Organizarea statala a puterii

Puterea poate fi exprimata prin suveranitate , constitutiile recente alegand a se exprima astfel : spre ex Const Romaniei precizeaza in art 2 faptul ca suveranitatea nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere periodice si corecte precum si prin referendum . Acelas text al Const specifica in mod expres faptul ca niciun grup si nicio pers nu pot exercita aceasta suveranitate in nume propriu . Poporul si statul sunt subiecte distincte de dr constitutional nefiind sinonime . Notiunea de stat cunoaste doua acceptiuni: Cea politica si sociologica in virtutea careia prin stat se intelege teritoriul , populatia sau natiunea si suveranitatea si acceptiunea juridica care este in acelasi timp si acceptiunea restrnsa a acestei natiuni cand prin stat se intelege forma de organizare a puterii poporului . Poporul ca natiunea detin puterea politica , care pt a putea fi exercitata impune crearea statului , adica a acelui ansamblu sistematizat de organe de stat . Puterea de stat reprezinta organizarea statala a puterii care apartine poporului . Practic in acest caz prin stat se intelege institutionalizarea puterii poporului. Puterea statala nu este sinonoma cu puterea politica dar reprezinta forma de organizare statala a puterii politice. Intr-un sistem democratic prin putere statala se intelege o organizarea statala a puterii politice ce se realizeaza prin mai multe grupe de organe de stat cu functii si trasaturi clar definite caracterizate prin autonomie , organizationala si functionala precum si prin echilibru reciproc si colaborare . Intr-un sistem dictatorial puterea statala presupune organizarea statala a puterii politice ce se realizeaza prin mai multe grupe de organe de stat cu fct si trasaturi clar definite caracterizate printr-o organizare si functionare de tip centralizat , concentrat , existand astfel unicitatea puterii. Functia fundamentala a oricarui stat este cea de exprimare si realizare a vointei poporului ca vointa general obligatorie.

Originile teoriei separatiei puterilor in stat

In sec luminilor aceasta teorie este readusa in cunostinta publicului din lucrarile lui Aristotel. Reinvierea acestei teorii in aceasta per apare ca un raspuns fata de obscurantismul feudal , absoltismul monarhic si abuzul de putere. Aceasta teorie a avut un rol decisiv in promovarea sistemului reprezentativ adica ( in valorificarea democratica a relatiilor dintre detinatorul puterii si organizarea statala a puterii) . In organizarea statala si in functionarea puterii precum si in realizarea si exercitarea garantiilor exercitarii drepturilor omului si cetateanului. Aceasta teorie a stat la baza realizarii constitutiilor moderne precum si a Declaratiei universale a dr omului. De altfel Declaratia universala a dr omului precizeaza ca acea societate in care garantia dr nu este asigurata si nici separatia puterilor nu este determinata nu are Constitutie. Teoria a fost enuntata de John Locke in lucrarea Eseu asupra unui guvernamant civil in 1690 dar a fost dezvoltata de Montesquier in lucrarea ;; despre Spiritul legilor in anul 1748. Teoria clasica a separatiei puterilor precizeaza ca cine detine o putere este inclinat sa abuzeze de aceasta pana da de granitele ei . Pt a evita acest lucru si pt a nu degenera in arbitrar puterea trebuie divizata. Altfel spus pt a nu exista abuzul de putere , puterea trebuie infranta de putere . In fiecare stat trebuie sa existe trei putei; Puterea legislativa , puterea executiva- privitoare la chestiunile care tin de dr gintilor , si puterea executiva cu privire la ce tin de dr civil( puterea judecatoreasca). Rolul acestor puteri era urmatorul: legislativa s afaca legi , sa indrepte legi, sau sa le abroge pe cele vechi; executive- sa declare razboi , sa trimita sol, sa ia masuri de securitate; judecatoresti sa aplice pedepse si sa judece litigiile dintre particulari. Esential pt functionarea acestor puteri si pt existenta teoriei este separarea puterilor. . In caz contrat ajungandu-se la abuzul de putere si pierzandu-se securitatea cetatenilor . Toate acestea Montesuier a stabilit si reguli privind relatiile dintre puteri : puterea executiva presupune decizii pronte motiv pt care este mai sa fie detinuta de o singura pers., care insa nu trebuie sa faca parte din puterea legislativa . Puterea executiva trebuie sa stabileasca data convocari legislativului si durata sesiunilor legislativului . Puterea legislativa nu trebuie sa aiba dr de a tine locul puterii executive . Puterea legislativa poate sa i ancheteze pe ministrii dar nu si pe monarh . Puterea legislativa nu poate sa judece . Legislativul ar trebui sa fie format din doua camere care se vor infrana una pe cealalta prin dr de veto, iar amandoua vor fi infrante de puterea executiva care la randul ei va putea fi infranata de puterea legislativa . Cele doua puteri sunt nevoite sa functioneze de comun acord. 1

Totul ar fi pierdut daca un singur om sau un singur corp ar detine toate aceste puteri. In concl teoria sep puterilor presupune ca in orice societate organizata statal trebuie sa existe trei functii: legislativa , executiva si judecatoreasca . Fiecarei fct ii corespunde o putere , iar fiecare putere este conferita unor organe distincte . Fiecare regim politic presupune existenta unor institutii specializate , corespunzatoare celor trei puteri importanta fiind independenta acestor institutii. Aceasta teorie a avut ca principal scop slabirea puterii guvernantilor in ansamblu , limitandu-i prin unii pe ceilalti.

Evolutia teoriei sep put in stat

Lege Initiativa legislativa ( guvern) parlamentul dezbate dupa care il voteaza adopta promulgarea ( Presedinte) M Oficial Pt prim ministru Cu majoritatea unui partid care este in parlament daca obtine votul de incredere este numit prim ministru de catre presedinte Aut judecatoreasca sanctioneaza nerespectarea legii Curtea Const Acte normative- ord de urgenta , simple, hotarari , ( parlamentului) , regulamentele parlamentului , Legi Constitutia legea suprema La revizuirea Const , Curte aconst se autosesizeaza- limitele de revizuire Legea - ...asupra legii care este adoptata Este sesizata de: ... parlament.... Cum functioneaza teoria sep put in stat in sistemul constituti. ?

Evolutia teoriei separatiei si echil put in stat

Teoria sep echil put in stat a fost la moda in sec XIX , si a dus la impartirea regimurilor politice in regimuri care practica confuzia puterilor si regimuri care realizeaza separatia puterilor in cadrul acestora din urma existand regimuri ce realizeaza o separatie supla a puterilor si regimuri ce realizeaza o separatie stricta a puterilor . Doctrina franceza considera ca separatia puterilor ar trebui sa existe doar in regimurile prezidentiale astfel precum este cel din SUA . In regimurile parlamenatre fiind necesar a exista o colaborare intre puteri. In prezent in ceea ce priveste t sep si echil put in stat accentul este pus pe echilibrul puterilor, Const fiind gandite si redactate in acest sens . Se considera ca esentiala este independenta organelor statului care trebuie sa fie cat mai larga si care trebuie totusi sa depinda unele de altele atunci cand este vorba de desemnarea lor si de exercitarea unora dintre atributi. In doctrina const contemporana se apreciaza chiar si faptul ca teoria sep si echilb in stat nu mai este valabila fiind inlaturata de regimurile dictatoriale si depasita de regimurile pluraliste . Astfel se sustine pe de o parte ca aceasta teorie a fost inlaturata pt ca daca in sec Luminilor se simtea nevoia divizarii puterii in regimurile dictatoriale s-a promovat teza unicitatii puterii de stat. Pe de alta parte s-a vorbit de inadaptarea teoriei considerandu-se ca teoria a fost incalcata chiar in democratiile recunoscute . S-a subliniat ca aceasta inadaptare este caracteristica statelor in care doua partide politice sunt cele care s elupta in mod consecvent pt obtinerea puterii . In al treilea rand s-a apreciat ca aceasta teorie este una imbatranita pt ca a aparut intr-o per in care nu exista partide politice si cand principalele probl erau cele de ordin institutional. Se sustine in consecinta ca in prezent separarea , echilibrul nu mai are loc practic intre parlament si guvern ci intre partidele politice castigatoare la alegeri , ci opozitie. In consecinta cu toate cele de mai sus opinia majoritara a doctrinei const sustine ca aceasta teorie este inca de actualitate forta sa constand in rezonanta sociala , politica si morala. Cat priveste organizarea statala , contemporana a puterii politice este necesar sa subliniem doua constatari : 2

1. Continuitatea unor structuri traditionale 2. transformarea functiilor acestor institutii. Aceasta transformare este cauzata de intentia de a da Guvernului sarcina marilor decizii politice , Parlamentul ramanand in esenta cu rolul de reflectie si de contraol a Guvernului. Princ sep si echilibrului put in stat functioneaza in diferitele regimuri politice astfel: 1. In regim parlamentare : intre parlament si executiv exista un echilibru ( Italia , Germania) 2. In regimurile de adunare ( Elvetia) Legislativul are o forta mai mare decat executivul , ceea ce uneori poate determina instabilitate guvernamentala . 3. In regimurile prezidentiale( SUA) . In cadrul caruia executivul nu rasp in fata legislativului , fiind obligat a-i solicita in cazuri precis determinate doar niste avize 4. In regimurile semi-prezidentiale ( Franta , Portugalia, Austria, Romania) Seful executivului nu raspunde in fata parlamentului dar guvernul trebuie sa fie aprobat de parlament . Cat priveste inscrierea in Const a princp sep si echil put in stat se pot intalni doua situatii : 1. Cand in Const este inscris in mod expres acest principiu ( Const Romaniei ) 2. Cand Const nu prevad expres acest principiu dar identifica in ordinea clasica de regula , avnd in vedere pe Montesquer autoritatile ce exercita cele 3 puteri. ( const rom pana la revizuira din 2003, A SUA , ) Indiferent daca o Const prevede sau nu in mod expres acest principiu neidentificarea lui in continutul unei Const poate constitui un prim indiciu ca acea Const nu este una democratica Const Romaniei prevede in prezent prin art 1 ain 4 in mod expres faptul ca puterile se organizeaza si functioneaza in RO in conf cu principiul sep si echilibrului put in stat . Art 2 al Const prevede cu privire la exercitarea suveranitatii nationale si la detinatorul acestei suveranitati . Fata de aceste prevedeeri constitutionale este necesar a preciza ca autoritatilor prevazute de Const le este incredintat doar exercitiul puterii fiind vb despre delegarea unor fct ale puterii si nu despre delegarea puterii . Titularul puterii ramanand poporul. Faptul ca intre puterile statului exista un echilibru exprimat prin colaborare si control este dovedit inclusiv prin rap existente intre acestea astfel: Rap dintre parlament si executiv: Parlamentul primeste juramantul presedintelui. Parlamentul poate prelungi mandatul presedintelui . Parlamentul poate hotara punerea sub acuzare a presedintelui . Parlamentul primeste mesajele presedintelui. Parlamentul ratifica tratatele internationale . Parlamentul aproba declararea mobilizarii generale sau partiale . Parlamentul incuviinteaza instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta . Parlamentul il poate suspenda din fct pe presedinte . Parlamentul acorda votul de incredere asupra programului si a listei prospuse a membrilor guvernului la solicitarea candidatului la functia de prim ministru. Parlamentul poate retrage votul de incredere acordat guvernului . Parlamentul ii poate solicita pt buna desfasurare a activitatii sale informatii si documente inclusiv de la autoritatile ce fac parte din puterea executiva . Prin intermediul deputatilor si senatorilor pot fi adresate intrebari si interpelari membrilor guvernului . Parlamentul apreciaza asupra raspunderii politice a guvernului . Parlamentul poate soliciita urmarirea penala a membrilor guvernului stabilind prin lege cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor guvernului . Parlamentul abiliteaza guvernul pt a emite ordonante simple . Rap dintre executiv si parlament: -presedintele rom promulga legile - presedintele poate dizolva parlamentul - guvernul are initiativa legislativa tot guvernul poate solicita adoptarea in procedura de urgenta a proiectelor sau a propunerilor legislative - guvernul isi poate angaja raspunderea in fata parlamentului pt un program sau o declaratie de politica generala sau un proiect de lege . - guvernul poate fi abilitat sa emita ordonante 3

Rap dintre legislativ si puterea judecatoreasca Intai de toate trebuie subliniat faptul ca Const prevede principiul independentei judecatorilor si a supunerii lor numai legii, fiind astfel interzisa interventia altor puteri in activitatea justitiei . Cu toate acestea exisa niste rap intre legislativ si puterea judecatoreasca anume: - organizarea si functionare ainstantelor de judecata a parchetelor de pe langa aceste instante si a CSM se realizeaza in conformitate cu legea votata de Parlament . Prin solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate in spre Curtea const a Romaniei justitia prin intermediul instantelor de judecata intervine in Contriolul Const legilor. Rap dintre executiv si puterea judecatoreasca se exprima prin: - presedintele romanie numeste magistratii definitivi - prin regimul juridic a contenciosului administrativ - faptul ca intre puterile statului exista un echilibru se traduce inclusiv prin fct de mediere dintre aceste puteri , ceea ce este consacrat constitutional presedintelui Ro. - Pt garantarea dr si libertatilor fundamentale ale cetatenaului precum si pt realizarea sep si echilibrului put in stat Const Ro prevede cateva institutii , respectiv Curtea cONSt Avocatul poporului, si Curtea de conturi ca institutii ce nu fac parte din nici una din cele 3 puteri din stat nu sunt nici puteri distincte dar care garanteaza respectarea principiului sep si echil put in stat. Instaurarea statului de drept si a democratiei se bazeaza pe mai multe teorii cea mai importanta fiind cea a sep si echil sep put in stat . In virtutea tuturor acestor teorii si a practicii politice este evident ca poporul este singurul care are calitatea de titular absolut al puterii . Celelalte institutii sau autoritati primesc doar eercitiul puterii sau al unor fct ale puterii . Poporul isi rezerva de asemenea dr de a inlatura regimurile nedemocratice si abuzive in cazul in care acestea se indeparteaza de la mandatul primit . Acesta ar trebui s afie cel dintai dr natural recunoscut intr-o societate . Asadar poporul este cel care detine putere ape care o poate exercita direcrt prin referendum sau indirect prin reprezentare . Pt a exercita puterea prin reprezentare are loc organizarea statala a puterii.. Pt a deveni general obligatorie vointa poporului trebuie sa fie exprimata pt a fi cunoscuta si respectata , din acest motiv trebuie sa existe o fct legislativa . Legile adoptate de legislativ trebuie sa fie aplicate , motiv pt care vb de o fct executiva . Dr si interesele legitime ale cetatenilor trebuie sa fie respectate si la nevoie restabilite, motiv pt care trebuie sa existe fct jurisdictionala. Pe langa aceste 3 mari fct au aparut si fct derivate precum controlul const legilor, sau controlul financiar . Aceste fct au fost incredintate unor autoritati sau institutii investite cu forta coercitiva , autoritati sau institutii ce au primit fct de o reprezinta . Pt ca statul sa nu se considere titularul puterii este necesar ca : 1. Sa se acorde autonomie si independenta fiecarei componente a statului 2. Aceasta autonomie trebuie sa presupuna o influentare reciproca si nu o separare totala 3. Trebuie sa se asigure un echilibru al fct autoritatilor statale. Puterea organizata statal se identifica prin niste trasaturi generale , adica caractere esentiale si comune tuturor tipurilor de putere de stat care permit grupare alor intr-o notiune generala si care diferentiaza si diferentiaza puterea de stat de orice alt fenomen . Aceste trasaturi sunt: 1. Caracterul de putere prin putere intelegandu-se o putinta efectiva de a exprima si realiza vointa ca vointa obligatorie pt intreaga societate 2. Puterea de stat este o putere de constrangere , puterea de stat este o putere sociala care se distinge de toate celelalte puteri tocmai prin faptul ca este una de constrangere . Disparitia constrangerii echivaleaza cu 4

disparitia statului , insa aceasta constrangere este folosita doar in ultima instanta at can vointa de stat exprimata prin lege nu est erespectata de buna voie 3. Caracterul social acest caracter exprima aparitia sa , apartenenta , continutul si fct sale 4. Puterea de stat reprezinta puterea de a exprima si realiza vointa guvernantilor ca vointa general obligatorie. Aceasta trasatura exprima ..., vointa indivizilor exprimata prin lege , nu reprezinta suma aritmetica a vointelor indivizilor si exprima interesele fundamentale ale guvernantilor. 5. Caracterul oraganizat al puterii statale exprimat prin existenta unui aparat de stat 6. Suveranitatea put de stat tradusa prin suprematia si independenta puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa de stat

Partidele politice
1. Notiunea de partid politic Procesul aparitiei partidelor politice trebuie privit in stransa corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului adica cu ideea de reprezentare in viata publica . in prezent partidele politice si gasesc reglementarea fundamentala in Constitutiile statului . Clarificarea locului si rolului partidelor politice in cadrul asociatiilor este determinata de existenta libertatii de asociere sau a dr de asociere , putandu-se distinge existenta a dou amari categorii de asociatii : 1. Cele create in baza dr de asociere( partide politice, sindicate) 2. Cele create pe temiuri contractuale sau in exercitarea libertatii comertului( libertatea economica) Societati civile sau societati comerciale. Partidele politice se infiinteaza asadar in baza exercitarii dr de asociere , motiv pt care acestora li se va aplica priorietate regimul constitutional . Pe de alta parte cf legilor electorale inclusiv prevederilor const . , organizatiile minoritatilor nationale sunt considerate similare formatiunilor politice daca propun liste de candidati din partea minoritatilor respective sau daca participa la alegeri . Prevederile const si legale privind partidele politice identifica anumite dr ce apartin acestora : 1. Partidul politic care are majoritatea absoluta in parlament sau dupa caz partidele politice care sunt reprezentate in parlament sunt consultate de presedintele Romaniei atunci cand acesta desemneaza candidatul pt fct de prim ministru. 2. Candidaturile pt alegerea parlamentarilor se propun pe liste de candidati numai de catre partide 3. Partidele politice pot forma coalitii electorale ( coalitile electorale s epot forma anterior desfasurarii procesului electoral , coalitiile se pot forma post electoral) 4. Partidele politice desemneaza reprezentanti in birourile electorale 5. Part pol. Care participa la campania electorala pot primi in cf cu legea o subventie de la bugetul de stat. Const stabileste si regulile ce trebuie sa fie respectate de partidele politice , respectiv scopul lor ( art 8 din Const) sau cauzele care pot duce la declararea neconst a unui partid politic. ( art 40 alin 2) . Const stabileste si pers care nu pot face parte din partide politice , respectiv judecatorii curtii const , avocatul poporului , magistratii , membrii activi ai armatei , politistii , si alte cat de functionari publici. Pt a defini partidul politic trebuie sa avem in vedere urmatoarele elemente : 1. Partidul politic contribuie la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor 2. Partdiul politic este o asociatie 3. Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetatenilor , ca o manifestare libera a dr de asociere . 4. Asocierea intr-un partid politic este un drept al cetateanului 5. Scopul asocierii identifica partidele politice in cadrul celorlalte tipuri de asociatii. Scopuri ale partidelor pol.: Promovarea interesului national pe baza anumitor principii Procurarea pt conducerea partidului a puterii in cadrul unui grup Realizarea unui program politic 5

Urmarirea realizarii unei filozofii sau ideologii politice urmarind cucerirea si exercitarea puterii. Contributia la exprimarea sufragiului propunand programe politice si prezentand candidati. In esenta scopurile partidelor politice sunt eminamente politice , care trebuie sa fie realizate prin cucerirea si exercitarea puterii pt ca orice partid terbuie sa aiba aptitudinea si vocatia guvernarii Art 8 din Const identifica ca scop al partidelor politice unul cu caracter general , contribuirea la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor . 6. Partidele politice trebuie sa-si asigure o baza electorala solida care sa le permita propulsarea reprezentantilor lor in sfera guvernarii. Partidele politice care ajung la putere isi pot institutionaliza platformele electorale , acestea devenind , elemente fundamental al politicii de stat exprimata juridic prin lege . 7. Este necesar a exista niste coordonate juridice cat priveste scopurile si activitatea partidelor politice . Partidul pol este asadar o asociere libera a cetatenilor prin care se urmareste pe baza unei platforme definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor asociatii care au si isi afirma clar si deschis vocatia si aptitudinea guvernarii . 2. Scopurile asocierii cetatenilor in partide politice si functiile partidelor pol In doctrina se identifica scopul de ordin logic precum valoarea generala a ideilor in jurul carora se formeaza partidul politic, si motive de ordin psihologic precum interesul personal . Scopuri ale partidelor politice pot fi : Asigurarea binelui general, contributia la dezvoltarea corpului social, medierea intre corpul electoral si parlament sau vointa de a exercita puterea . Functiile partidelor politice sunt identificate in doctrina ca fiind : 1. Functia de intermediar intre popor si putere 2. Functia de asumare at cand partidul ajunge la putere si prin intermediul organelor de stat directioneaza politica nationala . Prin art 8 Const Ro identifica ca fct a part pol definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor .

3. Cat de partide politice

1. In fct de apartenenta si orientarea membrilor si de platforma politica . Aceasta clasificare este specifica per aparitie part pol trebuind corelata cu procesul de formare a natiunilor si a statelor moderne : a) Part confesionale Criteriul credintelor religioase b) Part regionale reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat unitar sau ale diferitelor parti ale unui teritoriu national neunificat inca. c) Part nationale Apar in sec XIX, odata cu raspandirea conceptiei de natiune si cu confirmarea principiului nationalitatilor . d) partide de clasa exprima interesele unei cls sociale sec XIX Partidul Taranesc e) partide atnice cont African 2. In fct de platforma program criteriul de baza dupa care sunt constituite aceste partide este cel al modalitatii de rezolvare a probl privind : a) rap dintre societate si individ b) rap dintre stat si componentele sale c) rap dintre stat si biserica Partide democratice , liberale , ... partide de sranga si dreapta Part de stanga: aspecte de protectie sociala Part de dreapta : 3. in fct de compozitia partidelor avem: a) partide de cadre- formate din personalitati Conservatoare 6

b) partide de masa Socialiste si partide care apar ca urmare a introducerii votului universal 4. In fct de disciplina votului a) partide suple in cadrul carora votul se exprima propriilor convingeri b) rigide in cadrul carora votul este cf indicatiilor date de catre partid

Sistemele de partide politice

Aceste sisteme explica ansamblu de rap ce exista in fiecare sistem const Partidul unic Bipartidismul specific democratiei pluraliste si liberale ofera , optiuni clare si suficiente cetatenilor ; la nivelul puterii ofera o majoritate confortabila, si presupunea acordul celor doua partide politice asupra probl fundamentale ale societatii , precum si asupra faptului ca regimul politic nu va fi schimbat de nici unu dintre partide. Multipartidismul- Sist democratice si pluraliste . liberale este cel mai des sist in prezent - avantajul alegatorilor consta intr-o plaja mai mare a optiunilor - pt putere insa este necesar de regula se ajunge la coalitie si poate determina instabilitate guvernamentala

Sistemul electoral
Drepturile electorale ale cetatenilor romani Dr electorale in general sunt: - dr de vot sau dr de a alege : vorbim despre alegere atunci cand alegem membrii sau conducatorii unor autoritati publice ( functii erective) ( consilieri locali , primarul , consilieri judeteni , presedintii consiliului judetean , senatorii si deputatii si presedintele Ro) , toti acestia sunt demnitari publici, asadar nu functionari publici. Se voteaza atunci cand ne pronuntam pt sau contra unei reguli sau hotarari ( referendum). - Dr de a fi ales - Dr de revocare care trebuie privit in stransa legatura cu doua teorii : teoria mandatului imperativ si teoria mandatului reprezentativ. Dr de vot Este prevazut de art 36 din Const , iar art 62, alin 1 si 81 alin 1 din Const prevad caracteristici ale acestui drept : 1. Universalitate- cetatenii romani sub conditia doar a conditiei de varsta si a aptitudinilor intelectuale sau morale au dr de a vota . Opus universalitatii este votul restrans sau selectiv ce poate fi explicat sub doua aspecte : a) votul cenzitar a fost exprimat de regula prin impunerea unei conditii de avere cetateanului pt a putea vota . b) votul capacitar implica din partea alegatorului un anumit grad de instructii . Universalitatea a cunoscut o evolutie specifica sistematizata pe trei etape : a) votul universitar masculin b) accesul femeilor la electorat c) scaderea varstei minime de la care se poat evota Pt a putea exercita dr de vot cetatenii romani trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aiba varsta minima de 18 ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv - sa fie in deplinatatea facultatilor mintale - sa aiba aptitudinea morala de a vota Arestatii preventivi si cei care se afla in exercitarea unei pedepse privative de libertate , pot vota? 2. Egalitatea este expresie a principiului egalitatii in dr a cetatenilor 7

Presupune : ca fiecare cetatean are dr la un singur vot pt alegerea aceleiasi autoritati sau organ de stat . Circumscriptiile electorale pt alegerea aceleiasi autoritati publice sau organe de stat sunt egale ca nr de alegatori . Exceptii de la aceasta trasatura sunt: a) Geografia electorala in virtutea careia circumscriptiile electorale sunt inegale ca nr de locuitori pt alegerea aceleiasi autoritati publice sau organe de stat b) Colegiile electorale sunt de asemenea inegale ca nr de alegatori dar mai mult decat atat fie aleg acelasi nr de reprezentanti fie un nr diferit . c) Votul plural alegatorii din aceeasi circumscriptie electorala dispun de mai multe voturi pt aceeasi autoritate publica sau organ de stat d) Votul multiplu in virutetea caruia alegatorii dispun de mai multe voturi in mai multe circumscriptii electorale e) Prima Electorala este un sistem utilizat in perioade de criza politica atunci cand partidele nu reusesc sa obtina majoritatea in alegeri si consta in aprobarea unui plus de mandate partidului politice ce obtin alegeri un anumit nr de voturi . 3. Votul este direct- ceea ce presupune ca alegatorii isi exprima direct , personal acordul sau dezacordul cu privire la candidatii propusi . 4. Secretul votului exprima posibilitatea cetatenilor de a-si manifesta liber voint alor cu privire la candidatii propusi , fara ca aceasta manifestare sa poata fi cunoscuta de altii . 5. Votul este liber exprimat ceea ce presupune posibilitatea cetatenilor de a participa sau nu la alegeri , iar daca participa da a-si manifesta liber optiunea pt anumita lista de candidati sau pt un anumit candidat . 2. Dr de a fi ales - ... este conditionata da indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: - sa aiba dr de vot ; sa aiba cetatenie romana si domiciliul in RO art 16 alin 3, si alin 4 Nu pot exercita dr de a fi ales: judecatorul curtii Const , avocatul pporului , funct publici , politistii , membrii activi ai armatei si magistratii Limita de varsta : pt a candida la primar ....23 La senat ... 33 Presedentia Ro 35 de ani Conditii de eligibilitatea cele de mai sus

Scrutinul
Acesta reprezinta modalitatea in care alegatorii desemneaza de la consilier local pana la presedintele Ro. De regula se practica sistemul majoritar , sistem in care sunt alesi candidatii care au obtinut cel mai mare nr de voturi . Acesta are doua variante: scrutinul uninominal- presupune ca alegatorul sa voteze pt un singur candidat intr-o circumscriptie electorala : Primarul , presedintele Cons judetean si presedintele Ro si scrutinul de lista presupune ca alegatorul sa voteze mai multi candidati inscrisi pe o lista cu candidati votand lista . ( con local judetean , ..) In ro scrutinul de lista blocat. Fata de sist de lista blocata mai pot exista doua alte sisteme : care dau o libertate de optiune mai mare alegatorilor : 1. Votul preferential presupune posibilitatea alegatorului de a modifica ordinea de pe lista de candidati 2.PANASAJ ofera posibilitatea alegatorului de a-si intocmi chiar el lista candidatilor luand candidati de pe listele inscrise in buletinul de vot . De regula se practica unul sau doua tururi de scutin : Un tur de scutin se anuleaza at cand legea stabileste ca mandatul se atribuie imediat candidatului care se afla in frunte , fiind suficienta obtinerea unei majoritari simple sau relative. Maj calificata Maj absoluta 50% +1 din nr alegatorilor Maj simpla 50% +1 din nr alegat prezenti la procesul electoral Maj relativa cel mai mare nr de voturi Scutinul de lista se practica daca este prevazut de lege at cand in primul tur de scutin sunt alesi numai candidatii care au obtinut majoritatea absoluta . In al doilea tur fiind suficienta obtinerea majoritatii relative . 8

Avantajele si dezavantajele scrutinului de lista : 1. Presupune propuneri de candidati facute cu alte partide si formatiuni politice 2. Presupune conditionari legale legate de realizarea unui procent minim ce trebuie intrunit la nivel national ( pragul electoral ) Prag electoral procent minim care trebuie obtinut pt a ajunge in parlament. 3. Presupune ruperea legaturii dintre alegator ales 4. Variantele acestui scrutin presupun numeroase dificultati procedurale Avantajele si dezavantajele scutinului uninominal: 1. Simplitate- pt ca in fiecare circumscriptie elctorala aleg un candidat 2. Exista o legatura intre ales si alegator 3. Impune un nr mare in circumscriptie electorale ceea ce determina cheltuieli mari electorale 4. Presupune cheltuieli mari pt candidati 5. Parlamentul devine mai mult un corp de elita 6. Nu este procedeu optim pt exprimare pluralismului pozitiv

Organizarea si desfasurarea alegerilor

Stabilirea datei alegerilor : data alegerilor se stabileste cu cel putin 60 de zile inaintea votarii, putand fi stabilita prin lege sau printr-un act al guvernului preferandu-se o zi nelucratoare. Stabilirea numarului delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale : numarul circumscriptiilor electorale poate fi stabilit prin constitutie sau legi sau in temeiul unei legi de anumite autoritati publice. In Romania delimitarea circumscriptiilor electorale se face in functie de unitatile administrative teritoriale. Pentru alegerile locale fiecare comuna, oras sau municipiu, reprezinta o circumscriptie electorala. Numerotarea circumscriptiilor electorale se poate realiza prin lege pentru alegerile parlamentare, iar pentru celelalte alegeri de catre autoritatile publice desemnate prin lege-guvern. Stabilirea numarului celor care vor fi alesi in fiecare circumscriptia electorala revine autoritatii stabilite prin lege in baza unor criterii obiective. Listele electorale si cartile de alegator : electoratul cuprinde cetatenii cu drept de vot, iar listele electorale identifica si nominalizeaza alegatorii. In privinta intocmirii listelor electorale este necesar a fi respectate doua reguli : 1. Fiecare alegator este inscris intr-o singura lista 2. Este obligatorie inscrierea in listele electorale permanente. Exista asadar doua tipuri de liste : - listele electorale permanente -listele electorale speciale intocmite cu prilejul fiecarui scrutin electoral. Listele electorale permanente sunt intocmite de primari la comune, sunt intocmite pe sate, iar la orase sau municipii pe strazi. Listele se pastreaza in registre speciale la primaria in a carei raza terioriala se afla localitatea unde au fost intocmite. Listele electorale permanente se actualizeaza in fiecare an, dar in mod obligatoriu in 15 zile de la data stabilirii zilei de votare. O copie de pe aceste liste va fi inaintata in 24 de ore de la constituire birourilor electorale ale sectiilor de votare. Prin listele electorale speciale se realizeaza evidenta cetatenilor in cazul in care acestia isi exercita dreptul de vot in alte localitati decat cele de domiciliu sau in orasele mari la alte sectii de votare. Cartile de alegator sunt legitimatii electorale personale si permanente valabile pentru toate consultarile cu caracter national conform numarului de scrutine prevazute in continutul lor. Cartile de alegator se eliberau persoanelor inscrise in listele electorale permanente, sarcina intocmirii lor revenind primarilor. Birourile electorale : sunt biroul electoral central, birourile electorale de circumscriptie si birourile sectiilor de votare. Formarea birourilor electorale cuprinde doua etape: 1. Desemnarea judecatorului si a presedintilor birourilor. 2. Desemnarea reprezentatilor partidelor politice. Biroul electoral central este format din 7 judecatori si 16 reprezentanti ai partidelor politice, desemnati in 9

ordinea descrescatoare a ponderii numarului listelor de candidati pe care le-au propus in circumscriptiile electorale. Atributii: - vegheaza actualizarea listelor electorale - Asigura interpretarea uniforma a dispozitiilor electorale - Inregistreaza candidaturile - Verifica si inregistreaza rezultatul alegerilor Birourile electorale de circumscriptie sunt formate din 3 judecatori din cadrul tribunalelor si 8 reprezentanti ai partidelor politice. Atributii: - urmareste aplicarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri - Vegheaza la organizarea sectiilor de votare - Inregistreaza candidaturile si le constata pe cele definitive - Realizeaza publicatiile si afisarile necesare - Rezolva intampinari si contestatii cu privire la operatiunile electorale ale sectiilor de votare - Distribuie buletinele de vot, stampilele de control si stampilele votat - Totalizeaza rezultatul alegerilor de la sectiile de votare comunicandu-le biroului electoral central - Constata rezultatul alegerilor pentru acea circumscriptie electorala si elibereaza deputatilor si senatorilor, certificatul doveditor al alegerii lor. - Inainteaza biroului electoral central procesele verbale cuprinzand rezultatul alegerilor, intampinarile, contestatiile si procesele verbale ale sectiilor de votare. Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt formate dintr-un presedinde, un loctiilor al acestuia si alti 7 membrii. Atributii : - conduc operatiunile de alegeri de la sectiile de votare - Primesc copia listelor electorale, buletinele de vot si stampilele - Rezolva intampinarile cu privire la activitatea lor - Inainteaza procesul verbal ce cuprinde rezultatul votarii si contestatiile depuse In ceea ce priveste componenta si functionarea birourilor electorale trebuie resptectate doua reguli: 1. Nu pot fi membrii ai birourilor electorale cei care candideaza in alegeri 2. Birourile lucreaza in prezenta a jumatate + 1 din numarul total al membrior si iau hotarari cu majoritatea membrilor prezenti Sectiile de votare : sunt delimitari teritoriale astfel organizate incat toti alegatorii sa poata vota intr-o singura zi. In mod exceptional mai pot fi infiintate sectii de votare in spitale, unitati militare, camine de batrani, campusuri universitare, gari, aerogari, porturi, si la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei in strainatate. Propunerea candidaturii : propunerile pentru presedintele Romaniei se depun la biroul electoral central, iar pentru deputati, senatori, primari, consilieri locali, presedinti de consilui judetean, consilieri judeteni, se depun la birourile electorale de circumscriptie. Propunerile se pot face in functie de tipul de scrutin, pe liste de candidati sau individual. Propunerile se fac in principiu cu cel putin 30 de zile inainte de data alegerilor. Candidatura pentru senat sau camera deputatilor poate fi depusa doar intr-o circumscriptie electorala. Dreptul de a depune candidatura apartine partidului sau formatiunii politice, asadar inclusiv coalitiei de partide. Un candidat independent trebuie sa fie sustinut de cel putin 0,5% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente al localitatii situate in circumscriptia electorala pentru care candideaza. Propunerile se fac in scris, sub semnatura conducerii partidului sau pe baza listei sustinatorilor dupa caz. La momentul inregistrarii candidaturii, candidatul depune si o declaratie de acceptare a candidaturii, declarative ce cuprinde consimtantul expres al acestuia precum si precizarea ca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida. In 24 de ore de la inregistrarea candidaturilor biroul electoral de circumscriptie si biroul electoral central fac publice candidaturile. 10

Buletinele de vot, semnele electorale si stampilele electorale : cat priveste buletinele, prin legea electorala sunt stabilite ordinea in care sunt inscrise toate mentiunile, astfel incat sa permita oricarui alegator sa identifice usor listele electorale si sa asigure secretul votului. Legea electorala impune de asemenea uniformitatea grafica a buletinelor de vot din aceeasi circumscriptie electorala ; cat priveste semnele electorale sunt stabilite de partide, formatiuni politice sau canditatii independeti, trebuie sa fie date publicitatii, nu trebuie sa fie contrare ordinii de drept si trebuie sa fie declarate biroului electoral central. Stampilele sunt de doua categorii: stampila de control, care identifica o anumita sectie de votare, se aplica pe pagina alba a buletinului de vot cu care se sigileaza urnele de vot si se oficializaeaza inscrisurile sectiei; si stampila votat. Campania electorala : incepe, in principiu, o data cu publicarea actului normativ prin care se stabileste data alegerilor si se incheie cu 2 zile inainte de data votarii. Primariile stabilesc locuri speciale de afisaj electoral, afisajele electorale nu trebuie sa contravina ordinii de drept, se poate acorda pentru desfasurarea campaniilor electorale si subventie de la stat, insa cei care nu obtin cel putin 5% din voturile exprimate sunt obligati sa returneze subventia in termen de 2 luni. Stabilirea rezultatelor votarii se face la sectia de votare, parcurgandu-se urmatorii pasi: 1. Se numara si anuleaza buletinele de vot ramase neutilizate 2. Se verifica sigiliile de pe urnele de vot 3. Se deschid urnele si se face numaratoarea voturilor pentru fiecare autoritate pentru care s-a votat; rezultatul se consemneaza in cate 2 tabele pentru fiecare autoritate 4. La finele procesului de numarare se incheie un process verbal semnat de presedinte si de toti membrii birourilor 5. Se intocmeste un dosar sigilat si stampilat pentru fiecare autoritate publica aleasa, dosare ce vor fi predate birourilor electorale de circumscriptie in 24 de ore 6. Se trece la atribuirea mandatelor dupa ce se comunica rezultatele la biroul electoral central.

Caracterizarea parlamentului.
Parlamentul a fost o reacie fireasc mpotriva despotismului din perioada medieval, dar n acelai timp a rspuns i cerinei indivizilor de a participa la facerea legilor, n momentul n care s-a recunoscut ca suveranitatea aparine poporului. Astfel, poporul a ales s-i delege exerciiul dreptului su natural i inalienabil de a legifera unor reprezentani care pot exprima juridic voina sa. n prezent parlamentul poate fi definit ca fiind o instituie politic i juridic format din una sau mai multe adunri sau camere fiecare fiind compus dintr-un numr de membri i dispunnd de putere de decizie. Funciile parlamentului. n funcie de coninutul acestora, clasificarea funciilor parlamentului este urmtoarea: Funcia legislativ Funcia de stabilire a direciilor principale de dezvoltare a activitii social-economice, culturale, statale i juridice a statului Alegerea, formarea, avizarea formrii, numirea sau revocarea unor autoriti statale Controlul parlamentar Conducerea n politica extern

n doctrin s-a dezbtut dac parlamentul are i o funcie constituant, aceasta neconfundndu-se cu funcia legislativ. S-a concluzionat c avnd n vedere c funcia constituant este definit de organisme speciale, 11

dup o procedur specific dar diferit de cea de elaborare a legii, doar n situaii excepionale, n baza unor reglementri exprese aceast funcie poate fi ndeplinit i de parlament. O astfel de situaie s-a ntlnit i n Romnia, la 20 mai 1990, parlamentul Romniei fiind ales ca adunare constituant n conformitate cu prevederile legii electorale. Ct privete posibilitatea ca parlamentul s ndeplineasc o funcie jurisdicional, avnd n vedere c spre exemplu parlamentul se pronun asupra suspendrii din funcie a pre. Romniei, n cazul angajrii rspunderii politice a acestuia, este necesar a sublinia, c parlamentul nu poate interveni n activitatea justiiei precum nici nu poate suplini activitatea acesteia. Controlul pe care l exercit parlamentul, este unul exclusiv politic aadar nu jurisdicional. Funcia legislativ. n virtutea principiului separaiei i echilibrului puterilor n stat, principala funcie a parlamentului este legiferarea, adic editarea de norme juridice obligatorii pentru executiv, iar n cazul existenei unor litigii, i pentru puterea judectoreasc. Cnd vorbim despre funcia legislativ a parlamentului, avem n vedere noiunea de lege n accepiunea sa restrns, ca reprezentnd actul juridic emis de parlament cu aceast titulatur, iar conform art. 61 al. 1 din Constituie, parlamentul Romniei este unica autoritate legiuitoare a rii. n practic ns funcia legislativ este mprit cu: Executivul (ct privete iniiativa legislativ, delegarea legislativ, promulgarea legilor) Cu comisiile proprii (ct privete avizarea proiectelor sau propunerilor legislative) Cu electoratul (ct privete referendumul)

Puterea parlamentului de a legifera este limitat n prevederile constituionale, acestea stabilind liste de domenii, care pot sau nu s fac lucrul legiferrii de ctre parlament. Conform prevederilor art. 73 din Constituie, parlamentul Romniei poate adopta legi constituionale, legi organice, domeniile acestora fiind stabilite de art. 73 al. 3 din Constituie, i legi ordinare. Ca i exemple la domeniul legilor organice poate fi legea care reglementeaz organizarea i funcionarea partidelor politice sau cea care stabilete funcionarea nvmntului n Romnia. Aceste domenii sunt prevzute de Constituie i dezvoltate prin legi. Stabilirea acestor direcii poate fi exercitat de parlament n ntregul su, sau de una dintre camere. n exercitarea acestei funcii, parlamentul exercit atribuii precum: Adoptarea bugetului. Aprobarea programului guvernului. Reglementarea aspectelor privind scrutinul electoral. Stabilirea sistemului general al impozitelor i taxelor. Organizarea nvmntului. Stabilirea procedurilor jurisdicionale, etc. Stabilirea regimului proprietii motenirii. i a

Art. 65 corobora prevederile art.75 din constituie, stabilesc urmtoarele atribuii ale parlamentului: Examinarea rapoartelor consiliului suprem de aprare a rii. Declararea mobilizrii generale a forelor armate. pariale sau Declararea strii de rzboi. Suspendarea sau ncetarea ostilitilor militare. 12

Aprobarea strategiei naionale de aprare a rii. Numirea la propunerea preedintelui Romniei a directorilor serviciilor de informaii i exercitarea controlului asupra activitii acestor servicii.

Numirea avocatului poporului. Stabilirea statutului senatorilor. deputailor i

Aceast funcie exprim dreptul parlamentului de a participa la instituionalizarea celorlalte autoriti statale. n republicile parlamentare, parlamentul l alege i l revoc pe preedintele republicii, l alege/revoc pe preedintele guvernului, revoc guvernul, numete n funcii nalii funcionari publici, alege i revoc judectori. n republicile prezideniale, preedintele este cel care numete ambasadorii, consulii sau funcionarii federali, avnd ns nevoie de avizul i acordul senatului. n Romnia parlamentul l poate suspenda din funcie pe preedintele Romniei (art.95 din Constituie), acord votul de ncredere guvernului, numete consilierii de conturi care lucreaz n cadrul Curii de Conturi (art.140), numete judectori la Curtea Constituional (art.143).

Controlul parlamentar.
Acest control este necesar pentru c parlamentul exercitnd funcia legislativ delibereaz, ceea ce nseamn ca trebuie s verifice modul n care sunt respectate i aplicate legile i Constituia, i modul n care autoritile statale i ndeplinesc atribuiile. Este i un control deplin pentru c de regul, se ntinde asupra ntregii activiti desfurate conform constituiei i legilor, putndu-se ajunge dac este cazul chiar i la revocarea unor autoriti. Este un control difereniat n funcie de natura activitii controlate i de poziia n sistemul statal a autoritii controlate. Acest control se exercit fie de ntregul parlament, fie de una din camere, fie prin alte mijloace precum: Obligaia avocatului poporului de a prezenta rapoarte n faa parlamentului, prin angajarea rspunderii politice a guvernului, sau prin obligarea guvernului de a prezenta informaiile i documentele cerute. Formele i mijloacele prin care se exercit acest control sunt: Controlul parlamentar exercitat prin dri de seam, mesaje, rapoarte sau programe. Este un control direct, exercitat asupra unor organe ale statului, care sunt obligate n virtutea prevederilor constituionale, s prezinte parlamentului sau uneia dintre camere, documentele deja menionate. Controlul exercitat din comisiile parlamentare. Este cea mai eficient form de control, este foarte rspndit n sistemul american, i o prevede i sistemul romnesc. Controlul exercitat prin ntrebri i interpelri. ntrebrile sunt cele adresate de deputai sau senatori autoritilor publice, n legtur cu activitatea realizat de parlament. Prin ntrebri se solicit doar informri sau precizri. Regulamentele parlamentului prevd c aceast form de control const n fapt ntr-o simpl cerere de a rspunde daca o informaie este adevrat sau exact. ntrebrile pot fi adresate minitrilor, prim-ministrului sau altor conductori a autoritilor administraiei publice. ntrebrile sunt scrise sau orale, i nu privesc probleme personale sau particulare, consultaii juridice, procese aflate pe rolul instanelor de judecat, sau activitatea unor persoane ce nu ndeplinesc funcii publice. Prin regulamentele parlamentului se stabilesc 13

inclusiv reguli cu privire la momentul n care pot fi adresate ntrebri. Rspunsul la ntrebri poate fi formulat scris sau oral. Interpelrile difer de ntrebri prin importan i regim juridic. Interpelrile se formuleaz n scris, se depun la preedinii camerelor care le supun ateniei camerei, solicitnd acesteia s decid dac interpelarea se va dezvolta sau nu ntr-o edin a camerei, i dac da, n ce edin. n cazul n care se poart discuii asupra unei interpelri, ncheierea acestei discuii poate fi constatat printr-o hotrre. Aadar interpelrile sunt cele adresate guvernului. Pot fi formulate de un parlamentar, de mai muli sau de un grup parlamentar, se formuleaz doar n scris, se citesc n edina camerelor i se prezint preedintelui camerei, care o va trimite celui creia i este adresat. Sunt dezbtute n camer, dndu-se nti cuvntul celui care a adresat interpelarea, iar ulterior interpelatului, urmarea discuiilor putndu-se ajunge la dezbateri n cadrul camerei, camera putnd lua o poziie pe care i-o exprim printr-o moiune simpl. Obinerea de informaii. Aceste informaii se pot solicita autoritilor publice, guvernul i celelalte administraii publice sunt obligate constituional s prezinte informaiile i documentele cerute de camera deputailor, senat sau comisiile parlamentare. Informaiile sau documentele se comunic n copie certificat, iar informaiile sau documentele privind secrete de stat, sunt refuzate. Controlul exercitat prin rezolvarea petiiilor cetenilor. Cetenii pot adresa petiii senatorilor, deputaiolr, etc. acetia se vor ocupa de rezolvarea petiiilor, vor putea fi dezbtute n camerele parlamentului. Acestea trebuie sa fie scrise, semnate i s conin datele de identificare ale petiionarului. Soluionndu-le, comisia competent poate decide soluionarea acesteia, sesizarea autoritii competente, clasarea sau sesizarea camerei. Un rspuns scris cu privire la modul de soluionare a petiiei va fi comunicat i petiionarului.

Controlul exercitat prin avocatul poporului (OMBUSSMAN- este o institutie de origine .... fiind creata in 1866?) In prezent majoritatea constitutiilor reglementeaza aceasta institutie sub diferite denumiri - aparatorul poporului de ex, mediator european, avocatul poporului etc. OMBUSSMAN este reprezentat de una sau mai multe pers independente numite de parlament pt a supraveghea administratia! La nivel national OMBUSSMAN se regaseste sub doua forme : 1. Avand o competenta generala caz in care primeste si solutioneaza plangerile cetatenilor cu privire la abuzurile administratiei , asa cum este in Ro , 2. Respectiv cu competenta specializata. Atunci cand exista mai multi OMBUSMANI fiecare ste specializat pe un anumit domeniu. In Ro Const reglemenetaza institutia OMBSSMAN , prin art 58 si 60 , institutia fiind denumita avocatul poporului. Rolul fundamental al avocatul poporului este acela de aparator al dr si libertatilor fundamentale ale indivizilor si mai ales a acelora care sunt exercitate in raporturile cu executivul sau cu administratia . Avocatul poporului este ales de cater parlament , durata mandatului este de 5 ani si poate fi reinoit o singura data . Avocatul poporului pe per exercitarii mandatului nu poate indeplini nicio o alta functie publica sau privata ( ex cadru didactic universitar). Isi exercita atributiile din oficiiu sau la cerere si rasp doar in fata parlamentului caruia este obligat sa prezinte anual raportul de activitate , raport prin care poate face recomandari cu privire la legislatie sau cu privire la luarea unor masuri de natura administrativa privind ocrotirea unor masuri publice. 14

Conducerea in politica externa Parlamentul Ro identifica sau ratifica dupa caz tratatele internationale. Poate declara stare de razboi , decide asupra suspendarii sau incetarii ostilitatiilor militare. Parlamentul Ro are atributii si privind organizarea interna si functionarea sa , astfel : in prima sa sedinta in camera deputatilor respectiv la senat se procedeaza la verificarea legalitatii alegerii fiecarui membru al camerei respective , hotarandu-se asupra validarii sau anularii dupa caz alegerii acestuia . Fiecare camera isi va constitui cf configuratiei politice propria comisa de validare a carei activitate se va intinde pe durata intregii legislaturii. In urma verificarilor aceasta comisie va intocmi un raport decizia de validare uirmand a fi luata prin hotarare de catre fiecare camera in parte . Validarea va determina constituirea legala a fiecarei camere , pt aceasta fiind necesara validarea a doua treimi din nr mandatelor de deputati , respectiv senatori . De asemenea fiecare dintre camere si adopta propriul regulament , exercitarea acestei atributii exprimand autonomia regulamentara a Parlamentului . De asemenea camerele voteaza si un regulament al sedintelor comune . In virtutea prevederilor art 64? Alin 1 din Const Parlamentul inclusiv camerele acestora isi stabilesc propriul buget . Structura Parlamentului Parlamentele pot fi in prezent unicamerale sau bicamereale . In principiu structura unui parlament este strans legata de structura statului respectiv , astfel in principiu statele unitare au parlamente unicamerale , iar statele federative bicamerale. In cazul statelor bicamerale una dintre camere reprezinta interesele federatiei , iar cea de a doua interesele statelor membre ale federatie , cea de-a doua camera se mai poate prezenta si sub forma unei camere aristocratice care corespundeau vechilor regimuri parlamentare . O astefl de camera este camera lorzilor din parlamentul britanic . Majoritatea acestor camere au evoluat fie spre camera democratica cum este camera deputatilor la noi , fie au disparut . In prezent in statele care au parlament bicameral dar care nu au o structura de stat federativa , cea de a doua camera daca s-a prezentat sub forma camerei aristocratice s-a transformat intr-o camera democratica , considerandu-se a fi necesara pt echilibrarea puterilor in stat. Argumente ........ ar putea fi : ponderarea de catre cea de-a doua camera a activitatii legislative , inlaturarea despotismului parlamentar , asigurare unui proces mai bun pt elaborarea legilor , reducerea conflictelor dintr eparlament si guvern . Existenta ueni garantii ca parlamentul nu se va indeparta de la mandatul sau . Argumente in defavoarea unui astfel de parlament bicameral ar fi: incetinire aprocesului de legiferare , inmultirea conflictelor de natura constitutionala , inexistenat ueni legaturi directe dintre structura de stat si cea a Parlamentului , precum si fata de unitatea natiunii. In prezent parlamentul Ro este unul bicameral , fiind format din camera dep si senat , membrii acestora fiind alesi prin vot universal , egal , liber exprimat , direct si secret . Organizarea interna a parlamentului Pt a lucra cat mai bn parlamentele se organizeaza in formatiuni mai mici care sunt partiale si inchise , aceste structuri interne sunt organizate , si isi desfasoara activitatea , cf regulamentului fiecarei camere . Alegerea sau numirea ei facandu-se exclusiv de camerele parl, sau de parlament . Gr parlamentare in cf cu art 64 alin 3 din Const reprezentantii partidelor politice devenite urmare alegerilor partide parlamentare isi constituie la nivelul fiecarei camere de regula grupari politice , aceste gr reunesc fie parlamentari ai aceluiasi partid , fie parlamentari care sprojina aceleasi idei politice . Formarea gr parlamentare este de regula o facultate , parlamentarii nefiind obligati a se filia unui gr parlamentar . Avand in vedere faptul ca obtin un mandat reprezentativ . Statutul unui partid poliic poat einsa impune membriilor sai sa adere la un gr parlamentar . Aceasta aderare o vor 15

face nu in calitate de deputat sau senator ci de membrii ai unui partid. Un parlamentar poate fi exclus dintr-un gr parlamentar ceea ce nu echivaleaza cu excluderea acestuia din parlament . Recunoasterea de const acestor gr parlametare inplica si acordarea unor dr acestora precum: - Participarea la lucrarile celorlalte organisme de lucru ale camerelor sau ale parlamentului , o durata mai mare a luariilor de cuvant pt presedintii acestor grupuri , o oarecare priorietate la obtinerea de functii in birourile camerelor sau ale parlamentului . Aceste gr parlamentare sunt denumite si politice pt a pute afi deosebite de cele limbistice care in Ro nu se regasesc sau de cele de prietenie care sunt in RO. Art 64 din Const noastra da dr parlamentarilor de aconstitui astfel de gr parlamentare cf regulamentelor celor doua camere . Acestea se organizeaza separat pt fiecare camera fiind nevoie de cel putin 10 deputati si 7 la senat , deputati si senatori care au figurat in alegeri pe listele acelorasi partide sau formatiuni politice. Daca sunt mai putin decat nr minim prevazut de regulamente se pit reuni ( gr minoritatilor nationale) sau s epot afilia unor gr deja formate . Se formeaza gr imediat dupa prima sedinta a parlamentului , isi aleg un lider sau presedinte dupa caz. Gr parlamentare au recunoscute de regulamentul parlamentului urmatoarele dr: - propun candidatii pt comisia de validare - propun candidati pt functiile de presedinte al camerei , vicepresdinte , sau chestor , secretar , in cadrul birourilor permanente , isi dau acordul cu privire la desemnarea comisiilor parlamentare , pot propune incetarea calitatii de membrui al comisiei parlamentare sau inlocuire , pot solicita modificarea ordinii de zi , pot prezenta amendamente , pot solicita presedintelui camerei verificarea indeplinirii cvorului de sedinta , pot solicita incheierea dezbaterii a unor probl. Opozitia Un rezultat al pluralismului politic este si apartia majoritatii parlamentare , care sustine guvernul si respectiva opozitiei . Toate partidele si formatiunile politice prezente in parlament sunt obligate sa si identifice pozitia , fiind fie de partea majoritatii fie de cea a opozitiei , din acest motiv opozitia ocupa un loc oficial in cadrul parlamentului , unele sisteme constitutionale conferind sefului opozitiei o veritabila fct considerandu-l omologul premierului . Minoritatea trebuie sa fie protejata , iar deciziile sale trebuie sa se reflecte si in deciziile parlamentului . Compozitia politica a parlamentului si a structurilor sale interne trebuie sa reflecte rap general dintre majoritate si opozitie. Birourile si comitetele parlamentare Birourile permanente sunt organe interne ale camerelor sau ale parlamentului daca aceste au o structura unicamerala, a caror organizare , atributii si functionare sunt stabilite , cu caracter de principiu prin Const si detaliat eprin regulamentul camerelor. La nivelul parlamentului Ro fiecare camera are propriul sau birou permanent . Fiecare birou est eformat dintr-un presedinte , vicepresedinti, secretari si chestori. Presedintele biroului permanent este si presedintele acelei camere . Organizarea biroului permanent trebuie sa reflecte pe cat posibil configuratia politica a camerei . Birourile permanente au atributii ce privesc buna organizare si desfasurare a lucrarilr . Presedintele camerei este singurul membru al biroului car este ales pt intreaga legislatura. Ceilalti membrii se aleg pe durata unei sesiuni . Parlamentului Ro are doua sesiuni pe an. Membrii biroului permanent pot fi revocati din fct , presedintele biroului permanent se alege ca de altfel si de ceilalti prin vot secret , gr parlamentar epot face cate o propunere si castiga cel care obtine inprimul tur o majoritate absoluta. Presedintele biroului permanent are printre atributii convocarea camerei respective in sesiuni, conducerea cemerei si a biroului permanent , asigurarea ordinii in timpul dezbaterilor , anuntarea rezultatelor votarii , si a hotararilor luate, reprezentarea camerei respetive pe plan intern si extern , atributii in controlul consti. 16

Secretarii au printre atributii intocmirea inscrierilor listei la cuvant , efectuarea apelului nominal al prezentei , evidenta hotararilor adoptate , urmarirea intocmirii stenogramelor si a proceselor verbale. Chestorii verifica modul de gestionare al patrimoniului camerei , exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate , prezinta bugetul camerei , si incheierea exercitiului bugetar anual. Birourile permanente au urmatoarele atributii: - propun camerelor datele deschiderii si inchiderii sesiuni patlamentare - solicita presedintelui - propun spre aprobare regulamentul camerei sau modificarii acesteia - Intocmesc proiectu ordini de zi al camerei etc

Comitetele Apar in situatiile in care parlamentele cu structuri bicamerale lucreaza in sedinta comuna. In sist nostru const astfel de situatii apar at cand parlamentul exercita rolul de daunare constituanta sau cand se asculta mesajul presedintelui RO sau se ratifica tratate internationale. Pt reglementarea organizarii si desfasurarii sedintelor comune ale camerelor este adoptat un regulament special . Comitetul este format practic din membrii birourilor permanente ale celor doua camere. Comisiile parlamentare Acestea au un rol esential in pregatire alucrarilor camerelor si in exercitarea fct de control parlamentar , precum si a fct legislative ale parlamentelor . Deciziile vor fi luate de camere sau de parlament , niciodata de aceste comisii. Comisiile permanente sunt alese pe durata mandatului camerei si sunt specializat pe domenii de cativitate , fiind necesar a exista o corespondenta , intre competenta comisiilor si a diferitelor ministere. Sunt organisme interne de avizare control . Astfels sub aspectul competentei ce este stabilita prin regulamentele parlamentului , acestea avizeaza propunerile de legi precum si amendamentele , efectueaza anchete parlamentare , dezbat si hotarasc asupra probl trimise de biroul permanent . Membrii comisiilor sunt alesi de camere , cu respectarea principiului reprezentarii proporrtionale a partidelor politice in parlament , si prin negocieri intre reprezentantii gr parlamentare. Un parlamentar trebuie sa faca parte din cel putin o comisie . In prima sedinta fiecar ecomisie isi alege un birou format din presedinte , vicepresedinti si secretari Comisiile temporare sunt alese pt solutionarea unor probl determinarte , atributiile lor se stabilesc la momentul infiintarii , pot fi infiintate pt redactarea unor propuneri legilative . sau pt exercitarea unui control aprofundat intr-un domeniu . Fiind si comisi speciale pot ace si recomandari camerelor Comisii de ancheta sunt temporare si speciale , s epot infiinta la solicitarea a cel putin unei treimi din fiecare camera , pot cita ca martori , orice pers care poate avea cunostinte despre vreo fapta sau imprejurare care are legatura cu obiectul anchetei. Nu pot fi chemati in fata unor astfel de comisii presedintele Ro , presedintii celr doua camere , avocatul poporului , judecatorii curtii const , consilierii curtii de conturi , judecatorii inaltei curti, procurorul general. Inst si organizatiile sunt obligate sa raspunda unor astfel de comisii, care de asemenea pot solicita si efectuare aunor expertize si care in activitate alor pot aplica dispozitiile legale cu privire la citarea , prezentarea is ascultare amartorilor , prezentarea si predarea de obicete de inscrisuri ori efectuarea de expertize. In activitate alor nu pot adresa intrebari cu caracter personal celor care il citeaza . Daca se sesizeaza savarsire aunor abateri de catre un membru al guvernului in activitatea specifica acestei calitati va fi instiintat presedintele Ro si primul ministru pt ca acest sa poata fi revocat din fct. Mai mult decat atat daca se dezvaluie abuzuri sau ilegalitati in activitatea guvernului acestuia ii va putea fi restras prin depunerea si votare aunei motiuni de cenzura. 17

Comisiile mixte SEMINAR Lege de abilitare catre Guvern In practica instantei de contencios s-a stabilit ca legea de aprobare a unei ordonante poate fi supusa controlului de consti impreuna cu ordonanta pe care o aproba sau o respinge dupa caz . Decizia curtii consti 544/ 2006 255/2005 Comisia de mediere- aduce la un pct de vedre comun astfel incat s aobtina votul ambelor camere , pana la revizuirea din 2003 . acum doar pt legile de revizuirea const Adoptare tacita a unui text de lege daca nu s-a finalizat dezbaterea in 45 de zile se considera.... Pt NCC de ex 60 zile

Deosebirile dintre actele parlamentului sunt determinate de continut, forta juridica, denumire si procedura de adoptare. Actele parlamentului pot fi atat cu caracter normativ cat si cu caracter individual. Parlamentul emite nu doar acte juridice, ci si acte cu caracter exclusiv politic prin care exprima afirmatii de principiu sau ia atitudine fata de anumite probleme. Astfel de acte se pot regasi sub denumirea de mesaj, declaratie, apel, si prin intermediul lor parlamentul stabileste anumite principii in politica externa, adopta atitudini fata de problemele de la nivel national. Dupa inscrierea actelor juridice ale parlamentului in Constitutie, avem: legi, regulamente, hotarari si motiuni. Dintre acestea au caracter normativ legile, regulamentele si unele hotarari. Legea ( cele 2 acceptiuni ale legii ) : este acel act juridic al parlamentului elaborat in conformitate cu Constitutia, conform unei proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile sociale, cele mai generale si cele mai importante. Aceasta definitie a legii surprinde atat aspectul formal ( procedura de adoptare ), cat si cel material (continutul actului normativ). Legea este un act exclusiv al parlamentului pentru ca, potrivit constitutiei, parlamentul este singurul organ de stat care are atributii legiuitoare. Legea se afla si trebuie sa se afle in permanenta intr-un raport de conformitate cu constitutia, astfel fiind sustinut controlul de constitutionalitate. Clasificarea legilor este stabilita de art 73 din Constitutie, care in functie de doua criterii, anume continutul reglementarii si procedura de adoptare, clasifica legile in legi constitutionale, legi organice, legi ordinare. Legile constitutionale sunt cele prin care se revizuieste constitutia, care sub aspectul continutului reglementeaza relatiile sociale fundamentale, care sunt esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat, si care sub aspect procedural se adopta cu votul a cel putin 2/3 din numarul membrilor fiecarei camere, fiind definitive doar dupa aprobarea lor prin referendum. Legile organice intervin in domeniile rezervate de alin 3 al art 73 din Constitutie (exemple). Sub aspect procedural acestea se adopta cu votul majoritatii absolute a memebrilor fiecarei camere. Legile ordinare, sub aspectul continutului reglementeaza relatiile sociale de mai mica importanta care nu sunt nici de domeniul legilor constitutionale, nici de cel al legilor organice. Sub aspect procedural acestea sunt adoptate cu votul majoritatii simple a membrilor fiecarei camere. Constitutia identifica ca principiu fundamental si suprematia legii ce exprima acea calitate a legii in virtutea careia aceasta elaborata in conformitate cu litera si spiritul constitutiei este superioara juridic tuturor actelor normative existente intr-un sistem constitutional. Consacrarea si realizarea acestui principiu reprezinta o conditie a unitatii intregului sistem de izvoare ale dreptului, singura modalitate de armonizare a cerintelor unui sistem democratic cu cele de rapiditate, tehnicitate, specializare si suplete a activitatii normative. Suprematia legii exprima, asadar, pozitia superioara a acesteia fata de toate celelalte acte normative existente in sistemul juridic. Conceptul de suprematie a legii nu vine in contradictie cu cel de suprematia constitutiei pentru ca, constitutia insasi isi afirma suprematia fata de lege prin aceea ca legea este elaborata in conformitate cu constitutia si este superioara fata de restul actelor normative. Consecintele 18

juridice ale suprematiei legii privesc elaborarea acesteia, modificarea, suspendarea si abrogarea legii, precum si conformitatea legii cu celelalte acte juridice emise de autoritatile publice centrale si locale.

Elaborarea legii : procedura de elaborare a legii este stabilita de constitutie, de regulamentele parlamentului si de unele legi (legea 24/2000). Procedura de elaborare a legii cuprinde urmatoarele etape : 1. Initiativa legislativa : dreptul la initiativa legislativa presupune posibilitatea de a porpune proiecte de legi sau propuneri de lege corelata cu obligatia parlamentului de a examina, a dezbate si a se pronunta asupra acestora. Proiectele de lege sunt cele care provin de la guvern, iar propunerile legislative sunt cele care provin de la deputati, senatori si cetateni. Potrivit art 74 din Constitutie, in Romania initiativa legislativa au guvernul, deputatii, senatorii si cetatenii. Cat priveste initiativa legislativa populara, constitutia prevede ca o astfel de propunere trebuie sa provina de la cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Acesti cetateni trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii si municipiul Bucuresti. In fiecare dintre judete si municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5000 de semnaturi. Nu pot face obiect al acestei forme de initiativa legislativa problemele fiscale, problemele cu caracter international si amnisitia si gratierea. Pentru ca initiativele legislative sa ajunga pe agenda de lucru a parlamentului trebuie verificate sub aspectul continutului reglementarilor, sub aspectul tehnicii juridice, sub aspectul armonizarii intregului sistem de drept. De aici se naste si obligatia unor organisme statale de a dezbate, examina si aviza aceste proiecte sau propuneri inaintea comisiilor parlamentare (un astfel de aviz este cel al consiliului legislativ). Initiativele legislative nu vor putea fi depuse la presedintele camerei competente daca nu au astfel de avize si expunerea de motive. Din momentul depunerii, camera parlamentului se considera sesizata si supusa obligatiei constitutionale de a examina si de a se pronunta asupra acestuia. Pana la inceperea votarii in intregime a proiectului sau a propunerii legislative, initiatorul il poate retrage. In conformitate cu art 75 din Constitutie este consacrat un bicameralism cvasiperfect specific parlamentului nostru, pentru ca s-a introdus doar o diferentiere functionala intre cele doua camere, creandu-se astfel o specializare a acestora. Astfel, in functie de continutul normativ al actului juridic de reglementat, initiatorul va trebui sa-l depuna la camera de reflectie=camera prima sesizata, care are la dispozitie un termen de 45 de zile, respectiv 60 de zile pentru coduri si legile mai complexe, pentru a le dezbate si a decide. In caz contrar, sanctiunea aplicabila este considerarea actului normativ ca fiind adoptat. In ambele cazuri, actul se duce la camera decizionala=camea a doua sesizata, care decide definitiv. In cazul in care, camera decizionala adopta o prevedere a legii intr-un alt continut legea se intoarce la camera de reflectie , care va dezbate in procedura de urgenta si va decide doar asupra acestei prevederi, rezultatul fiind evitarea prelungirii excesive a procedurii legislative. Domeniile in care prima camera sesizata este camera deputatilor, respectiv senatul sunt prevazute de art 75 din Constitutie. Cele doua camere se reunesc in sedinta comuna atunci cand parlamentarii isi depun juramantul, cand se discuta incopatibilitatile sau problemele legate de statutul deputatilor si senatorilor. 2. Examinarea si avizarea proiectului de lege de catre comisiile Parlamentului : prin aceasta, comisiile verifica continutul si forma proiectelor de lege. Pot propune adoptarea proiectului, adoptarea poriectului cu amendamente sau rezerve in cazul ratificarilor, sau respingerea proiectului. Nu poate fi propus un alt text decat cel prezentat de initiator. 3. Includerea proiectului de lege pe ordinea de zi a sedintei camerei Parlamentului : camera sesizata are obligatia de a examina si de a se pronunta asupra proiectelor de lege, la intocmirea ordinii de zi, biroul camerei trebuind sa aibe in vedere proiectele de lege inregistrate. 4. Dezbaterea proiectului de lege in plenul camerelor Parlamentului : initiatorul isi va expune motivele. Se asculta raportul comisiilor parlamentare competente. Proiectul este supus discutiei generale, iar ulterior a discutiei pe articole. Atat inainte cat si in timpul dezbaterii parlamentarii pot depune amendamente sau rezerne in cazul tratatelor, care se vor vota in ordinea depunerii lor. 5. Votarea proiectului de lege : se face conform art 75 din Constitutie, intai de prima camera sesizata, iar apoi de cealalta. 19

6. Medierea si concilierea : aceste proceduri fie nu se mai regasesc in sistemul nostru constitutional (concilierea), fie se regasesc conform art 151 alin 2 din Constitutie, doar in cazul revizuirii Constitutiei. Astfel in cazul in care cele doua camere voteaza proiecte sau propuneri de revizuire intr-un continut diferit, presedintii celor doua camere initiaza prin intermediul unei comisii paritare, procedurile de mediere. Daca nici asa nu se ajunge la un acord cele doua camere hotarasc in sedinta comuna cu votul unei majoritati calificate de din numarul parlamnetarilor. 7. Semnarea legii de catre presedintele camerei : legea adoptata este semnata de presedintele camerei sau de vicepresedintele care a condus sedinta respectiva. Prin aceasta semnatura se atesta respectarea procedurii de elaborare a legii. 8. Promulgarea legii de catre presedintele Romaniei si publicarea acesteia : promulgarea este actul prin care seful statului atesta autenticitatea textului legii, dar si constata si atesta regularitatea adoptarii sale. Conform constitutiei intr-o prima faza presedintele are la dispozitie 20 de zile de la data primirii legii in care sa decida, fie promulgarea legii, fie trimiterea spre examinare catre parlament, fie/si trimiterea catre curtea constitutionala in vederea efectuarii controlul de constitutionalitate apriori. Daca presedintele a sollicitat reexaminarea legii sau verificarea constitutionalitatii acesteia, ulteror primirii a doua oara a legii, presedintele este obligat sa o promulge in termen de 10 zile de la data primirii fie a legii ( in caz de reexaminare), fie a deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei. Publicarea legii se face in Monitorul Oficial al Romaniei partea 1, doar ulterior promulgarii legii. Publicarea determina intrarea in vigoare a legii, conform art 78 din Constitutie, legea intra in vigoare la 2 zile de la publicarea in Monitorul Oficial sau la o data ulterioara prevazuta in continutul ei. 9. Aprobarea legii prin referendum : in unele sisteme constitutionale referendumul este considerat ca fiind o conditie de valabilitate a legii. Consitutita prin art 151 alin 3, prevede obligativitatea organizarii unui astfel de referendum doar in cadrul procedurii de revizuire a constitutiei, referendumul trebuind sa fie organizat in 30 de zile de la data adoptarii de catre camere a proiectului sau a propunerii de revizuire. Parlamentul Romaniei mai poate: a. Adopta proiecte de lege de urgenta fie la cerea guvernului fie din proprie initiativa. Urgenta acestei proceduri priveste doar dezbaterea si votarea legii in camere, succesiunea si obligativitateaa etapelor de elaborare a legii neputand fi incalcate. b. Adopta legi prin angajarea raspunderii guvernului in conditiile art 114 din Constitutie. c. Adopta legi in sedinta comuna Modificarea,suspendarea si abrogarea legii se realizeaza de regula tot printr-o lege. Deosebirile intre constitutie si legi : Sub aspectul continului, constitutia reglementeaza relatii sociale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii, relatii esentiale pentru popor. Legile reglementeaza relatii sociale mai importante in anumite si diferite domenii. Sub aspectul formei, constitutia este adoptata, respectiv modificata, prin votul a 2/3 din numarul memebrilor fiecarei camere. Legile sunt adoptate, dupa caz, cu votul majoritatii absolute sau simple a membrilor fiecarei camere. Sub aspectul fortei juridice, constitutia are o forta juridica superioara oricarei legi. Hotararea ca act juridic al Parlamentului : se deosebeste de lege din 2 puncte de vedere: 1. Legile au intotdeauna caracter normativ, hotararile pot avea caracter normativ sau individual. 2. Normele cuprinse de hotarari au forta juridica inferioara celor cuprinse in lege. In adoptarea hotararilor nu sunt aplicabile reguli precum initiativa legislativa, examinarea si avizarea lor de catre alte organisme cu exceptia comisiilor parlametare, hotararile sunt semnate doar de presedintele camerei care le adopta. Hotararile sunt supuse controlului de constitutionalitate. Motiunile : hotarari ale parlamentului prin care se exprima atitudinea acestuia intr-o problema data. 20

Constitutia Romaniei prevede 2 tipuri de motiuni: 1. Motiune de cenzura (art 13 const.) : poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul deputatilor si senatorilor. Se comunica guvernului la data depunerii, se dezbate dupa 3 zile de la data depunerii, dezbaterea facandu-se in sedinta comuna a camerelor, daca a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia in aceeasi sesiune o noua motiune de cenzura cu exceptia cazului in care guvernul isi angajeaza raspunderea conform art 114 din constitutie. Daca o motiune de cenzura este votata, guvernul este demis. Indiferent ca este vorba de art 113 sau 114 din constitutie. In cadrul art 114, daca motiunea de cenzura depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege a fost respinsa, proiectul de lege este adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatoriu pentru guvern. Motiunea de cenzura priveste, asadar, raportul dintre parlament si guvern, adoptarea sau respingerea unei astfel de motiuni semnificand retragerea sau mentinerea increderii acordata guvernului. Poate interveni din initiativa parlamentarilor sau poate fi provocata de guvern atunci cand isi angajeaza raspunderea. 2. Motiunile simple sunt acte prin care camerele parlamentului isi exprima atitudinea cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari sau a unei probleme de politica interna sau externa. Este rezultatul de vointa a unei singure camere si are mai mut consecinte de natura politica. Regulamentele Parlamentului : conform principiului auotnomiei regulamentare, fiecare camera isi adopta propriul regulament existand si un regulament al sedintelor comune. Regulamentele sunt acte normative, curtea constitutionala stabilind ca nu au valoarea juridica a unei legi, ci a unei hotarari, chiar daca pentru adoptarea lor este necesara majoritatea membrilor fiecarei camere sau a camerelor reunite in sedinta comuna, dupa caz. Se publica in Monitorul Oficial si sunt semnate de presedintii camerelor fie impreuna fie seaprat. Pot face obiectul controlului de constitutionalitate. Nu contin prevederi privind statutul parlamentarilor, acestea fiind aspecte de domeniul legii organice. Presedintele camerei emite decizii, atunci cand convoaca camera in sesiune, sau pentru asigurarea conducerii camerei atunci cand lipseste, iar comisiile parlamentare emit avize si rapoarte.

Puterea executiva
In Romania puterea executiva este reprezentata in principal de presedinte si guvern. Alaturi de aceste 2 autoritati in puterea excutiva mai intra administratia centrala de specialitate si administratia publica locala. Guvernul. Guvernele pot sa aiba o structura simpla atunci cand sunt formate din primul ministru si din membrii guvernului neexistand un nivel ierarhic intermediar si o structura ierarhica. In Romania conform Constitutiei guvernul este format din primul ministru ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica. Rolul guvernului este unul bidimensional adica politic si administrativ. Acest rol se traduce prin realizarea liniilor politicii externe si interne incorporate in programul de guvernare si transpuse in plan juridic prin initierea de proiecte legislative adoptarea de hotarari pt aplicarea acestora, vegherea ca autoritatile administratiei publice sa actioneze cu operativitate si profesionalism pentru respectarea Constitutiei si a legilor. Guvernul Romaniei exercita de asemenea si conducerea generala a administratiei publice intre guvern si organele administratiei publice se stabilesc urmatoarele raporturi: de subordonare fata de ministere, de colaborare admin publice, de tutele administrativa fata de autorit administratiei publice locale. Avand in vedere rolul constitutional al guvernului putem observa ca legiuitorului constitutional a achiesat la teza potrivit careia guvernul este parlamentar prin origine si guvernamental prin functii. Guvernul este parlamentar prin origine pt ca potrivit art 102 alin 1, art 103 alin 3, 105 alin 1 votul de investitura este acordat de parlament guvernului ac fapt juridic marcand incheierea contractului de guvernare intre parlament si candidatul desemnat la functia de prim ministre. Votul de investitura este in acelas timp legitimarea echipei guvernamentale in sensul legitimarii unui program politic al unei formatiuni politice ca program oficial de guvernare al unei tari. Procedura de investitura a guvernului cuprinde conform art 102 coroborat cu prevederile art 85 alin 2 patru etape: 1. Desemnarea candidaturii pt functia de prim ministru 2. Solicitarea de catre candidatul la functia de prim ministru avotului de incredere 3. Acordarea votului de incredere de catre parlam 4. Numirea guvernului de catre seful statului 21

Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale. De la ac data si pana la depunerea juramantului de catre membrii noului guvern fostul guvern va deveni demisionar si va indeplini doar actele necesare pt administrarea treburilor publice.( guvernul nu poate emite ordonante, poate emite doar hotarari). Mandatul guvernului poate inceta si inainte de data mentionata ca urmare a demiterii sale ce poate sa apara in urmatoarele situatii: 1. Urmare a adoptarii unei motiuni de cenzura 2. Urmare a pierderii de catre prim ministru a calitatii de membru al guvernului 3. In situatia imposibilitatii exercitarii de catre primul ministru a atributiilor sale pt o perioada mai mare de 45 de zile 4. In situatia pierderii dr electorale 5. In situatia intervenirii unei stari de incompatibilitate 6. Situatia in care se opereaza suspendarea din ac functie Guvernul Romaniei se intruneste de regula de 2 ori pe luna insa actualele guverne au preferat a se intruni saptamanal. Se poate intruni si ori de cate ori este nevoie la convocarea primului ministru. Guvernul Romaniei emite acte exclusiv politice declaratiile si acte juridice hotarari si ordonante. Hotararile se emit pt organizarea executarii legilor si sunt inferioare ca forta juridica acestora iar ordonantele sunt expresia delegarii legislative.

Autoritatile administratiei centrale de specialitate sunt formate din organele ministeriale din ministere care se organizeaza exclusiv in subordinea guvernului fiind subordonate direct acestuia titularul acestora face parte direct din guvern. Alte organe de specialitate la nivel central se pot organiza fie in subordinea guvernului fie a ministerelor fie a unitatilor administrative autonome. Autoritatile administrative autonome sunt autoritati de domeniu prevazute expres de constitutie cu titlu generic se pot infiinta numai prin lege organica seful a unei astfel de autoritati nu este subordonat guvernului ci de regula parlamentului.( Serviciul roman de informatii, banca nationala a Romaniei consiliul national ala audiovizualului serviciile publice de radio si televiziune.). Autoritatile administratiei publice locale. Prefectul. Este reprezentantul guvernului in teritoriu fiind de fapt expresia administratiei de stat in teritoriu. In prezent prefectii sunt inalti functionari publici. Celelalte autoritati ale adminstratiei publice locale respectiv consiliul local , primarul, consiliul judetean si presedintele consiliului judetean sunt desemnate prin vot de catre cetateni. Raporturile dintre legislativ si executiv Rolul legilativului in formarea executivului. 1. Desmnarea sefului executivului. Daca seful statului este si seful executivului desemnarea acestuia difera in functie de forma de guvernamant. Astfel daca este monarhie parlam intervine rar si irelevant cat priveste seful statului acesta fiind desemnat ereditar. In republicile prezidentiale seful statului este ales prin vot de catre cetateni, rolul parlam fiind evident doar in cazul procedurii de depunere a juramantului de promovare a functiei. In republicile parlamentare presedintele este ales de catre parlament. Cat priveste seful guvernului in regimurile prezidentiale seful guvernului este una si aceeasi cu seful de stat. In regimurile semiprezidentiale in cele parlamentare precum si monarhii pot sa apara mai multe situatii: fie parlamentul il desemneaza pe sful guvernului, seful partidului majoritar al camerei democratice a parlam este invitat de seful de stat sa formeze guvernul m. britanie, in stituatia in care majoritatea parlamentara este dificil de obtinut din cauza nr mare de partide seful de stat este cel care desemneaza un membru al parlam cu formarea guvernului care ulterior va fi confirmat si de parlam belgia. In Romania seful statului desemneaza un candidat la functia de prim ministru in urma consultarii cu formatiunea politica care a obtinut majoritate absoluta in parlament sau in cazul in care o astfel de majoritate nu s-a format nu exista cu consultarea partidelor politice reprezentate in parlam. Ac candidat va solicita in termen de 10 zile de la desemnare acordarea votului de incredere asupra programului de guvernare si a listei membrilor guvernului parlamentului. Cu votul majoritatii senatorilor si deputatilor camerele parlam reunite in sedinta comuna vor 22

decide acordarea sau nu a votului de incredere. In baza acordarii votului de incredere de catre parlament presedintele Romaniei va numi in functie prin decret prezidentiual pe membrii guvernului. 2. Raporturile legislativ executi in legatura cu activitatea acestora Interventia legislativului in activit exectituvului se realizeaza prin: 1. Parlam stabileste normele juridice pe care guvernul trebuie sa le puna in executare 2. Parlam aproba programul de guvernare 3. Parlam aproba delegarea legislativa 4. Parlam controleaza activitatea guvernului Influenta executivului in activitatea legislativului 1. Initiativa legislativa 2. Promulgarea legilor 3. In cadrul referendumului In prezent se remarca o crestere a rolului executivului fapt ce nu este nici pur intamplator nici subiectiv explicatia regasindu-se in rolul hotarator al partidelor politice in crearea celor mai importante institutii statale, astfel guvernul este cel care are decizia politica, parlam avand rolul de organism de reflectie si de control al actiunii guvernului.

SEFUL DE STAT
Pt a intelege institutia sefului de stat este necesar a porni de la relatia popor-organiz statala a puterii. Poporul detinand puterea politica va incredinta exercitiul acestora arganelor reprezentative parlament si sef de stat. Institutia sefului de stat trebuie sa fie explicata tinandu-se cont si de pozitia pe care acesta o acupa in cadrul executivului. Astfel in republicile prezidentiale este insusi executivul, iar in cele parlamentare puterea executiva este impartita de seful de stat cu guvernul. Constitutia Romaniei a proiectat un sef de stat care sa satisfaca nevoile de reprezentare statului precum si nevoia de arbitraj intre puterile statului, intre stat si societate. Conform art 80 din Constitutie rolul presedintelui Romaniei este unul tridimensional: 1. Este sef de stat( reprezinta statul roman pe plan intern si extern, numeste in functii publice) 2. Este sef al executivului fiind garantul independentei unitatii si integritatii teritoriale a tarii, motiv pt care este comandantul suprem al fortelor armate si presedinte a CSAT.Exercita atributii in domeniul apararii si in situatii exceptionale. 3. Garant al Constitutiei si mediator intre puterile statului

Atributiile presedintelui Romaniei:

1. Atributii privind legiferarea: promulga legile avand dreptul de a cere o singura data reexaminarea lor. Presedintele are la dispozitie 20 de zile de la primire in care sa promulge lege. In acest interval presedintele poate inclusiv sa sesizeze curtea constitutionala pe motive de necostitutionalitate. Promulgarea legilor de catre presedinte semnifica investirea legii cu formula executorie. Semnarea legilor este obligatorie in vederea publicarii in monitorul oficial. In situatia in care presedintele a solicitat reexaminarea legii de catre parlament sau a sesizat CC termenul de promulgare este de 10 zile si curge fie de la comunicarea deciziei curtii fie de la primirea din nou a legii de la parlament. 2. Atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice: presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului intre stat si societate. Prezinta mesaje in fata parlam cu privire la principalele probleme ale natiunii. Ac probleme trebuie sa vizeze procesul de legiferare sau dup caz controlul parlam asupra guvernului si a celorlalte autoritati ale administratiei publice. Presedintele poate sasi prezinte mesajul fie direct fie prin intermediul unui consilier fie sa-l trimita sub forma unei scrisori publice. Mesajul este un act exclusiv si unilateral al presedintelui, iar dreptului de a prezenta mesaje ii corespunde obligatia parlamentului de a primi mesajul in sedinta comuna a camerelor. In situatia in care parlam doreste dezbaterea mesajului, aceasta nu se va face in prezenta presedintelui pt ca ar fi echivalenta cu asumarea raspunderii politice a acestuia ori in sistemul nostru 23

presedintele nu raspunde in fata parlam. Este necesar astfel a se face o distinctie intre mesaj ca atare pe care parlam este obligat sa-l primeasca si problemele cuprinse in mesaj pe care parlam le poate dezbate daca vrea. Aceste regului nu se aplica si mesajului prin care presedintele Romaniei aduce la cunostinta parlamentului masurile adoptate pt respingerea unei agresiuni straine conform art 92 alin3. Consultarea guvernului cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita. Participarea la sedintele guvernului si prezidarea acestora. Organizarea referendumului in probleme de interes national dupa aprobarea prealabila a parlamantului. 3. Alte categ de atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unuor autoritati publice: presedintele convoca parlam nou ales in cel mul 20 nde zile de la data desfasurarii alegerilor, de asemenea are dr de a solicita convocarea unei sesiuni extraordinare a parlamentului. Presedintele poate dizolva parlamentul daca sunt intrunite urmat conditii: exista cel putin 2 solicitari privitoare la acordarea votului de investitura guvernului, solicitari respinse de parlament, sa nu fi trecut mai mult de 60 de zile de la data primei cereri de acordare a votului de investitura; sa fi fost consultati presedintii celor 2 camere ale parlam si liderii grupurilor parlam; sa nu ne aflam in ultimile 6 luni de mandat ale presedintelui; sa nu fie instituita stare de mobilizare de razboi asediu sau de urgenta; in cursul acelui an sa nu se mai fi cerut dizolvarea parlam.

Desemneaza candidatul la functia de prim ministru , numeste guvernul pe baza votului de incredere acordat de parlam, revoca si numeste membrii ai guvernului in caz de remaniere, consulta guvernul si participa la sedintele acestuia, numeste 3 judecatori la CC, numeste in functie magistratii definitivi, numeste in functii publice procurorul general al Romaniei, acorda gradele de maresal, general si amiral. 4. Atributii in domeniul apararii tarii si asig ordinii publice: declara cu aprobarea prealabila a parlamentului mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. In situatii exceptionale presedintele va lua aceasta masura si o va supune ulterior aprobarii parlam; institutie stare de asediu sau stare de urgenta, de regula cu acordul parlam, iar in situatii execptionale se solicita ulterior acordul parlam. 5. Atrbutii in domeniul politicii externe: incheie in numele Romaniei tratatele negociate de guvern si le supune ratificarii parlam intr-un termen rezonabil; acrediteaza sau recheama la propunerea guvernului reprezentantii diplomatici romani in strainatate; aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice ala Romaniei in strainatate; acrediteaza in Romania reprezentatii diplomatici ai altor state. 6. Alte atributii: confera decoratii si titluri de onoare si acorda gratiere individuala Desemnarea sefului de stat Desemnarea sefului de stat este determinata de forma de guvernamant precum si implicit de functiile sefului de stat si de raporturile actuia cu celelalte puteri. Exista 4 moduri de desemnare a sefului de stat: 1. Pe cale ereditara cazul monarhiilor 2. Prin alegerea de catre parlament Grecia, Germania 3. Intermediul unui colegiu electoral SUA 4. Prin vot universal Franta In Romania seful de stat este ales prin vot universal, egal, secret, direct, liber exprimat de catre cetatenii cu dr de vot in 2 tururi de scrutin. Alegerea presedintelui este validata de CC. Mandatul presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata parlam pana la data depunerii juramantului de catre noul presedinte. Mandatul presedintelui poate fi prelungit in mod exceptional in caz de 24

razboi sau catastrofa dar doar prin lege organica. O persoana poate detine 2 mandate de presendinte al Romaniei si pot fi si succesive. Vacanta functiei de presedinte poate aparea in caz de : 1. Deces 2. Demisie 3. Demitere din functie 4. Imposibilitatea tempoara de exercitarea atributiilor 5. Suspendarea din functie Interimatul in caz de vacanta a functiei prezindentiale este asigurat in ordine de catre presedintele senatului si de catre presedintele deputatilor. In perioada interimatului nu se pot adresa mesaje parlam nu poate fi dizolvat si nu se poate organiza referendum. Mandatul de presedinte este incompatibil cu cel de membru intr-un partid politic orice functie privata sau publica.

Actele presedintelui
Presedintele emite acte exclusiv politice precum sunt mesajele sau declaratiile si acte juridice, decretul. Decretele pot fi cu caracte normativ sau individual, majoritatea acestora fiind contrasemnate de primul ministru antrenandu-se astfel raspunderea primului ministru. Contrasemnarea este o masura impotriva depasirii de catre presedinte a imputernicirilor date de acestuia prin Constitutie si legi. Contrasemnarea este o conditie de valabilitate a actului, fiind obligatorie pentru decretele emise si prevazute de art 100 alin 2. Decretul prin care se desemneaza candidatul la functia de prim ministru, fara contrasemnatura de la primul ministru. Decrete se publica in M. Of , nepublicarea acestora antrenand ca sanctiune inexistanta actului. Raspunderea sefului de stat. Presedintele Romaniei se bucura de imunitate in aceleasi conditii ca si parlamentarii. Raspunderea politica a sefului de stat art 95 intervine cand presedintele savarseste fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei. Cel putin o treime din nr deputatilor si senatorilor poate propune in acest caz suspandarea din functie a presedintelui. O astfel de initiativa comunicandu-se acestuia. Ulterior consultarii CC ( emite un aviz consultativ) in sedinta comuna cu votul majoritatii parlamentarilor se va hotar suspandarea din functie a presedintelui. Presedintele poate oferi explicatii parlam cu privire la faptele ce i se imputa. In aceasta situatie demiterea presedintelui din functie poate fi decisa doar prin referendum de catre cetatenii cu dr de vot. Raspunderea penala alta dacat cea de drept comun este prevazuta de art.96 si intervine atunci cand presedintele comite crima de inalta tradare. Punerea sub acuzare poate fi hotarata de camerele parlam reunite in sedinta comuna cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor si senatorilor, urmarirea penala este realizate de parchetul de pe langa ICCJ. Competenta de judecata apartinand atat in fond cat si in recurs ICCJ. Data pronuntarii hotararii definitive de condamnare este data la care presed va fi demis de drept. AUTORITATEA JUDECATOREASCA Termenul de justitie are 2 acceptiuni : 1. Cel care se refera la sistemul organelor judecatoresti 2. Se refera la activitatea de solutionare aproceselor , de aplicare de sanctiuni, de restabilire a drepturilor si intereselor legitime incalcate. In spiritul ideii de justitie pe langa activitatea desfasurata in instantele de judecata s-au dezvoltat si activitati infatuite de alte organisme care presupun folosirea acelorasi regului judecatoresti. Caz in care putem vorbi de activitate jurisdictionala. Specificul acestei activitati consta in : 1. Necesitatea interpretarii si aplicarii legii, judecatorul neavand dr de a crea legea. Activit jurisdictionala este o activitivitate de rezolvare a litigiilor in litera si spiritul legilor, obiectelor,conventiei si contactelor. n urma judecatii se emit hotarari judecatoresti ce trebuie sa fie respectate si executate de cetateni si autorit publice. 2. Organizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie ce permit evaluarea in fond aa cauzei, dar si posibilitatea exercitarii cailor de atac. In exista trei grade de jurisdictie: fond, apel si recurs. Principii fundam in baza carora se realizeaza justitia 25

Ac principii sunt aplicabile intregului sistem statal juridic existand insa si principii proprii justitiei cat si principii aferente diferitelor categ de jurisdictii. Ac principii sunt importante pt ca uneori judecatorii in lipsa literii legii recurge la aplicarea pincipiilor fundamentale. 1. Principiul legalitatii este de esenta statului de drept este aplicabil sub 2 aspecte: legaliatea instantelor judecatoresti, astfel ac pot indeplini functii jurisdictionale pe care le rezerva Constitutia si legile astefl de functii pot fi exercitate exclusiv de instantele prevazute de legislatie. Instantele de judecata solutioneaza procesele doar in limitele competentelor conferite de lege. Procedura de solutionare a unui litigiu este doar ce prevazuta de lege. Legalitatea infractiunilor si pedepselor. Nu exista infractiune si nici pedeapsa daca nu sunt prevazute de lege. 2. Justitia este unica si egala pt toti. Este valorificat astfel principiul egalit in dr a cetatenilor pt toti cetatenii exista o singura justitie care le asigura judecata de catre aceleasi instante cu respectarea unor proceduri similare, conform Constitutiei nu pot exista instante extraordinare,. Tuturor participantilor la justitie li se ofera aceleasi dr procesuale. 3. Folosirea limbii oficiale si alimbii materne in justitie. Procesele se desfasoara in limba oficiala a statului roman, persoanelor ce nu cunosc ac limba li se pune la dispozitie un interpret cetatenii romani apartinand minorit nationale li se recun dr de a se exprima in limba materna in fata instantelor de judecata in conformitate cu prevederile dezvoltate in legea cu privire la organiz activit judec. In procesele penale dr cetatenilor straini si apatrizi de a folosi un interpret este asig in mod gratuit. 4. Dr la aparare. 5. Prezumtia de nevinovatie este principiul constitutional potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata atata timp cat impotriva sa nu s-a pronuntat o hot judecat de condamnare. Este o garantie a libert si demnitatii umane 6. Independenta judecat si supunerea lor numai legii. Judecatorii se supun in pronuntarea hot judecat doar legii propriei constiinte este o garantie a respectarii separatiei si echilibrului put in stat. Ac indepen se reflecta prin recrutarea judecat in Romania recrutarea se face prin examen concurs sau prin promovarea INM, judecatorii definitivi fiind numiti in functie de presedintele RO la propunerea CSM Inamovibilitatea garantie a independentei judecatorului potrivit careia judecatorul nu poate fi retrogradat, revocat, transferat ori avansat fara consintamantul sau . Nui priveste pe judecat stagiari iar in cazul judecatorilor de la de la ICCJ .. pe durata mandatului lor de 6 ani Avansarea exista 2 regului care treb respectate astefl incat ac sa nu fie la mana puterii executive: 1. Avansarea revine doar corpului magistratilor 2. Limitarea treptelor si consecintelor avansarii O alta garantie a independetei judec tine de controlul hotararilor judecatoresti care se realizeaza doar de catre instantele de judecata si dupa proceduri jurisdictionale.

Organele judecatoresti
1. Instantele de judecata: tribunale, judecatorii, curtea de apel, ICCJ 2. Ministerul public cu parchetele de pe langa instantele judec. Rolul ministerului public este acela de a reprezenta interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de dr, dr si libert cetatenilor. Principiile de organiz si function sunt impartialitatea, legalitatea si controlul ierarhic. 3. CSM are 2 functii: garant al independentei justitiei, colegiul de disciplina al magistratilor art .133 Raporturile cu legislativul si executivul 1. rap cu parlam prin lege stabileste modul de organiz si function a instantelor de judecata precum si infractiunile si pedepsele. Justitia intervine in activit parlam prin controlul constitutionalitatii legilor atunci cand ac control este incredintat judecatorilor. 2. Rap cu executivul. Numirea si avansarea magistratilor se face de catre ministrul justitiei sau presed ro dupa caz la propunerea CSM. 26

Actul jurisdictional judecatorul solutioneaza cereri cu caracter contencios( spune cum se interpreaza si aplica dr) si pune in vedere in mod imperativ executarea hot pronuntate. De asemenea se pronunta in proceduri necontencioase, proceduri in care nu se stabilesc dr potrivnice fata de o alta persoana. Ia act de tranzactia partilor. Etimologic sintagma act jurisdictional inseamna actul prin care judecatorul spune dr. criteriile prin intermediul carora poata fi identific un act jurisdictional poate fi: Criteriul formal: 1. Judecatorii se expr prin decizii de speta ce produc de regula efecte jurid relative doar fata de partile implicate in proces 2. Judec se exprima prin decizii ulterioare diferendul pe care-l solutioneaza fiind anterior actiunii sale 3. Judec nu actin de regula din oficiu ci doar la cerere 4. Judec se pronunta prin acte solemne 5. Activitatea judecat de desfasoara sub forma de proces dupa o proced particulara ce impune respectarea publicitatii dezbaterilor, respectarea principiului contradictorialitatii, respectarea dr de aparare. Criteriul functional: 1. Judec se supune numai legii 2. Actul judec se bucura de autorit de lucru judecat ceea ce inseamna ca odata pronuntata hotararea problema respesctiva nu mai poate face obiectul unei noi cereri intre aceleasi parti Criteriul organic 1. Independenta instantelor si a judec 2. Principiul instantelor succesive 3. Principiul colegialitatii de regula actul juristictional este rezulatul unei deliberari colegiale.

27