scaune diareice B. colici intestinale C. apetit exagerat D. varsaturi E. scaune steatoreice
(pag. 352)
M1332113. Mentionati care sunt mecanismele de aparare si barierele organismului gazda pe care agentul patogen trebuie sa le depaseasca pentru a produce diaree: A. Aciditatea gastrica B. Imunitatea locala intestinala - inclusiv secretia locala de IgA secretor C. Motilitatea intestinala D. Secretia de mucus E. Flora patogena intestinala
(pag. 349)
M1332114. Mecanismul diareei prin actiune toxigena cuprinde urmatoarele afirmatii corecte: A. germenul adera la niv. mucoasei intestinale B. eliberare de enterotoxine C. legarea enterotoxinelor de un receptor specific D. microorganismul se multiplica si determina aparitia unei inflamatii acute a mucoasei pina la ulceratie E. toxina produce secretia activa si abundenta de apa si electroliti la nivelul lumenului intestinal.
(pag. 350)
M1332115. Diareea acuta are urmatorii factori favorizanti: A. Sugarul are o imunitate dobindita precara si nu are anticorpi protectori suficienti B. Copilul mic are o rata mai mica de expunere la germenii enteropatogeni C. Exista susceptibilitate legata de varsta, numarul receptorilor pentru rotavirus si E.Coli de pe enterocit scade cu varsta. D. Alimentatia artificiala scade mult riscul de diaree E. Malnutritia preexistenta
(pag. 351)
1165
1166
Rezidentiat 2004
M1332116. Urmatoarele semne caracterizeaza diareea cu germeni enteroinvazivi: A. alterarea rapida si severa a starii generale B. debut afebril C. anorexie uneori severa D. scaune cu mucus, puroi, sange E. numeroase scaune apoase (peste 20/zi,emise exploziv)
(pag. 352)
M1432117. Care sunt agentii infectiosi responsabili de diaree acuta cu evolutie endemica: A. Salmonella B. Rotavirus C. Calicivirus D. Shigella E. Giardia Lamblia
(pag. 348)
M1432118. Care sunt agentii bacterieni responsabili de diaree acuta prin mecanism de aderenta: A. E. Coli enteropatogen B. Shigella C. Yersinia enterocolitica D. E. Coli enterohemoragic E. Vibrio cholerae
(pag. 351)
M1432119. Deshidratarea acuta din boala diareica este mai precoce, mai frecventa si mai grava la sugar fata de adult, deoarece: A. Sugarul are o pierdere mai mare de apa decat adultul. B. Suprafata corporala, raportata la greutate, este mai mare la adult decat la sugar. C. Volumul apei extracelulare este mai mare la sugar fata de adult. D. Volumul apei intracelulare este mai mare la adult fata de sugar. E. Apare circulatia libera a cationilor intre lichidul intracelular si cel interstitial.
(pag. 352)
M1432120. Rehidratarea orala cu solutii gluco-electrolitice este importanta si moderna. Urmatoarele afirmatii despre continutul unui litru de solutie gluco-salina (gesol, oresol) sunt false: A. NaCl = 2,5 gr B. Bicarbonat de sodiu = 3,5 gr. C. KCl = 1,5 gr. D. Glucoza = 20 gr. E. Aminoacizi
(pag. 354)
M1432121. Boala diareica acuta cu Clostridium Dificile este sensibila la urmatoarele antibiotice, in afara de: A. Ampicilina B. Cefotaxim C. Vancomiciyne D. Gentamicina E. Metronidazol
(pag. 356)
M1432122. Care sunt cazurile de boala diareica acuta nedovedite bacteriologic, la care se recomanda tratamentul antibiotic
1166
1167
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
Aspect clinic sugestiv de diaree acuta bacteriana (scaune cu produse patologice). Sugar alimentat artificial Standard socio-cultural scazut Stari de malnutritie la orice varsta Sugarul mare si copilul mic
(pag. 355-356)
M1432123. Care sunt preparatele de lapte sau produsele dietetice cu osmolaritate crescuta contraindicate in realimentarea prematurului si sugarului mic cu boala diareica acuta A. Morinaga NL 33 B. Nutramigen C. Progestimil D. Laptele de mama E. Laptele de vaca
(pag. 358)
M1432124. Diagnosticul paraclinic al infectiei digestive cu rotavirus apeleaza la urmatoarele tehnici: A. Testul Elisa B. Coprocitograma C. Microscopia cu imunofluorescenta D. Examenul coprochimic E. Coprocultura
(pag. 353)
M1432125. Care sunt principalele consecinte clinice si fiziopatologice ale diareei acute: A. Inapetenta B. Deshidratarea C. Riscul infectios crescut D. Malnutritia E. Anemia
(pag. 352)
M1432126. Care sunt agentii bacterieni care determina diareea acuta prin mecanism predominant citotoxic: A. E. Coli enterohemoragic B. Salmonella C. Shigella D. E. Coli enteropatogen E. Yersinia enterocolitica
(pag. 351)
M1532127. Dupa modul de actiune, medicamentele antidiareice se clasifica in: A. adsorbante B. medicamente care scad secretia intestinala C. medicamente ce amelioreaza motilitatea intestinala D. medicamente ce amelioreaza microflora intestinala E. medicamente ce amelioreaza imunitatea specifica a organismului
(pag. 355)
M1532128. Mecanismele prin care Giardia lamblia poate produce boala diareica sunt: A. injurie directa la nivelul mucoasei intestinale, cu accelerarea turnoverului acesteia B. eliberare de exotoxine
1167
1168
Rezidentiat 2004
C. invazia celulelor mucoasei intestinale D. membrana mecanica impiedicand absorbtia E. declansarea unei reactii imunologice impotriva gazdei
(pag. 351)
M1532129. Aderenta germenilor enteroinvazivi este favorizata de urmatoarele mecanisme: A. reactie imunologica impotriva gazdei B. chemotaxis C. adeziune bacteriana specifica D. adeziune prin structuri specifice atasate E. eliberarea de endotoxine
(pag. 350)
M1532130. Caracteristicile clinice ale diareilor cu germeni enteroinvazivi sunt: A. debutul cu febra B. alterarea rapida a starii generale C. anorexia este uneori severa (impiedica rehidratarea orala) D. scaunele sunt lipsite de elemente patologice (mucus, puroi, sange) E. intotdeauna scaunele sunt in numar foarte mare
(pag. 352)
M1532131. Principiile de preparare a produselor dietetice de realimentare in diaree includ: A. sursele de proteine sunt: laptele, cazeina hidrolizata enzimatic, soia B. lipidele din produsele dietetice sunt partial sau total vegetale C. produsele dietetice au un continut crescut in lactoza D. problema osmolaritatii produselor dietetice trebuie sa intereseze pediatrul E. produsele trebuie sa aiba un gust placut pentru a fi acceptate de sugar
(pag. 357, 358)
M1532132. In pediatria clasica dieta de tranzitie administrata in diareea acuta cuprinde: A. carnea mixata B. supa de zarzavat C. supa de morcov D. apa de orez E. pulberea de roscove
(pag. 354)
M1532133. Solutia electrolitica de rehidratare orala poate contine: A. NaCl B. CaCl C. bicarbonat de sodiu D. K Cl E. glucoza
(pag. 354)
M1532134. Caracteristicile diareei cu E. coli enterotoxigen sunt: A. este obligatoriu insotita de febra B. poate sa aiba ca unic simptom numeroase scaune apoase C. din anamneza este absenta notiunea de contact in cadrul unor colectivitati de sugari D. se poate asocia cu greturi, varsaturi E. scaunele sunt emise exploziv
(pag. 352)
1168
1169
Rezidentiat 2004
M1532135. Pentru identificarea rotavirusurilor se utilizeaza: A. microscopia cu imunoflorescenta B. coprocultura C. examenul scaunului intre lama si lamela D. testul ELISA E. coprocitograma
(pag. 353)
M2232136. Despre diareile acute la copii nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. numarul deceselor la sugarii sub un an sunt in stransa legatura cu greutatea mica la nastere; B. un factor care influenteaza aparitia diareilor acute este virulenta germenilor; C. diareile cu astrovirus survin endemic; D. mecanismele de aparare ale gazdei sunt un factor determinant in aparitia diareei acute; E. 20% dintre coproculturi raman negative in cazurile de diarei acute.
(pag. 348-349)
M2232137. Care afirmatii sunt adevarate despre etiologia diareilor acute? A. Shigella poate determina epidemii; B. rotavirusul este un foarte important agent nozocomial; C. E. coli enterotoxigen este considerata cauza principala a diareilor acute ale sugarului; D. adenovirusul este cel mai frecvent agent etiologic viral al diareilor acute; E. Giardia lamblia este mai frecventa la adult decat la copil.
(pag. 348-349)
M2232138. Care afirmatii sunt false despre diareile cu E. coli? A. se cunosc 5 tipuri de E. coli incriminate in producerea diareilor al sugar; B. E. coli enterohemoragic este considerat cauza principala a diareilor acute ale sugarului; C. enterotoxina E.coli are o fractiune termostabila si una termolabila; D. enterotoxina termostabila este foarte puternic antigenica; E. E. coli enteropatogen actioneaza prin mecanism toxigenic.
(pag. 348,349,351)
M2232139. Ce se poate afirma despre etiologia diareilor acute la copil? A. E.coli enterohemoragic tipul O 157 H7 este cea mai frecventa cauza a colitei hemoragice; B. Yersinia enterocolitica este vehiculata prin produse de sange; C. diareile cu Criptosporidium apar numai la copii imunocompetenti; D. Salmonella netyphica determina diaree la copii peste varsta de 6 luni; E. rotavirusul este un foarte important agent nozocomial.
(pag. 349)
M2232140. Care afirmatii sunt false despre etiologia diareilor al copii? A. Clostridium perfringens este un agent etiologic posibil al diareilor la copii; B. Giardia lamblia este mai frecventa la copil decat la adult; C. Shigella este mai frecventa dupa varsta de 6 luni; D. Pseudomonas determina diaree dupa antibioterapie prelungita; E. Campylobacter pylori nu poate fi intalnit la sugarii sanatosi.
(pag. 349)
M2232141. Despre diareea acuta se poate afirma ca: A. etiologia cu Shigella este mai frecventa sub varsta de 6 luni; B. transmiterea directa de la om la om este o cale posibila de contaminare;
1169
1170
Rezidentiat 2004
C. 80% dintre coproculturi raman negative in cazurile de diarei acute; D. parvovirusul este un virus enteropatogen; E. E. coli enteroinvaziv a fost intalnit in prodroamele cu scaune sangvinolente din sindromul hemolitic uremic.
(pag. 348-349)
M2232142. Care sunt mecanismele de aparare antidiareica ale organismului? A. aciditatea gastrica; B. microflora saprofita intestinala; C. secretia de mucus; D. motilitatea intestinala; E. secretia locala de IgM.
(pag. 349)
M2232143. Shigella secreta o citotoxina care are urmatoarele actiuni: A. este neurotoxica; B. este nefrotoxica; C. inhiba puternic sinteza de proteine; D. activeaza mediatori ai inflamatiei; E. inhiba mediatorii inflamatiei.
(pag. 350)
M2232144. Agentii etiologici bacterieni ai diareilor se transmit: A. pe cale aerica; B. pe cale fecal-orala; C. alimente contaminate; D. pe cale hematogena; E. apa contaminata.
(pag. 348)
M2232145. Care dintre diareile bacteriene pot surveni epidemic; A. cu enterobacter; B. cu Salmonella; C. cu Shigella; D. cu Klebsiella; E. cu Proteus.
(pag. 348)
M2232146. Care etiologie virala este implicata in diareea survenita endemic: A. rotavirus; B. adenovirus; C. calcivirus; D. astrovirus; E. virus sincitial respirator.
(pag. 348)
M2232147. Pentru aparitia diareei acute infectioase intra in actiune urmatorii factori: A. tratamentul anterior cu antibiotice; B. frecventa expunerii la germenii enteropatogeni; C. virulenta germenilor; D. mecanismele de aparare ale gazdei; E. intensitatea expunerii la agentii enteropatogeni.
(pag. 349)
1170
1171
Rezidentiat 2004
M2232148. Care afirmatii referitoare la etiologia cu rotavirus sunt reale: A. este responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta; B. afecteaza in special copilul mare; C. determina deshidratare acuta; D. este un important agent nozocomial; E. actioneaza prin mecanism citotoxic.
(pag. 349)
M2232149. Precizati virusurile enteropatogene responsabile de diaree acuta: A. parvovirusul; B. adenovirusul enteric; C. virusul paragripal; D. rotavirusul; E. Norwalk-like virusul.
(pag. 349)
M2232150. Precizati care sunt tipurile de E. coli patogene: A. enterotoxigen; B. enterohemolitic; C. enteroinvaziv; D. enterohemoragic; E. enteroadeziv.
(pag. 349)
M2232151. Care sunt tulburarile produse de rotavirus la nivelul mucoasei intestinale? A. invazia epiteliului vilozitar; B. cresterea activitatii dizaharidazelor; C. afecteaza functia de absorbtie intestinala; D. creste numarul de celule mature de absorbtie; E. afecteaza predominant ileonul.
(pag. 350)
M2232152. Care enunturi referitoare la enterotoxina E. coli enterotoxigen nu sunt valabile? A. contine o fractiune termolabila; B. contine o fractiune termostabila; C. nici o fractiune nu este influentata termic; D. toxina termolabila este asemanatoare cu toxina holerica; E. nici o fractiune nu este antigenica.
(pag. 349)
M2232153. Fractiunea termostabila a enterotoxinei E. coli are urmatoarele proprietati: A. se fixeaza pe enterocit; B. nu se fixeaza pe enterocit; C. stimuleaza adenilciclaza; D. este slab antigenica; E. blocheaza absorbtia vilozitara de Na si Cl.
(pag. 349)
M2232154. Efectele fractiunii termolabile a enterotoxinei E. coli asupra mucoasei enterale sunt: A. blocheaza absorbtia de Na la nivelul vilozitar ; B. favorizeaza absorbtia de Cl la nivel vilozitar;
1171
1172
Rezidentiat 2004
C. blocheaza absorbtia de Cl la nivel vilozitar; D. antreneaza secretia de HCO3 de catre celulele din cripte; E. nu intervine in procesul de absorbtie enterala a electrolitilor.
(pag. 349)
M2232155. Mecanismele de aparare ale mucoasei digestive sunt: A. secretia de mucus; B. imunitatea locala prin IgA secretor; C. absenta motilitatii intestinale; D. microflora saprofita; E. secretia de enzime intestinale.
(pag. 349)
M2232156. Selectati afirmatiile corecte referitoare la infectia cu rotavirus: A. este foarte rara sub 4 luni; B. are maxim de frecventa in primii 2 ani de viata; C. nou nascutul poate excreta virusul fara semne clinice; D. nu invadeaza epiteliul vilozitar; E. incubatia este lunga, in medie 7 zile.
(pag. 350)
M2232157. Care sunt bacteriile care produc diaree prin mecanism enteroinvaziv: A. Shigella; B. Clostridium difficile; C. Vibrio cholerae; D. Salmonella; E. Campylobacter.
(pag. 351)
M2232158. Selectati germenii care produc diaree prin mecanism citotoxic: A. Salmonella; B. E. coli enteropatogen; C. E. coli enterohemoragic; D. Clostridium difficile; E. E. coli enterotoxigen
(pag. 351)
M2232159. Care sunt germenii patogeni care produc diaree prin mecanism toxigen: A. Yersinia enterocolitica; B. E. coli enteropatogen; C. Clostridium difficile; D. Salmonella; E. Vibrio cholerae.
(pag. 351)
M2232160. Mentionati bacteriile care nu produc diaree prin enteroaderenta: A. Vibrio cholerae; B. Shigella; C. E. coli enteroinvaziv; D. E. coli enteropatogen; E. E. coli enterohemoragic.
(pag. 351)
1172
1173
Rezidentiat 2004
M2232161. Care bacterii pot produce diaree prin mecanism citotoxic si de enteroaderenta? A. Clostridium difficile; B. Salmonella; C. Vibrio cholerae; D. E. coli enteropatogen; E. E. coli enterohemoragic.
(pag. 351)
M2232162. Care bacterii nu pot produce diaree prin mecanism enteroinvaziv: A. Clostridium difficile; B. E. coli enterotoxigen; C. E. coli enterohemoragic; D. Shigella; E. Salmonella.
(pag. 351)
M2232163. Factorii favorizanti ai diareei acute la sugari sunt: A. rata crescuta de expunere la enteropatogeni; B. malnutritia; C. aparare imunitara deficitara; D. alimentatia naturala; E. numar scazut de receptori pentru rotavirus.
(pag. 351)
M2232164. Precizati mecanismele care favorizeaza diareea: A. accelerarea peristaltismului; B. scaderea secretiei active de Na in lumen; C. cresterea secretiei active de apa in lumen; D. scaderea activitatii dizaharidazelor; E. cresterea activitatii lactazei.
(pag. 351-352)
M2232165. Diareea cu germeni enteroinvazivi evolueaza: A. fara febra; B. cu febra; C. cu alterarea severa a starii generale; D. cu scaune foarte numeroase; E. cu scaune cu mucus si sange.
(pag. 352)
M2232166. Coproculturile negative in diareile acute etichetate clinic ca infectioase, se explica prin : A. tratament antibiotic anterior; B. insamantarea tardiva a scaunului dupa recoltare; C. pH-ul alcalin al scaunelor; D. etiologie parazitara; E. etiologie virala.
(pag. 352-353)
M2232167. In deshidratarea severa sunt prezente: A. ochi incercanati; B. tegumente uscate;
1173
1174
Rezidentiat 2004
C. poliurie; D. sete vie; E. scadere in greutate.
(pag. 353)
M2232168. Pierderile usoare de lichide se vor corecta dupa principiile: A. vor fi inlocuite in primele 4 ore; B. vor fi inlocuite in primele 10 ore; C. cantitatea pentru sugar va fi de 50 ml/kg; D. cantitatea pentru sugar va fi de 200 ml/kg; E. daca nu varsa se folosesc solutii orale de rehidratare.
(pag. 354)
M2232169. Dezideratele realimentarii sunt: A. instituirea precoce; B. introducerea unui preparat de lapte delactozat; C. dieta hiperproteica; D. sa ofere aport caloric adecvat; E. sa inlocuiasca lipidele animale cu lipide vegetale.
(pag. 354)
M2232170. In tratamentul dietetic al diareilor acute se folosesc: A. Milupa HN; B. Pepti Junior; C. Humana heilnahrung; D. Similac; E. Lactovit.
(pag. 354)
M2232171. Utilizarea preparatelor dietetice delactozate se impune in realimentarea: A. dupa orice diaree acute; B. nou nascutilor; C. sugarilor pana la 3 luni; D. malnutritilor; E. sugarilor cu intoleranta la soia.
(pag. 355)
M2232172. Motivele pentru care se continua alimentatia cu lapte matern in diareea acuta : A. este hipocaloric; B. aduce aport crescut de proteine; C. are osmolaritate mica; D. are actiune antimicrobiana; E. are factori enzimatici.
(pag. 355)
M2232173. Ameliorarea microflorei intestinale se obtine cu : A. Enterolactil; B. Imodium; C. Furazolidon; D. Colimicina; E. Bactisubtil.
(pag. 355)
1174
1175
Rezidentiat 2004
M2232174. Medicatia folosita pentru reducerea peristaltismului intestinal este: A. Loperamid; B. subsalicilatul de bismut; C. Diphenoxylate de atropina; D. Enterolactil; E. Kreon.
(pag. 355)
M2232175. Clostridium difficile este sensibil la: A. Ampicilina; B. Vancomicina; C. Metronidazol; D. Acid nalidixic; E. Ceftriaxon.
(pag. 356)
M2232176. Preparatele dietetice de lapte care folosesc cazeina hidrolizata enzimatic sunt: A. Humana H; B. Al-Soy; C. Lactovit; D. Nutramigen; E. Progestamil.
(pag. 357)
M2232177. Avantajele preparatelor dietetice ce contin trigliceride cu lant mediu sunt: A. nu necesita bila pentru a fi emulsionate; B. sunt lent hidrolizate; C. sunt rapid hidrolizate; D. acizii grasi sunt absorbiti direct in sistemul port; E. acizii grasi se elimina prin scaun.
(pag. 357)
M2232178. Produsele dietetice cu proteine din soia au urmatoarele proprietati: A. nu contin lactoza; B. contin numai lipide vegetale; C. nu dau alergii alimentare; D. pot produce alergii alimentare E. au continut scazut de lactoza.
(pag. 357)
M2232179. Septicemiile cu Yersinia enterocolitica cu punct de plecare enteral raspund la tratament cu : A. Gentamicina; B. Acid nalidizic; C. Ciprofloxacina; D. Ampicilina; E. Trimetoprim-sulfametoxazol.
(pag. 356)
M2232180. Care afirmatii sunt corecte despre mecansimul de producere al diareei infectioase? A. colonizarea intestinului se produce ulterior ingestiei microorganismului; B. nu este necesara multiplicarea la nivelul mucoasei;
1175
1176
Rezidentiat 2004
C. apare perturbarea motilitatii; D. se asociaza meterorism toxic; E. orice cauza care creste motilitatea favorizeaza inmultirea excesiva a bacteriilor.
(pag. 349-350)
M2232181. Care afirmatii sunt adevarate referitor la mecanismul diareei prin germeni enteroinvazivi? A. germenul prolifereaza strict la nivelul intestinului subtire; B. forteaza enterocitul sa treaca la endocitoza si sa inglobeze germenul; C. este necesara adeziunea germenilor prin fimbrii sau pili; D. microorganismul se multiplica in enterocit; E. apare hiperemie, edem si exsudat intraluminal.
(pag. 350)
M2232182. Care afirmatii sunt false referitor la mecanismul enteroinvaziv de producere a diareei? A. bacteriile nu pot coloniza si colonul; B. enterocitul endociteaza germenul; C. nu este necesara aderenta microorganismului la epiteliul vilozitar; D. apare o inflamatie acuta care merge pana la ulceratie; E. se elimina chinine si metaboliti ai acidului arahidonic.
(pag. 350)
M2232183. Care afirmatii sunt adevarate despre mecanismul citotoxic de producere a diareei? A. citotoxinele pot produce moartea celulei; B. cel mai tipic agent bacterian care actioneaza prin acest mecanism este Salmonella; C. shiga-toxina este stimulatoare a sintezei de proteine; D. Vibrio cholerae actioneaza prin acest mecanism; E. shiga-toxina este secretogena.
(pag. 350)
M2232184. Care afirmatii sunt false? A. shiga-toxina poate determina convulsii; B. citotoxinele actioneaza asupra unor mediatori ai inflamatiei; C. Campylobacter pylori actioneaza prin mecanism citotoxic; D. E. coli enterohemoragic actioneaza prin mecanism citotoxic; E. Shigella, cel mai tipic agent citotoxic, este capabila sa actioneze si prin aderenta.
(pag. 351)
M2232185. Care afirmatii sunt adevarate despre mecanismul toxigen de producere a diareei? A. germenul adera cu pilii de mucoasa intestinala; B. enterotoxina se leaga de un receptor specific al mucoasei; C. interactiunea enterotoxina-receptor scade concentratia de cAMP; D. se produce tulburarea transportului apei si electrolitilor; E. fractiunea termolabila a E. coli se leaga de un receptor din mucoasa.
(pag. 350-351)
M2232186. Care afirmatii sunt false despre mecanismul toxigen de producere a diareei? A. apare secretia abundenta de apa si electroliti in lumen; B. fractiunea termostabila a toxinei E. coli se leaga ireversibil de un receptor de pe mucoasa; C. toxina holerica stimuleaza adenilat ciclaza; D. germenul adera cu pilii de muocasa; E. Clostridium difficile actioneaza prin mecanism toxigen.
(pag. 350-351)
1176
1177
Rezidentiat 2004
M2232187. Care sunt mecanismele prin care poate actiona Shigella? A. invaziv; B. aderenta; C. toxigenic; D. hemoragic; E. citotoxic.
(pag. 351)
M2232188. Care afirmatii sunt adevarate despre E. coli enterohemoragic? A. toxina are o fractiune termostabila; B. poate actiona prin mecanism invaziv; C. tipul O157 H7 este cauza colitei hemoragice; D. poate actiona prin mecanism citotoxic; E. poate actiona prin mecanism toxigenic.
(pag. 351)
M2232189. Care sunt mecanismele de actiune ale parazitilor care determina diaree? A. impiedica absorbtia; B. determina o reactie imuna impotriva gazdei; C. elibereaza endotoxine; D. diminua turnoverul celulelor mucoasei; E. altereaza tiparul normal al motilitatii.
(pag. 351)
M2232190. Care sunt factorii favorizanti ai diareei? A. alimentatia naturala; B. imunitatea precara; C. malnutritia preexistenta; D. numar crescut de receptori pentru rotavirus pe enterocit; E. rata mai crescuta de expunere a copilului la enteropatogeni.
(pag. 351)
M2232191. Care afirmatii sunt adevarate despre factorii favorizanti ai diareei? A. in primul an de viata exista toleranta imuna pentru antigenele proteice; B. numarul receptorilor enterocitari pentru toxina termostabila a E. coli creste cu varsta; C. alimentatia naturala are un efect protector; D. enterocolita cu Clostridium difficile, favorizata de antibioterapia prelungita, este frecventa la copil; E. malnutritia preexistenta este un factor favorizant.
(pag. 351)
M2232192. Care afirmatii sunt false despre Clostridium difficile? A. determina diarei dupa antibioterapie prelungita; B. la copil poate lipsi receptorul pentru toxina germenului; C. produce diaree prin mecanism toxigenic; D. la copil poate lipsi un mediator pentru raspunsul inflamator determinat de toxina; E. nu determina enterocolita dupa antibioterapia prelungita.
(pag. 351)
M2232193. Care afirmatii sunt adevarate despre principiile de realimentare in diaree? A. MCT favorizeaza absorbtia trigliceridelor cu lant scurt; B. MCT necesita bila pentru a fi emulsionate;
1177
1178
Rezidentiat 2004
C. acizii grasi sunt absorbiti direct in sistemul port; D. preparatele de soia se indica in alergiile la proteinele laptelui de vaca; E. se indica realimentarea cu produse complet delactozate.
(pag. 356)
M2232194. Care medicatie este indicata in shigelloze? A. Metronidazol; B. Biseptol; C. floroquinolone; D. Ampicilina; E. Tetraciclina.
(pag. 356)
M2232195. Care bacterii determina diaree prin mecanism enteroinvaziv? A. Yersinia enterocolitica; B. Campylobacter; C. Salmonella; D. Clostridium difficile; E. Pseudomonas aeruginosa.
(pag. 351)
M2232196. Care afirmatii sunt adevarate despre fiziopatologia diareei acute? A. prostaglandinele determina incetinirea peristaltismului intestinal; B. scade secretia activa de apa si electroliti in lumen; C. apar dezechilibre hidroelectrolitice; D. apare un sindrom acut de deshidratare; E. lichidele pierdute sunt hipotone.
(pag. 351)
M2232197. Care afirmatii sunt false despre fiziopatologia diareei acute la copil? A. este tulburata in special digestia proteinelor; B. creste secretia activa de apa si Na in lumen; C. absorbtia de apa este stimulata; D. peristaltismul este incetinit; E. moleculele osmotic active acumulate in lumen determina diaree osmotica.
(pag. 351-352)
M2232198. Care sunt motivele pentru care un sugar se deshidrateaza mai usor decat un adult? A. are o pierdere insensibila de apa mai mare; B. are un volum mai mare de apa intracelulara; C. exista un turn-over intestinal mai rapid; D. exista o sensibilitate crescuta la enterotoxine; E. sugarul are o pierdere fecala de apa mai mare decat la varstele mari.
(pag. 352)
M2232199. Care sunt consecintele modificarilor fiziopatologice din diareea acuta la copil? A. tulburari de crestere; B. varsaturile; C. malnutritia; D. deshidratarea; E. apetit exagerat.
(pag. 352)
1178
1179
Rezidentiat 2004
M2232200. Care afirmatii sunt adevarate despre semnele clinice din diareea acuta la copil? A. diareile cu enteroinvazivi nu se insotesc de febra; B. infectia dizenterica asociaza tenesme si modificare a tonusului anal; C. pot aparea colici, manifestate prin agitatie; D. diareea cu rotavirus apare fara prodroame; E. apare anorexie.
(pag. 352)
M2232201. Care afirmatii sunt false referitor la manifestarile din cadrul diareei acute la copil? A. scaunele din diareea cu enteroinvazivi sunt foarte numeroase; B. diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi; C. apare eritem fesier; D. diareea cu enteroinvazivi nu asociaza elemente patologice in scaun; E. se asociaza anorexie si stagnare ponderala.
(pag. 352)
M2232202. Care sunt afirmatiile false despre manifestarile clinice in diareea acuta la copil? A. debutul bolii este de cele mai multe ori insidios; B. diareea cu rotavirus apare in special in sezonul cald; C. scaunele din diareile cu enteroinvazivi sunt aproape lipsite de materie fecala; D. apare febra in special in diareile cu enteroinvazivi; E. diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi.
(pag. 352)
M2232203. Care sunt afirmatiile adevarate despre diareile cu enteroinvazivi? A. apar leucocite in scaun; B. nu asociaza febra; C. asociaza alterarea rapida a starii generale; D. scaunele sunt in numar foarte mare; E. anorexia poate impiedica rehidratarea orala.
(pag. 352)
M2232204. Care sunt afirmatiile false despre diagnosticul de laborator al diareei acute? A. formula leucocitara este deviata la dreapta in diareile cu gram negativi; B. leucocitele sunt prezente numai in infectiile cu enteroinvazivi; C. coprocultura este intotdeauna pozitiva; D. exista un test ELISA pentru identificarea rotavirusului; E. pentru diagnosticul salmonelozelor se pot folosi metode serologice.
(pag. 352-353)
M2232205. Care afirmatii sunt adevarate despre diagnosticul de laborator al diareilor acute? A. cresterea de 2 ori a anticorpilor antisalmonella este suficienta pentru diagnostic; B. continutul scazut in glucoza al scaunului apare in diarei neinfectioase; C. pH-ul alcalin al scaunului pledeaza pentru cauze neinfectioase de diaree; D. anticorpii vibriocizi apar la 7-14 zile de la aparitia manifestarilor clinice; E. infectia lambliazica se poate diagnostica printr-un test ELISA.
(pag. 353)
M2232206. Care afirmatii sunt false despre tratamentul diareilor acute? A. adaugand glucoza 2% la solutia de NaCl administrata pentru rehidratare, absorbtia de lichide se mentine nealterata; B. se contraindica administrarea numai de apa sugarului datorita riscului de convulsii hiponatremice;
1179
1180
Rezidentiat 2004
C. solutiile hipertone administrate sugarului cresc riscul diareilor osmotice; D. solutiile care contin mai putine molecule stimuleaza absorbtia; E. sub rehidratarea orala numarul scaunelor scade invariabil.
(pag. 353-354)
M2232207. Care afirmatii sunt adevarate despre tratamentul diareilor acute? A. dieta de tranzitie se paote administra mai mult de 24 de ore; B. realimentarea rapida scade numarul si volumul scaunelor; C. lipidele din produsele de realimentare se inlocuiesc cu lipide vegetale; D. dieta de tranzitie se administreaza in cantitate de sub 100 ml/kg; E. in alergia la laptele de vaca se administreaza produse cu proteine din soia.
(pag. 354-355)
M2232208. Caror categorii de sugari li se indica preparate exclusiv delactozate? A. nou nascutilor; B. copiilor malnutriti; C. copiilor eutrofici; D. sugarilor alaptati; E. sugarii sub 3 luni alimentati artificial.
(pag. 355)
M2232209. Care sunt categoriile de medicamente antidiareice? A. reglatori ai motilitatii intestinale; B. antisecretorii; C. amelioratori ai microflorei intestinale; D. adsorbante; E. antiinflamatorii nesteroidiene.
(pag. 355)
M2232210. Care bacterii cauzatoare ale diareei la copil sunt sensibile la Trimetoprim-Sulfametoxazol? A. Yersinia enterocolitica; B. Clostridium difficile; C. Campylobacter jejuni; D. Shigella; E. Vibrio cholerae.
(pag. 356)
M2232211. Care afirmatii sunt adevarate referitor la polimerii de glucoza inclusi in produsele dietetice pentru copiii cu diaree acuta? A. pot atinge dimensiunile moleculei de amidon; B. sunt usor hidrolizati; C. au osmolaritate mare; D. nu sunt alergenici; E. mecanismul enzimatic de digestie specific este mai rar afectat in diareile acute.
(pag. 357-358)
M2232212. Care sunt avantajele trigliceridelor cu lanturi medii utilizate in dieta copiilor cu diaree acuta? A. favorizeaza si absorbtia trigliceridelor cu lanturi lungi; B. necesita bila pentru a fi emulsionate; C. sunt recomandate in caz de malabsorbtie a celor cu lanturi lungi; D. pot fi indicate in celiachie; E. sunt contraindicate in fibroza chistica.
1180
1181
Rezidentiat 2004
(pag. 357)
M2232213. Care sunt principiile pe care trebuie sa le asigure produsele de lapte pentru realimentarea sugarului cu diaree? A. sa asigure nevoile nutritionale ale sugarului; B. sa poata fi administrate intr-un volum de lichide adecvat; C. sa includa toate principiile nutritive necesare varstei; D. osmolaritatea nu este un criteriu important; E. sa aiba gust placut.
(pag. 357)
M2232214. Care sunt principiile respectate de produsele de realimentare a sugarilor cu diaree? A. sa aiba un continut scazut de lactoza; B. sa aiba un continut crescut de lactoza; C. sa contina lipide partial sau total vegetale; D. sa aiba o sarcina osmotica compatibila cu functia rinichiului la aceasta varsta; E. produsele care contin trigliceride cu lant mediu sunt indicate in realimentare.
(pag. 357)
M2532215. Urmatoarele afirmatii despre medicamentele antidiareice sunt corecte: A. Sunt considerate remedii simptomatice B. Loperamidul nu este contraindicat la sugari C. Adsorbantele nu adsorb substante nutritive D. Se recomanda dupa varsta de 2-3 ani E. Lomotilul nu are actiune asupra hiperperistaltismului
(pag. 355)
M2532216. In cadrul inlocuirii pierderilor hidroelectrolitice in boala diareica acuta, administrarea numai de apa duce la: A. Riscul de aparitie a convulsiilor hiponatremice B. Riscul de aparitie a diareilor osmotice C. Scaderea Na seric D. Riscul de aparitie a crizelor hipoglicemice E. Riscul de intoxicatie cu apa
(pag. 353)
M2532217. Diareile acute ce survin endemic sunt determinate de: A. Rotavirus B. Shigella C. Salmonella D. Astrovirus E. Calicivirus
(pag. 348)
M2532218. Mecanismul citotoxic in producerea diareei este valabil in cazul urmatoarelor bacterii: A. Shigella B. Vibrio cholerae C. P. aeruginosa D. Clostridium difficile E. E.coli enteropatogen
(pag. 351)
M2532219. Care din urmatoarele se aplica in cazul mecanismului diareii prin aderenta?
1181
1182
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
bacteriile actioneaza ca o membrana mecanica este necesara existenta unui receptor specific intestinal se produce disolutia glicocalixului se produce aplatizarea vilozitatilor scade capacitatea de absorbtie a marginii in perie
(pag. 351)
M2532220. Diareea acuta cu aparitie epidemica e produsa de: A. Giardia B. Astrovirus C. Salmonella D. Shigella E. Rotavirus
(pag. 348)
M2532221. Mecanismele de actiune ale E. Coli enteropatogen sunt urmatoarele: A. Disolutia glicocalixului B. Retentie activa de apa si sodiu C. Aplatizarea vilozitatilor D. Reactie imunologica impotriva gazdei E. Inhiba sinteza de proteine
(pag. 351)
M2532222. Rotavirusul ca agent etiologic al diareei acute la copil: A. Invadeaza epiteliul mucoasei intestinului subtire B. Incubatia este de 4-7 zile C. Stimuleaza activitatea dizaharidazelor D. Este responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta E. Evolutia bolii are caracter autolimitat
(pag. 349,350)
M2532223. Care din urmatoarele afirmatii despre germenii enteroinvazivi sunt adevarate? A. Prolifereaza in lumenul intestinal B. Adera de celulele intestinale C. Elibereaza endotoxine D. Se multiplica in enterocite E. Produc hiperemie, edem, ulceratie intraluminal
(pag. 351)
M2532224. Care din urmatorii fac parte din categoria germenilor enteroinvazivi? A. Shigella B. Salmonella C. Yersinia enterocolitica D. Clostridium difficile E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 351)
M2532225. Mecanismul toxigenic al diareei acute consta in: A. Germenii adera la mucoasa intestinala prin intermediul pililor B. Germenii elibereaza una sau mai multe enterotoxine C. Toxinele actioneaza ca o membrana mecanica D. Efectul toxinelor la nivel celular este cresterea concentratiei AMPc
1182
1183
Rezidentiat 2004
E. Tulburarea transportului apei si electrolitilor

(pag. 350,351)
M2532226. Mecanismul de aderenta in producerea bolii diareice acute este specific urmatorilor germeni: A. Shigella B. E.Coli enteropatogen C. E.Coli enterohemoragic D. Salmonella E. Vibrio cholerae
(pag. 351)
M2532227. Mecanismele prin care Giardia lamblia produce diaree sunt: A. Membrana mecanica, impiedicand absorbtia B. Injurie directa asupra mucoasei C. Elibereaza endotoxine D. Reactie imunologica impotriva gazdei E. Altereaza tiparul normal al motilitatii intestinale
(pag. 351)
M2532228. Diareea cu germeni enteroinvazivi debuteaza cu: A. Cefalee intensa B. Febra C. Alterarea rapida si severa a starii generale D. Scaune apoase abundente E. Anorexie
(pag. 352)
M2532229. Diareea cu rotavirus este caracterizata de: A. Debut cu scaune diareice explozive B. Debut cu varsaturi care dureza 8-12 ore C. Stare generala sever influentata D. Context epidemiologic de diaree de iarna E. Evolutie autolimitata
(pag. 350-352)
M2532230. Diareea cu E.Coli enterotoxigen este caracterizata prin: A. Contact in colectivitati de sugari B. Insotita obligatoriu de febra C. Scaune explozive D. Scaune apoase E. Asocierea frecventa cu varsaturi, dureri abdominale
(pag. 352)
M2532231. Diagnosticul retroactiv de holera se stabileste prin determinarea: A. Anticorpilor neutralizanti ai toxinelor B. Anticorpilor antifibra musculara neteda C. Anticorpilor aglutinanti D. Anticorpilor vibriocizi E. Anticorpilor fixatori de complement
(pag. 353)
1183
1184
Rezidentiat 2004
M2532232. Pentru determinarea rotavirusurilor se folosesc urmatoarele teste: A. Coprocitograma B. Determinarea anticorpilor fixatori de complement C. ELISA D. Coprocultura E. Microscopia cu imunofluorescenta
(pag. 353)
M2532233. Solutia electrolitica de rehidratare orala contine urmatorii compusi: A. KCl B. NaCl C. Bicarbonat de calciu D. Bicarbonat de sodiu E. Glucoza
(pag. 354)
M2532234. Dieta de tranzitie in tratamentul bolii diareice acute se caracterizeaza prin: A. Cantitate de 150ml/Kg B. Durata mai mica de 24 de ore C. Foloseste mucilagiu de orez D. Foloseste supa de morcov E. Aport caloric suficient
(pag. 354)
M2532235. Urmatoarele afirmatii despre realimentare in diareea acuta la copil sunt adevarate: A. Incepe imediat dupa inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice B. Se poate face cu un produs dietetic fara, sau sarac in lactoza C. Utilizeaza trigliceride cu lant mediu D. Nu se foloseste amidonul E. Se evita preparatul cu care este alimentat anterior sugarul
(pag. 354,355)
M2532236. Medicamentele antidiareice actioneaza prin: A. Ameliorarea motilitatii intestinale B. Ameliorarea microflorei intestinale C. Absorbtie D. Scaderea secretiei intestinale E. Cresterea rezistentei organismului la infectii
(pag. 355)
M2532237. Tratamentul antibiotic in boala diareica acuta la copil este folosit in cazurile cu coproculturi negative atunci cand: A. Exista stari de malnutritie B. Externare recenta C. Mediul socio-cultural este precar D. Aspectul clinic este sugestiv pentru diareea acuta bacteriana E. Varsta mica la sugar alimentat natural
(pag. 355,356)
M2532238. In tratamentul infectiei acute cu Vibrio cholerae se recomanda: A. Gentamicina B. Tetraciclina
1184
1185
Rezidentiat 2004
C. Metronidazol D. TMP-SMX E. Furazolidon
(pag. 356)
M2532239. Care din urmatoarele sunt produse dietetice avand la baza proteinele din lapte? A. Humana H B. Similac C. Morinaga NL33 D. Robebi E. Milupa HN25
(pag. 357)
M2532240. Produsele utilizate in alergia la proteinele laptelui de vaca sunt urmatoarele: A. Milumil B. Similac C. Nutramigen D. Humana H E. Progestemil
(pag. 357)
M2532241. Sursele vegetale lipidice din produsele dieteteice folosite in realimentarea din boala diareica sunt urmatoarele: A. Ulei de porumb B. Ulei de florea soarelui C. Soia D. Ulei de masline E. Nuca de cocos
(pag. 357)
M2532242. E. Coli enterohemoragic serotipul O 157 H7 este implicata in etiologia urmatoarelor entitati: A. Sepsis B. Prodroame cu scaune sanguinolente din sindromul hemolitic uremic C. Boala Crohn D. Colita hemoragica E. Sindrom de colon iritabil
(pag. 349)
M2632243. Etiologia infectioasa a bolii diareice acute poate fi suspectata in urmatoarele situatii: A. Diareile din cresa; B. Diareile aparute in alte colectivitati de sugari; C. Diareile nosocomiale; D. Diareile aparute in familii cu nivel socio-cultural scazut; E. Diareile aparute la schimbarea preparatului de lapte.
(pag. 348)
M2632244. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Rotavirusul este responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta; B. Diareea este totdeauna o diaree infectioasa; C. Rotavirusul este un foarte important agent nosocomial; D. Diareea cu rotavirus se asociaza totdeauna cu deshidratare acuta; E. Frecventa maxima a BDA cu rotavirus este intre 4-24 luni.
1185
1186
Rezidentiat 2004
(pag. 350)
M2632245. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Shigella este o etiologie mai frecventa a BDA dupa varsta de 6 luni; B. Shigella este mai frecventa la copil decat la adult; C. Shigella este rara inainte de 6 luni; D. Shigella se intalneste si la sugarii sanatosi; E. Shigella are o incidenta crescuta in colectivitatile de sugari.
(pag. 349)
M2632246. Pentru a produce diaree, agentul patogen trebuie sa depaseasca diferite bariere de aparare ale organismului-gazda, si anume: A. Aciditatea gastrica; B. Imunitatea locala intestinala, care include secretia locala de iga secretor; C. Motilitatea intestinala; D. Microflora saprofita intestinala; E. Secretia pancreatica.
(pag. 349)
M2632247. In boala diareica acuta, sub actiunea germenilor enteropatogeni, se constata urmatoarele: A. Accelerarea peristaltismului intestinal; B. Incetinirea motilitatii intestinale; C. Cresterea secretiei active de apa si sodiu in lumen; D. Aparitia de scaune mai frecvente si mai lichide; E. Oprirea tranzitului intestinal.
(pag. 351)
M2632248. Copilul mic are o rata mai crescuta de expunere la germeni enteropatogeni prin: A. Contaminare fecal-orala; B. Contaminarea veselei; C. Contaminarea alimentelor; D. Tendinta de a duce obiecte si mana murdara la gura; E. Contaminarea prin particulele din aer.
(pag. 351)
M2632249. Urmatoarele bacterii enteropatogene determina diaree acuta prin mecanism citotoxic: A. E.coli enteropatogen; B. Salmonella; C. E.coli enterohemoragic; D. Shigella; E. Clostridium difficile.
(pag. 351)
M2632250. Care din urmatoarele nu reprezinta semne si simptome ale bolii diareice aute: A. Scaune diareice apoase, cu elemente patologice (mucus, sange, puroi) ; B. Apetit vorace; C. Colici abdominale; D. Varsaturi; E. Scaune steatoreice.
(pag. 352)
M2632251. Urmatorii agenti sunt inclusi in modelul toxigenic al diareei acute: A. Salmonella;
1186
1187
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Pseudomonas aeruginosa; Vibrio cholerae; Campylobacter; Clostridium difficile.
(pag. 351)
M2632252. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Modificarea consistentei scaunelor este de obicei precedata de stagnare ponderala, anorexie, varsaturi; B. Modificarea consistentei scaunelor nu este de de obicei precedata de stagnare ponderala, anorexie, varsaturi; C. Febra poate insoti diareile infectioase, in special cele cu germeni invazivi ; D. Febra nu poate insoti diareile infectioase, n special cele cu germeni invazivi ; E. Febra apare numai in cadrul sindromului acut de deshidratare.
(pag. 352)
M2632253. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in boaa diareica acuta: A. Colicile intestinale, care preced eliminarea sacunelor, manifestate prin agitatie, pot completa tabloul bolii; B. Colicile abdominale sunt simptome obisnuite la varsta de sugar; C. In formele usoare si medii de boala diareica acuta se mentine posibilitatea administrarii de lichide po; D. In formele usoare si medii de doala diareica acuta, rehidratarea parenterala este obligatorie; E. In formele usoare si medii de boala diareica acuta, nu se impune modificarea alimentatiei sugarului.
(pag. 352)
M2632254. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre diareea cu E. Coli enterotoxigen: A. Poate sa nu fie insotita de febra; B. Febra este obligatorie; C. Sa aiba ca unic simptom numeroase scaune apoase (uneori peste 20/zi); D. Scaunele sunt emise exploziv (aspect holeriform); E. Scaunele nu sunt emise exploziv.
(pag. 352)
M2632255. Diareea cu germeni enteroinvazivi (E. Coli enteroinvaziv, Shigella, Salmonella) se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Debuteaza cu febra; B. Alterarea rapida si severa a starii generale; C. Anorexie, uneori severa (impiedica rehidratarea orala); D. Starea generala este in mod obisnuit buna; E. Febra este totdeauna absenta.
(pag. 352)
M2632256. In diareea cu germeni enteroinvazivi (E. Coli enteroinvaziv, Shigella, Salmonella), scaunele: A. Au aspect tipic; B. Contin elemente patologice (mucus, puroi, sange); C. C.nu contin elemente patologice (mucus, puroi, sange); D. D.sunt adesea lipsite de substanta fecala (ca o sputa); E. E.scaunele sunt doar apoase.
(pag. 352)
M2632257. Coprocultura este examenul crucial, dar in multe laboratoare ea este negativa, in ciuda aspectului bacterian al diareii. Care sunt motivele: A. Inceperea tratamentului antibiotic inainte de recoltarea coproculturii; B. intarzierea pe drum sau in laborator a produsului patologic inainte de insamantate; C. Timpul indelungat necesar pentru cultivarea si identificarea germenului prin metode microbiologice clasice;
1187
1188
Rezidentiat 2004
D. Tehnicile clasice ale laboratorului de bacteriologie nu identifica virusurile; E. Exista insa rezultate fals pozitive sau fals negative care necesita interpretare.
(pag. 352-353)
M2732258. Diareea acuta la sugar si copil recunoaste urmatorii factori etiologici: A. Salmonella B. Shigella C. Giardia D. virusuri enteropatogene E. virusurile hepatitice
(pag. 348)
M2732259. Tipurile de E. coli incriminate in producerea diareii la sugar sunt: A. enteropatogen B. enterotoxigen C. enteroinvaziv D. enterohemoragic E. nepatogen
(pag. 349)
M2732260. Mecanismele de aparare in diareea infectioasa sunt reprezentate de: A. aciditatea gastrica B. imunitatea locala intestinala C. motilitatea gastrica D. secretia de mucus E. absenta florei saprofite intestinale
(pag. 350)
M2732261. Factorii avorizanti pentru aparitia diareii la copil sunt: A. malnutritia B. daibetul zaharat C. alimentatia artificiala D. antibioterapia E. boala inflamatorie cronica intestinala
(pag. 351)
M2732262. Examenele de laborator in diareea acuta a copilului includ: A. sumarul de urina B. exminarea macroscopica a scaunului C. coprocitograma D. coprocultura E. exudatul faringian
(pag. 352)
M2732263. Solutiile hidroelectrolitice e rehidratare orala propuse de OMSsi UNICEF contin: A. Na 50 mEq/l B. Na 30 mEq/l C. K 20 mEq/l D. Cl 50-65 mEq/l E. glucoza 20 g/l
(pag. 352)
1188
1189
Rezidentiat 2004
M2732264. Tratamentul antibiotic in diareea acuta la copil se impune cand: A. etiologia s-a dovedit virala B. etiologia s-a dovedit bacteriana C. aspectul clinic este de diaree bacteriana D. varsta mica, sugar alimentat artificial E. conditii socio-economice precare
(pag. 355)
M2732265. Produsele dietetice avand la baza proteinele din lapte sunt: A. Humana H B. Humana H + MCT C. Milupa HN 25 D. Milupa 2 E. Morinaga NL 33
(pag. 357)
M2732266. Secventa gesturilor terapeutice in SDA hipotona este: A. tratamentul de urgenta al sindromului de deshidratare acuta B. rehidratarea orala C. tratamentul antibiotic parenteral D. corectarea modificarilor biologice asociate E. initirea realimentarii cu preparate dietetice fara lactoza
(pag. 361)
M2732267. Cosecintele gastroenterocolitei grave sunt: A. agravarea malnutritiei B. prelungirea intolerantei secundare la lactoza C. intoleranta la proteinele din laptele de vaca D. infectii repetate E. aparitia sindromului de colon iritabil
(pag. 365)
M2832268. Patogenia enterocolitei cu rotavirus este sustinuta de urmatoarele: A. Incubatie de 4-7 zile B. Invazia epiteliului microvilozitar C. Scaderea activitatii dizaharidazice D. Boala este autolimitata E. Frecventa maxima in primele 4 luni de viata
(pag. 350)
M2832269. Nevoile fiziologice de apa si electroliti sunt: A. Apa, 80 100 ml / kgc / 24 ore B. Natriu, 1 2 mEq / kgc / 24 ore C. Kaliu, 1 mEq / kgc / 24 ore D. Calciu, 1ml / kgc E. Calciu gluconic10%, 2 ml / kgc / 24 ore
(pag. 363)
M2832270. Nevoile fiziologice de apa si electroliti sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Apa, 80 100 ml / kgc / 24 ore B. Natriu, 1 2 mEq / kgc / 24 ore C. Kaliu, 1 mEq / kgc / 24 ore
1189
1190
Rezidentiat 2004
D. Calciu, 1ml / kgc E. Calciu gluconic10%, 2 ml / kgc / 24 ore

(pag. 363)
M2832271. Referitor la Solutia hidroelectrolitica sunt corecte urmatoarele: A. Na Cl, 3,5 g B. NaHCO3, 2,5 g C. KCl, 1,5 g D. Glucoza, 20 g E. Apa, 0,1 l
(pag. 354)
M2832272. Diareea prin mecanism enterotoxigen include urmatoarele aspecte: A. Aderarea germenului la mucoasa B. Eliberarea de enterotoxine C. Cuplarea enterotoxinei pe un receptor specific al mucoasei D. Scaderea concentratiei de AMPC E. Perturbarea transportului apei si electrolitilor
(pag. 350)
M2832273. Patogenia enterocolitei cu rotavirus este sustinuta de urmatoarele, cu exceptia: A. Incubatie de 4-7 zile B. Invazia epiteliului microvilozitar C. Scaderea activitatii dizaharidazice D. Boala este autolimitata E. Frecventa maxima in primele 4 luni de viata
(pag. 350)
M2832274. Pentru infectia bacteriana enterala cu diseminare hematogena pledeaza urmatoarele, cu exceptia: A. Nr. total de leucocite / mm3 > 8000 B. Nr. absolut de neutrofile / mm3 < 5000 C. Indicele leucocitar > 0,2 D. VSH > 20 mm / ora E. Proteina C reactiva negativa
(pag. 363)
M2832275. Pentru infectia bacteriana enterala cu diseminare hematogena pledeaza urmatoarele, cu exceptia: A. Nr. total de leucocite / mm3 > 8000 B. Nr. absolut de neutrofile / mm3 < 5000 C. Indicele leucocitar < 0,2 D. VSH > 20 mm / ora E. Proteina C reactiva negativa
(pag. 363)
M2932276. Care din urmtoarele afirmaii, legate de enterotoxina E. coli sunt adevrate? A. Fraciunea termolabil este antigenic i nu se fixeaz pe enterocit B. Fraciunea termostabil adenilciclaza i conduce la acumularea de AMPc n intestin C. Fraciunea termolabil blocheaz absorbia de Na +, i Cl de ctre vilozitile intestinale D. Fraciunea termostabil are greutate molecular mare i este asemntoare toxinei holerice E. Fraciunea termolabil se fixeaz pe gangliozidele GM1 din pereii enterocitului
1190
1191
Rezidentiat 2004
M2932277. Indicai bacteriile enteropatogene care produc diaree prin mecanism de tip invaziv A. Salmonella B. Shigella C. Clostridium difficile D. V. Cholerae E. Escherichia coli enteroinvaziv
(pag. 351, Tabel 11-2)
M2932278. Care din urmtoarele elemente pot fi considerate drept "bariere" ale organismului gazd cu rol n aprare mpotriva agenilor patogeni implicai n etiologia diareei? A. PH gastric cresut B. Secreie de mucus C. Microflora saprofit intestinal D. Imunitatea local intestinal E. Reducerea motilitii intestinale
M2932279. Testul ELISA (Enzyme Linked Immuno Sorbent Assay) este folosit n cazul identificrii: A. Rotavirusului B. Giardiei C. Escherichia coli D. Leucocitelor i mononuclearele prezente n scaun E. Enzimelor intestinale
(pag. 353, paragraf 1i 2)
1191
1331
Rezidentiat 2004
Tema nr. 36 Infectii ale cailor aeriene superioare la copil

BIBLIOGRAFIE:
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1136001. Urmatoarele tratamente pentru faringitele bacteriene acopera inclusiv faringita streptococica, exceptand: A. Penicilina G i.m. 1.200.000 u/zi B. Augmentin (Amoxicilina + ac. clavulanic) 30-40 mg/kg/zi amoxicilina C. Eritromicina sau Claritromicina sau Azitromicina D. Cefaclor 30-35 mg/kg/zi sau alte cefaslosporine de prima generatie E. Biseptol (8-10 mg Trimetoprim/ kg/ zi)
(pag. 173)
M1136002. In cursul evolutiei unei rinofaringite acute, cel mai frecvent poate surveni suprainfectia bacteriana cu urmatorii germeni, cu EXCEPTIA: A. Streptococul grup A B. Pneumococul C. Haemophilius influenzae D. Moraxella cataralis E. Stafilococul
(pag. 172)
M1136003. Vegetatiile adenoide (hipertrofia adenoidiana cronica) beneficiaza de adenoidectomie in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA: A. Respiratie orala persistenta B. Tulburari de fonatie C. Otita medie recurenta sau cronica D. In cazuri urgente (de necesitate), chiar in fazele de acutizare E. Hipoacuzie cauzata de adenoidita
(pag. 174)
M1136004. Urmatoarele evaluari statistice asupra etiologiei otitelor medii acute ale copilului sunt corecte, cu EXCEPTIA: A. Streptococcus pneumoniae: 50% B. Haemophilus influenzae: 20% C. Proteus mirabilis: 5% D. Moraxella (Branhamella) cataralis: 5% E. Stafilococcus aureus: 5%
(pag. 175)
M1136005. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA: A. Aspiratia secretiilor purulente B. Decongestive nazale C. Aspiratie prin endoscopie sinusala D. Mucolitice locale E. Drenaj prin punctie in formele persistente
1331
1332
Rezidentiat 2004
(pag. 174)
M1136006. Indicatiile tratamentului cu antibiotice in sinuzita acuta bacteriana sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Secretii purulente abundente la nou nascuti, sugari mici si distrofici B. Febra persistenta C. Celulita orbitala D. Prevenirea bronhopneumoniei E. Durata prelungita si recurenta frecventa a bolii
(pag. 174)
M1136007. Rinofaringita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. Etiologia bolii este virala, principalul agent fiind rhinovirusul B. Procesul inflamator este localizat la nivelul mucoasei nasofaringiene, extinzandu-se frecvent si la urechea medie C. Boala evolueaza in afebrilitate D. Durata medie a bolii este scurta (3-5 zile) E. Frecventa crescuta a complicatiilor
(pag. 173)
M1136008. Urmatoarele afectiuni intra in diagnosticul diferential al rinofaringitei acute, cu exceptia: A. Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela, etc.) B. Acutizarea unor afectiuni cronice ale tractului respirator superior (adenoidite, rinite alergice) C. Rinoreea sanghinolenta persistenta secundara corpilor straini intranazali D. Rinita alergica E. Epiglotita acuta
(pag. 173)
M1136009. Tabloul clinic in adenoidita acuta este urmatorul, cu exceptia: A. Respiratie de tip oral B. Rinita persistenta C. Voce nazonata D. Tuse nocturna chinuitoare E. Trismus
(pag. 173, 174)
M1136010. Urmatoarele afirmatii referitoare la faringitele acute ale copilului sunt adevarate, cu exceptia: A. Faringita acuta virala are un debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderate B. Faringita streptococica debuteaza cu cefalee, dureri abdominale, varsaturi, hipertermie (39-40 C) C. Faringita streptococica asociaza limfadenita cervicala anterioara D. Complicatiile frecvente ale faringitei acute virale sunt limfadenita, abcesul periamigdalian, sinuzita E. Faringita acuta virala beneficiaza de tratament simptomatic
(pag. 172, 173)
M1136011. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de: A. Procesul inflamator nasofaringian se extinde frecvent la sinusurile paranazale B. Procesul inflamator se extinde frecvent la urechea medie C. Streptococul gr.A si Haemophilus influenzae se afla printre germenii bacterieni care produc complicatii ale bolii D. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe an E. Tratamentul specific este antibiotic
(pag. 172)
1332
1333
Rezidentiat 2004
M1136012. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de: A. imbolnavirea apare mai frecvent in timpul sezoanelor reci (incidenta sezoniera) B. Frecventa imbolnavirilor variaza direct proportional cu numarul expunerilor C. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe an D. Boala dureaza 10-14 zile E. Perioada de latenta este de la cateva ore pana la 1-2 zile
(pag. 172)
M1136013. Diagnosticul diferential al rinofaringitei se face cu urmatoarele afectiuni, in afara de: A. Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela) B. Acutizarea unei adenoidite cronice C. Laringita acuta (crupul viral) D. Rinita alergica E. Rinoreea persistenta (eventual sanghinolenta) determinata de corp strain in fosa nazala (secretie unilaterala)
(pag. 172)
M1136014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu complicatiile rinofaringitei acute prin suprainfectie bacteriana sunt corecte, cu exceptie: A. Otita medie este cea mai frecventa complicatie la sugar B. Aparitia otitei este insotita de febra C. Sinuzita este mai frecventa la copilul mare D. Adenita supurata este mai frecventa la sugar E. Laringita si traheobronsita sunt mai frecvente la copilul de varsta scolara
(pag. 172)
M1136015. Urmatoarele afirmatii in legatura cu faringita streptococia sunt corecte, cu exceptia: A. Debuteaza adesea cu dureri abdominale si varsaturi B. Afecteaza in principal sugarul dupa varsta de 3-4 luni C. Febra este ridicata (39-40 grade C) D. Limfadenita cervicala apare precoce E. Prezinta exsudat pe amigdale
(pag. 173)
M1136016. Diagnosticul diferential al faringitei streptococice are in vedere urmatoarele afectiuni, cu exceptia: A. Faringita virala B. Mononucleoza infectioasa C. Herpangina D. Adenoidita E. Febra adenofaringoconjunctivala
(pag. 173)
M1136017. Rinofaringita acuta are simptomatologie asemanatoare cu urmatoarele afectiuni, cu o singura exceptie: A. Boli infectocontagioase la debut cu catar nazal B. Adenoidita cronica in puseu inflamator acut C. Corp strain in fosele nazale D. Rinita alergica E. Bronsiolita acuta
(pag. 172)
1333
1334
Rezidentiat 2004
M1136018. Identificati afirmatia incorecta in legatura cu faringita acuta: A. Etiologia este virala sau bacteriana B. Germenul bacterian cel mai frecvent intalnit este streptococul hemolitic grup A C. Diagnosticul de faringita streptococica se sustine pe culturi faringiene pozitive D. Adenopatia cervicala ste comuna atat in faringita bacteriana cat si in mononucleoza infectioasa E. Tratamentul este simptomatic, indiferent de etiologie
(pag. 173)
M1136019. Indicatiile adenoidectomiei la copil cu hipertrofie adenoidiana cronica sunt urmatoarele, cu o singura exceptie: A. Respiratie orala persistenta B. Tulburari de fonatie (voce nazala) C. Episoade recurente de adenoidita D. Otita medie supurata recurenta E. Malformatia Pierre Robin
(pag. 174)
M1136020. Identificati afirmatia incorecta din urmatoarea enumerare: A. Sinuzita acuta este totdeauna de etiologie bacteriana B. Germenii bacterieni intalniti cel mai frecvent in sinuzita acuta sunt pneumococul si Haemophilus influenzae C. Stafilococul este agentul etiologic in etmoiditele noului nascut D. Etmoiditele noului nascut se asociaza cu celulita orbitala E. Sinuzitele sugarului se trateaza exclusiv local
(pag. 174)
M1236021. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ sint: A. starea de purtator faringian de pneumococ B. mediul social precar C. sexul feminin D. alimentatia naturala E. alergia
(pag. 175)
M1236022. Care este doza de ampicilina recomandata in tratamentul sinuzitei acute bacteriene la copil: A. 200-300mg/kg/zi B. 30-50 mg/kg/zi C. 50-150 mg/kg/zi D. 150-200 mg/kg/zi E. 10-20 mg/kg/zi
(pag. 174)
M1236023. Etiologia rinofaringitei este virala, dar in evolutia bolii poate surveni suprainfectia bacteriana. Bacteriile cele mai des implicate sunt, cu EXCEPTIA: A. Streptococul de grup A B. Pneumococul C. E.Coli D. Haemophilus influenzae E. Stafilococul
(pag. 172)
M1236024. Manifestarile clinice in rinofaringita acuta la sugar sunt: A. uscaciunea mucoasei nasofaringiene
1334
1335
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. mialgii cefalee agitatie stare de rau
(pag. 172)
M1236025. Care dintre bolile enumerate nu reprezinta complicatii locale imediate intr-o faringita streptococica: A. limfadenita B. glomerulonefrita C. abcesul periamigdalian D. sinuzita E. otita medie supurata
(pag. 173)
M1236026. Germenii bacterieni cel mai frecvent implicati in etiologia sinuzitei acute bacteriene sunt, cu EXCEPTIA: A. Pneumococul B. Haemophilus influenzae C. E. coli D. Stafilococul E. germeni anaerobi
(pag. 174)
M1236027. Care dintre infectiile respiratorii enumerate necesita tratament cu antibiotic de prima intentie? A. adenoidita acuta B. sinuzita alergica C. rinofaringita acuta D. faringita virala E. hipertrofia adenoidiana cronica
(pag. 172-174)
M1336028. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt, cu exceptia: A. Sexul masculin B. Absenta alimentatiei naturale C. Expunerea pasiva la fumat D. Purtator nasofaringian de pneumococ E. Lueta bifida
(pag. 175)
M1336029. Sinusurile frontale au importanta clinica: A. De la nastere B. Dupa varsta de 14 ani C. In jurul varstei de 4 - 5 ani D. De la varsta de 6 - 10 ani E. La adult
(pag. 174)
M1336030. Semnul evocator pentru etmoidita acuta a nou nascutului si sugarului este: A. Tusea, in special nocturna B. Obstructia foselor nazale C. Edemul radacinii nasului
1335
1336
Rezidentiat 2004
D. Scurgerea secretiilor purulente din nasofaringe E. Cefaleea

(pag. 174)
M1336031. Care este simptomul caracteristic initial al rinofaringitei acute la copilul mare: A. Varsaturi B. Tusea C. Uscaciunea si iritatia mucoasei nasofaringiene D. Iritabilitatea E. Inapetenta
(pag. 172)
M1336032. Complicatia comuna a faringitei acute virale este: A. Abces periamigdalian B. Sinuzita C. Otita medie supurata D. Glomerulonefrita E. Pneumonia interstitiala
(pag. 173)
M1336033. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt, cu exceptia: A. Distrofie progresiva B. Bronhopneumonie C. Infectia urinara D. Diabetul zaharat E. Septicemia
(pag. 176)
M1436034. Un pacient cu varsta de 2 ani 6 luni, se prezinta la cabinetul medical cu febra de 2-4 zile cu croset matinal,respiratie orala,obstructie nazala, voce nazonata, capitonata.in aceasta situatie diagnosticul este de: A. Rinofarigita trenanta B. Acroglosie C. Tumora de cavum D. Vegetatii adenoide E. Ereditate
(pag. 173-174)
M1436035. Un sugar de 3 luni cu distrofie si rahitism carential florid se prezinta la cabinetul medical pentru:diaree recurenta,curba ponderala plata, tegumente palid-cenusii. Tabloul clinic mentionat orienteaza spre diagnosticul de: A. Boala diareica cronica prin deficit enzimatic enterocitar B. Sindrom de pierdere de sare C. Otomastoidita latenta D. Angina acuta eritematoasa E. Greseli alimentare
(pag. 176)
M1436036. Un pacient in varsta de 3 ani 4 luni se prezinta la internare cu urmatoarea simptomatologie: febra 39-40?, dureri abdominale, adenopatie cervicala, varsaturi. Acest tablou clinic orienteaza spre diagnostocul de: A. Apendicita acuta B. Mononucleoza infectoasa
1336
1337
Rezidentiat 2004
C. Faringita cauta streptococica D. Greseli alimemtare E. Insolatie
(pag. 173)
M1536037. Diagnosticul diferential al rinofaringitei acute se face cu urmatoarele boli, cu EXCEPTIA: A. rujeola la debut B. rinita alergica C. acutizarea unei adenoidite D. corpi straini in fosa nazala E. otita medie
(pag. 172)
M1536038. Otita medie acuta poate fi provocata de urmatorii germeni patogeni, cu EXCEPTIA: A. Streptococcus pneumoniae B. Haemophilus influenzae C. Streptococul beta hemolitic grup A D. Salmonella sp. E. Moraxella cataralis
(pag. 175)
M1536039. Urmatoarele afectiuni fac parte din infectiile de cai respiratorii superioare la copil, cu EXCEPTIA: A. epiglotitei acute B. rinofaingitei acute C. adenoiditei acute D. sinuzitei acute E. otitei medii acute
(pag. 172-176)
M1536040. Rinofaringita acuta la sugar se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome, cu EXCEPTIA: A. agitatie, iritabilitate B. hiperacuzie C. rinoree D. scaderea apetitului E. varsaturi si/sau scaune diareice
(pag. 172)
M2236041. In rinofaringita acuta etiologia bolii este virala - principalul agent fiind: A. coxsakie B B. coxsakie A C. rhinovirusul D. adenovirus E. virusul sincitial respirator
(pag. 172)
M2236042. Susceptibilitatea la rinofaringita acuta ca si incidenta complicatiilor bacteriene sunt cunoscute la copiii: A. din colectivitate B. cu rahitism C. cu stare deficitara de nutritie D. cu varsta de peste 5 ani
1337
1338
Rezidentiat 2004
E. cu varsta sub 5 ani
(pag. 172)
M2236043. In rinofaringita acuta la copiii mai mari, simptomul caracterisitic initial este: A. 39-40 grade celsius B. tuse C. cefalee D. uscaciune si iritarea mucoasei nasofaringiene E. secretii purulente
(pag. 172)
M2236044. In rinofaringita acuta complicatia cea mai frecventa la sugar este: A. sinuzita B. adenita supurata C. laringita D. amigdalita E. otita medie
(pag. 172)
M2236045. In rinofaringita acuta se folosesc frecvent si cu bune rezultate instilatiile nazale cu: A. cloramfenicol in ser fiziologic B. efedrina solutie 0,25% - 0,5% in ser fiziologic C. efedrina solutie 0,75% in ser fiziologic D. biseptol in ser fiziologic E. efedrina solutie 1,5% in ser fiziologic
(pag. 172)
M2236046. Edmoidita acuta a nou-nascutului si sugarului este insotita in mod obisnuit de: A. hipotermie B. cefalee C. senzatie de voma D. edemul "radacinii nazale" E. stranut
(pag. 174)
M2236047. Paralizia nervului facial poate aparea prin afectarea inflamatorie a: A. urechii medii B. sinusului maxilar C. portiunii intrapetroase D. trompei lui Eustachio E. celulelor mastoidiene
(pag. 176)
M2236048. Orice copil cu infectie intracraniana trebuie investigat obligatoriu pentru: A. deficitul imun B. anemie C. malabsorbtie D. faringita E. otomastoidita
(pag. 176)
M2236049. Tratamentul otitei medii supurate consta obligatoriu in:
1338
1339
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. antiinflamatorii antibiotice drenarea puroiului antipiretice sedare
(pag. 176)
M2236050. Vindecarea otitei dupa 7-10 zile de tratament o confirma: A. examenul ORL B. scaderea febrei C. scaderea VSH D. secretia faringiana E. secretia otica
(pag. 176)
M2236051. Indicatia majora de insertie a tubului de drenaj este: A. otita medie acuta B. otita medie recurenta C. otita medie persistenta D. abcesul mastoidian subperiatal E. otareea cu durata de 1 saptamana
(pag. 176)
M2236052. Miringotomia cu insertia unui tub de drenaj de timpanostomie are indicatie majora in: A. otoreea cu durata de 2 saptamani B. otoreea cu durata de 1 luna C. otoreea cu durata de 2 luni D. otoreea recurenta E. otoreea cu durata de peste 3 luni
(pag. 176)
M2236053. La copilul cu otaree cronica se investigheaza infectia: A. virala B. cu germene Gram negativ C. micotica D. HIV E. cu Klebsiella
(pag. 176)
M2236054. Cea mai buna masura profilactica pentru scaderea incidentei otitelor este: A. tratamentul cronic cu antibiotice B. administrarea de imunglobuline C. imunomodularea nespecifica D. vaccinarea cu vaccin antipneumococic conjugat E. vitamine
(pag. 176)
M2336055. Care sunt principalii ageni etiologici ai rinofaringitei acute la copil? A. streptococ grup A, pneumococul, Haemophilus influenzae, stafilococul B. rhinovirusuri C. rhinovirusuri, streptococ grup A, adenovirusuri D. virusuri gripale, paragripale, rhinovirusuri, adenovirusuri
1339
1340
Rezidentiat 2004
E. Haemophilus Influenzae, Moraxella catharallis, pneumococ

(pag. 172)
M2336056. Care este perioada de laten a rinofaringitei? A. 7 zile B. cteva ore C. cteva ore pn la 1-2 zile D. 5 zile E. 2 sptmni
(pag. 172)
M2336057. alternativele terapeutice n otita medie supurat la sugarul distrofic sunt reprezentate de: A. cefalosporine de generaia a II a sau a III a B. antihistaminice C. antimicotice D. antiinflamatorii E. macrolide
(pag. 176)
M2536058. Rinofaringita acut este determinat de: A. Virusuri B. Stafilococ aureu C. Candida albicans D. Distrofie E. Rahitism
(pag. 172)
M2536059. Faringita streptococic: A. Este frecvent la copilul sub 2 ani; B. Prezinta debut cu rinoree, conjunctivit, tuse; C. Are o durata de 2-5 zile; D. Prezinta complicaii locale frecvente la copilul mic; E. Beneficiaza in principal de tratament simptomatic.
(pag. 173)
M2536060. Manifestrile clinice ale adenoiditei acute sunt urmtoarele cu excepia: A. Rinita persisten i respiraie de tip oral; B. Vocea nazonat; C. Debutul insidios; D. Tusea nocturn chinuitoare; E. Perioade de apnee n timpul somnului la sugari.
(pag. 173, 174)
M2536061. Indicaiile adenoidectomiei sunt urmtoarele cu excepia: A. Otita medie recurent sau cronic; B. Faciesul adenoidian; C. Adenita satelit permanent; D. Vocea nazonat, respiraie oral persistent; E. Episoade repetate de adenoidit acut.
(pag. 174)
M2536062. Sinuzita acut bacterian:
1340
1341
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
Reprezint colecia purulent de la nivelul unuia sau mai multor sinusuri paranazale; Se manifest clinic simultan cu rinita acut; Sinusurile cel mai frecvent afectate sunt cele frontale, Incidena sinuzitelor acute i cronice este mai mare la sugari; Germenul cel mai frecvent implicat este streptococul - hemolitic;
(pag. 174)
M2536063. Factorii favorizani n sinuzita acuta bacterin cu excepia: A. Factori alergici; B. Sexul feminin; C. Deviaia de sept; D. Factori constituionali; E. Factori de mediu.
(pag. 174)
M2536064. Pentru stabilirea diagnosticului de sinuzit se efectueaz urmtoarele investigaii cu excepia: A. Examenul O.R.L.; B. Radiografie de sinusuri anterioare ale feei; C. Puncie sinusal; D. Endoscopie sinusal; E. Ecografie transfontanelar.
(pag. 174)
M2536065. Indicaiile tratamentului n sinuzita acut la copii sunt urmtoarele cu excepia: A. Secreii purulente abundente; B. Febr persistent; C. Celulit orbital; D. Sinuzita alergic; E. Recurena bolii.
(pag. 174)
M2536066. Semne clinice ale otitei medii acute la sugar sunt urmtoarele cu excepia: A. Agitaie, ipt; B. Refuzul alimentaiei; C. Vrsturi; D. Scaune diareice; E. Plafonarea privirii.
(pag. 175)
M2536067. Otomastoidita latent se caracterizeaz prin urmtoarele particulariti, cu excepia: A. Evolueaz la sugarul mic distrofic; B. Se nsoeste de febr ridicat persistent; C. Manifestrile clinice generale sunt pe primul plan; D. Toleran digestiv sczut; E. Labilitate hidroelectrolitic marcat.
(pag. 176)
M2536068. Principalele complicaii de vecintate ale otomastoiditei acute sunt urmtoarele cu excepia: A. Abcesul cerebral; B. Meningita purulent; C. Tromboflebita sinusului lateral;
1341
1342
Rezidentiat 2004
D. Adenita supurat; E. Abcesul supradural.
(pag. 176)
M2536069. Complicaiile de vecintate ale otomastoiditei acute se evideniaz prin urmtoarele semne clinice cu excepia: A. Reapariia febrei; B. Diarea parenteral; C. Convulsii; D. Com; E. Tulburri de vedere.
(pag. 176)
M2536070. Care sunt antibioticele utilizate pentru tratamentul otitei medii supurante la sugarul eutrofic: A. Ampicilin 50 mg/Kgc/zi; B. Amoxicilin 100 mg/Kgc/zi; C. Ceclor (cefaclor) 40-50 mg/Kgc/zi; D. Penicilin G. 800.000 ui/zi; E. Cefalosporine de generaia a III-a.
(pag. 176)
M2536071. Rinofaringita acut este determinat de: A. Virusuri B. Stafilococ aureu C. Candida albicans D. Distrofie E. Rahitism
(pag. 172)
M2536072. Faringita streptococic: A. Este frecvent la copilul sub 2 ani; B. Prezinta debut cu rinoree, conjunctivit, tuse; C. Are o durata de 2-5 zile; D. Prezinta complicaii locale frecvente la copilul mic; E. Beneficiaza in principal de tratament simptomatic.
(pag. 173)
M2536073. Manifestrile clinice ale adenoiditei acute sunt urmtoarele cu excepia: A. Rinita persisten i respiraie de tip oral; B. Vocea nazonat; C. Debutul insidios; D. Tusea nocturn chinuitoare; E. Perioade de apnee n timpul somnului la sugari.
(pag. 173, 174)
M2536074. Indicaiile adenoidectomiei sunt urmtoarele cu excepia: A. Otita medie recurent sau cronic; B. Faciesul adenoidian; C. Adenita cronica D. Vocea nazonat, respiraie oral persistent; E. Episoade repetate de adenoidit acut.
(pag. 174)
1342
1343
Rezidentiat 2004
M2536075. Sinuzita acut bacterian: A. Reprezint colecia purulent de la nivelul unuia sau mai multor sinusuri paranazale; B. Se manifest clinic simultan cu rinita acut; C. Sinusurile cel mai frecvent afectate sunt cele frontale, D. Incidena sinuzitelor acute i cronice este mai mare la sugari; E. Germenul cel mai frecvent implicat este streptococul - hemolitic;
(pag. 174)
M2536076. Factorii favorizani n sinuzita acuta bacterin cu excepia: A. Factori alergici; B. Sexul feminin; C. Deviaia de sept; D. Factori constituionali; E. Factori de mediu.
(pag. 174)
M2536077. Pentru stabilirea diagnosticului de sinuzit se efectueaz urmtoarele investigaii cu excepia: A. Examenul O.R.L.; B. Radiografie de sinusuri anterioare ale feei; C. Puncie sinusal; D. Endoscopie sinusal; E. Ecografie transfontanelar.
(pag. 174)
M2536078. Indicaiile tratamentului n sinuzita acut la copii sunt urmtoarele cu excepia: A. Secreii purulente abundente; B. Febr persistent; C. Celulit orbital; D. Sinuzita alergic; E. Recurena bolii.
(pag. 174)
M2536079. Semne clinice ale otitei medii acute la sugar sunt urmtoarele cu excepia: A. Agitaie, ipt; B. Refuzul alimentaiei; C. Vrsturi; D. Scaune diareice; E. Plafonarea privirii.
(pag. 175)
M2536080. Otomastoidita latent se caracterizeaz prin urmtoarele particulariti, cu excepia: A. Evolueaz la sugarul mic distrofic; B. Se nsoeste de febr ridicat persistent; C. Manifestrile clinice generale sunt pe primul plan; D. Toleran digestiv sczut; E. Labilitate hidroelectrolitic marcat.
(pag. 176)
M2536081. Principalele complicaii de vecintate ale otomastoiditei acute sunt urmtoarele cu excepia: A. Abcesul cerebral; B. Meningita purulent;
1343
1344
Rezidentiat 2004
C. Tromboflebita sinusului lateral; D. Adenita supurat; E. Abcesul supradural.

(pag. 176)
M2536082. Complicaiile de vecintate ale otomastoiditei acute se evideniaz prin urmtoarele semne clinice cu excepia: A. Reapariia febrei; B. Diarea parenteral; C. Convulsii; D. Com; E. Tulburri de vedere.
(pag. 176)
M2536083. Care dintre antibioticele utilizate pentru tratamentul otitei medii supurante la sugarul eutrofic este folosit de prima intentie: A. Ampicilin 50 mg/Kgc/zi; B. Amoxicilin 100 mg/Kgc/zi; C. Ceclor (cefaclor) 40-50 mg/Kgc/zi; D. Penicilin G. 800.000 ui/zi; E. Cefalosporine de generaia a III-a.
(pag. 176)
M2636084. Faringita streptococica intra in discutie atunci cand: A. Debutul este cu afebrilitate, stare generala buna; B. Faringele ramine nemodificat; C. Varsta copilului este peste 2 nai; D. Bolnavul are conjunctivita; E. Bolnavul are tuse si raguseala.
(pag. 173)
M2636085. Urmatorii agenti etiologici sunt cei mai frecventi in rinofaringita, cu exceptia: A. Virusuri; B. Stafilococul; C. H. Influenzae; D. Pneumocistys carinii; E. Pneumococul.
(pag. 172)
M2636086. Manifestarile faringitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Congestia faringiana; B. Rinoree, tuse, raguseala; C. Ganglioni cervicali moderat mariti; D. Numar de leucocite variabil; E. Da complicatii importante.
(pag. 173)
M2636087. Complicatiile generale ale oto-mastoiditei sugarului sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Alergia B. Distrofierea progresiva C. Bronhopneumonia D. Septicemia
1344
1345
Rezidentiat 2004
E. Infectia urinara
(pag. 176)
M2636088. Complicatiile de vecinatate ale oto-mastoiditei la sugar sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Pareza nervului facial B. Meningita otogena C. Astrocitomul D. Abcesul cerebral E. Tromboflebita sinusului lateral
(pag. 176)
M2636089. Tratamentul faringitei acute virale include actiuni, cu exceptia: A. Antibioterapie B. Hidratarea bolnavului C. Combaterea febrei D. Antialgice E. Antiinflamatoare
(pag. 173)
M2636090. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococo sunt urmatorii, cu exceptia: A. Starea de purtator faringian de pneumococ; B. Expunerea pasiva la fumat; C. Alimentatia naturala D. Sexul masculin ; E. Frecventarea unei colectivitati ;
(pag. 175)
M2636091. Caracteristicile rinofaringitei acute la copil sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Este cea mai rara infectie a copilului ; B. Deseori are etiologie virala ; C. Procesul primitiv este la nivelul mucoasei rinofaringelui ; D. Inflamatia se extinde spre sinusurile paranazale ; E. Deseori e atinsa si urechea medie.
(pag. 172)
M2636092. Indicatile tratamentului antibiotic ale sinuzitei acute bacteriene sunt urmatoarele, in afara de: A. Febra persistenta; B. Celulita orbitala; C. Reactie alergica sunusala; D. Recurente frecvente; E. Durata prelungita.
(pag. 174)
M2636093. Urmatoarel afirmatii despre faringitele acute ale copilului sunt corecte, cu exceptia: A. Insoteste majoritatea infectiilor de tract respirator; B. Este frecventa sub varsta de 1 an; C. In denumire intra si faringoamigdalita acuta; D. Incidenta maxima este in perioada 4-7 ani; E. Apare si la copilul mare si adolescent.
(pag. 172)
1345
1346
Rezidentiat 2004
M2636094. Tratamentul adenoiditei acute include urmatoarele actiuni, cu o exceptie: A. Hidratarea organismului; B. Dezobstructia nazala; C. Administrarea de antipiretice ; D. Administrarea de antibiotice; E. Adenoidectomie.
(pag. 172)
M2836095. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele cu exceptia: A. Rinita alergica B. Otita medie C. Sinuzita D. Adenita supurata E. Laringita, traheobronsita
(pag. 172)
M2836096. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele cu exceptia: A. Umidifierea aerului B. Hidratarea copilului C. Dezobstructia foselor nazale D. Tratament antitermic E. Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusul
(pag. 172)
M2836097. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele, cu exceptia: A. Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturi B. Tumefactia amigdalelor C. Hiperemie si exudat amigdalian D. Limfadenita cervicala anterioara dureroasa E. Exudatul de tip membranos
(pag. 173)
M2836098. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: A. Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilus B. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 ani C. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugar D. Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecvente E. Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectat
(pag. 174)
M2836099. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Paralizia de nerv facial B. Procese supurative intracraniene C. Distrofierea progresiva D. Meningita recurenta E. Hipoacuzia bilaterala
(pag. 176)
1346
1347
Rezidentiat 2004
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1136100. Prezenta a doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome invalideaza sau face improbabila etiologia streptococica a unei faringite: A. Febra 39-40C B. Faringe hiperemic, amigdale tumefiate, exsudat pultaceu C. Rinoree, conjunctivita D. Tuse, voce ragusita E. Limfadenita cervicala anterioara precoce dureroasa
(pag. 173)
M1136101. Incercuiti semnele negative pentru etiologia streptococica a unei faringite: A. Cefaleea B. Febra 39 - 40C C. Varsaturi D. Tuse E. Raguseala (disfonie)
(pag. 173)
M1136102. Care sunt cele mai caracteristice manifestari ale adenoiditei acute cu hipertrofia tesutului adenoidian: A. Respiratia de tip oral B. Rinita persistenta C. Febra de tip invers D. Vocea alterata (nazonata) E. Tusea nocturna chinuitoare
(pag. 173)
M1136103. Care din urmatoarele reprezinta indicatii pentru adenoidectomie A. Respiratie orala persistenta B. Hipotrofie staturo-ponderala C. Tulburari de atentie D. Hipoacuzie E. Episoade repetate de adenoidita acuta
(pag. 174)
M1136104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta sunt adevarate: A. Este o complicatie frecventa a rinitei si rinofaringitei acute B. Etiologia bacteriana a otitei medii este dominata de Streptococcus pneumoniae C. La nou nascut, in 20% din cazuri culturile din puroiul otic evidentiaza Moraxella D. Principalele semne ale bolii sunt otalgia, febra si diminuarea auzului E. Otita medie purulenta cronica si otomastoidita sunt complicatii frecvente
(pag. 175)
M1136105. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita acuta sunt corecte: A. Este un proces inflamator infectios de etiologie virala B. Suprainfectia bacteriana survine la majoritatea cazurilor C. Principalul agent etiologic este rhinovirusul D. Starea de nutritie deficitara favorizeaza aparitia complicatiilor bacteriene E. La sugar, principalul agent bacterian de suprainfectie este E.coli
(pag. 172)
1347
1348
Rezidentiat 2004
M1136106. Manifestarile clinice ale rinofaringitei includ urmatoarele, cu exceptia: A. Debut brusc cu febra ridicata B. Perioada de latenta de cca. 7-10 zile C. Obstructia nazala prin secretii interfereaza suptul (alimentatie dificila) D. Semnele de insuficienta respiratorie sunt prezente la toti bolnavii E. Unii sugari pot avea varsaturi sau/si scaune diareice
(pag. 172)
M1136107. Urmatoarele sunt corecte in legatura cu tratamentul rinofaringitei acute, in afara de: A. Tratamentul antibiotic reduce incidenta complicatiilor bacteriene B. Tratamentul specific este cu augumentin in doza de 50mg/Kg/zi C. Hidratarea copilului este indicata D. Dezobstructia foselor nazale prin aspirarea secretiilor este benefica E. Combaterea febrei se face cu paracetamol in doza de 20mg/kc
(pag. 172)
M1136108. Urmatoarele afirmatii in legatura cu etiologia faringitei acute sunt corecte: A. Este determinata in general de virusuri B. Este determinata adesea de Mycoplasma pneumoniae C. Streptococul hemolitic gr.A este responsabil de peste 50% din cazuri D. Rotavirusurile sunt izolate din faringe cu precaderea in sezonul rece E. Singurul agent etiologic bacterian rsponsabil in mod obisnuit de boala, in afara perioadelor epidemice este streptococul hemolitic grup A
(pag. 173)
M1136109. Tratamentul faringitei streptococice cunoaste urmatoarele optiuni; identificati erorile: A. Penicilina G injectabil timp de 7-10 zile B. Penicilina V oral timp de 7-10 zile C. Eritromicina sau derivate de ultima generatie (claritromicina, azitromicina) pe cale orala 5-7 zile D. Cefalosporine de generatia III-a intravenos in asociere cu aminoglicozide E. Oxicilina injectabil sau pe cale orala
(pag. 173)
M1136110. Complicatiile faringitei streptococice pot fi urmatoarele, in afara de: A. Otita medie supurata B. Sindrom Reye C. Sindrom hemolitic uremic (SHU) D. Reumatism articular acut E. Glomerulonefrita acuta
(pag. 173)
M1136111. Notati afirmatiile corecte din urmatoarea enumerare: A. Orice exudat faringian pozitiv pentru streptococ hemolitic constituie un argument pentru sustinerea diagnosticului de faringita acuta streptococica B. Depozite fibrinoase pe amigdale pot fi intalnite in angina streptococica, difterie si mononucleoza infectioasa C. Adenopatiile cervicale sunt obisnuite in faringita streptococica si mononucleoza infectioasa D. Abcesul periamigdalian este o complicatie comuna in angina streptococica E. Orice faringita streptococica este urmata de un puseu de reumatism articular acut (RAA)
(pag. 173)
M1136112. Identificati inexactitatile din urmatoarea enumerare a complicatiilor posibile ale otitei medii supurate: A. Sindrom Reye
1348
1349
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Sindrom hemolitic uremic (SHU) Tromboflebita de sinus lateral Meningita purulenta otogena Abces cerebral
(pag. 176)
M1136113. Otoreea cronica poate sa semnifice urmatoarele, cu exceptia: A. Complicatie a unei otite acute incorect tratate B. Infectie HIV C. Stare de malnutritie avansata D. Otomastoidita latenta E. Igiena defectuoasa
(pag. 176)
M1236114. Care dintre simptomele enumerate caracterizeaza otomastoidita latenta la sugar? A. retard al greutatii B. constipatie C. inapetenta D. hiperpirexie E. agitatie
(pag. 175, 176)
M1236115. Complicatiile cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sint: A. distrofia progresiva B. bronhopneumonie C. infectia urinara D. astm bronsic E. boala diareica acuta
(pag. 176)
M1236116. Suprainfectia bacteriana a rinofaringitei acute la copilul mare poate sa produca urmatoarele complicatii: A. sinuzita B. distrofierea progresiva C. adenita supurata D. septicemia E. traheobronsita
(pag. 172)
M1236117. Indicatiile adenoidectomiei sunt: A. respiratia orala persistenta B. faciesul adenoidian C. hipoacuzia D. artralgiile E. otita medie recurenta
(pag. 174)
M1236118. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana sunt: A. disfagia moderata B. anorexia C. secretii purulente abundente D. raguseala
1349
1350
Rezidentiat 2004
E. celulita orbitara
(pag. 174)
M1236119. Care dintre antibioticele enumerate nu sunt indicate in adenoidita acuta (infectie acuta bacteriana a tesutului adenoidian)? A. Penicilina G B. Ceclor (Cefaclor) C. Amoxicilina D. Clacid E. Augmentin
(pag. 174)
M1236120. Care sunt antibioticele recomandate in sinuzita acuta bacteriana? A. Ampicilina B. Augmentin C. Penicilina G D. Ceclor E. Kanamicina
(pag. 174)
M1336121. Suprainfectia bacteriana din cadrul rinofaringitei acute poate avea ca etiologie: A. Streptococ de grup A B. Pneumococ C C. Neisseria meningitidis D. Haemophilus influenzae E. Stafilococ
(pag. 172)
M1336122. Tratamentul faringitelor bacteriene se poate face cu urmatoarele antibiotice: A. Penicilina V B. Nitrofurantoin C. Klacid D. Sumamed E. Augmentin
(pag. 173)
M1336123. Diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice se realizeaza cu: A. Obezitatea accentuata B. Macroglosia C. Malformatia Pierre-Robin D. Tumora de cavum E. Sinuzita etmoidala
(pag. 174)
M1336124. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt: A. Febra persistenta B. Celulita orbitara C. Recurenta frecventa a bolii D. Otalgia si odinofagia E. Tusea cronica
(pag. 174)
1350
1351
Rezidentiat 2004
M1336125. Particularitatile anatomo-functionale ale trompei lui Eustachio la sugar si copilul mic sunt: A. Diametrul mare B. Tonusul redus al muschiului tensor al valului palatin C. Traiectul verticalizat D. Consistenta redusa a suportului cartilaginos E. Vecinatatea rinofaringelui
(pag. 175)
M1336126. Etiologia bacteriana a otitei medii este reprezentata de: A. Streptococcus pneumoniae B. Neisseria meningitidis C. Haemophilus influenzae D. Streptococ hemolitic de grup A E. Bordetella pertusis
(pag. 175)
M1336127. Otalgia din otita medie a sugarului se manifesta prin urmatoarele simptome, cu exceptia: A. Agitatie B. Tipat C. Letargie D. Refuzul alimentatiei E. Diminuarea auzului
(pag. 175)
M1336128. De la nastere sunt pneumatizate sinusurile urmatoare, cu exceptia: A. Celulele etmoidale anterioare B. Sinusul sfenoidal C. Sinusurile frontale D. Celulele etmoidale posterioare E. Antrumul
(pag. 174)
M1336129. Complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute la sugar sunt: A. Otita medie B. Sinuzita C. Laringita D. Adenoidita E. Traheobronsita
(pag. 172)
M1436130. Tratamentul faringitei acute cu streptococ beta hemolitic de grup a se efectueaza cu: A. Azitromicina10 mg/Kg/zi B. Lincomicina 15 mg/kg/zi C. Penicilina G. inj. 800000iu la copii sub 12 ani D. Gentamicina 4-5 mg /Kg/zi E. Amoxicilina 50-100 mg/Kg/zi
(pag. 173)
M1436131. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile de vecinatate ale otomastoiditei nu sunt false: A. Adenoflegmonul laterocervical B. Abcesul cerebral
1351
1352
Rezidentiat 2004
C. Meningita purulenta D. Tromboflebita de sinus lareral E. Etmoidita

(pag. 176)
M1436132. Tratamentul rinofaringitei acute implica A. Pozitionarea optima a pacientului pentru drenarea secretiilor nasofaringiene B. Umidificarea aerului C. Administrare de oxigen D. Hidratare E. Antibioterapie tintita
(pag. 172)
M1436133. Etmoidita se caracterizeaza prin: A. Edem la radacina nasului B. Secretie conjunctivala purulenta C. Celulita periorbitara D. Soc toxicoseptic E. Rinoree purulenta persistenta
(pag. 174)
M1436134. Referitor la particularitatile anatomofunctionale a urechii medii si conexiunile sale faringiene, la varsta copilariei urmatoarele afirmatii sunt false: A. Tuba lui Eustachio este este orizontalizata B. Tuba lui Eustachio are traiect sinuos C. Tonus redus al muschiului tensor al valului palatin D. Secretiile sunt extrem de aderemte E. Aparat mucociliar redus
(pag. 175)
M1436135. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt: A. Sexul masculin B. Frecventarea cresei C. Alimentatie artificiala D. Frati cu otita recurenta E. Sexul feminin
(pag. 175)
M1436136. Tabloul clinic al otitei nu include urmatoarele simptome A. Febra de tip invers B. Otalgia C. Diminuarea auzului D. Tusea reflexa E. Rinoree purulenta
(pag. 175)
M1436137. Complicatiile generale cele mai frecvente in cazul otomastoiditei sugarului sunt: A. Septicemie B. Tromboflebita de sinus cavernos C. Distrofiere progresiva D. Paralizia nervului facial E. Osteita pietroasa
1352
1353
Rezidentiat 2004
(pag. 176)
M1536138. Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt: A. respiratie orala persistenta B. voce nazonata C. hiperacuzie D. facies adenoidian E. otita medie recurenta sau cronica
(pag. 174)
M1536139. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt: A. secretii purulente abundente, in special la nou-nascuti, sugari mici si distrofici febrili B. febra persistenta C. durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii D. wheezingul recurent E. manifestare locale si generale zgomotoase (celulita orbitara)
(pag. 174)
M1536140. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt: A. distrofierea progresiva B. pneumonia interstiala C. bronhopneumonia D. infectia urinara E. septicemia
(pag. 176)
M1536141. Principalele semne ale otitei medii acute sunt: A. otalgia B. disfagia C. febra D. diminuarea auzului (acuzata de copilul mai mare) E. rinoreea sero-mucoasa
(pag. 175)
M1536142. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate? A. rinoscopia anterioara sau posterioara precizeaza diagnosticul B. rezultatul punctiei sinusale este patognomonic pentru diagnostic C. examenul radiologic poate evidentia opacitatea sinusurilor D. examenul frotiului direct din secretiile recoltate poate arata prezenta neutrofilelor E. culturile sinusale nu se coreleaza cu cele nazale
(pag. 176)
M1536143. Care dintre urmatoarele afectiuni trebuie incluse in diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice? A. obezitatea accentuata B. macroglosia C. malformatia Pierre-Robin D. hipersensibilitatea la laptele de vaca E. celiachia
(pag. 174)
M1536144. Care sunt complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute? A. otita medie (la sugari)
1353
1354
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
adenita supurata (la sugar) epiglotita acuta sinuzita (la copilul mare) bronhopneumonia (la copilul mare)
(pag. 172)
M1536145. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi: A. sexul masculin B. frecventarea unei unitati de prescolari (cresa) C. expunerea pasiva la fumat D. prelungirea alimentatiei naturale pana la varsta de 2 ani E. stomatita candidozica
(pag. 175)
M1536146. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi: A. frati cu otita recurenta B. sexul feminin C. starea de purtator nazofaringian de pneumococ D. wheezing-ul recurent E. absenta alimentatiei naturale
(pag. 175)
M2236147. Rinofaringita este un proces inflamator localizat si la nivelul: A. mucoasei nasofaringiene B. mucoasei traheale C. mucoasei bronsice D. sinusurilor paranazale E. urechea medie
(pag. 172)
M2236148. Suprainfectia bacteriana mai frecvent intalnita in rinofaringitele acute: A. Streptococul gr. B B. Klebsiella C. Pneumococul D. Haemophilus influezae E. Stafilococul
(pag. 172)
M2236149. Infectia virala in rinofaringita acuta determina de la inceput in prima zi: A. edem B. vasodilatatie in submucoasa C. infiltrat cu polimorfonucleare D. descuamarea celulelor epiteliale superficiale E. infiltrat cu celule mononucleare
(pag. 172)
M2236150. La sugar, debutul rinofaringitei acute este: A. lent B. brusc C. febra ridicata 39-40 grade celsius D. afebrilitate E. dificultati la supt
1354
1355
Rezidentiat 2004
(pag. 172)
M2236151. In rinfaringita acuta diagnosticul diferential se face cu: A. otita medie supurata B. adenita supurata C. rinorea persistenta prin prezenta corpilor straini in fosa nazala D. rinita alergica E. adenoidita cronica acutizata
(pag. 172)
M2236152. Tratamentul cu antibiotice in rinofaringita acuta: A. influenteaza evolutia B. reduce incidenta complicatiilor bacteriene C. nu reduce incidenta complicatiilor bacteriene D. este specific E. nu exista tratament specific
(pag. 172)
M2236153. Pentru combaterea febrei si a durerii faringiene in rinofarinfita acuta se administreaza: A. paracetamol 50 mg/kg B. aspirina 100 mg/kg C. aspirina 30-50 mg/kg D. paracetamol 20 mg/kg E. aspirina 20 mg/kg
(pag. 172)
M2236154. Faringitele acute sunt infectii ale: A. faringelui B. amigdalelor C. faringo-amigdalelor D. laringelui E. traheei
(pag. 172)
M2236155. Faringita acuta este frecventa la varsta de: A. 4-7 ani B. copil mare C. sub 1 an D. adolescent E. nou-nascut
(pag. 172)
M2236156. Faringita acuta este determinata mai frecvent de: A. pneumococ B. Haemophilus influenzae C. streptococ beta hemolitic grup A D. virusuri E. streptococ grup B
(pag. 173)
M2236157. Faringita acuta virala se caracterizeaza prin: A. febra ridicata 39-40 grade celsius
1355
1356
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
boala dureaza 7-10 zile rinoree, tuse congestie faringiana maxima in ziua 2-3 -a durata bolii variaza intre 2-5 zile
(pag. 173)
M2236158. Faringita streptococica se caracterizeaza prin: A. subfebrilitati B. rinoree, tuse C. tumefactia amigdalelor cu depozit alb-galben D. durata bolii variaza intre 2-5 zile E. febra ridicata cu aspect neregulat
(pag. 173)
M2236159. Diagnosticul diferential al faringo-amigdalitei acute pultacee streptococice se face cu: A. faringita virala B. mononucleoza infectioasa C. faringo-amigdalita difterica D. herpangina E. febra adeno-faringo conjunctivala (adenovirus)
(pag. 173)
M2236160. Complicatiile faringitei streptococice la distanta sunt: A. abcesul periamigdalian B. otita medie supurata C. reumatismul articular acut D. sinuzita E. glomerulonefrita acuta
(pag. 173)
M2236161. Tratamentul faringitei acute virale beneficiaza de: A. paracetamol 50 mg/kg/zi B. aspirina 20 mg/kg/zi C. ibuprofen 10-40 mg/kg/zi D. aspirina 30-50 mg/kg/zi E. ospen 200.000 U.I./doza de 4 ori pe zi
(pag. 173)
M2236162. Tratamentul faringitei acute streptococice se face cu: A. Tetraciclina 50 mg/kg/zi B. Penicilina G i.m. 800.000 U.I./zi la copii sub 12 ani C. Penicilina G i.m. 800.000 U.I./zi la copii de peste 12 ani D. Penicilina V per os 200.000 - 300.000 U.I./doza de 4 ori pe zi dupa mancare E. Penicilina V per os 200.000 - 300.000 U.I./doza de 4 ori pe zi cu 20 minute inaintea meselor
(pag. 173)
M2236163. Tratamentul faringitei acute streptococice se poate face si cu: A. eritromicina 30-40 mg/kg/zi de 4 ori pe zi per os 7 zile B. cloramfenicol 50 mg/kg/zi C. biseptol 6 mg/kg/zi din doza de trimetoprim D. sumamed 10 mg/kg/zi priza unica 3 zile E. clacid 15 mg/kg/zi de 2 ori pe zi
1356
1357
Rezidentiat 2004
(pag. 173)
M2236164. Tratamentul faringitelor acute bacteriene (inclusiv cea streptococica) beneficiaza si de tratament cu: A. amoxicilina 50-100 mg/kg/zi 7 zile B. azitromiocina 10 mg/kg/zi priza unica 3 zile C. amikacina 20 mg/kg/zi de 2 ori pe zi i.m. 7 zile D. clacid 15 mg/kg/zi de 2 ori pe zi per os 7 zile E. streptomicina 10-15 mg/kg/zi de 2 ori pe zi i.m. 7 zile
(pag. 173)
M2236165. Hipertrofia tesutului adenoidian se soldeaza cu mase de dimensiuni: A. de peste 2-3 cm diametru B. de 2-3 mm diametru C. de 0,5 cm - 1 cm diametru D. ce obstrueaza orificiile mediale ale tubei lui Eustachio E. de 0,1 - 0,5 cm diametru
(pag. 173)
M2236166. Manifestarile clinice din hipertofia adenoidiana: A. respiratia de tip oral B. tuse seaca C. sforaituri D. stranuturi E. gustul si mirosul afectate
(pag. 173)
M2236167. Hipetrofia adenoidiana se asociaza frecvent cu: A. otita medie recurenta B. stomatita aftoasa C. stomatita micotica D. edemul "radacinii nasului" E. perioade de apnee in timpul somnului
(pag. 173-174)
M2236168. Diagnosticul diferential trebuie facut cu marirea de volum a tesutului adenoidian din: A. sinuzita B. hipersensibilitatea la laptele de vaca C. macroglosia D. tumora de cavum E. faringita acuta
(pag. 174)
M2236169. Adenoidectomia are indicatii cand persista: A. respiratia orala B. faciesul adenoidian C. febra D. hipoacuzie (de cauza adenoidiana) E. obezitate accentuata
(pag. 174)
M2236170. Tratamentul adenoiditei acute consta in administrarea unuia dintre antibiotice: A. Tetraciclina 50 mg/kg/zi 7 zile per os de 4 ori pe zi
1357
1358
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Cloramfenicol 50 mg/kg/zi 7 zile per os de 4 ori pe zi Ceclor (Cefaclor) suspensie 40 mg/kg/zi per os 7 zile Amoxicilina 50 mg/kg/zi suspensie 7 zile Augmentin 50 mg/kg/zi suspensie de 2 ori pe zi 7 zile
(pag. 174)
M2236171. La nou-nascut urmatoarele sinusuri pot gazdui infectii: A. sinusurile frontale B. sinusurile etmoidale anterioare C. sinusurile etmoidale posterioare D. sinusurile maxilare E. sinusul sfenoidal
(pag. 174)
M2236172. Incidenta sinuzitelor acute si cronice bacteriene este mai mare la: A. sugar B. nou-nascut C. scolar D. la varsta de 1-2 ani E. adolescent
(pag. 174)
M2236173. Sinusurile cele mai frecvent afectate sunt: A. sinusurile maxilare B. sinusurile sfenoidale C. sinusurile frontale D. sinusurile etmoidale anterioare E. sinusurile etmoidale posterioare
(pag. 174)
M2236174. Germenii bacterieni cei mai frecvent implicati in sinuzita acuta bacteriana sunt: A. streptococul grup B B. pneumococul C. streptococul grup A D. haemophilus influenzae E. menigococul
(pag. 174)
M2236175. Stafilococul este mai frecvent implicat in: A. edmoiditele nou-nascutului B. sinuzitele frontale ale nou-nascutului C. sinuzitele sfenoidale ale nou-nascutului D. sinuzitele frontale ale sugarului E. edmoiditele sugarului mic
(pag. 174)
M2236176. Sugarii mici, in rinofaringita acuta pot prezenta: A. afebrilitate B. semne de insuficienta respiratorie moderata C. varsaturi D. scaune diareice E. cefalee
1358
1359
Rezidentiat 2004
(pag. 172)
M2236177. Semnele generale ale sinuzitelor sunt nespecifice si constau in: A. tuse nocturna B. febra C. "raceli" recurente D. cefalee E. stranut
(pag. 174)
M2236178. Utile pentru diagnosticul sinuzitei acute purulente sunt: A. punctia sinusala B. rinoscopie anterioara C. endoscopia sinusului D. examen radiologic E. rinoscopia posterioara
(pag. 174)
M2236179. Culturile nazale nu se coreleaza cu cele din: A. aspiratul faringian B. aspiratul otic C. aspiratul bucal D. aspiratul sinusal E. aspiratul traheal
(pag. 174)
M2236180. Tratamentul local consta in: A. aspiratia secretiilor purulente B. aspiratia prin endoscopia sinusala C. drenaj sinusal prin punctie la copilul mare D. drenaj sinusal prin punctie la sugar E. drenaj sinusal prin punctie la copilul 1-3 ani
(pag. 174)
M2236181. Indicatiile tratamentului antibiotic sunt: A. febra persistenta B. secretii mucoseroase obstruante C. celulita orbitala D. varsaturi abundente E. secretii purulente abundente la nou-nascut, sugar
(pag. 174)
M2236182. In edmoiditele nou-nascutului si sugarului se indica: A. cefalosporina de generatia a II-III -a B. cefaclor pe cale orala 30-40 mg/kg/zi de 3 ori pe zi C. ampicilina 100 mg/kg/zi per os de 4 ori pe zi D. augmentin 50 mg/kg/zi per os de 2 ori pe zi E. oxacilina 100-200 mg/kg/zi i.v. de 4 ori pe zi
(pag. 174)
M2236183. Otita medie acuta reprezinta: A. inflamatia acuta virala a urechii medii
1359
1360
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
complicatia frecventa a rinitei si rinofaringitei inflamatia acuta bacteriana a urechii medii evolutie spre supuratie evolutie spre perforarea timpanului
(pag. 175)
M2236184. Factorii favorizanti pentru infectia urechii medii sunt: A. rahitismul B. tonusul redus al muschiului tensor al valului palatin C. tuba lui Eustachio scurta si orizontalizata D. plansul E. diametrul mare al tubei lui Eustachio
(pag. 175)
M2236185. Etiologia bacteriana al otitei medii este dominata de: A. streptococul beta hemolitic grupa A B. stafilococ auriu hemolitic C. bronhomella catharalis D. pneumococ E. haemophilus influenzae
(pag. 175)
M2236186. Etiologia bacteriana a otitei medii este dominata de: A. enterobacili gram-negativi B. haemophilus influenzae C. pneumococ D. moroxella E. streptococ beta hemolitic grup A
(pag. 175)
M2236187. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu penumococ sunt reprezentati de: A. sexul feminin B. expunerea pasiva la fumat C. purtator nazofaringian de pneumococ D. sexul masculin E. frati cu otita recurenta
(pag. 175)
M2236188. Incidenta infectiei cu pneumococ multirezistent la antibiotice betalactamice se intalneste mai frecvent la: A. varsta peste 6 ani B. varsta sub 6 ani C. varsta sub 3 ani D. starea de purtator faringian de pneumococ E. sugarii vaccinati cu vaccin antipneumococic conjugat
(pag. 175)
M2236189. Principalele semne ale otitei sunt: A. refuzul alimentatiei B. otalgie C. febra D. diminuarea auzului
1360
1361
Rezidentiat 2004
E. stare toxica
(pag. 175)
M2236190. Otareea purulenta se insoteste de: A. accentuarea febrei B. scaderea febrei C. ameliorarea starii generale D. refuzul alimentatiei E. varsaturi
(pag. 175)
M2236191. Examenul ORL precizeaza diagnosticul de otita medie acuta si evidentiaza: A. hiperemia timpanului B. accentuarea luciului membranelor timpanice C. bombarea timpanului D. accentuarea mobilitatii timpanului E. otoreea purulenta
(pag. 175)
M2236192. Principalele complicatii ale otitei medii sunt: A. otita medie purulenta cronica B. otomastoidita C. sinuzita D. meningita E. adeniodita cronica
(pag. 175)
M2236193. Otita purulenta cronica se manifesta prin: A. durere accentuata B. febra prelungita C. otoree purulenta permanenta D. otoree purulenta recurenta E. prezenta unui colesteatom
(pag. 175)
M2236194. Formarea colesteatomului este caracteristica infectiilor cu: A. stafilococ aureu hemolitic B. pneumococ C. piocianic D. streptococ beta hemolitic E. proteus
(pag. 175)
M2236195. Otomastiodita se caracterizeaza prin localozarea procesului inflamator la: A. casa timpanului B. celulele mastoidiene C. subperiost D. additus ad antrum E. fereastra ovala
(pag. 175)
M2236196. Otomastoidita latenta evolueaza la:
1361
1362
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. sugarul mare sugarul mic sugarul cu enterocolita sugarul cu distrofie avansata sugarul nascut prematur
(pag. 176)
M2236197. Manifestarile clinice in otomastoidita latenta sunt: A. cresterea nesatisfacatoare in greutate B. facies vultuos C. diaree, varsaturi recurente D. febra de tip septic E. agitatie extrema
(pag. 176)
M2236198. Otomastoidita acuta se manifesta: A. la sugarul cu distrofie avansata B. prin subfebrilitati C. prin febra de tip septic D. la sugarul mare cu stare de nutritie buna E. agitatie extrema
(pag. 176)
M2236199. Procesele supurative intracraniene reprezinta complicatiile de vecinatate a: A. faringo-amigdalitei acute B. sinuzitei maxilare C. otitei medii cronice D. otomastoiditei E. adenioditei cronice
(pag. 176)
M2236200. Supuratiile intracraniene sunt: A. trombofeblita sinusului lateral B. meningita purulenta C. abcesul cerebral D. abcesul subdural E. encefalita acuta
(pag. 176)
M2236201. Diseminarea intracraniana a infectiei se face pe cale: A. vasculara B. prin extensie directa C. prin fereastra ovala D. datorita malfomatiilor E. pe cale nazo-faringiana
(pag. 176)
M2236202. Pentru diagnosticul proceselor supurative sunt obligatorii: A. probele inflamatorii B. radiografia craniana C. punctia lombara D. examen ORL
1362
1363
Rezidentiat 2004
E. examen computer tomografic

(pag. 176)
M2236203. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt: A. distrofierea progresiva B. enterocolita acuta C. septicemie D. anemie E. bronhopneumonie
(pag. 176)
M2236204. Pentru tratamentul initial al primei otite la sugarul eutrofic, copil mic si scolar se recomanda pe 7 zile unul din antibiotice: A. penicilina V 200.000 U/kg/zi B. ceclor 50 mg/kg/zi C. ampicilina 50 mg/kg/zi D. ampicilina 100 mg/kg/zi E. amoxicilina 80-90 mg/kg/zi
(pag. 176)
M2236205. Pentru otita cu Haemophilus influenzae rezistent se recomanda: A. amoxicilina B. penicilina G C. oxacilina D. augmentin E. cefalosporina de generatia II si III
(pag. 176)
M2236206. In otitele recurente se recomanda: A. cefalosporine de generatia I B. cefalosporine de generatia II-III C. asocierea cu aminoglicozide D. asocierea cu biseptol E. asocierea cu metronidazol
(pag. 176)
M2236207. In otoreea prelungita pe langa insertia tubului pentru "stingerea" procesului otic au efect favorabil: A. antibioticele B. antipireticele C. adeniodectomia D. tonsilectomia E. caldura locala
(pag. 176)
M2336208. Care sunt complicaiile cele mai frecvente ale rinofaringiei? A. otita medie B. sinuzita C. adenita supurat D. laringita, traheobronita E. bronhopneumonia
(pag. 172)
1363
1364
Rezidentiat 2004
M2336209. Care sunt msurile de combatere a febrei n rinofaringita acut? A. paracetamol 2o mg/kg, 3 zile B. aspirin 30 - 50 mg/kg, 3zile mai ales copiilor mai mari de 2 ani C. diazepam intrarectal D. supranclzirea camerei E. restricie de lichide
(pag. 172)
M2336210. Care din urmtoarele trsturi sunt caracteristice faringitei acute la copil? A. etilogie viral sau streptococic B. uneori apare un exsudat pe amigdalele palatine i peretele posterior faringian C. numrul de leucocite este foarte variabil D. copilul mic face o form mai uoar de boal E. faringita acut nu beneficiaz de tratament simptomatic
(pag. 173)
M2336211. manifestrile de debut ale faringitei streptococice sunt: A. cefalee B. dureri abdominale, vrsturi C. febr ridicat (39 - 40 grade Celsius) D. abdomen acut chirurgical E. diaree
(pag. 173)
M2336212. diagnosticul diferenial al faringitei acute se poate face cu: A. mononucleoza infecioas B. herpangina C. infecia cu adenovirusuri D. stomatita aftoas E. candidoza orofaringian
(pag. 173)
M2336213. tratamentul etiologic al faringitei acuta streptococicec cuprinde: A. Penicilina G injectabil 400.000 UI/zi sub 12 ani B. Penicilina G injectabil 1.200.000 Ui/zi peste 12 ani C. penicilina G injectabil 800.000 lei/zi sub 12 ani D. penicilina V oral 200.000 - 300.000 UI/doz administrate de 4 ori pe zi E. cefalosporine de generaia a III a
(pag. 173)
M2336214. Care sunt indicaiile adenoidectomiei? A. respiraie oral persistent B. febr persistent C. otit medie recurent sau cronic D. hipoacuzie E. episoade repetate de adenoidit acut
(pag. 174)
M2336215. Care sunt mijloacele de diagnostic n sinuzita acut bacterian? A. rinoscopie anterioar i posterioar B. examen radiologic C. puncia sinusal
1364
1365
Rezidentiat 2004
D. endoscopia sinusal E. examenul bacteriologic al secreiilor sinusale

(pag. 174)
M2336216. Care este tratamentul local n sinuzita acut bacterian? A. aspiraia secreiilor purulente B. tratament decongestionant prin instilaii nazale C. aerosoli cu furosemid D. drenaj sinusal E. aspiraie prin endoscopie sinusal
(pag. 174)
M2336217. Care sunt agenii etiologici implicai n otita medie? A. Streptococcus pneumoniae B. Haemophilus Influenzae C. Streptococul hemolitic grup A D. enterobacili Gram negativi E. fungi
(pag. 175)
M2336218. principalele complicaii ale otitei medii sunt: A. otita medie purulent cronic B. otoantrita C. otita seroas D. bronhopneumonia E. sinuzita
(pag. 175)
M2336219. Care sunt complicaiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului? A. distrofiere progresiv B. bronhopneumonie C. infecie urinar D. septicemie E. endocardit
(pag. 176)
M2536220. Factorii favorizani ai rinofaringitei acute sunt: A. Sezonul rece; B. Starea de nutriie deficitar; C. Invazia bacterian; D. Umiditatea aerului; E. Alimentaia artificial.
(pag. 172)
M2536221. Complicaiile rinofaringitei acute sunt: A. Otita medie; B. Sinuzita; C. Laringita acut; D. Astmul bronic; E. Meningita acut.
(pag. 172)
1365
1366
Rezidentiat 2004
M2536222. Diagnosticul diferenial al rinofaringitei acute se face cu: A. Corpii strini n fosele nazale; B. Rinita alergic; C. Rinofaringita de la debutul bolilor infecto-contagioase (rujeol, varicel); D. Primo infecia T.B.C.; E. Stridorul laringian congenital.
(pag. 172)
M2536223. Tratamentul local al rinofaringitei acute const n: A. Dezobstrucia foselor nazale; B. Instilaii nazale cu efedrin; C. Instilaii nazale cu soluii uleioase; D. Aspirarea secreiilor nazo-faringiene; E. Administrare de oxigen.
(pag. 172)
M2536224. Tratamentul antibiotic al adenoiditei acute: A. Se administreaz numai la sugarul cu handicapuri biologice; B. Este obligatoriu parenteral; C. Se face cu Ceclor suspensie oral 30-40 mg/Kgc/zi; D. Durata tratamentului antibiotic este de 5-7 zile; E. Se asociaz cu tratament simptomatic.
(pag. 174)
M2536225. Sinuzitele acute bacteriene sunt determinate de: A. Pneumococ; B. Haemophilus influenzae; C. Stafilococ, ce determin edmoidita la nou-nscut i sugarul mic; D. Germeni anaerobi (uneori); E. Pneumocystis carinii.
(pag. 174)
M2536226. Etmoidita acut: A. Este de etiologie viral; B. Este frecvent la copilul colar; C. Se poate manifesta prin semne de insuficient respiratorie acut; D. Se nsoete de celulit periorbital; E. Edemul rdcinii nasului este evocator pentru diagnostic.
(pag. 174)
M2536227. Sinuzita acut bacterian se manifest la copilul mare prin: A. Cefalee, durere i senzaie de presiune localizat n zona sinusurilor afectate; B. Febr; C. Tuse mai ales nocturn; D. Tulburri de echilibru; E. Scurgere de secreii purulente n nazo-faringe.
(pag. 174)
M2536228. Puncia sinusal: A. Este inutil pentru diagnosticul de sinuzit; B. A fost nlocuit de endoscopia sinusal; C. Permite recoltarea de secreii purulente;
1366
1367
Rezidentiat 2004
D. Este util pentru precizarea diagnosticului etiologic; E. Se efectueaz cu anestezie general.

(pag. 174)
M2536229. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene se realizeaz prin: A. Aspirarea secreiilor purulente; B. Instilaii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0,25-0,5%, de 4 ori/zi; C. Instilaii nazale cu soluii care conin mentol; D. Drenaj sinusal prin puncie; E. Aspiraie prin endoscopia sinusal.
(pag. 174)
M2536230. Tratamentul etiologic n sinuzita acut se efectueaz cu urmtoarele antibiotice: A. Ampicilin + Gentamicin; B. Augmentin C. Ceclor D. Metronidazol n etmoidita nou-nscutului; E. Cefalosporine de generaia a III-a.
(pag. 174, 175)
M2536231. Factorii favorizani ai otitei medii acute sunt. A. Antecedente de rinofaringit acut; B. Particularitile anatomo-funcionale ale trompei lui Eustachio; C. Carene vitaminice; D. Virusuri E. Invazie microbian.
(pag. 175)
M2536232. Etiologia otitei medii acute este dominat de: A. Streptococul Pneumoniae; B. Haemophilus influenzae; C. Bacili gram negativi la nou-nscut; D. Meningococ; E. Legionella pneumoniae.
(pag. 175)
M2536233. Factorii de risc pentru apariia otitei cu pneumococ sunt: A. Purttorii nazofaringieni de pneumococ; B. Sexul feminin; C. Alimentaia natural; D. Expunerea pasiv la fumat; E. Frecventarea colectivitii.
(pag. 175)
M2536234. La copilul mare principalele semne clinice ale otitei medii sunt: A. Otalgia B. Febra C. Diminuarea auzului D. Tulburari de echilibru E. Varsaturi
(pag. 175)
1367
1368
Rezidentiat 2004
M2536235. Examenul O.R.L. efectuat n otita medie acut evideniaz urmtoarele: A. Paloarea timpanului; B. Pierderea luciului (opacifierea timpanului); C. Retracia timpanului; D. Diminuarea motilitii timpanului; E. Otorea purulent.
(pag. 175)
M2536236. Complicaiile otitei medii acute sunt: A. Otomastoidita; B. Otita medie purulent cronic; C. Sinuzita maxilar; D. Meningoencefalita acut; E. Afectarea auzului.
(pag. 175)
M2536237. Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita cronic la copii sunt adevarate? A. Este o complicaie a otitei medii acute; B. Se manifest clinic prin otoree purulent cronic; C. Timpanul prezint o perforare periferic; D. Perforaia timpanului nu are tendina de vindecare spontan; E. Examenul bacteriologic evideniaz coci Gram- pozitivi.
(pag. 175)
M2536238. Procesul inflamator exudativ n otomastoidita acut: A. Este localizat la nivelul celulelor mastoidiene; B. Determin osteit necrozant; C. Este favorizat de formarea unui granulom inflamator n additus ad antrum; D. Este autolimitant; E. Rspunde la tratamentul cu prednison.
(pag. 175)
M2536239. Prin ce se caracterizeaz otomastoidita acut? A. Inciden sczut la sugarul mic; B. Febr ridicat de tip septic; C. Stare toxico-septic; D. Apatie; E. Agitaie.
(pag. 176)
M2536240. Care sunt cile prin care se produce diseminarea intracranian a infeciilor n otomastoidita acut: A. Calea vascular; B. Calea limfatic; C. Extensia direct; D. Ci preformate (fereastra oval, malformaii); E. Calea nervoas.
(pag. 176)
M2536241. Care sunt complicaiile generale ale otomastoiditei sugarului: A. Bronhopneumonie; B. Infecie urinar;
1368
1369
Rezidentiat 2004
C. Septicemie; D. Ataxie; E. Tulburri de echilibru.
(pag. 176)
M2536242. Tratamentul local al otitei medii supurate const n: A. Timpanocentez; B. Timpanostomie; C. Drenarea puroiului din casa timpanului; D. Plasarea unui tub de drenaj; E. Administrarea de soluii argentice.
(pag. 176)
M2536243. Tratamentul antibiotic al otitei medii supurate la sugarul eutrofic se efectueaz: A. Pe cale oral; B. Pe cale parenteral; C. Pe o perioad de 7 zile; D. Numai daca se asociaz alte afeciuni sistemice; E. Cu cefalosporine de generaia a III-a.
(pag. 176)
M2536244. n otita medie supurat cu haemophilus influenzae rezistent se recomand urmtoarele antibiotice: A. Augmentin 40 mg/Kgc/zi; B. Augmentin 80 mg/Kgc/zi; C. Cefalosporine de generaia a II-a; D. Cefalosporine de generaia a III-a; E. Fluorochinolone.
(pag. 176)
M2536245. Care sunt antibiotice utilizate n tratamentul otitei medii supurate la sugarul distrofic: A. Ampicilin 200 mg/Kgc/zi; B. Ampicilin 100 mg/Kgc/zi; C. Penicilina G. 600.000-800.000 ui/zi; D. Penicilina V 50.000 ui/Kgc/zi; E. Klacid suspensie 15 mg/Kgc/zi.
(pag. 176)
M2536246. Tratamentul simptomatic al otitei medii acute const n : A. Analgezice; B. Antipiretice; C. Instilaii nazale cu soluii uleioase; D. Cldur local; E. Fenobarbital.
(pag. 176)
M2536247. Factorii favorizani ai rinofaringitei acute sunt: A. Sezonul rece; B. Starea de nutriie deficitar; C. Invazia bacterian; D. Umiditatea aerului; E. Alimentaia artificial.
1369
1370
Rezidentiat 2004
(pag. 172)
M2536248. Complicaiile rinofaringitei acute sunt: A. Otita medie; B. Sinuzita; C. Laringita acut; D. Astmul bronic; E. Meningita acut.
(pag. 172)
M2536249. Diagnosticul diferenial al rinofaringitei acute se face cu: A. Corpii strini n fosele nazale; B. Rinita alergic; C. Rinofaringita de la debutul bolilor infecto-contagioase (rujeol, varicel); D. Primo infecia T.B.C.; E. Stridorul laringian congenital.
(pag. 172)
M2536250. Tratamentul local al rinofaringitei acute const n: A. Dezobstrucia foselor nazale; B. Instilaii nazale cu efedrin; C. Instilaii nazale cu soluii uleioase; D. Aspirarea secreiilor nazo-faringiene; E. Administrare de oxigen.
(pag. 172)
M2536251. Tratamentul antibiotic al adenoiditei acute: A. Se administreaz numai la sugarul cu handicapuri biologice; B. Este obligatoriu parenteral; C. Se face cu Ceclor suspensie oral 30-40 mg/Kgc/zi; amoxicilina sau augmentin D. Durata tratamentului antibiotic este de 5-7 zile; E. Se asociaz cu tratament simptomatic.
(pag. 174)
M2536252. Sinuzitele acute bacteriene sunt determinate de: A. Pneumococ; B. Haemophilus influenzae; C. Stafilococ, ce determin edmoidita la nou-nscut i sugarul mic; D. Germeni anaerobi (uneori); E. Pneumocystis carinii.
(pag. 174)
M2536253. Etmoidita acut la nou-nascut si sugar: A. Este de etiologie viral; B. Este frecvent la copilul colar; C. Se poate manifesta prin semne de insuficient respiratorie acut; D. Se nsoete de celulit periorbital; E. Edemul rdcinii nasului este evocator pentru diagnostic.
(pag. 174)
M2536254. Sinuzita acut bacterian se manifest la copilul mare prin: A. Cefalee, durere i senzaie de presiune localizat n zona sinusurilor afectate;
1370
1371
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Febr; Tuse mai ales nocturn; Tulburri de echilibru; Scurgere de secreii purulente n nazo-faringe.
(pag. 174)
M2536255. Puncia sinusal: A. Este inutil pentru diagnosticul de sinuzit; B. A fost nlocuit de endoscopia sinusal; C. Permite recoltarea de secreii purulente; D. Este util pentru precizarea diagnosticului etiologic; E. Se efectueaz cu anestezie general.
(pag. 174)
M2536256. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene se realizeaz prin: A. Aspirarea secreiilor purulente; B. Instilaii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0,25-0,5%, de 4 ori/zi; C. Instilaii nazale cu soluii care conin mentol; D. Drenaj sinusal prin puncie; E. Aspiraie prin endoscopia sinusal.
(pag. 174)
M2536257. Tratamentul etiologic n sinuzita acut se efectueaz cu urmtoarele antibiotice: A. Ampicilin + Gentamicin; B. Augmentin C. Ceclor D. Metronidazol n etmoidita nou-nscutului; E. Cefalosporine de generaia a III-a.
(pag. 174, 175)
M2536258. Factorii favorizani ai otitei medii acute sunt. A. Antecedente de rinofaringit acut; B. Particularitile anatomo-funcionale ale trompei lui Eustachio; C. Carene vitaminice; D. Virusuri E. Invazie microbian.
(pag. 175)
M2536259. Etiologia otitei medii acute este dominat de: A. Streptococul Pneumoniae; B. Haemophilus influenzae; C. Bacili gram negativi la nou-nscut; D. Meningococ; E. Legionella pneumoniae.
(pag. 175)
M2536260. Factorii de risc pentru apariia otitei cu pneumococ sunt: A. Purttorii nazofaringieni de pneumococ; B. Sexul feminin; C. Alimentaia natural; D. Expunerea pasiv la fumat; E. Frecventarea colectivitii.
1371
1372
Rezidentiat 2004
(pag. 175)
M2536261. La copilul mare principalele semne clinice ale otitei medii sunt: A. Otalgia B. Febra C. Diminuarea auzului D. Tulburari de echilibru E. Varsaturi
(pag. 175)
M2536262. Examenul O.R.L. efectuat n otita medie acut evideniaz urmtoarele: A. Paloarea timpanului; B. Pierderea luciului (opacifierea timpanului); C. Retracia timpanului; D. Diminuarea motilitii timpanului; E. Otorea purulent.
(pag. 175)
M2536263. Complicaiile otitei medii acute sunt: A. Otomastoidita; B. Otita medie purulent cronic; C. Sinuzita maxilar; D. Meningoencefalita acut; E. Afectarea auzului.
(pag. 175)
M2536264. Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita cronic la copii sunt adevarate? A. Este o complicaie a otitei medii acute; B. Se manifest clinic prin otoree purulent cronic; C. Timpanul prezint o perforare periferic; D. Perforaia timpanului nu are tendina de vindecare spontan; E. Examenul bacteriologic evideniaz coci Gram- pozitivi.
(pag. 175)
M2536265. Procesul inflamator exudativ n otomastoidita acut: A. Este localizat la nivelul celulelor mastoidiene; B. Determin osteit necrozant; C. Este favorizat de formarea unui granulom inflamator n additus ad antrum; D. Este autolimitant; E. Rspunde la tratamentul cu prednison.
(pag. 175)
M2536266. Prin ce se caracterizeaz otomastoidita acut? A. Inciden sczut la sugarul mic; B. Febr ridicat de tip septic; C. Stare toxico-septic; D. Apatie; E. Agitaie.
(pag. 176)
M2536267. Care sunt cile prin care se produce diseminarea intracranian a infeciilor n otomastoidita acut: A. Calea vascular;
1372
1373
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
Calea limfatic; Extensia direct; Ci preformate (fereastra oval, malformaii); Calea nervoas.
(pag. 176)
M2536268. Care sunt complicaiile generale ale otomastoiditei sugarului: A. Bronhopneumonie; B. Infecie urinar; C. Septicemie; D. Ataxie; E. Tulburri de echilibru.
(pag. 176)
M2536269. Tratamentul local al otitei medii supurate const n: A. Timpanocentez; B. Timpanostomie; C. Drenarea puroiului din casa timpanului; D. Plasarea unui tub de drenaj; E. Administrarea de soluii argentice.
(pag. 176)
M2536270. Tratamentul antibiotic al otitei medii supurate la sugarul eutrofic se efectueaz: A. Pe cale oral; B. Pe cale parenteral; C. Pe o perioad de 7 zile; D. Numai daca se asociaz alte afeciuni sistemice; E. Cu cefalosporine de generaia a III-a.
(pag. 176)
M2536271. n otita medie supurat cu haemophilus influenzae rezistent se recomand urmtoarele antibiotice: A. Augmentin 40 mg/Kgc/zi; B. Augmentin 80 mg/Kgc/zi; C. Cefalosporine de generaia a II-a; D. Cefalosporine de generaia a III-a; E. Fluorochinolone.
(pag. 176)
M2536272. Care sunt antibiotice utilizate n tratamentul otitei medii supurate la sugarul distrofic: A. Ampicilin 200 mg/Kgc/zi; B. Ampicilin 100 mg/Kgc/zi; C. Penicilina G. 600.000-800.000 ui/zi; D. Penicilina V 50.000 ui/Kgc/zi; E. Klacid suspensie 15 mg/Kgc/zi.
(pag. 176)
M2536273. Tratamentul simptomatic al otitei medii acute const n : A. Analgezice; B. Antipiretice; C. Instilaii nazale cu soluii uleioase; D. Cldur local;
1373
1374
Rezidentiat 2004
E. Fenobarbital.
(pag. 176)
M2636274. Simptomele adenoiditei acute sunt: A. Voce nazonata; B. Respiratie orala; C. Tuse matinala; D. Rinita persistenta; E. Tuse latratoare.
(pag. 173)
M2636275. Complicatiile rinofaringitei acute sunt; A. Bronsiectazia B. Otita medie C. Sinuzita D. Adenoidita supurativa E. Meningita bacteriana
(pag. 172)
M2636276. Factorii de risc ai otitei cu pneumococ sunt urmatorii: A. Sexul feminin; B. Frecventarea cresei; C. Absenta alimentatiei naturale; D. Starea de purtator naso-faringian de pneumococ; E. Expunerea pasiva la fumat.
(pag. 175)
M2636277. Care sunt principalele semne ale otitei acute la copilul mare: A. Cefalee; B. Otalgia; C. Febra; D. Dureri abdominale, E. Diminuarea auzului.
(pag. 175)
M2636278. Indicatiile adenoidectomieiesunt: A. Otita medie acuta; B. Hipoacuzia; C. Respiratie orala persistenta, D. Otita medie cronica; E. Facies adenoidian.
(pag. 174)
M2636279. Diagnosticul diferential al adenoiditei acute se face cu: A. Tumora de cavum; B. Macroglosia; C. Pneumonia; D. Hipertrofia adenoidiana din hipersensibilitatea la laptele de vaca; E. Amigdalita acuta.
(pag. 174)
M2636280. Complicatiile locale imediate ale faringitei streptococice sunt urmatoarele:
1374
1375
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Abces periamigdalian; Limfadenita; Sinuzita; Carii dentare; Otita medie supurativa.
(pag. 173)
M2636281. Sinuzita acuta bacteriana la copil are urmatoarele caracteristici: A. Afecteaza deseori sinusurile maxilare si etmoidale; B. Se intalneste frecvent la sugar; C. Apare la 3-5 zile dupa o rinita acuta; D. Este o boala infectioasa; E. Se insoteste de stomatita.
(pag. 174)
M2636282. Simptomele sugarului cu otomastoidita latenta sunt: A. Tegumente palide, cenusii; B. Toleranta digestiva scazuta; C. Rinoree; D. Convulsii, E. Curba ponderala stationara.
(pag. 176)
M2636283. Care afirmatii sunt corecte despre faringita streptococica: A. Debutul este adesea cu cefalee; B. Apare la copilul peste 2 ani; C. Se insoteste de conjunctivita ; D. Copilul nu a are limfadenopatie ; E. Febra este absenta.
(pag. 173)
M2636284. Agentii etiologici ai rinofaringitelor acute sunt: A. Haemophilus influenzae; B. Pseudomonas aeruginosa; C. Virusuri; D. Streptocooc grup B; E. Stafilococ.
(pag. 172)
M2636285. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel: A. Apare la sugarul distrofic ; B. Bolnavul prezinta febra de tip septic ; C. Apare agitatia psihomotorie ; D. Apare stare toxico-septica ; E. Local apare tumefactia retroauriculara.
(pag. 176)
M2636286. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel: A. Bolnavul are tegumente palid-cenusii ; B. Apetitul este capricios ; C. Apare hiperpirexie ; D. Curba ponderala este aplatizata ;
1375
1376
Rezidentiat 2004
E. Apar episoade de deshidratare prin varsaturi si diaree.

(pag. 176)
M2636287. Care afirmatii sunt corecte despre otita medie acuta: A. Este o inflamatie auta virala; B. Are incidenta crescuta la adolescenti ; C. Este o complicatie frecventa arinofaringitei acute ; D. Contaminarea urechii se face prin secretii din rinofaringe ; E. Calea de infectare a urechii medii este prin trompa lui Eustachio.
(pag. 175)
M2736288. Manifestaroile clinice ale rinofaringitei acute la sugar si copil sunt: A. febra brusca 39-40 grade Celsius la sugar B. iritabilitate C. rinoree D. diaree E. hepatomegalie
(pag. 172)
M2736289. Diagnosticul diferential al rinofaringitei acute se face cu: A. rinofaringita de la debutul rujeolei B. adenoidita acuta C. rinita alergica D. astmul bronsic E. rinita persistenta
(pag. 172)
M2736290. Faringitele acute la copil A. reunesc faringoamigdalitele si amigdalitele acute B. pot fi virale si bacteriene C. se pot complica cu otita medie supurata D. se pot complica cu abces periamigdalian E. nu se trateaza cu antibiotice
(pag. 172-173)
M2736291. Diagnosticul diferential al rinoadenoiditei se face cu: A. hipersensibilitatea la laptele de vaca B. macroglosie C. diabetul zaharat D. tumora de cavum E. corpii straini intrabronsici
(pag. 174)
M2736292. Adenodeictomia are urmatoarele indicatii: A. respiratie orala persistenta B. voce nazonata C. eruptie dentara intarziata D. facies adenoidian E. hipoacuzie
(pag. 174)
M2736293. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana sunt:
1376
1377
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. secretii purulente abundente febra persistenta celulita orbitala recurenta fercventa a bolii varsta mica
(pag. 174)
M2736294. Etiologia otitei medii acute este reprezentata de: A. Streptococcus pneumoniae B. Hamophilus influenzae C. Streptococul beta hemolitic grup A D. Stafilococcus aureus E. Proteus mirabilis
(pag. 175)
M2736295. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt reprezentati de: A. sexul feminin B. frecventarea cresei C. absenta alimentatiei naturale D. expunerea pasiva la fumat E. starea de purtator nazofaringian de pneumococ
(pag. 175)
M2736296. Principalele complicatii ale otitei medii sunt: A. otita medie purulenta B. otomastoidita C. abcesul retrofaringian D. meningita purulenta E. tromboflebita sinusului lateral
(pag. 175)
M2836297. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele: A. Rinita alergica B. Otita medie C. Sinuzita D. Adenita supurata E. Laringita, traheobronsita
(pag. 172)
M2836298. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele: A. Umidifierea aerului B. Hidratarea copilului C. Dezobstructia foselor nazale D. Tratament antitermic E. Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusul
(pag. 172)
M2836299. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele: A. Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturi B. Tumefactia amigdalelor C. Hiperemie si exudat amigdalian D. Limfadenita cervicala anterioara dureroasa
1377
1378
Rezidentiat 2004
E. Exudatul de tip membranos
(pag. 173)
M2836300. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele: A. Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilus B. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 ani C. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugar D. Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecvente E. Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectat
(pag. 174)
M2836301. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele: A. Paralizia de nerv facial B. Procese supurative intracraniene C. Distrofierea progresiva D. Meningita recurenta E. Hipoacuzia bilaterala
(pag. 176)
1378

Medicale Part6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicale Part6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1147

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

M2532055. Loperamidul se administreaza in diareea acuta in doza de: A. 3mg/Kg B. 5mg/Kg

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. Nu necesita tratament (se vor trata numai septicemiile)

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

M2232167. In deshidratarea severa sunt prezente: A. ochi incercanati; B. tegumente uscate;

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a