Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT- Aplicaie practic Mnstirea Vorone

Prof. coordinator: Conf. univ. dr. Ramona Flavia Raiu Student: Gherman Vasile Iancu, an III Geografia turismului

Pn la nceputul secolului 20 romnii au creat i s-au manifestat preponderent ntr-o civilizaie a lemnului, de o bogie, o varietate i un rafinament remarcabil, n care bisericile de lemn au atins vrful ei maxim de expresie. Valoarea bisericilor de lemn n ansamblu este inestimabil pentru cultura romneasc. Bisericile de lemn sunt parte integrant i definitorie din identitatea naional. n Romnia se pstreaz peste 1200 de biserici de lemn construite nainte de 1900. Acestea prezint cteva trsturi fundamentale comune. Cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiular -alungit ntre rsrit i apus, boltirea navei i acoperiul n patru ape. La acestea se adaug, fr ndoial, calitatea execuiei, cci nici n cele mai ndeprtate fundturi de ar nu ntlneti o biseric de lemn fcut de brdai simpli. Voroneul, este una dintre bisericile de lemn din Romnia ce formeaz un patrimoniu preios att pe plan naional ct i mondial. Scurt istoric Bine sftuit la vreme de rstrite de ctre sihastrul Daniil din Vorone, tefan cel Mare hotrte, drept mulumire, nlarea unei mnstiri care s fie sfnt loc de rugciune. Aici exista un schit de lemn, unde, conform tradiiei, a trit Daniil Sihastrul cruia domnul, la ceas de cumpn n timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat i ajutor. Cercetrile recente arat c Daniil nu a fost o figur legendar ci o personalitate istoric real. Printre pietrele funerare de la Vorone se afl i o lespede cu inscripia: "Acest mormnt este al printelui nostru David, ca schimnic Daniil".22 In ianuarie 1472, cnd tefan cel Mare ddea clugrilor - n frunte cu egumenul Misail - scutire de vam pentru dou mji de pete care vor fi aduse de la Chilia sau din alt parte. n locul vechiului schit de lemn, tefan Vod a ridicat actuala biseric, cu hramul Sfntul Gheorghe. Pisania bisericii arat c lucrrile de construcie au durat mai puin de patru luni, de la 26 mai pn la 14 septembrie 1488. Mitropoliii Teofan I i Grigorie Roca s-au ngrijit de pictarea ei n exterior, cel din urm adugndu-i i un pridvor. Este o biseric de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fr pridvor, 7,7 m lungimea naosului i pronaosului, 10,5 m n dreptul absidelor laterale). nc de la nceput mnstirea a fost binecuvntat de clugri cu aleas via duhovniceasc, n vremea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o adevrat lavr a isihasmului romnesc. Mnstirea Vorone s-a bucurat de privilegii din partea ctitorului (trei sate, mori, prisci, vii) nu ns de amploarea 2

celor de la Neam, Bistria sau Putna. Naosul i altarul pstreaz ansamblul iconografic din vremea lui tefan cel Mare. Bine adaptat spaiului, armonios, cu personaje impuntoare, ornduire scenic mai puin obinuit n Moldova (Patimile lui Iisus, n naos), compoziii nentrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor i formelor (Intrarea n Ierusalim, Rugciunea de pe Muntele mslinilor, n conc), elemente ce vdesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborrea de pe cruce, Sfntul Teodor, Tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioar, alterneaz ornamente i figuri ce vor s fac parc legtura cu exteriorul, trecnd totui prin pridvor unde Calendarul bisericii, dar mai ales Sfntul Ilie, se bucur de o prospeime stngace cu not de umor anuntoare cumva a icoanelor pe sticl transilvnene (sec. XVIIIXIX). Manastirea Voronet cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, situata la 35 kilometri de orasul Suceava si doar 4 kilometri de orasul Gura Humorului este una dintre cele mai importante manastiri ctitorite de Stefan cel Mare. Denumita si Capela Sixtina a Orientului datorita picturilor exterioare ce infatiseaza Judecata de Apoi pe intreg peretele de apus, Manastirea Voronet a atras atentia in prima instanta cu renumitul Albastru de Voronet considerat de specialisti o nuanta unica, insa dealungul timpului frescele interioare si exterioare au atras mii de turisti in cautarea a ceea ce inseamna adevarata arta imbinata cu credinta si frica de Dumnezeu. Forma initiala a fost pastrata aducand un omagiu elementelor bizantine, gotice si altele autohtone. Incepand cu turlele manastirii, pana la usile imparatesti si ferestrele largi, Voronet reuseste sa transpuna atat prin imagini cat si prin forme istoria si credinta neamului romanesc. Calugarii zugravi au ramas anonimi pana acum, insa se cunoaste faptul ca acestia au lucrat sub atentia mitropolituluiGrigore Rosca, un erudit telolog a carui chip este zugravit la intrare.

Religie i art Aa cum se nfieaz astzi, Voroneul reprezint unul dintre primele monumente moldoveneti creatoare de stil propriu, sintez original de elemente bizantine (plan treflat cu turl pe naos), gotice (tendina de elansare a edificiului, arcurile frnte la chenarele uilor i ferestrelor, prezena contraforturilor) i strict autohtone (turl pe patru arcuri i baz stelat, ocnie sub corni, arcade oarbe

la abside, friz de discuri smluite). Jilurile i o parte din strane aparin secolului al XVI-lea. Druite de tefan cel Mare i trase cu meteug, dou clopote evoc numele marelui voievod. Expresie artistic a dreptei credine, a rafinamentului i gustului pentru frumos, Mnstirea Vorone ndeamn la reculegere, ncnt inima i mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colurile lumii. Pictura exterioar se datoreaz aceluiai Grigorie Roca, eruditul teolog care a urmrit personal realizarea operei clugrilor-zugravi anonimi. Rezultatul a fost excepional: Judecata de Apoi ocup tot peretele de apus ntr-o uria compoziie pe cinci registre, unic n arta orientului cretin. Specialitii o consider, prin amploare, tiina efectului decorativ i strlucirea policromiei, superioar compoziiilor de la Athos i celor de la Camposanto (Pisa), demn de a fi alturat Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Veneia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului const i n curajul su de a introduce n scen instrumente muzicale moldoveneti (bucium, cobz), peisaj local, tergare, veminte populare - totul pe un fond albastru ce a nscut sintagma albastru de Vorone egal verdelui Veronese i roului Titzian. Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Iesei (un "covor oriental" apreciaz cunosctorii) i filozofi antici, portrete socotite capodopere. Lng intrare sunt chipurile furitorilor istoriei mnstireti: Sf. Daniil Sihastrul i Mitropolitul Grigorie Roca. Pe abside, conform regulei mpmntenite, Cinul adun zeci de figuri ntrun adevrat alai. Pe ct a mai rmas din peretele nordic nesplat de ploi, Adam ar, Eva toarce ln (Facerea lumii), n vreme ce Zapisul lui Adam i Vmile vzduhului nseamn de fapt legende folclorice. Forma iniial a bisericii mai poate fi vzut n tabloul votiv, aezat pe un soclu de piatr, cu turla nlat pe o baz ptrat pentru a-i accentua zvelteea, elanul ctre nlime. Exonarthexul i-a fost adugat n 1547 la iniiativa mitropolitului Grigorie Roca, considerat al doilea ctitor al bisericii. Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional pe patru registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal, registrul al doilea cuprinde scena Deisis incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc- avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul. 4

Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie: pictura exterioara de la Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei de albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint in realitate cele care cu sensibilitate artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural. Asa cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a bisericii. In plus, in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit sa demonstreze ca si atunci cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate. Viaa monahal s-a ntrerupt n anul 1785 dup anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic i s-a reluat la 1 aprilie 1991, de data aceasta cu obte de clugrie sub stareia Stavroforei Irina Pntescu. Tnra obte se strduiete s mbine armonios rugciunea cu munca n gospodrie, n cmp, n atelierul de pictur i ndrumarea vizitatorilor. In Manastirea Voronet veti putea vizita moastele Sfantului Daniil Sihastru dar si naosul si altarul care pastreaza iconografia specifica perioadei lui Stefan cel Mare. Picturi ca Patimile lui Iisus, Intrarea in Ierusalim si Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor precum si Coborarea de pe Cruce, Sfantul Teodor si Tabloul votiv transfera fiecare turist de la spiritual la uman si invers. Pe fondul albastru, peretele de sud este pictat cu istoria genealogica a Mantuitorului Iisus Hristos numita si Arborele lui Iesei iar pe coloanele Manastirii Voronet sunt infatisati vechi filosofi ai Greciei antice. Datorita faptului ca manastirea a fost ctitorita la rugamintile parintelui Daniil Sihastru, in stanga usii de la intrare sta zugravit chipul acestuia ce vegheaza activitatea de zi cu zi a calugaritelor ce traiesc armonios viata duhovniceasca. Daniil Sihastru este cunoscu ca sfatuitor al domnitorului Stefan cel Mare in lupta cu turcii. De altfel calugarul a initiat o miscare isihasta adunandu-si ucenici la schiturile si manastirile din apropiere si a fost considerat sfant inca din timpul vietii. Latimea contrafortului va fi folosita pe fatadele laterale pentru desfasurarea unor teme carora ctitorul picturii se pare ca dorit sa le dea o impotanta deosebita: pe contrafortul de sud Viata Sfantului Nicolae, viata Sfantului Ioan cel Nou si supradimensionat Sfantul Gheorghe omorind balaurul, iar pe cel de nord, compozitia continua verticala a vamilor vazduhului, teme eshatlogica aparuta in mediile calugaresti. Pe restul peretilor exteriori, ordonanta iconografica isi urmeza firul traditional: Arborele lui Ieseu, in regisru vertical de filosofi alaturat - pe fatada de sud, Cinurile pe abside, Acatistul Maicii Domnului, Viata Sfantului Antonie cel Mare, Facerea pe fatada nord.

Doua elemente se disting in aceasta ordonanta - mai intai elementul antiotoman, reprezentat de teme Sfantuli luptator Gheorghe, de aceea a Vietii Sfantului Ioan cel Nou, care, martirizat de tatari la Cetatea Alba fusese adus la Suceava de Alexandru cel Bun devenise un fel de erou national a luptei impotriva necredinciosilor, si binecunoscutul ansamblu al Acatistului Maicii Domnului. Cel de-al doilea element de "limbaj artistic" este acel al trditiei calugaresti si pustnicesti, mostenire a lui Daniil Sihastru si legata in imaginatia contemporanilor de primul, aceasta parte a clerului aparand, in vremea Sfantului Stefan si a urmasilor lui directi, drept princpalii agitatori la rezistenta impotriva dominatiei straine. Acest element este reprezentat de temele vietii Sfantului Nicolae, de aceea a vietii Sfantului Antonie, unul dintre intemeietorii calugariei orientale, si de aceea a vamilor vazduhului, de fapt glorificarea vietii pure, a sihastrilor Interiorul urmeaza aceeasi ordonanta traditionala. Fara indoiala, cercetarea erudita a distins mai multe straturi de pictura: cel original, pastra in naos, dar cu portretul votiv poate refacut in vremea lui Sf. Stafan cel Mare, apoi pronaosul pictat, in 1550, cu spijinul mitropolitului Grigore Rosca. In general, ordonanta traditionala nu prezinta deosebite particularitati. Doar in pridvor, ordonanta sinaxarului, impartita in serii continue de mici scene, are mai mult decat oriunde caracter de benzi desenate. La Voronet, ca si in alte parti, pictura are, insa, in afara calitatii de expresie a unei ideologii si pe aceea de marturie a unei nesecate curiozitati si a unei vii observatii a realitatii inconjuratoare de catre artist: costume, arme, ustensile, chiar arhitecturi si peisaje, reproduc realitatea, viata pe care pictorii au cunoscut-o si pe care au redat-o cu un pitoresc si cu o verva neintrecute. Originalitatea Manastirii Voronet nu se opreste decat la picturile vaste si albastrul arhicunoscut, fiecare fresca purtand amprenta culturii populare prin introducerea de instrumente muzicale moldovenesti (cobza, bucium), stergare, costume populare si peisaje locale in majoritatea scenelor pictate. Asocierea personajelor teologice cu influentele moldovenesti: Eva torcand lana, Zapisul lui Adam si Vamile Vazduhului este strans legata de legendele folclorice ale romanilor. Manastirea Voronet a reusit sa ridice la cel mai inalt nivel priceperea si maiestria artistilor moldoveni romani. Ridicata in patru luni aceasta capodopera este servita ca exemplu pentru ceea ce insemna credinta in Dumnezeu, putere, arta si originalitate.

Arhitectur i mntuire De mici proporii, cu plan trilobat, avnd turla cu bolt moldoveneasc pe naos, biserica face parte dintre puinele monumente de arhitectur religioas din nordul Moldovei care-i pstreaz n mare msur forma iniial. n anul 1547 mitropolitul Grigore Roca, vr al lui Petru Rare a iniiat adugirea unui pridvor nchis, pentru care adopt o soluie unic, n cadrul creia arhitectura este vizibil subordonat decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fr nici o deschidere, precum i pictarea zidurilor exterioare, din temelie pn n streain, lucrri ce au dat construciei o mare stralucire. Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici construite in perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla deasupra naosului si acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin decoratie. De forma semicirculara, absidele pastreaza elemente decorative originale: firide alungite si ocnite sub cornise. Doua baze suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi fel. Elementele de factura gotica sint prezente in ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta semicilindrica transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in forma de calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o usa incastrata in peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii sutin cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in forma de sfert de sfera, absida altarului se deosebeste de celelate abside.

Concluzii

Expresia artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si gustului pentru frumos a neamului nostru, Sf. Manastire Voronet indeamna la reculegere si incanta inima si mintea privitorului ce ajunge la noi din toate colturile lumii. Cuvintele lui Ion Neculce din Letopise care descriu nceputurile acestui loca mandru de cult vor trebui s dechid mereu gndul i inima celor dornici de curire i nlare spiritual: Iara, Stefan-voda, mergand de la cetatea Neamtului in sus pre Moldova, au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil, si tatand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-a istovit ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre Stefan-voda si s-au ispovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu turcii: inchina-va tara la turic, au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo, in numele Sfantului Gehorghe, sa fie framul bisericii. Bibliografie: