Sunteți pe pagina 1din 11

I

ALIMENTATIA ONCOLOGICA

STUDENT: BUDACA BOGDAN ANUL I (NRC)

II

ALIMENTATIA ONCOLOGICA
Cancerul (denumirea tiinific: neoplasm malign) este o categorie de boli caracterizate printr-o diviziune necontrolat a unui grup de celule, care au capacitatea de a invada alte esuturi din organism, fie prin cretere direct n esuturi adiacente (invazie) sau prin migraia celulelor spre locuri mai ndeprtate n organism (metastaz). Diviziunea i nmulirea necontrolat a celulelor este declanat de anomalii ale ADN-ului celulelor canceroase. Aceste anomalii apar ca o consecin a integrrii unor virusuri n genomul celular sau a mutaiilor genelor care controleaz nmulirea acestor celule.

Benign sau malign


Nu toate tumorile sunt canceroase. Desi celulele unei tumori se inmultesc intr-un mod necontrolat, tumorile pot fi beningne sau maligne. Cele beningne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci cand sunt privite la microscop. Acestea tind sa indeparteze tesuturile sanatoase, nu se inmultesc in interiorul lor.Tumorile beningne de marimi mai reduse sunt neglijate, cele mai mari insa sunt indepartate, in special daca nu exista nici o indoiala cu privire la diagnostic. Celule tumorii maligne(cancerul) se inmultesc in apropierea unui tesut sanatos, proces denumit invazie. Aceste procese ale celulelot canceroase, patrund in tesuturi sanatoase. Ele sunt cele care declanseaza cancerul, dandu-i posibilitatea de a se extinde in organism, daca nu este depistat, cauzand in final moartea. Celule canceroase iau nastere din celule sanatoase ale organismului, o singura celula canceroasa fiind suficient pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase intruna canceroasa se realizeaza treptat, cuprinzand mai multe etape dea lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecarei etape celula se
II

III

modifica din ce in ce mai mult si devine din ce in ce mai putin receptiva la mecanismul normal de control.

III

IV

Bolile. Cateva boli rare sunt insotite de un risc crescut al cancerelor care afecteaza in mod specific anumite organe (de exemplu, retinoblastomul in trisomia 21). Ele pot da nastere dintr-o data unor tumori maligne care fie sunt singura lor manifestare (retinoblastomul, nefroblastomul), fie constituie o manifestare a sindromului, ori dau nastere unei patologii netumorale, dar cu mare probabilitate de transformare maligna (de exemplu, polipoza colica). . Predispozitiile familiale. La unele cancere se observa predispozitii familiale. Astfel, membrii unei familii care cuprinde o persoana afectata de un cancer de colon, de ovar sau de san prezinta un risc de 2-4 ori mai mare decat altele de a fi atinse de acelasi cancer. Aceasta crestere a riscului este totusi mica si probabil poate fi explicata printr-un mecanism care depinde de mai multe gene, antrenand o predispozitie careia i se adauga riscurile legate de factorii de mediu. Radiatille solare. Modul de a se bronza din aceste ultime decenii este insotit, in toate tarile, de o puternica crestere a incidentei tumorilor cutanate, carcinoamelor si melanoamelor. Rolul radiatiilor U.V. (ultraviolete), in particular ale U.V.B., cele mai scurte ca lungime de unda si cele mai nocive, in aparitia tumorilor cutanate a fost pus in evidenta atat prin observatii epidemiologice, cat si prin modele experimentale. Cancerele cutanate sunt mult mai frecvente la subiectii cu pielea deschisa la culoare.

IV

Tutunul. Explozia spectaculara a cancerelor de la nivel respirator atragea atentia, in urma cu 40 de ani, asupra rolului tutunului. In conformitate cu numeroase anchete epidemiologice, tutunul este raspunzator de aproximativ 90% din cancerele pulmonare. Riscul este cu atat mai important cu cat se fumeaza mai mult, de mai multa vreme, cu cat se inhaleaza mai mult fumul si cu cat se incepe fumatul mai de tanar. Filtrul micsoreaza riscul, tutunul negru il creste. In sfarsit, trebuie mentionata o crestere a riscului cancerelor bronhopulmonare la persoanele care traiesc intr-un mediu cu fum (fumatorii pasivi). Virusurile. Rolul retrovirusurilor este acum bine stabilit la animal; la om, dupa cunostintele actuale, doar retrovirusurile H.I.V. (SIDA) si HTLV (leucemie) par sa aiba o potentialitate oncogenica. In schimb, se precizeaza rolul anumitor virusuri ADN (acid dezoxiribonucleic) in aparitia unor cancere umane. Prima legatura pusa in evidenta intre virus si cancer a fost cea a unui virus din familia Herpesviridae (virusului Epstein-Barr) cu limfomul african al lui Burkitt (1964) Acelasi virus a fost, doi ani mai tarziu, incriminat in cancerul nazofaringelui. In 1978, a fost evocata legatura intre virusul hepatitei B (HBV) si cancerul primitiv al ficatului, atunci cand s-a observat concordanta de distributie geografica intre zonele cu risc inalt de hepatocarcinom si cele cu hepatita B. Raportul intre papilomavirusuri (HPV) si cancerele colului uterin reprezinta al treilea sistem virus-cancer.

VI

Cancerul trebuie privit ca o boala a celulelor corpului. Sub actiunea diversilor factori apar defecte in ADN-ul celular care se acumuleaza in timp mai ales daca mecanismele de epurare a celulelor cu mutatii este afectat. Cancerul apare astfel mai frecvent in tesuturile a caror celule au un tournover mare si deci probabilitatea de acumulare de defecte in ADN mare. Studiile care sa evalueze rolul dietei in aparitia cancerului trebuie sa identifice relatia dintre aparitia unui cancer la un tip de dieta si incidenta unui anumit cancer. Dieta poate contine atat inhibitori cat si substante inductoare ale carcinogenezei. Se citeaza mii de produse chimice in alimente, unele bine cunoscute, altele mai putin si altele nemasurabile. Multe tumori au o perioada lunga de latenta, astfel incat dieta din preajma diagnosticarii tumorii poate fi diferita de cea in care s-a produs carcinogeneza. Relatia dintre cantitatea de energie ingerata si riscul de cancer la om este neclara. Exista studii care arata o crestere a incidentei cancerului de san, endometru si rinichi la persoanele obeze comparativ cu restul populatiei. De asemenea, sedentarismul, consumul de alimente hipercalorice si obezitatea cresc riscul de cancer de colon la femei si barbati (Slattery et al., 1997; Martinez et al., 1997). O meta-analiza privind cancerul de colon si nivelul de activitate fizica a aratat o reducere cu 50% a incidentei cancerului de colon la cei cu activitate fizica mare (Colditz et al., 1997).

Dietele bogate in proteine sunt cele cu consum mare de carne si deci implicit grasimi si aport scazut de fibre. Studiile pe animale demonstreaza cu certitudine ca deficitul de aminoacizi din dieta inhiba cresterea tumorala, de aceea dietele fara aminoacizi sau cu antagonisti ai acestora sunt propuse ca terapii adjuvante. S-a
VI

VII

demonstrat ca o dieta bogata in proteine creste riscul de cancer de colon (Potter, 1996).Cele mai recente studii atrag atentia asupra posibilului rol protectiv al dietei cu fibre in prevenirea cancerului de colon, rect, san si ovar. Un numar de observatii si de studii cazcontrol arata ca dietele bogate in fibre scad riscul de cancer de colon, fara a se putea trage concluzii insa cine detine rolul protectiv fibrele sau legumele. In general, fructele si legumele sunt alimente cu valoare calorica scazuta, bogate in vitamine, minerale, fibre si alte substante bioactive. Pe 156 studii de diete cu fructe si vegetale, in 128 s-a demonstrat rolul lor protectiv asupra cancerului- cu exceptia cancerului de prostata, dieta bogata in fructe si vegetale scade riscul de neoplasm de aproape doua ori. Fructele in special sunt protective pentru cancerul de esofag, cavitate bucala si laringe. Block si colaboratorii, pe studii efectuate in 1992 aduc dovezi importante in ceea ce priveste rolul protectiv al dietei cu legume si fructe pentru cancerul de pancreas, stomac, colorectal, col uterin, ovar si endometru. Consumul de boabe de soia contribuie la scaderea incidentei cancerului de san si prostata in Japonia (Messina si colab., 1994). Mecanismele prin care legumele si fructele scad riscul de cancer ar fi: continutul in caroteni, vitamina C si E, selenium, fibre considerati agenti anticarcinogenetici, precum si prezenta agentilor fitochimici. Potentialul anticarcinogenetic al acestor produsi a fost demonstrat pe studii pe animale efectuate de Potter si Steinmetz in1996 si Craig in 1997. Mecanismele de actiune includ: stimularea enzimelor de detoxifiere, inhibarea formarii de nitrosamine, aport de factori pentru sinteza agentilor antineoplazici, diluarea si distrugerea carcinogenilor din tractul digestiv, alterarea metabolismului hormonal si efectul antioxidant. Posibile efecte adverse ale dietelor cu continut ridicat de legume si fructe pot apare datorata prezentei de aflatoxine, pesticide,nitriti,nitrati.

VII

VIII

Ciclamatul si zaharina au fost incriminati in cresterea riscului pentru cancerul de vezica urinara. Nitratii si nitritii au potential carcinogen prin formarea de nitrosamine reactie care are loc in saliva, stomac, colon si vezica urinara. Acestia se gasesc in numeroase alimente, dar sursa principala este reprezentata de legume si apa. Nitratii de sodiu si potasiu se folosesc in procesul de sarare si condimentare, in hot dog si carnea colorata. Nitrosaminele sunt prezente in tutun si fumul de tigara Alimentele pot fi contaminate prin preparare cu agenti carcinogeni, in special cu hidrocarburi aromatice policiclice si amine aromatice heterociclice. Aceste substante iau nastere in timpul prajirii si afumarii carnii.. S-au constatat mutatii in alimente dupa prajire si.afumare. Studiile epidemiologice au aratat o crestere a riscului de cancer esofagian la cei care consuma alimente prajite si afumate (WuWiliams si colab.,1990; Yu si colab.,1988). l al organismului.

VIII

IX

ALIMENTE CARE COMBAT CANCERU


Broccoli Toate cele din familia sa, cum ar fi varza, conopida, sau salata, au proprietati anticancerigene, dar broccoli este singurul cu o cantitate apreciabila de sulforafan, un compus care stimuleaza enzimele protectoare ale organismului si elimina substantele cancerigene. Fructele de padure Toate fructele de padure contin fitonutrienti anticancerigeni. Murele insa, contin o mare doza de fitochimicale, numite antocianine, care incetinesc cresterea celulelor premaligne si impiedica sangele sa formeze si hraneasca tumorile canceroase. Nucile Fitosterolul pe care il contin nucile (niste molecule asemenatoare colesterolului, descoperite in plante) se pare ca blocheaza receptorii de estrogen in cancerul de san si incetineste cresterea celulelor. Are efect impotriva cancerului de san si de prostata. Consumand zilnic 30 de grame de nuca preveniti aparitia cancerului Usturoiul S-a demonstrat ca fitochimicalele din usturoi stopeaza formarea nitrozaminei, carcinogin care se formeaza in stomac atunci cand consumam nitrati. Un studiu recent al Women's Health arata ca femeile care consuma frecvent usturoi au cu 50% mai putine sanse sa faca cancer. Este recomandat impotriva cancerului de san, colon, esofag si stomac. Se recomanda amestecul usturoi zdrobit, fiert in suc de rosii. . Avocado Acest fruct contine grasimi monosaturate care ar putea reduce riscul de cancer, boli de inima si diabet. In plus, are multe fibre si un antioxidant numit luteina, care ajuta la mentinerea sanatatii ochilor si pielii. Alimentele in nuante de , cum ar fi: un pigment rosu, si alti tomatele, guava, si papaya, contin licopen, IX

CONDIMENTE CE ACTIONEAZA INPOTRIVA CANCERULUI


Hrean Chiar daca nu este tocmai un condiment, hreanul contine un compus in radacina si frunze care mareste abilitatea organismului de detoxifiere si poate opri evolutia tumorilor deja existente, dupa cum se arata in Journal of Agricultural and Food Chemistry. Piperul negru - cel mai banal dintre condimente, folosit zilnic in mai toate casele, te pazeste de temutul cancer, relateaza MSNBC, citand Prevention. Un compus continut de acest condiment limiteaza numarul celulelor stem ce se pot transforma in celule canceroase, a aratat un studiu al Universitatii Michigan Rozmarin minimalizeaza sau chiar elimina agentii cancerigeni ce pot aparea cand gatim, explica cercetatorii de la Universitatea de Stat Kansas. Care au descoperit ca presarand rozmarin pe carnea de vita ce urmeaza sa fie facuta pe gratar, agentii cancerigeni pot disparea in proportie chiar de pana la 100%. Rozmarinul poate fi cu succes folosit si la carnea de porc sau miel, de pui sau curcan, fiind necesara una pana la doua lingurite de rozmarin uscat la 1 kilogram de carne

RECOMANDARI DIETETICE Recomandarile pentru o dieta si un stil de viata care sa previna aparitia cancerului date de Societatea Americana de Cancer constau in:

consumul de vegetale (in special crucifere), limitarea aportului de alimente foarte grase, in special de origine animala, pastrarea unei greutati corporale optime, evitarea sedentarismului, limitarea consumului de alcool (Lenhard, 1996).
X

XI

BIBLIOGRAFIE : WWW. SFATUL MEDICULUI.ro WWW.ZIARE.com WWW BIOTERAPI.ro WWW.DR IFO.ro

XI