Conducere optima a topirii n cuptoarele cu arc electric pentru elaborarea otelurilor

Rezumat. Inceputul deceniului sapte odata cu declansarea crizei energetice, cuptoarele electrice cu arc au avut, o dezvoltare remarcabila in industria materialelor metalice. Printre procedeele dezvoltate, cu o contributie majora in reducerea consumurilor specifice de energie electrica, se numara utilizarea arzatoarelor oxi-combustibil si modelarea matematica a procedeului de topire folosind indici de capabilitate (Cp si Cpk). Cuvinte cheie: cuptor electric, arzator oxi-gaz, indici de capabilitate. 1.INTRODUCERE. Fabricatia unui produs necesita optimizarea procesului de obtinere din ratiuni multiple ( safety, economice), astfel nct procesul sa satisfaca n cel mai nalt grad cerintele clientilor. Conceptul de omologare a capabilitatii unui proces include: starea de control statistic a procesului; o anumita valoare convenabila a indicelui de capabilitatea procesului. Prin urmare, conceptul de stare de control statistic adica starea de stabilitate statistica n care parametrii sistemului variaza n limite admisibile este o conditie necesara n vederea omologarii oricarui proces. Dupa cum s-a mentionat deja, controlul statistic reprezinta un ansamblu de actiuni destinat sa diagnosticheze si sa reduca variabilitatea proceselor, validarea actiunilor se reflecta in valorile inregistrate de indici de control statistic (Cp si Cpk). Diagnosticarea proceselor implica stabilirea criticitatii parametrilor si erarhizarea acestora in functie de impactul pe care il au in economia procesului. Etapele care furnizeaza date pentru analizele ulterioare sunt : - Stabilirea criticitatii proceselor si erarhizarea acestora in functie de scopul urmarit ( mediu de lucru, protectia opeatorilor, productivitate, consumuri , etc); - Stabilirea parametrilor determinanti pentru procesele care vor fi urmarite - Colectarea datelor si intocmirea fiselor de control statistic. - Interpretarea datelor prin indici de capabilitate (Cp si Cpk). - Stabilirea planului de masuri si implementarea acestuia; - Verificarea eficacitatii masurilor adoptate prin urmarirea evolutiei indicilor de capabilitate. Elaborarea otelurilor in cuptoare electrice implica mai multe procese: - incarcarea cuptorului electric cu arc; - topirea metalului ; -rafinarea otelului ; - evacuarea otelului ; -pregatirea urmatoarei sarje. n articol se prezinta o analiza teoretica si experimentala a procedurilor de conducere optimala a topirii metalului in cuptoarele cu arc electric (CAE) utilizind indici de control statistica. Topirea incarcaturi metalice reprezinta perioada cea mai lunga cu cu consumirile energetice cele mai mari (6080% din totalul de energie necesare elaborarii unei sarje). Durata topirii variaza functie de: -conditiile de ajustare ale cuptorului; -compozitia chimica a incarcaturii; -gradul de pregatire al incarcaturii; -compactitatea incarcaturii metalice si ordinea de incarcare; -utilizarea incarcaturii preincalzite(este indicat ca incarcatura sa se incalzeasca la 500-800 C); -folosirea oxigenului in procesul de elaborare; -folosirea arzatoarelor oxi-gaz in procesul de elaborare; 2. Determinarea necesitati utilizari de sursa exterioara de energie. Necesarul de energie electrica pentru obtinerea unei tone de otel atomizat ( pulbere metalica ) cuprinde energia necesara pentru a se aduce incarcatura metalica in stare lichida, energia necesara rafinarii otelului si energia necesara incalziri otelului in timpul operatiei de turnare ( atomizare). Daca energiile necesare rafinari si turnarii otelului sunt constante si nu tot fi influenfluentate semnificativ energia utilizata in topire poate fi redusa prin folosirea de surse exterioare de energie ( arzatoare oxigaz). Conmitent cu reducerea energie electrice necesare topiri se reduce timpul de topire si creste productivitatea . 2.1.Energia necesar topirii i supranclzirii oelului

Wutop = Gotel [ c potel t top + qtopotel + c psotel (t s t top )] / 860 [kWh/to] Gotel = 8500kg ; - masa arjei de oel; c potel = 0.167 kcal / kg 0 C - cldura specific de topire
a oelului; Topire(kwh/to) 448

Rafinare( kwh/to) 140

Turnare(kwh/to) kwh/to 40

Total 628

c psotel = 0.2kcal / kg 0 C - cldura latent de

supranclzire a oelului topit;

qTopotel = 65kcal / kg - cldura latent de topire; ttop = 1495 0C - temperatura de topire a oelului
(carbonul la prina proba 0.1 %).

ts =1560 0C - temperatura de supraincalzire a otelului ; Wutop = 394 kWh / t - cantitatea de caldura teoretica
necesara topiri incarcaturi ( 1000 kg ) de fier vechi. 2.2. La cantitatea de cantitate de energie necesara topiri se adauga cantitatea de energie necesara formari de zgura, eliminarea apei (fizic legata si chimic legata in oxizi),energia datorata incarcarilor, gaze arse, energia pierduta in zidarie si in apa de raciere aceasta energie reprezinta cca 18 % din energia dezvoltata de arcul electric. Calcularea detaliata nu reprezinta subiectul acestui articol. Reducerea timpului de elaborare ( reducerea timpului de topire) in faza 1, impune implementarea unui sistem de topire suplimentar folosind energie chimica( gaz si oxygen). Reducerea cantitati de energie electrice consumata la topire cu 30 % inseamna introducerea unui arzator oxigaz cu o putere maxima de 1.2 MwH/sarja. Arzatorul folosit este realizat pentru functionarea cu propan si oxigen , dispunind de o mare flexibilitate in cea ce priveste puterea debitata precum si de raportul oxigen gaz. Arzatorul a fost construit in 2006 si implementat in 2007. Oxigenul si propanul sunt vehiculate in corpul arzatorului prin conducte concentrice, oxigenul la interior, iar propanul la exterior, prin ajutaje De Laval, ceea ce asigura viteze supersonice. Pentru protejarea pieselor supuse solicitarior termice, stabilizatorul de flacara si camera de ardere sunt racite . Temperatura flacarii atinge valori de 2300-2500 C.

Wendoterma = 71kWh / t
2.3.Cantitatea de energie exoterma data din arderea data de elementele oxidante din incarcatura si a electrozilor reprezinta cca 4 % din cantitatea de energie dezvoltata de arcul electric. Calcularea detaliata nu reprezinta subiectul acestui articol.

Wexoterma = 15.7 kWh / t

Cantitatea de caldura necesara topiri unei tone de material este :

W = Wutop + Wendoterma Wexoterma = 448

KWh/to. Distributia energiei electrice necesara sa se realizeze o tona de otel turnat ( atomizat ) este dat conform tabelului de mai jos:

Daca in primul an de exploatarea cistigul a fost de 40 kwh/to si 8 minute pe sarja, prin utilizarea tehnicilor de control stataistic faza 2, timpul a scazut cu 18 minute concomitant cu o scadere a consumului de energie total cu 27 kwh/to. Cp= indica stabilitatea procesului fata de limitele tehnologice impuse. Cpk= indica stabilitatea reglajului procesului fata de valoarea medie . Tinind cont de factori care pot sa influienteze procesul de topire s-a actionat pentru micsorarea dispersiei valorilor ( timpi topire si utilizare arzator supersonic) CP 0.25 0.36 0.47 0.58 0.69 CpK 0.45 0.55 0.72 0.86 0.97

Concluzii: Utilizarea indicilor de control statistic in conducerea proceselor adduce ca beneficii urmatoarele: evitarea erorilor n producie; reducerea variabilitati parametrilor sistemului; posibilitatea de detectare a erorilor care nu mai pot fi evideniate decit pe standul de verificare final; supravegherea procesului de fabricaie i garantarea c etapele urmtoare ale procesului nu vor conine nici un parametru al sarjei iesit din specificatie (procesul urmtor este considerat clientul beneficiar al procesului anterior); detectarea i eliminarea mrimilor perturbatoare ale unui proces att n ceea ce privete amplitudinea acestora ct i n ceea ce privete optimizarea parametrilor care influeneaz procesul cum sunt de exemplu : materialul, performantele utilajului ( parametric utilajului ). identificarea timpurie a problemelor referitoare la calitate, procesele tehnologice; stabilitatea fabricaiei, adic meninerea sub control statistic a tuturor proceselor de fabricaie reducerea costurilor, a procentului de rebuturi i a cheltuielilor de verificare att n ceea ce privete numrul lor ct i restrngerea sferei de verificare

5.BIBLIOGRAFIE. 1. *** Oxy-fuel burner augmentation of Elactric Arc Furnace melting of stainless steel-trial report, AGA AB Report GM 141e/b. 2. *** Oxy-fuel burner systems, MannesmannDemag Huttentechnik. 3. Battles, D.D. and Knowles, D.F., New oxy-gas burner shows significant improvement in electric arc furnace productivity, Gas Warme International, 34 ( 1985 ), no.5-6, p. 201-203.

YTD,2006 YTD,2007 YTD,2008 YTD,2009 YTD ,2010

4. Gaba, A., Paunescu, L., Surugiu, G., Cresterea

eficienei termice la cuptoare de nclzire i elaborare prin utilizarea arztoarelor de tip ICEM, Sesiunea Stiinific 50 de ani de nvmnt n Univ. Politehnica din Bucureti, vol. II, Ingineria mediului, 10-11 nov. 2000, Bucureti, p. 275-280. 5. Metzen, A., Bunemann, G., Greinacher, J., Zhang, W., Oxygen technology for highly efficient electric arc steelmaking, MPT International, 4/2000, p.84-92.

6. Gibbs, B.M., Williams, A., Fundamental aspects on the use of oxygen in combustion processes-a review, Journal of the Institute of Energy, june 1983, p. 74-83. 7. Johansson, J., Muranen, A., Terho, K., Comparison of energy consumption in EAFs, Steel Times, feb. 2001, p.67-68. 8. Farell, M.L., Pavlack, T.T., Rich, L., Operational and environmental benefits of oxy-fuel combustion in the steel industry, Iron and Steel Engineer, march 1995, p. 35- 42.