Sunteți pe pagina 1din 73

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Pough F.H., Janis, C.M., Heiser J.B., (2005), Vertebrate Life, 7th ed., Pearson Prentice Hall. Banarescu p., (1973), Principiile si metodele zoologiei sistematice , Ed. Academiei Ceuca T., Valenciuc, N., Popescu Alexandrina (1983), Zoologia vertebratelor, E.D.P. Feider, Z., Grossu, AlV., Gyurko, St., Pop, V., (1967), Zoologia vertebratelor, E.D.P. Mester, l., Tesio, C., (1986), Zoologia vertebratelor, Lucrari practice partea a II-a, T.U.B. Miller, S.A., Harley, J.P., (2005), Zoology McGraw Hill Hickman C.P., Roberts, L.S., Larson, A., lAnson, H, (2004), Integrated Principles of Zoology. Mester, L.E., Tesio, C., Staicu A.C., Craciun N., Zoologia vertebratelor, Lucrari practice, partea I, E.U.B., 1999.

Importanta teoretica: - animalele cele mai cunoscute si studiate -studiul lor a condus la formularea celor mai generale legi ale biologiei: -legile evoluiei filogenetice -legea dezvoltrii ontogenetice - legile anatomiei comparate si a omului - legile ecologiei - legile sistematicii la dezvoltarea unor ramuri noi: ihtiologia herpetologia ornitologia mamalogia Importanta practica: Vertebratele sunt sursa de procurare a -bunurilor de consum -bunurilor materiale

-S-au creat rase noi de animale domestice (s-au dezvoltat: zootehnia, avicultura, piscicultura) -S-a dezvoltat cinegetica- ramura cu aplicaii practice care folosete cunotine le despre vertebratele care constituie obiect de vntoare -Numeroase specii sunt folosite n laboratoarele de cercetare pentru prepararea vaccinurilor (antirabic, antivariolic) si serurilor (antidifteric) -Numeroase specii sunt folosite n studii de farmacologie

- Unele specii sunt dunatoare pentru om (datorita veninului sau parazitilor pe care i transmit)

Aristotel (384-322 I.C)- filozof si naturalist grec -Istoria animalelor- descrie peste 500 de specii - realizeaza prima clasificare a regnului animal [animale cu snge (om, patrupede vivipare, pasari, patrupede ovipare, cetacee si pesti), animale fara snge (molute, crustacee)]

Lucretiu (99-55 I.C)- poet i filozof roman - De rerum natura (Despre natura lucrurilor- descrie numeroase specii de vertebrate)

Carl Linne (1707-1778) -Systema Naturae-ed a X-a 1758 realizeaza clasificarea animalelor cunoscute pn la rang de gen i specie -perfectioneaza sistemul nomenclatur binar -generalizeaz noiunea de specie de

Georges Louis Le Clerc de Buffon (1707-1788) -naturalist, matematician, cosmologist, autor enciclopedic francez - Istoria naturala 35 volume

Georges Cuvier ((1769-1832) -ntemeietorul anatomiei comparate i al paleontologiei -susintor al teoriei catastrofelor
-Le Rgne Animal (1817)

Charles Darwin -Originea speciilor-1859 -ntemeietorul concepiei evoluioniste

Dimitrie Cantemir (1673 1723) Descriptio Moldaviae Cap VII- descrie zimbrul, cerbul, mistretul, antilopa saiga

Bielz, E.A. publica primele liste locale de fauna din Transilvania Montandon , A.L. Muzeul de Istorie Naturala din Bucuresti Dombrowski R., a studiat avifauna Romaniei Antipa G. a studiat pestii marini si dulcicoli a organizat pescuitul Bujor Paul- specialist in morfologie; a studiat dezvoltare embrionara la ciclostomi Borcea Ion- a studiat pestii din Marea Neagra - a infiintat Statiunea Zoologica de la Agigea Racovita Emil - a studiat viaa pinguinilor i a balenelor - Intemeietorul biospeologiei

Obiectivele taxonomiei animale


Diversitatea animal este limitat Toate culturile au clasificat

animalele (dup importan, rol n mitologie, n legtur cu relaiile lor evolutive, (sistem natural)) Zoologul sistematician are trei obiective: 1. s descopere toate speciile de animale 2. s reconstruiasc relaiile lor evolutive 3.s le clasifice

Zoologia sistematic i propune s ordoneze marea diversitate i s dezvolte metode i principii n acest scop

Taxonomie gr taxis-aranjament; nomos-lege

termen propus de Candolle (1813) pentru teoria clasificrii plantelor teoria i practica clasificrii organismelor Sistematica aplicat sistemelor de clasificare de primii naturaliti (Linne Systema naturae 1735)

Simpson Sistematica este studiul tiinific al tipurilor i diversitii organismelor al relaiilor dintre ele. Este tiina diversitii organismelor Sistematica: -manifest interes pentru diversitate -determin proprietile unice ale fiecrei specii i ale taxonilor superiori - face diversitatea organic accesibil altor discipline biologice - opereaz cu populaii, specii, taxoni superiori - cultiv un mod de gndire

Contribuii ale sistematicii


1. la dezvoltarea biologiei Nici un studiu de supraveghere ecologic nu poate fi

desfurat fr identificarea speciilor de importan ecologic Cronologia geologic i stratigrafia se bazeaz pe identificarea corect a speciilor fosile cheie. Exist genuri cu 2-3 specii asemntoare care se deosebesc prin aspecte fiziologice sau citologia lor dect prin caracterele morfologice externe; necesitatea dezvoltrii taxonomiei de profunzime Biochimia comparativ este interesat n clasificarea de profunzime

2. Biologie aplicat:

-Aplicaii n medicin, sntate public, agricultur, conservare, managementul resurselor naturale, entomologie economicepidemiologia malariei -Syagrius fulvitarsis a afectat ferigile Sadleria ntr-o insul din Hawai
3. Biologie teoretic:

- noiunea de populaie a ptruns n biologie prin taxonomie -una dintre cele dou rdcini ale geneticii populaionale este taxonomia -problema multiplicrii speciilor a fost lmurit de taxonomie -dezvoltarea etologiei i studiul filogeniei comportamentului -a contracarat tendinele reducioniste

Subphylum Urochordata (Tunicata)


Subphylum Cephalochordata (Acraniata) Subphylum Vertebrata (Craniata)

Primele fosile dateaza din Cambrian

Pikaia

Yunnanozoon

Cele mai vechi vertebrate (agnatele)au aprut n Cambrian (Myllokunmingia i Haikouichthysacum 530 m.a.) Fosile ale primelor vertebrate pisciforme i tetrapode au aprut nainte de sfritul Devonianului (363 m.a.) Tetrapodele reptiliene au aprut n Carbonifer (363-290 m.a.) Mamiferele au aprut Triasicului (208 m.a)

nainte de sfritul

Psrile au aprut nainte de sfritul Jurasicului (146 m.a.)

28 mmm 5-6 p pungi branhiale 25 miomere Notocord Cavitatea inimii Intestin nottoare dorsal scurt i nottoare ventro-lateral

Haikouichthys ercaicunensis
25 mm Cap, ochi, capsule nazale, creier cu capsul cartilaginoas 6p arcuri branhiale Notocord cu elemente cartilaginoase Miomere n form de W Inim Intestin Gonade

Zhongjianichthys

Protostomieni
Segmentare spiral
Schizocelom Blastoporul se

Deuterostomieni
Segmentare radial
Enterocelom Blastoporul se

transform n gur Scheletul provine din ectoderm


Majoritatea nevertebratelor (Artropode, Molute, Anelide, etc.)

transforma in anus Scheletul provine din mezoderm


Doar Echinoderme, Cordate

Coad postanal Simetrie bilaterala Notocord Endoshelet mezodermic (permite creterea continu fr nprlire, atingerea unor dimensiuni mari; suprafa de insertie pentru muchi; se poate ndoi fr scurtare) Tub nervos dorsal-epineurie Metamerie (segmentarea se limiteaza la peretele extern al corpului, cap, coada si nu se extinde in celom) Fante faringiene-faringotremie Endostil (sau derivate)

Baghet de susinere alctuit dintr-un miez de celule i fluid, nconjurate ntr-o teac de esut conjunctiv

Notocordul mpiedic scurtarea corpului ca un acordeon n urma contraciei musculare, permite flexia lateral, ceea ce permite notul prin ondulri laterale

Tubul digestiv: stomodeum proctodeum mezenteron gura apare secundar In partea anterioara a intestinului se elimina produsii de secretie ai ficatului si pancreasului Stilul de viata pradator al primelor vertebrate asociat cu evolutia creierului, puternic diferentiat si a organelor de simt pereche, specializate a asigurat succesul radiatiei adaptative a vertebratelor

Dezvolatrea tractului digestiv la vertebratele terestre

La protocordate este aparat de hranire prin filtrare; are rol in

digestie si respiratie La vertebrate= pompa musculara (se contracta si se dilata) Faringotremie(fantele se formeaza din evaginarea endodermului care captuseste faringele si invaginarea ectodermului; la locul de contact peretii se fisureaza generand fante La amniote anumite diverticule nu se fisureaza Tesuturile moi si scheletice dintre fante le alaturate formeaza arcurile viscerale) La ciclostomi, pesti, larve de amfibieni peretii fantelor faringiene se transforma in branhii La amfibienii adulti si tetrapodele amniote (reptile, pasari, mamifere) fanta cea mai anterioara devine trompa lui Eustachio si urechea medie, celelalte fante dispar dupa ce participa la formarea glandelor si tesutului limfoid din regiune

Dou aspecte fac diferena dintre vertebrate i celelalte cordate: Complexul genelor Hox Crestele neurale

Regleaz expresia i ierarhia altor gene care controleaz forma corpului i

procesul dezvoltrii de-a lungul axei longitudinale


Meduzele au 1-2 gene Hox Strmoul comun al protostomienilor i deuterostomienilor are 7; alte

metazoare au 13
Vertebratele au suferit o duplicare a ntregului complex Hox chiar la

nceputul evoluiei lor (la agnate- vertebrate fr flci i apendice locomotorii pereche)
A doua duplicare a ntregului complex Hox a avut loc n evoluia

gnatostomatelor (vertebrate cu flci i apendice locomotorii pereche)

Provin din ectoderm la limita lateral a plcii neurale S-a sugerat ca este o pelicul germinativ independent

(vertebratele sunt quadroblastice) Celulele migreaz n tot corpul formnd: Cea mai mare parte a craniului Scheletul faringian Dentina dintilor Nervii cranieni Ganglioni Celule Schwann Glande Regleaz dezvoltarea esuturilor adiacente

22-45 specii marine (mari tropicale, temperate); in zona

litorala Vertebratele au aparut dintr-un stramos al cefalocordatelor

Clasa: Leptocardii Ordin: Amphioxiformes Familia:Branchiostomidae Marea Manecii, Oc Pacific

Tegument: epiderma unistratificata (celule prismatice lipsite de cili) strat conjunctiv profund (cu fibre in zona superficiala material gelatinos si celule in partea profunda Scheletul -Notocord: Plachete cordale= celulele musculare striate cu filamente de actina si paramiozina Membrana elastica interna (anhista) Teaca notocordului (cu fibre circulare) Teaca scheletogena (cu fibre longitudinale) -Tesut cartilaginos n pereii care despart fantele branhiale, cavitate bucal, cirri bucali

muschi latero-dorsali metamerizati (55-62 miomere (V)separate prin miosepte) Cozi musculare fac sinapsa in peretii latero-ventrali ai tubului nervos 2 muschi latero-ventrali Fibre musculare in cirri bucali Musculatura viscerala in peretii vaselor de sange si gonadelor (inervata de retea nervoasa viscerala)

Tub nervos: Vezicula frontala (anterior) Portiune posterioara cu pereti grosi si canal ependimar ingust Tesut nervos periferic: 2 nervi pentru fiecare metamer radacina dorsala mixta : ramura dorsala senzitiva (de la tegument si perete atrial; corpul celular al neuronilor situati in tubul nervos si nu in ggl. spinali) ramura ventrala -visceromotoare (fibrele trec prin radacina dorsala spre intestin si peretii atriului) radacina ventrala = prelungiri ale celulelor musculare Cele doua radacini nu se unesc Nervii dintr-o pereche nu sunt asezati in acelasi plan Nu prezinta ganglioni spinali Neuronii nu au teaca de mielina Sistem nervos simpatic in regiunea cecumului hepatic si intestinului

Stocheaza produsi inalt energetici Sintetizeaza enzime Realizeaza digestie intra- si iextracelulara Absorbtie

Intestin lipsit de fibre musculare In intestin au loc digestia i absorbia Hidraii de carbon sunt digerai extracelular Lipidele i proteinele sunt digerate intracelular

La nivelul: -faringelui -tegumentului -intestinului

Lipsesc inima si capilarele Sistem inchis de vase Sange incolor (plasma si putine elemente figurate) Lipsesc hematiile Oxigenul este transportat in solutie fizica Circulatia realizata de peretii contractili ai vaselor si bulbililor

contractili de la baza arterelor branhiale

90 p nefridii (organele lui Boveri)


Amfioxus este izoosmotic fata de apa de mare Solenocitele sunt comparate cu celulele cu flamura vibratila

ale viermilor plati (sunt celule epiteliale celomice; seamana cu podocitele capsulei renale a vertebratelor)

26 p de gonade Fecundatie externa Ou oligolecit Dezvoltarea oului: embrionara (24 de ore) pana la eclozarea larvei larvara (larva planctonica care se deplaseaza cu ajutorul cililor; in primele zile nu se hraneste) in ziua a 4-a apare gura; in ziua a 5-a apare anusul si glanda cu maciuca apare prima fanta branhiala, pe deapta, apoi apar inca 13 fante (larva este asimetrica) 75-200 de zile larva duce viata pelagica; se hraneste activ si creste metamorfoza se definitiveaza organogeneza se corecteaza asimeria se perforeaza cele 180 p. de fante apar gonadele se formeaza cavitatea perifaringiana, metapleurele, gura definitiva

Ordinul Amphioxiformes[1] Familia Asymmetronidae


Genus Asymmetron
Asymmetron lucayanum (Oc. Indian, Oc. Atlantic) Asymmetron maldivense

Genus Epigonichthys

Family Branchiostomidae
Genus Branchiostoma

Tegument unistratificat
Sange incolor fara hematii Digestie intracelulara Nefridii cu solenocite Metameria unor organe

Faringotremie
Faringe cu dubla functie Dezvoltare embrionara asemanatoare

Topografia organelor
Sistemul nervos organizat ca un tub nervos cu pozitie dorsala Sistem circulator asemanator cu cel de la pesti si ciclostomi Metamerie musculara

Fosfocreatinin kinaza fosforileaza proteinele intracelulare la

cefalocordate si vertebrate

OMOLOGIE I ANALOGIE
Pentru a nelege evoluia se compar organismele

actuale cu cele disprute i se caut asemnrile care sugereaz o legtur Se compar caractere structurale, funcionale, moleculare, genetice Structuri omoloage la diferite specii sunt pri sau entiti care s-au format din aceeai surs

Omologie evolutiv pri care provin de la 2 sau mai

multe specii i se regsesc la un strmo comun asemnarea nu se bazeaz pe form ci pe relaia topografic, pe legturile cu prile nconjurtoare
Omologie serial entiti din diferite pri ale

aceluiai individ care provin din acelai element al unui strmo care se repet ntr-o secven linear Omologie sexual

Omologie evolutiv

Evoluie convergent

Organe omoloage evolutiv Organe care au funcii asemntoare Organe asemntoare superficial

Familia: Hystricidae Hystrix africaeaustralis

Familia Erethizontidae Coendou prehensilis Evoluie paralel

CONSTRUIREA FILOGENIILOR
Grupurile naturale sunt monofiletice
Fiecare ramur a unui arbore trebuie trebuie s aib un punct de origine din trunchi

Pentru a reconstitui arborele trebuie determinm punctele din care diverg ramurile

Se impune analiza caracterelor i distribuia

printre speciile studiate Care caracter omolog a evoluat mai recent? Care caracter este mai vechi ?

Caracter derivat (recent) apomorf Caracter ancestral (primitiv) plesiomorf Mecanisme de evolutiie PEDOMORFOZA (a produs combinaii de caractere , iniiaz o direcie evolutiv nou, imposibil de urmat de o populaie adult nalt adaptat la un mod de via strict) PPROGENEZIE (la specii care triesc n medii ostile, imprevizibile) NEOTENIE (se asociaz cu mediu favorabil, lipsit de prdtori)

Teorii privind relaiile filogenetice ale cefalocordatelor cu alte filumuri


Cefalocordatele sunt stramosii vertebratelor Cefalocordatele deriva din vertebrate primitive prin regresie Cefalocordatele si vertebratele rezulta dintrun stramos comun necunoscut asimetric Originea vertebratelor trebuie cautata printre echinodermele care se hraneau prin filtrare Stramosii cordatelor au fost echinoderme

1920 Walter Garstang Teoria pedomorfozei. Omologie ntre vezicula frontal i creierul tripartit al vertebratelor Ochiul frontal de la amfioxus i ochii pereche de la vertebrate Omologiile au fost demonstrate cu ajutorul genelor dezvoltrii i a secvenei de aminoacizi ale regiunilor conservate. Genele dezvoltrii sunt remarcabil conservate printre diferite filumuri n ceea ce privete secvena, expresia i funcia. Amfioxus are omologii morfologice cu creierul tripartit al vertebratelor (creier anterior, mijlociu, posterior i o structur segmentar a creierului posterior format din 8 segmente n fiecare caz).

Expresia genelor Distal-less, Otx, Hox 1 i Hox3 a

indicat c tubul nervos la Amfioxus care nu are diviziuni evidente , are pri echivalente n creierul anterior I posterior al vertebratelor. Expresia genelor omoloage Pax 1, Pax 2,5,8, Brachyury susine omologiile fantelor banhiale i notocordului la amfioxus I vertebrate Sistemele tipice de organe ale vertebratelor au gene i precursori la amfioxus. Amfioxus are celule embrionare omoloage cu crestele neurale ale vertebratelor (ele reprezint un aspect unic al dezvoltrii vertebratelor i sunt precursoare ale caracterelor vertebratelor.)

Se formeaz pe fiecare parte a tubului nervos i migreaz n toate regiunile corpului asigurand punctul de plecare pentru cap i fa i contribuie la multe pri ale corpului: tegument, sistem nervos, membre (nervi rahidieni, radiile nottoarelor, scheletul branhial. Genele distal less, snail, Pax 3,7, Msx sunt exprimate n celulele embrionare migratoare de la amfioxus i n crestele neurale ale vertebratelor. Omologiile genelor sunt cheia omologiilor morfologice i indic sursa evolutiv a crestelor neurale.